Război în Ucraina, ziua 429 | Crește bilanțul victimelor după noile raiduri masive cu rachete ale Rusiei. Regiunea Cerhiniv, atacată cu bombe ghidate

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe familiilor celor peste 25 de ucraineni uciși în urma celor mai recente atacuri cu rachete rusești, raiduri care au avut loc la primele ore ale zilei de vineri. 23 dintre persoanele care și-au pierdut viața au fost victimele unei rachete de croazieră care a lovit o clădire de apartamente din orașul Uman din centrul țării, relatează CNN și The Kyiv Independent.

„O rachetă asupra orașului Uman, un oraș absolut pașnic, cunoscut în întreaga lume pentru că găzduiește zeci de mii de pelerini hasidici în fiecare an… Numai răul absolut poate dezlănțui o astfel de teroare împotriva Ucrainei”, a declarat Zelenski.

„Forțele noastre aeriene au reușit să doboare majoritatea rachetelor rusești – 21 din 23. Dacă nu ar fi fost așa, statul terorist ar fi reușit să facă mult mai multe victime, să răpească mai multe vieți”, a precizat Zelenski, în discursul său video de vineri seară adresat națiunii.

„Și acest lucru dovedește încă o dată că putem opri teroarea și salva oamenii doar cu arme”, a adăugat el.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Liderul de la Kiev a punctat că Ucraina are nevoie de „apărare antiaeriană și avioane moderne, fără de care nu există o apărare aeriană pe deplin eficientă”.

Președintele Volodimir Zelenski a criticat vineri ceea ce a numit impactul „distructiv” al interdicțiilor impuse de mai multe țări europene la importul de cereale ucrainene. Interdicțiile au fost adoptate pe motiv că importurile de cereale ucrainene au dus la scăderea drastică a prețurilor interne din țările aflate în proximitatea Ucrainei, scrie CNN.

Liderul ucrainean a declarat, în discursul său video de seară adresat națiunii, că a discutat această problemă cu președintele Consiliului UE, Charles Michel.

„Subliniez că acest lucru nu numai că încalcă acordul de asociere existent între Ucraina și Uniunea Europeană, dar dă și speranțe periculoase Kremlinului. Speranța că, în casa noastră europeană comună, deciziile greșite ale cuiva pot prevala asupra intereselor comune”, a spus Zelenski, în discursul său.

Președintele ucrainean a adăugat: „Este necesar să se găsească o cale normală și constructivă de a găsi o ieșire în spirit european din această situație”.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Pe parcursul zilei de vineri, forțele ruse au desfășurat peste 40 de atacuri pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, a anunțat Statul Major General al armatei ucrainene, în cea mai recentă actualizare a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează eforturile principale pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Pe parcursul zilei, aceștia au efectuat peste 40 de atacuri în zonele specificate ale frontului. Bahmut și Marinka rămân în epicentrul ostilităților; soldații noștri ne apără cu curaj”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Tot pe parcursul ultimelor 24 de ore, Forțele Aeriene ucrainene au lovit de patru ori zonele de concentrare a efectivelor și echipamentelor militare rusești.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit trei puncte de control, un punct de depozitare a munițiilor și patru zone de concentrare a efectivelor.

Pe parcursul zilei de vineri, rușii au lansat 23 de rachete de croazieră Kh-101 și Kh-555. Apărarea ucraineană a distrus 21 de rachete de croazieră și două drone de nivel operațional și tactic, conform actualizării.

Recomandări

Marcel Ciolacu și George Simion conduc la prezidențiale și în sondajul CURS. Pe ce locuri sunt Mircea Geoană și Nicolae Ciucă

De asemenea, trupele ruse au efectuat 28 de lovituri aeriene și a lansat 11 atacuri cu ajutorul sistemelor de lansare multiplă de rachete (MLRS).

Tot vineri, rușii au continuat să desfășoare operațiuni defensive pe fronturile din regiunile Zaporijie și Herson. Ei au bombardat peste 40 de așezări din aceste regiuni, potrivit conducerii armatei ucrainene.

Întârzierea procesului de luare a deciziei privind trimiterea la Kiev a unor avioane moderne de luptă nu face decât să prelungească războiul, a declarat un înalt oficial ucrainean, potrivit Sky News.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului ucrainean pentru securitate națională și apărare, a afirmat vineri că „oameni pașnici” din țara sa mor „în fiecare zi” în care conflictul continuă.

Every day of delay in making a decision to supply modern combat aircraft to Ukraine is putting off the end of the war and the defeat of the ugly ruscist entity, the death of peaceful people, among whom the most terrible losses for the country are its children.

— Oleksiy Danilov (@OleksiyDanilov) April 28, 2023

Kievul solicită de mult timp avioane F-16 din partea SUA și a aliaților occidentali, în timp ce se pregătește pentru o contraofensivă împotriva invaziei Rusiei.

Statele Unite trebuie să autorizeze, din cauza normelor de export, trimiterea acestor avioane, dar Casa Albă nu a luat încă o decizie.

Anterior au fost exprimate temeri că livrarea avionelor moderne de luptă în sprijinul Kievului ar putea duce la escaladarea războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a făcut apel la omologul său chinez, Xi Jinping, săptămâna aceasta, pentru a cere ajutor în vederea returnării copiilor ucraineni care au fost deportați de Rusia, relatează CNN.

Zelenski a împărtășit aceste detalii despre convorbirea diplomatică cu liderul Chinei, care a avut loc miercuri, în timpul conferinței comune de presă de vineri cu președinții Slovaciei și Republicii Cehe.

Zelenski a declarat că a folosit „importanta conversație” pentru a ridica problema celor aproximativ 20.000 de copii ucraineni despre care Kievul afirmă că Rusia că i-a deportat cu forța. Președintele ucrainean a declarat că țările străine, inclusiv China, trebuie să ajute Ucraina să îi aducă pe acești copii acasă.

„Până în prezent, doar Ucraina ajută Ucraina în ceea ce privește readucerea copiilor” acasă, a spus Zelenski.

Un raport publicat în februarie de Yale Humanitarian Research Lab a prezentat rețeaua extinsă de tabere în care Rusia i-ar fi dus pe copii ucraineni, după începutul războiului.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, acuzându-i că au jucat roluri-cheie în această schemă.

Potrivit lui Zelenski, convorbirea telefonică de miercuri cu Xi Jinping a inclus și o discuție despre integritatea teritorială a Ucrainei.

Liderul ucrainean a declarat că a primit, de asemenea, un „răspuns pozitiv” din partea Chinei după ce a subliniat riscurile cu care se confruntă orice țară care furnizează arme Rusiei.

Oficialii americani au avertizat în ultimele luni că Beijingul ar putea lua în considerare posibilitatea de a depăși „linia roșie” și de a furniza ajutor militar letal Rusiei. Deși Rusi și China și-au consolidat relațiile, oficialii americani spun că nu au văzut dovezi că Beijingul a oferit un sprijin material extins Kremlinului.

Comisia Europeană a anunţat vineri încheierea unui acord de principiu cu cinci state membre ale UE, între care România, Polonia şi Ungaria, pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene după interdicţiile de import impuse de câteva dintre aceste ţări şi considerate drept „inacceptabile” de către Bruxelles, scrie Agerpres preluând AFP.

Comisarul european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, a anunțat că Executivul comunitar a încheiat vineri un „acord de principiu” cu aceste patru ţări, precum şi cu România, astfel încât „să răspundă în acelaşi timp îngrijorărilor Ucrainei şi celor ale ţărilor din UE vecine acesteia”.

Acordul prevede încetarea măsurilor de interdicţie unilaterale luate de aceste ţări, în schimbul unor „măsuri de salvgardare excepţionale” privind patru produse din Ucraina, considerate „cele mai sensibile”: grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui.

Mai multe detalii: Comisia Europeană, acord cu România și celelalte patru state care se învecinează cu Ucraina pentru a permite tranzitul cerealelor

Departamentul de Stat al SUA este „profund dezamăgit” de faptul că cererea sa de a-l vizita pe jurnalistul Evan Gershkovich de la Wall Street News, arestat și încarcerat în Rusia, a fost respinsă, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al instituției, Vedant Patel, potrivit CNN.

„Am fost clari și consecvenți cu privire la faptul că cetățenilor americani reținuți în străinătate, în special acei cetățeni americani care sunt reținuți pe nedrept, precum Evan, precum Paul Whelan, trebuie să li se permită acces consular adecvat și regulat de către personalul nostru. Și vom continua să insistăm în acest sens”, a declarat Patel, în cadrul unui briefing de presă organizat la Departamentul de Stat.

Joi, Ministerul rus de Externe a respins cererea ambasadei SUA la Moscova de a-l vizita pe Gershkovich, afirmând că decizia a fost un răspuns la refuzul Washingtonului de a elibera vize reporterilor ruși care trebuiau să îl însoțească pe ministrul de externe Serghei Lavrov la New York, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU care a avut loc săptămâna aceasta.

Gershkovich a fost arestat la Moscova la sfârșitul lunii martie sub acuzația de spionaj, pe care el și Wall Street Journal au negat-o vehement. Gershkovich, care riscă până la 20 de ani de închisoare, este în prezent încarcerat într-un centru de detenție preventivă din faimoasa închisoare Lefortovo din Moscova, unde va trebui să rămână cel puțin până pe 29 mai.

Orice „limitare artificială” a ajutorului militar acordat Ucrainei reprezintă o oportunitate pentru Rusia de a-şi continua agresiunea militară împotriva acestei ţări, a declarat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după întrevederea cu omologii săi din Republica Cehă şi Slovacia, Petr Pavel, şi, respectiv, Zuzana Caputova, care au efectuat o vizită la Kiev, scrie Agerpres.

„Cred că una dintre concluziile convorbirii noastre de astăzi este că nu ar trebui să existe tabuuri în ceea ce priveşte asistenţa de securitate pentru Ucraina”, a declarat Zelenski la conferinţa de presă comună cu cei doi omologi din Europa Centrală.

„Orice limitare artificială în privinţa apărării Ucrainei este doar o altă oportunitate pentru Federaţia Rusă”, a insistat preşedintele ucrainean, potrivit agenției spaniole de știri EFE.

„Este absolut corect să le oferim soldaţilor noştri tot ceea ce au nevoie pentru a proteja cel mai important lucru, viaţa”, a mai spus Zelenski, care a menţionat printre cele mai presante nevoi ale armatei ucrainene armament modern cu rază lungă de acţiune, avioane de fabricaţie occidentală, sisteme suplimentare de artilerie, muniţie şi vehicule blindate.

Liderul de la Kiev a recunoscut că Ucraina „pregăteşte contraofensiva”, dar a spus că nu va dezvălui niciun detaliu în această privinţă.

Preşedintele ucrainean a condamnat anterior atacul rusesc cu rachete din cursul nopţii trecute, care a făcut cel puţin 25 de victime civile – conform celui mai recent bilanţ- în oraşele Uman (centru) şi Dnipro (est).

Ucraina a primit fonduri nerambursabile în valoare de 1,25 miliarde de dolari din partea SUA, a anunțat vineri Ministerul ucrainean al Finanțelor, potrivit The Kyiv Independent.

Banii vor fi folosiți pentru plata pensiilor și salariilor lucrătorilor ucraineni din domeniul situațiilor de urgență și al asistenței medicale, precum și pentru plăți sociale, inclusiv plăți pentru persoanele strămutate în interiorul țării, conform ministerului.

În total, SUA au oferit Ucrainei 16,7 miliarde de dolari sub formă de granturi de la începutul invaziei pe scară largă.

„Parteneriatul cu SUA și Banca Mondială în timpul războiului permite guvernului ucrainean să finanțeze integral cheltuielile sociale prioritare. În același timp, ajutorul sub formă de granturi nu crește povara datoriei și contribuie la stabilizarea sistemului financiar”, a declarat ministrul de finanțe, Serhii Marchenko.

Moscova a informat organismul de supraveghere nucleară al ONU că echipamentul reperat la centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP), din Ucraina, pe care Rusia o controlează, va fi folosit pentru a repara o linie de transmisie a energiei electrice care duce spre teritoriul controlat de forțele ruse, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Refacerea planificată a liniei electrice care a căzut ar putea spori temerile ucrainenilor că Rusia se pregătește să conecteze centrala de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, la rețeaua electrică a teritoriului pe care îl controlează.

Un mic număr de oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică sunt prezenți la centrala ZNPP, care este operată de personal ucrainean ce lucrează la ordinele forțelor ruse și ale companiei nucleare Rosatom.

„Echipa (AIEA) a observat, iar în urma unor întrebări a fost informată ulterior, că o piesă mare de echipament care era transportată în sala turbinelor de la Unitatea 3 era un transformator menit să înlocuiască nodul deteriorat «Kakhovka» din șantierul de distribuție deschis al ZNPP”, a precizat AIEA, într-un comunicat.

„Linia Kakhovka este una dintre cele patru linii de 750 kV (kilovolți) care erau operaționale înainte de conflictul militar. Această linie este conectată la rețeaua electrică controlată în prezent de Rusia, la sud de situl ZNPP”, a adăugat comunicatul.

Doar una dintre cele patru linii electrice funcționează în prezent și este singura sursă de energie externă pentru centrală, de care aceasta are nevoie pentru a continua să răcească combustibilul din cele șase reactoare ale sale, chiar dacă acestea sunt oprite. Dacă nu se reușește răcirea acestui combustibil, atunci ar putea avea loc o topire nucleară potențial catastrofală.

Alertele aeriene care au fost emise pentru o mare parte din estul și sudul Ucrainei, precum și pentru unele regiuni din centrul țării, au fost anulate, au anunțat vineri seară autoritățile ucrainene.

Apreciată de ucraineni pentru rezistența prelungită în fața asediului rusesc din orașul Mariupol și suspectată de critici că împărtășește ideologia neonazistă, brigada Azov vrea acum să joace un rol în apropiatul asalt ucrainean, care are drept scop eliberarea teritoriilor ocupate de forțele Moscovei, scrie Washington Post.

Brigada Azov s-a aflat în ultimele luni în plin proces de recrutare și speră să mobilizeze în jur de 6.500 de noi luptători, într-un moment în care liderii săi fac presiuni pentru a obține eliberarea a peste 1.000 de soldați ai brigăzii, care rămân deocamdată prizonieri de război în Rusia.

Scopul: participarea la viitoarea contraofensivă ucraineană.

Mai multe detalii: Decimată în Mariupol, brigada Azov face eforturi să-și reconstruiască efectivele, pentru a participa la contraofensiva ucraineană

Forțele aeriene ruse au lansat bombe aeriene ghidate care au lovit granița din regiunea nordică Cernihiv, a anunțat vineri armata ucraineană, potrivit Sky News.

Într-o postare pe Telegram, Comandamentul Operațional de Nord a precizat că atacurile au avut loc în această după-amiază, în decurs de cinci minute.

„Au fost înregistrate trei «sosiri»”, a precizat comandamentul.

Unitatea a adăugat că acestea au fost „probabil KAB” (bombe ghidate cu laser), lansate de două avioane.

Serviciul de stat pentru situații de urgență al Ucrainei a anunțat că opt clădiri ale civililor au fost avariate, iar două dintre acestea au luat foc.

„Informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a precizat comandamentul de nord.

Introduse la începutul acestui an, bombele ghidate ale Rusiei sunt bombe gravitaționale obișnuite, modificate astfel încât să poată fi lansate de către avioanele de luptă multirol de la distanțe sigure. Acestea sunt lansate de dincolo de razele de acțiune eficiente ale apărării antiaeriene ucrainene și, deocamdată, Ucraina nu are decât foarte puține sau deloc instrumente pentru a le contracara, notează The Kyiv Independent.

Anterior în cursul lunii aprilie, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a declarat că Rusia lansează zilnic până la 20 de bombe ghidate de aviație împotriva Ucrainei.

Rusia le desfășoară de-a lungul liniei frontului și a altor poziții din Ucraina cu ajutorul avioanelor de luptă Suhoi Su-34 și Su-35, a spus Ihnat. El a adăugat că bombele de aviație ghidate nu au o navigație eficientă, reprezentând astfel o amenințare semnificativă pentru infrastructura și populația civilă. „Acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi și este imperativ să răspundem urgent la ea”, a spus Ihnat.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat vineri seară că 23 de persoane au fost ucise în atacul cu rachete efectuat de forțele ruse asupra orașului Uman, din regiunea Cerkasî, scrie The Kyiv Independent.

Cadavrul unui copil a fost găsit sub dărâmături la ora locală 18:45, ridicând la patru numărul total de copii uciși în urma atacului, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență.

O altă victimă este o femeie în vârstă de 75 de ani, care locuia într-o clădire învecinată, notează Sky News.

Alte 18 persoane au fost rănite, dintre care nouă au fost spitalizate, a anunțat Poliția Națională ucraineană.

Cu toate acestea, numărul victimelor este actualizat în mod constant, pe măsură ce operațiunea de salvare continuă.

Forțele ruse au lovit o clădire de apartamente cu 9 etaje din Uman în primele ore ale zilei vineri, în cadrul unui nou atac masiv cu rachete împotriva Ucrainei.

Atacul a distrus parțial cele trei etaje superioare ale clădirii și a provocat un incendiu puternic, potrivit primilor salvatori ajunși la fața locului.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut Occidentului să ofere Kievului „multe arme” dacă nu dorește ca agresiunea rusă să se „răspândească în întreaga lume”, relatează Sky News.

Distribuind pe Twitter o înregistrare video cu urmările atacului mortal de astăzi al Rusiei asupra orașului Uman din centrul Ucrainei, Podoliak a afirmat că astfel de acte reprezintă „singura pace rusă posibilă”.

„Priviți cu atenție. Și uitați-vă din nou. Dacă nu vreți ca ASTA să se răspândească în lume, atunci dați-ne arme. Multe arme”, a scris consilierul.

The absolute and only possible „Russian peace”…
Take a careful look. And look again. If you don’t want THIS spread around the world, then give us weapons. Lots of weapons. And add sanctions. And begin, finally, the expulsion of „Russian political witches” from international… pic.twitter.com/Qm5iusR8hA

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 28, 2023

Podoliak a cerut, de asemenea, sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și expulzarea „vrăjitoarelor politice” rusești din organizațiile internaționale.

În ciuda faptului că a primit o scrisoare din partea șefului ONU care militează pentru o prelungire a acordului care ar permite continuarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, guvernul rus consideră că prelungirea înțelegerii este puțin probabilă, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că Putin a primit scrisoarea din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, dar a spus că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește problemele reclamate de partea rusă.

Producătorii ruși de îngrășăminte, spre exemplu, continuă să aibă probleme în a-și exporta produsele, afirmă Rusia, care se plânge că sancțiunile impuse în urma războiului din Ucraina împiedică livrările de îngrășăminte și produse alimentare.

Franța condamnă „în termenii cei mai fermi noile lovituri efectuate noaptea trecută de Rusia pe teritoriul ucrainean, în special în regiunile Cerkasî, Dnipropetrovsk și Kiev”, a anunțat vineri Ministerul francez de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Declarația subliniază că Rusia a vizat în mod deliberat clădiri rezidențiale din centrul orașului Uman, care „a avut ca rezultat un număr mare de victime civile, inclusiv copii”.

Potrivit celei mai recente actualizări a Ministerului ucrainean de Interne, 22 de persoane au fost ucise în atacul cu rachete din Uman.

„O astfel de țintire a infrastructurii ucrainene și a populației civile subliniază dorința clară a Rusiei de a continua escaladarea războiului său de agresiune în Ucraina”, a mai transmis ministerul francez.

Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a subliniat că Parisul va continua să sprijine instanțele ucrainene și Curtea Penală Internațională „pentru a lupta împotriva impunității” de care au avut parte până acum crimele de război ale rușilor.

Un jurnalist ucrainean, care a lucrat anterior pentru BBC, a fost ucis în luptele de pe linia frontului din Ucraina, scrie The Guardian.

Oleksandr Bondarenko s-a oferit voluntar pentru apărarea teritorială a Ucrainei după ce Rusia și-a lansat, în februarie 2022, invazia.

Ulterior, el a făcut parte din armata ucraineană. Nu se cunosc încă detalii despre modul în care a fost ucis în luptă, relatează BBC News.

Bondarenko, cunoscut sub numele de Sașa sau Sașko, a lucrat anterior la serviciul ucrainean al BBC, transmițând din capitala Kiev din 2007 până în 2011.

Colegii săi i-au adus un omagiu reporterului și prezentatorului de știri, despre care au spus că a fost un om „extraordinar” și „curajos”.

#RussianWar has taken away one more beloved colleague. Ukrainian Journalist Oleksandr Bondarenko,our Sasha was killed on the frontline.⁩ He couldnt see the homeland ripped apart by invaders &went to defend it as a soldier. RIP Sasha💔⁦⁦⁦⁦⁦ https://t.co/AQX1dt3Ub9

— Olga Malchevska (@OlgaMalchevska) April 27, 2023

Miniştrii Apărării din Rusia şi China, Serghei Şoigu şi Li Shangfu, s-au întâlnit vineri la New Delhi pentru a doua oară în zece zile, pentru a discuta „teme de interes reciproc”, informează Agerpres citând EFE.

Întâlnirea bilaterală, care nu era planificată, a avut loc în marja reuniunii miniştrilor Apărării din Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), ce se desfăşoară în capitala indiană, a anunțat agenția rusă oficială de presă TASS.

Ultima dată când cei doi miniştri s-au întâlnit a fost pe 18 aprilie la Moscova, în cadrul primei călătorii în Rusia a oficialului chinez, după preluarea mandatului, prilej cu care şi-au exprimat determinarea de a intensifica şi de a ridica la un nou nivel cooperarea militară, alături de alte domenii de interacţiune.

În intervenţia sa de la Conferinţa OCS, Șoigu a apreciat că conflictul din Ucraina confirmă insistenţa Washingtonului şi a aliaţilor săi de a atrage alte ţări într-o confruntare militară cu Moscova şi Beijingul.

„Astăzi, Washingtonul şi complicii săi îşi realizează planul strategic, care constă în a provoca alte ţări să se implice într-o confruntare militară cu state indezirabile, în principal cu Rusia şi China”, a susţinut el.

Mai multe detalii: Serghei Șoigu s-a întâlnit cu ministrul chinez al Apărării pentru a doua oară în zece zile, denunțând „plan strategic” al SUA împotriva Chinei și Rusiei

Bilanțul morților în urma atacului cu rachete rusești asupra unei clădiri de apartamente din orașul Uman a crescut la cel puțin 22 de persoane, a anunțat vineri Ministerul ucrainean de Interne, potrivit CNN și Al Jazeera.

Atacul din Uman, oraș care se află în regiunea centrală Cerkasî, a rănit cel puțin alte 18 persoane, au precizat anterior în cursul zilei de vineri oficialii ucraineni. Bilanțul persoaneler ucise include cel puțin trei copii, au mai anunțat oficialii ucraineni.

În interiorul uneia dintre clădirile lovite se aflau 46 de apartamente, dintre care 27 au fost complet distruse, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ihor Klymenko.

La est de Uman, o femeie și copilul ei în vârstă de doar 2 ani au fost uciși într-un atac asupra orașului Dnipro, au precizat autoritățile.

Două noi organisme consultative vor contribui la creșterea eficienței și transparenței ministerului ucrainean al apărării, a declarat vineri ministrul de resort, Oleksii Reznikov, potrivit Reuters.

Biroul pentru Susținerea Schimbărilor și Consiliul Public Anticorupție au fost înființate la începutul acestei luni, în urma acuzațiilor potrivit cărora ministerul a cumpărat alimente pentru trupe la prețuri umflate.

De asemenea, ministerul a primit armament greu de la aliații occidentali, în timp ce Kievul se pregătește să lanseze o contraofensivă împotriva forțelor ruse după 14 luni de război în Ucraina.

„Astăzi este timpul pentru reforme, chiar și în timpul acestui război”, a spus Reznikov, într-un briefing de presă.

Ministrul ucrainean a precizat că Biroul pentru Susținerea Schimbărilor a fost însărcinat să „gândească în afara cutiei” pentru a propune schimbări instituționale, inclusiv în ceea ce privește achiziționarea de resurse neletale.

Consiliul Public Anticorupție este alcăuit persoane care au fost alese public de mii de alegători, a spus el. Acesta va monitoriza potențialele riscuri de corupție la nivelul ministerului.

O clădire înaltă din orașul asediat Bahmut, care era cunoscută pentru un mural ce înfățișa o familie fericită și zâmbitoare, a fost recent distrusă, potrivit unei înregistrări video geolocalizate de CNN.

Înregistrarea de pe Telegram arată o explozie pe timp de noapte și apoi fumul care iese din clădire.

În timp ce clădirea pe care se afla această pictură murală, ce înfățișa o femeie și un bebeluș purtând pe cap coroane din frunze pare să fi fost transformată în ruine, pictura murală de pe blocul vecin, ce arăta un bărbat purtând pe umeri un băiat care ținea în mână un avion de jucărie, a reușit să reziste.

Președinții Republicii Cehe și Slovaciei au vizitat vineri Ucraina, aceasta fiind prima lor vizită comună în străinătate, a anunțat președintele slovac, Zuzana Čaputová, într-un mesaj pe Twitter, potrivit CNN.

Čaputová a afirmat că vizita este menită să aducă „un mesaj de prietenie, solidaritate & sprijin”, menționând că cele trei țări „au părți de istorie comună”.

Our 1st joint visit abroad w/ @PresidentCZ is to #Ukraine, bringing a message of friendship, solidarity & support. #Slovakia, #Czechia and #Ukraine share parts of common history — and we also share our common future. pic.twitter.com/SOcKwjfxBu

— Zuzana Čaputová (@ZuzanaCaputova) April 28, 2023

Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, a confirmat, de asemenea, vizita pe Twitter, spunând că el și Čaputová „apreciază amândoi libertatea și justiția”.

Se @ZuzanaCaputova oba vnímáme hodnotu svobody a spravedlnosti. Je těžké vidět na vlastní oči, že Ukrajinci za ni platí cenu nejvyšší. Krev a životy vlastních občanů. V boji s agresorem chrání to, co je nám společné. Proto za nimi budeme stát. pic.twitter.com/85MS6DOfmj

— Petr Pavel (@prezidentpavel) April 28, 2023

„Este dificil să fii martor direct la faptul că ucrainenii plătesc cel mai mare preț pentru acestea – sângele și viețile concetățenilor lor”, a scris Pavel. „Ei luptă împotriva agresorului apărând valorile în care credem cu toții. De aceea îi vom sprijini”, a adăugat el.

Președintele ceh a distribuit o fotografie în care dă mâna cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că va face presiuni pentru ca negocierile de aderare cu Uniunea Europeană să înceapă pentru Ucraina până la sfârșitul anului.

Pavel a mai afirmat declarat că aderarea Ucrainei la UE și NATO „nu este o chestiune de dacă, ci de când”.

UA membership in the EU and NATO is not a question of if, but when. I have assured @ZelenskyyUa that CZ will keep reminding that UA deserves to be full-fledged member of the family of democratic countries. I will push for accesion talks with the EU to start by the end of the year pic.twitter.com/LJFIj6FXtB

— Petr Pavel (@prezidentpavel) April 28, 2023

De asemenea, președintele ceh a postat pe Twitter imagini din timpul vizitei lui la Bucha, suburbia Kievului care a fost sub ocupație rusă timp de peste o lună anul trecut și care de atunci a devenit sinonimă cu atrocitățile rusești.

„Călătorind spre Bucha, am venit pe același drum pe care au venit vehiculele militare rusești acum un an. Amintirile despre măcelul barbar al civililor rămân aici. Ucrainenii nu vor uita niciodată sutele de vieți pierdute inutil. Nici noi nu trebuie să uităm”, a scris Pavel, într-un mesaj separat pe Twitter.

Do Buči jsme přijeli stejnou cestou, jako zhruba před rokem přijely ruské transportéry. Vzpomínky na barbarské vraždění civilistů zůstávají mementem. Ukrajinci na stovky zbytečně vyhaslých životů nikdy nezapomenou. Ani my nesmíme zapomenout. pic.twitter.com/IU2s0p6VPK

— Petr Pavel (@prezidentpavel) April 28, 2023

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat vineri că Rusia a pierdut 189.460 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie anul trecut, scrie The Kyiv Independent.

Acest număr include 540 de soldați pierduți de forțele ruse pe parcursul ultimelor 24 de ore.

Conform conducerii armatei ucrainene, pierderile totale ale Rusiei mai includ:

• 3.694 de tancuri
• 7.181 de vehicule blindate de luptă
• 5.819 vehicule și rezervoare de combustibil
• 2.905 sisteme de artilerie
• 543 sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS)
• 294 de sisteme de apărare antiaeriană
• 308 avioane
• 294 de elicoptere
• 2.467 de drone
• 18 ambarcațiuni.

Președintele Vladimir Putin afirmă că Rusia trebuie să acționeze rapid pentru a contracara ceea ce el a numit „agresiunea economică” a Occidentului și că Moscova va extinde legăturile cu mai multe țări din Eurasia, America Latină și Africa, scrie Al Jazeera.

„Astăzi, în fața agresiunii economice a Occidentului, parlamentul, guvernul, toate autoritățile regionale și locale trebuie să acționeze în mod clar și să lucreze rapid ca o echipă unită”, a declarat Putin vineri, la o reuniune a legislatorilor ruși.

Noi alerte aeriene au fost emise vineri pentru o mare parte din estul și sudul Ucrainei, dar și pentru unele regiuni din centrul țării, oficialii cerându-le rezidenților să nu ignore avertismentele, informează Reuters.

„Nu ignorați alertele”, a scris Andrii Yermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, la câteva ore după atacurile mortale de dimineață cu rachete rusești.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat vineri unele amendamente la Codul Penal prin care se introduce condamnarea pe viaţă pentru înaltă trădare şi se măreşte, de la 15 la 20 de ani, pedeapsa prevăzută pentru acte de terorism, potrivit EFE.

Proiectul de lege a fost aprobat anterior de ambele camere ale Parlamentului de la Moscova.

Amendamentele au fost depuse de guvern, în noiembrie 2022, în Duma de Stat, camera inferioară a legislativului federal rus, în contextul campaniei militare din Ucraina, cu motivaţia că trebuie consolidat Codul Penal pentru a pedepsi mai aspru infracţiunile de terorism şi pe cele împotriva fundamentelor ordinii constituţionale şi a securităţii statului, scrie Agerpres.

Modificările promulgate de Putin vizează articolul privind „trădarea patriei”, stabilind ca pedeapsă, pentru acest delict, închisoarea pe viaţă în loc de 20 de ani, cât se prevedea până acum. În ultima săptămână, forţele de securitate ruse au raportat cinci arestări pentru suspiciune de „înaltă trădare”.

La articolul „act terorist” din Codul Penal, pedeapsa maximă a fost majorată de la 15 la 20 de ani de închisoare. Dacă este vorba de terorism internaţional, condamnarea poate varia de la 12 ani la închisoare pe viaţă (în prezent, de la 10 la 20 de ani de închisoare sau închisoare pe viaţă).

Pedeapsa minimă pentru recrutare sau participare la infracţiuni de terorism va creşte de la 5 la 7 ani, iar pentru complicitate, de la 10 la 12 ani. Totodată, articolul „organizarea unui grup terorist şi participarea la acesta” va permite pedepse cu închisoarea de la 10 la 15 ani (acum între 5 şi 10 ani).

Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, i-a cerut vineri Papei Francisc, aflat în vizită la Budapesta, să lanseze un dialog între Ucraina şi Rusia care să pună capăt războiului între aceste două ţări, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Sfinte Părinte! Cetăţenii ungari, la fel ca milioane de oameni din întreaga lume, văd în dumneavoastră un om al păcii. De la care sperăm să vorbească la Kiev şi Moscova, la Washington, Bruxelles, Budapesta şi tuturor celor fără care nu poate fi pace”, a îndemnat preşedinta ungară, la puţin timp după ce suveranul pontif a sosit la Budapesta, unde a început o vizită de trei zile în Ungaria.

În discursul său susţinut la sosire, Papa Francisc a deplâns faptul că Europa asistă în prezent la declinul visului de pace, în timp ce triumfă „soliştii războiului”. „În această etapă istorică, pericolele sunt numeroase. Dar, mă întreb, gândindu-mă de asemenea la martirizata Ucraină, unde sunt eforturile creatoare de pace?”, a spus suveranul pontif.

Obuzierele autopropulsate Caesar promise Ucrainei de către Danemarca sunt deja folosite de armata ucraineană, a anunțat vineri ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, potrivit publicației Suspilne.

„Astăzi, au sosit obuzierele daneze Caesar. Și sunt deja în misiune de luptă. Acesta este nivelul de cooperare (între Ucraina și Danemarca)”, a declarat Reznikov, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul nu a precizat câte obuziere au fost livrate.

CAESARs from 🇩🇰 are in 🇺🇦!
Thank you to @folketinget @Statsmin @denmarkdotdk and the Danish people.
Sincere gratitude to @Forsvarsmin & ministers @mfMorten @JakobElleman, @troelslundp for their personal support.
Also grateful to our French partners and to my colleague @SebLecornu… pic.twitter.com/cenkpI1x72

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 28, 2023

Danemarca a promis în ianuarie că va dona Ucrainei 19 sisteme de obuziere autopropulsate Caesar 155 mm, de fabricație franceză.

De asemenea, statul nordic s-a angajat să trimită Ucrainei 100 de tancuri Leopard 1, dintre care 80 vor fi livrate până la sfârșitul anului 2023, și să furnizeze de asemenea 14 tancuri Leopard 2 împreună cu Olanda.

Peste 100 de militari ucraineni au început în această săptămână antrenamentul pe tancurile de luptă Leopard 1, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, pentru publicația spaniolă La Vanguardia.

Livrarea celor 80 de tancuri Leopard de generație mai veche va începe în a doua jumătate a anului 2023, a precizat ministrul german, într-un interviu publicat vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Germania a livrat deja Ucrainei 18 tancuri moderne Leopard 2 și aproximativ 40 de vehicule de luptă de infanterie Marder, a confirmat Pistorius.

Anterior, Pistorius a declarat pentru publicația Die Welt că țările NATO plănuiesc să trimită în Ucraina două batalioane de tancuri de luptă germane Leopard 2 și patru batalioane de tancuri Leopard 1.

Cele 160 de tancuri reprezintă aproximativ jumătate din cele 300 de tancuri solicitate de Ucraina pentru contraofensiva sa preconizată se declanșeze în primăvară sau vară.

Polonia şi alte patru state membre UE au convenit o serie de restricţii privind cerealele din Ucraina, în cadrul unui acord convenit cu Executivul comunitar, restricții menite să înlocuiască interdicţiile unilaterale impuse de aceste țări la importurile de cereale din Ucraina, relatează agenția Bloomberg.

Măsurile se vor aplica la grâu, porumb, rapiţă, seminţe şi ulei de floarea soarelui şi vor fi în vigoare până pe data de 5 iunie, cu posibilitatea de a fi extinse până la finalul anului, le-a spus jurnaliştilor vineri, 28 aprilie, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Oficialul european a adăugat că tranzitul de produse alimentare din Ucraina spre alte state membre va continua.

Mai multe informații: Mai multe țări din Europa de Est au primit acceptul UE pentru interzicerea importurilor de cereale din Ucraina

Anton Gerașcenko, un consilier al Ministerului ucrainean de Interne, a postat vineri o fotografie care le arată pe cele două victime ale raidului cu rachete efectuat de ruși asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei, scrie Sky News.

Consilierul afirmă că imaginea le arată pe femeia de 31 de ani și pe fiica ei de doi ani care au fost ucise în atacul lansat la primele ore ale dimineții.

The mom and daughter on the photo were killed by a Russian rocket in Dnipro today.

The mom’s cousin Tetiana Bilash published this photo.

Deepest condolences.

📷: Tetiana Bilash

Help us protect our children.#skyneedsF16 pic.twitter.com/157mzwvdtd

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) April 28, 2023

Imagini filmate din dronă arată urmările atacului aerian asupra Ucrainei, soldat cu mai mulți morți și zeci de răniți, scrie The Guardian.

Etajul superior al unei clădiri rezidențiale din orașul central Uman, situat la sud de Kiev, a fost lovit la primele ore ale dimineții de vineri, în timp ce oamenii dormeau.

Din clădirea distrusă se vedea fumul care ieșea, în timp ce echipele de salvare lucrau la sol.

Atacul a făcut parte dintr-un val de raiduri rusești cu rachete și drone, efectuat în noaptea de joi spre vineri, acesta fiind cel mai intens bombardament aerian din ultimele săptămâni asupra orașelor ucrainene.

Bilanțul victimelor atacului cu rachete rusești care a lovit un bloc de locuințe de nouă etaje din Uman, oraș din centrul Ucrainei, a crescut la 19 morți, inclusiv doi copii de 10 ani, au anunțat guvernatorul regional, Igor Tabureț, și alți oficiali locali, relatează AFP.

Anunțul face ca numărul total al persoanelor ucise în valul de lovituri de dinainte de răsărit să ajungă la cel puțin 21.

Agenția France Presse scrie că reporterii săi au văzut lucrători ai serviciilor de urgență extrăgând rămășițele victimelor din clădirile distruse. „Vreau să-mi văd copiii, sunt sub dărâmături”, le-a spus Dmitri salvatorilor, un localnic de 33 de ani din Luhansk.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat acesta atac masiv cu rachete și a promis că va răspunde „terorii rusești”. Moscova a anunțat că a vizat unități de rezervă ale armatei ucrainene și că „toate obiectivele desemnate au fost lovite”.

Rachetele rusești au lovit, de asemenea, o casă din orașul Dnipro, situat tot în centrul țării. Primarul orașului, Borys Filatov, a declarat că o tânără și un copil de trei ani au fost uciși.

Nu au fost raportate victime în Kiev, care s-a numărat printre celelalte orașe vizate de atac. Ucraina a anunțat că a doborât 21 din totalul de 23 de rachete rusești, precum și două drone.

Rusia a lansat un val masiv de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în primele ore ale dimineții de vineri, potrivit oficialilor ucraineni, scrie CNN.

În jurul orei locale 4.00, 23 de rachete au fost lansate din zona Mării Caspice de avioane rusești, împreună cu două drone, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. 21 dintre rachete au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană, a precizat aceasta.

Însă rachetele au lovit orașul Uman, din centrul Ucrainei, situat în regiunea Cerkasî care se întinde la sud de Kiev, și orașul Dnipro.

Uman: Oficialii ucraineni au anunțat că bilanțul victimelor din Uman se ridică la 19 morți, inclusiv trei copii. 18 persoane au fost rănite.

Potrivit ministrului ucrainean de interne, Ihor Klymenko, în interiorul uneia dintre clădirile lovite se aflau 46 de apartamente, dintre care 27 au fost complet distruse. El a declarat că ar putea dura o zi pentru îndepărtarea tuturor dărâmăturilor.

Lucrătorii serviciilor de urgență de la fața locului „aproape au terminat de curățat parterul (clădirii)” și vor continua să cerceteze clădirea, potrivit Iuliei Norovkova, ofițer de presă al serviciului de urgență de stat din regiunea Cerkasî.

CNN a discutat cu o localnică, Liuda, a cărei prietenă locuia la etajul opt. Când a auzit că clădirea a fost lovită, Liuda s-a grăbit să ajungă acolo și a constatat că prietena ei a supraviețuit, dar soțul prietenei sale a fost spitalizat, iar cele două fiice ale lor, în vârstă de 7 și 13 ani, erau încă dispărute.

Context: Se crede că lovitura – efectuată de o rachetă de croazieră rusă Kh-101 – a provocat cel mai mare număr de victime civile într-un singur incident după atacul din ianuarie asupra orașului Dnipro, când o rachetă a lovit un bloc de apartamente.

Dnipro: Autoritățile ucrainene au oferit mai multe detalii despre femeia de 31 de ani care a murit, împreună cu copilul ei de 2 ani, în urma atacului cu rachete rusești efectuat vineri dimineață asupra orașului Dnipro.

Serhii Lysak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, a declarat că femeia se mutase în casa părinților săi din cauza războiului.

„Ea credea că va fi mai sigură… Dar acum locuința a fost transformată în cenușă”, a spus el. Părinții femeii au fost amândoi spitalizați, a precizat Lysak.

Kremlinul a anunțat vineri că unitățile militare ruse care au luptat în Ucraina vor fi reprezentate la parada de la Moscova, de pe data de 9 mai, care aniversează victoria sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

„Ei (luptătorii din Districtul Militar Nord, n.r.) vor fi reprezentați, dar acest lucru, desigur, depinde de Ministerul Apărării”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția oficială rusă TASS.

„Este mai bine să așteptăm parada”, a adăugat el.

Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul rus de aniversări, incluzând de obicei o defilare uriașă de echipamente militare în Piața Roșie și un discurs al președintelui Vladimir Putin.

Un comitet al Națiunilor Unite se declară profund îngrijorat de încălcările drepturilor omului comise de către forțele ruse în Ucraina, menționând disparițiile forțate, tortura, violurile și execuții sumare, relatează Al Jazeera.

„Comitetul este profund îngrijorat de încălcările grave ale drepturilor omului comise în timpul conflictului armat în desfășurare de către forțele militare ale Federației Ruse și companiile militare private …”, a transmis, într-un comunicat, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale.

În declarația emisă, comitetul a enumerat, printre încălcările comise, utilizarea excesivă a forței, detențiile arbitrare, omorurile și transferul forțat de copii din Ucraina în Rusia.

Rusia a negat deportarea copiilor ucraineni în Rusia, afirmând că i-a evacuat pentru a-i ține în siguranță.

Ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a anunțat vineri că șase tancuri Leopard 2A4 destinate Ucrainei, pe care Spania le-a trimis luna aceasta, au ajuns în Polonia, scrie Al Jazeera.

Ministerul rus al Apărării afirmă că forțele sale au lansat în cursul nopții lovituri de mare precizie și cu rază lungă de acțiune asupra unităților de rezervă ale armatei ucrainene și că toate țintele desemnate au fost lovite, anunță agenția rusă de presă RIA, potrivit Al Jazeera.

„Obiectivul atacului a fost atins. Toate instalațiile desemnate au fost lovite. Înaintarea rezervelor inamicului în zonele de luptă a fost zădărnicită”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de la Moscova, Igor Konașenkov, în cadrul unui briefing de presă.

În timp ce Rusia neagă că ar fi vizat civili, serviciile de urgență ucrainene au anunțat că cel puțin 16 persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise în aceste atacuri.

Mai multe detalii: Ce ținte susține Moscova că a vizat în cel mai nou raid masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldat cu zeci de civili morți și răniți

General colonelul Mihail Mizinţev, care a fost sancţionat de statele occidentale şi supranumit „Măcelarul de la Mariupol” pentru rolul jucat în invazia rusă din Ucraina, a fost demis vineri din funcţia de ministru adjunct al apărării, potrivit unui blogger militar şi unui site de ştiri de prim-plan, scrie Reuters.

Mizinţev a orchestrat asediul asupra oraşului ucrainean Mariupol în primele luni ale războiului de anul trecut. În septembrie a fost numit ministru adjunct al apărării responsabil de logistică şi aprovizionare.

Când a adoptat sancţiuni împotriva lui în iunie anul trecut, Uniunea Europeană l-a numit „Măcelarul de la Mariupol” şi a apreciat că este responsabil pentru asediul „inuman” asupra oraşului ucrainean, pe care Rusia susţine acum că îl reconstruieşte, notează Agerpres.

Plecarea sa a fost anunţată de bloggerul militar rus Aleksandr Sladkov şi de site-ul de ştiri RBC. Niciuna dintre aceste surse nu a oferit o explicaţie pentru înlăturarea lui Mizinţev.

Ministerul Apărării nu a răspuns până acum unei solicitări de a comenta informaţia, în timp ce Kremlinul a refuzat să emită o opinie pe această temă.

Liderul regiunii separatiste proruse Doneţk din estul Ucrainei, Denis Puşilin, a anunţat vineri, într-un comunicat postat pe Telegram, că şapte persoane au fost ucise după ce artileria ucraineană a lovit un microbuz în oraşul Doneţk, relatează Agerpres.

Agenția de presă Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile.

Potrivit AFP, autorităţile instalate acolo de Moscova au anunţat vineri că şapte persoane au fost ucise şi 10 rănite în loviturile forţelor Kievului asupra Doneţkului, principalul oraş controlat de Rusia în estul Ucrainei.

Loviturile ucrainene „au lovit un spital, un parc şi mai multe blocuri. Potrivit informaţiilor preliminare, şapte persoane, inclusiv un copil, au fost ucise” şi alte 10 au fost rănite, a anunţat, pe Telegram, Denis Puşilin, liderul instalat de Rusia în fruntea teritoriilor pe care le controlează în regiunea Doneţk.

Agenţia oficială de presă rusă TASS, citând autorităţile locale instalate de Moscova în regiune, a anunţat că „un autobuz a luat foc după ce a fost lovit de un obuz al forţelor armate ale Ucrainei. Drept urmare, şapte persoane au murit, inclusiv un copil, iar opt răniţi au fost duşi la Centrul Republican de Traumatologie”.

„Potrivit datelor preliminare, şapte persoane au murit în zona fostului supermarket «Ucraina», urcând într-un maxi-taxi (…)”, a scris, pe canalul său de Telegram, Aleksei Kulemzin, primarul oraşului Doneţk, instalat de ruşi.

Conform Al Jazeera, Kulemzin a precizat că forțele ucrainene „au lovit spitalul, parcul și clădirile rezidențiale. Potrivit datelor preliminare, șapte persoane au murit (în atacul asupra microbuzului). Una dintre ele era un copil”.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că potențialul și capacitățile de luptă ale aproape tuturor țărilor din NATO au fost folosite împotriva Rusiei după începerea așa-numitei „operațiunii militare speciale” în Ucraina, relatează agenția Interfax.

„Occidentul a demonstrat că s-a pregătit în avans pentru confruntarea cu Federația Rusă. A fost imediat impuse sancțiuni pe scară largă împotriva Rusiei, a organizat livrări de arme către Ucraina, a furnizat informații și consilieri militari și a trimis mercenari în zona de luptă. Astfel, au fost implicate potențialul și capacitățile militare ale aproape tuturor țărilor NATO”, a declarat Serghei Șoigu.

„Conflictul din Ucraina este o demonstraţie clară a acestei politici criminale. Adevăratul său scop este de a provoca o înfrângere strategică Rusiei, de a ameninţa China şi de a-şi menţine poziţia de monopol în lume”, a mai spus ministrul rus al Apărării.

Mai multe detalii: Serghei Șoigu: Aproape toate țările NATO și-au folosit potențialul militar împotriva Rusiei

Președintele rus Vladimir Putin vrea ca în toată țara să fie construite muzee dedicate comemorării așa-numitei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, a anunțat Kremlinul vineri, 28 aprilie, relatează CNN.

Muzeele vor prezenta „evenimentele din cadrul operațiunii militare speciale și faptele eroice ale participanților la aceasta”.

Ministerul Apărării de la Moscova a fost îndrumat să identifice artefactele potrivite pentru a fi expuse în aceste muzee.

Mai multe detalii: Vladimir Putin vrea să construiască în Rusia muzee dedicate „operațiunii militare speciale și faptelor eroice ale participanților”

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a anunțat că numărul morților din Uman a crescut la 16, relatează agenția Unian și publicația Ukrainska Pravda.

Vă avertizăm că urmează detalii cu un puternic impact emoțional.

„Trupul unei persoane decedate a fost scos de sub dărâmăturile clădirii rezidențiale. În total, 16 persoane au decedat (inclusiv trei copii)”, au transmis autoritățile.

Totodată, 18 persoane au fost rănite, dintre care nouă rămân spitalizate,17 persoane au fost salvate, inclusiv trei copii și au fost recuperate părți dintr-un cadavru.

Noi cercetări au dezvăluit măsura în care Iranul a construit o puternică industrie de armament bazată pe tehnologia occidentală și modul în care această tehnologie este folosită de Rusia împotriva Ucrainei, relatează CNN.

Conflict Armament Research (CAR), o organizație cu sediul în Marea Britanie care investighează componentele armelor, a stabilit că dronele Shahed-136 vândute Rusiei de către Iran sunt propulsate de un motor bazat pe tehnologie germană care a fost achiziționată în mod ilicit de Iran în urmă cu aproape 20 de ani.

Informațiile au fost obținute după analizarea detaliată a componentelor recuperate din Ucraina, precizează CNN, care a intrat în posesia datelor ce arată capacitatea Iranului de a imita și de a perfecționa tehnologia militară occidentală.

În același timp, oficialii occidentali sunt îngrijorați în legătură cu posibilitatea ca Rusia să ofere Iranului arme și echipamente de producție occidentală recuperate de pe câmpul de luptă ucrainean, deși până în acum nu există indicii în acest sens.

Pentru Rusia, dronele iraniene sunt un substitut avantajos pentru rachete mult mai costisitoare, ale căror stocuri sunt în scădere, potrivit oficialilor occidentali.

„Numărul deceselor provocate de rachetele rusești a crescut la 15, dintre care 3 copii”, a anunțat șeful Administrației Regionale de stat din Cerkasî, Igor Tabureț, pe Telegram, citat de presa ucraineană.

Același bilanț a fost anunțat și de Ministerul ucrainean al Internelor.

Căutările printre dărâmături continuă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat pe Twitter o filmare aeriană cu pagubele provocate de loviturile cu rachete efectuate de Rusia în timpul nopții asupra unei clădiri de apartamente din Uman.

Imaginile au fost postate vineri, în jurul orei locale 13.00 (aceeași oră în România – n.r.), președintele afirmând că bilanțul atacului a ajuns la 13 morți.

„Uman… Molozul este încă în curs de curățare. Există deja 13 morți. Doi dintre ei sunt copii care nu pot fi identificați. Soarta părinților lor este necunoscută… Salvatorii vor lucra până când se vor asigura că nu mai rămâne nimeni sub dărâmături. Putem învinge teroarea rusă doar împreună – cu arme pentru Ucraina, cu cele mai dure sancțiuni împotriva statului terorist și cu sentințe corecte pentru ucigași”, a afirmat Zelenski.

Uman… The rubble is still being cleared. There are already 13 dead. Two of them are children that cant be identified. The fate of their parents is unknown… The rescuers will work until they make sure that no one else is left under the rubble. We can defeat Russian terror… pic.twitter.com/j6jk8HZWkq

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 28, 2023

Forțele ucrainene își încheie pregătirile pentru o contraofensivă de primăvară împotriva Rusiei, a spus ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, citat de Reuters, relatează The Guardian.

„De îndată ce va exista voința lui Dumnezeu, condițiile meteo și o decizie a comandanților, o vom face”, a spus Reznikov, în cadrul unui briefing online, fără a da alte detalii.

Kievul pregătește de mai multe luni un contraatac menit să respingă forțele rusești din est și sud.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a reacționat la seria de atacuri care au vizat noaptea trecută mai multe zone ale țării, precizând că acestea sunt „răspunsul Rusiei la toate inițiativele de pace”, relatează CNN.

„Atacurile cu rachete care ucid ucraineni nevinovați în somn, inclusiv un copil de 2 ani, este răspunsul Rusiei la toate inițiativele de pace. Calea spre pace este să dăm afară Rusia din Ucraina. Calea spre pace este să înarmăm Ucraina cu F-16 și să protejăm copiii de teroarea rusă”, a transmis șeful diplomației ucrainene printr-un mesaj pe Twitter.

Missile strikes killing innocent Ukrainians in their sleep, including a 2-years-old child, is Russias response to all peace initiatives. The way to peace is to kick Russia out of Ukraine. The way to peace is to arm Ukraine with F-16s and protect children from Russian terror.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 28, 2023

Bilanțul atacurilor rusești de vineri dimineață din Ucraina a ajuns la 14 morți, au anunțat oficialii, după ce alte două trupuri au fost scoase dintre dărâmăturile clădirii rezidențiale din orașul Uman, relatează CNN.

„Începând cu ora 11.50 (aceeași oră în România – n.r.), încă o persoană decedată a fost scoasă din dărâmăturile clădirii rezidențiale”, a anunțat serviciul de urgență al Ucrainei, pe Telegram. Biroul de presă al ministrului ucrainean de Interne a precizat ulterior că un alt cadavru a fost găsit.

Operațiunea de căutare continuă.

Potrivit ministrului de Interne, Ihor Klymenko, în clădirea lovită din Uman se aflau 46 de apartamente, dintre care 27 au fost complet distruse. Oficialul spune că ar putea dura o zi până când toate dărâmăturile vor fi îndepărtate.

Între timp, au fost instalate corturi în care supraviețuitorii și vecinii lor să aștepte „până când autoritățile locale le vor oferi locuri de refugiu”, a mai precizat ministrul.

„În acest moment, autoritățile le-au oferit tuturor alimente. Există, de asemenea, o linie telefonică de urgență care poate fi apelată de rudele și prietenii cetățenilor care locuiau în această clădire și în alte case care au fost avariate în zonă”, a adăugat Klymenko.

Noul președinte ceh Petr Pavel și omologul său slovac Zuzana Chaputova fac împreună, vineri, o vizită în Ucraina, relatează Ukrainska Pravda, care citează presa din Cehia.

Cei doi lideri au călătorit cu trenul până la Nemișaieve, în regiunea Kiev, unde au fost întâmpinați, printre alții, de ambasadorul ceh în Ucraina și de fostul ambasador ucrainean în Republica Cehă, Evhen Perebiynis. De acolo au plecat spre orașele din nordul regiunii Kiev, care s-au aflat sub ocupația rusă.

„Zuzana Chaputova și cu mine împărtășim valorile libertății și justiției. Este greu să văd cu ochii mei că ucrainenii plătesc cel mai mare preț pentru asta, cu sângele și viețile cetățenilor lor. Lupta împotriva agresorului protejează ceea ce ne unește”, a scris Petr Pavel într-un mesaj pe Twitter.

Se @ZuzanaCaputova oba vnímáme hodnotu svobody a spravedlnosti. Je těžké vidět na vlastní oči, že Ukrajinci za ni platí cenu nejvyšší. Krev a životy vlastních občanů. V boji s agresorem chrání to, co je nám společné. Proto za nimi budeme stát. pic.twitter.com/85MS6DOfmj

— Petr Pavel (@prezidentpavel) April 28, 2023

„Atacurile rușinoase de noaptea trecută asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Uman și Dnipro, care au dus la moartea unor oameni nevinovați, ne reamintesc că nu putem întoarce spatele”, a precizat, la rândul său, Chaputova pe Facebook.

„Aceasta este prima noastră călătorie în străinătate împreună și mă bucur că am ajuns în Ucraina. Semnalul nostru este clar: suntem uniți cu Ucraina nu doar prin granițe și un trecut comun, ci și printr-un viitor comun”, a adăugat președinta Slovaciei.

În timpul vizitei lor în Ucraina, cei doi lideri se vor întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți oficiali.

De la începutul invaziei ruse, daunele provocate sectorului ucrainean al culturii ajung la aproape 7 miliarde de dolari, a declarat ministrul Culturii și Politicii Informaționale, Oleksandr Tkachenko, într-un interviu pentru Interfax Ucraina, citat de publicația Pravda.

„Estimăm pagubele în domeniul culturii la aproximativ 7 miliarde de dolari. Și asta nu doar din cauza bombardamentelor, ci în general pierderilor de venituri și altor lucruri. Prin urmare, atunci când vorbim despre restaurare, acordăm întotdeauna atenție faptului că restaurarea trebuie să aibă loc și în domeniul culturii”, a spus Tkachenko.

În același timp, ministrul a menționat că, în ultimul an, Ucraina a înregistrat o creștere a nivelului de participare la evenimentele culturale cu aproximativ 10%.

„Acest lucru înseamnă că oamenii vor să citească, vor să viziteze teatrele, cel puțin să simtă gustul vieții obișnuite și pașnice care exista înainte de război”, a explicat ministrul.

Printre cele zece persoane care și-au pierdut viața în urma atacului asupra orașului Uman din regiunea Cerkasî se află și doi copii în vârstă de 10 ani, a precizat guvernatorul Ihor Tabureț, citat de The Kyiv Independent.

Forțele ruse au lovit o clădire de apartamente cu nouă etaje din Uman în primele ore ale zilei de 28 aprilie, în timpul valului de atacuri lansat vineri dimineață asupra mai multor zone din Ucraina.

Potrivit ministrului de Interne Ihor Klymenko, 17 persoane au fost rănite în urma atacului rusesc asupra orașului Uman.

De asemenea, a fost lovit orașul Dnipro, unde o femeie și un copil au murit, precum și orașul Ukrainka din regiunea Kiev, două persoane fiind rănite.

În Capitala ucraineană nu au fost raportate victime civile sau pagube la clădiri rezidențiale.

Președintele rus Vladimir Puțin a semnat un decret potrivit căruia ucrainenii din teritoriile ocupate care aleg să își păstreze cetățenia ucraineană pot fi deportați după 1 iulie 2024, relatează The Kyiv Independent și agenția rusă de presă Interfax.

Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiau în regiunile ocupate Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie începând cu 30 septembrie 2022 pe baza documentelor emise de autorităţile din Ucraina sau din republicile autoproclamate Donețk sau Luhansk pot continua să rămână în aceste teritorii folosind aceste documente până la 1 iulie 2024, notează agenția citată.

După această dată, ucrainenii din aceste teritorii care refuză să obțină cetățenia rusă pot fi deportați.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a semnat un decret prin care cetățenii ucraineni din teritoriile ocupate pot fi deportați

Cel puțin 12 persoane au murit în urma atacurilor cu rachete care au vizat vineri dimineață mai multe regiuni ale Ucrainei, au anunțat autoritățile locale, citate de CNN.

În atacul care a vizat o clădire rezidențială din orașul central Uman au murit cel puțin 10 oameni.

„Din nefericire, bilanțul morților din Uman a crescut. Salvatorii tocmai au mai scos din dărâmături încă trei cadavre”, a precizat ministrul Afacerilor Interne, Ihor Klymenko, într-un mesaj pe Facebook.

În Dnipro, o femeie de 31 de ani și copilul au murit în atac, potrivit Procuraturii regionale din Dnipropetrovsk.

Citește și: Imagini cu urmările atacului masiv al Rusiei asupra unor orașe ucrainene, din timpul nopții. Cum arată acum blocul lovit de o rachetă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat seria de atacuri lansate vineri dimineață asupra mai multor zone ale Ucrainei. Într-un mesaj publicat pe Telegram, liderul de la Kiev a afirmat că „această teroare rusă trebuie să se confrunte cu un răspuns corect din partea Ucrainei și a lumii”.

„Noaptea trecută, inamicul a atacat din nou Ucraina cu rachete și drone. Teroriștii au vizat civili și alte obiective. Un atac cu rachete la Uman a avariat aproximativ 10 clădiri de apartamente. (…) Oamenii sunt încă prinși sub dărâmături. Din păcate, există victime, inclusiv un copil. În Dnipro, bombardamentele teroriștilor au luat viața unui copil. Condoleanțele mele tuturor celor care și-au pierdut apropiații din cauza terorii rusești!”, a transmis președintele Ucrainei.

Zelenski și-a exprimat recunoștința față de forțele aeriene și toți cei care „ajută la depășirea consecințelor atacurilor inamice, tuturor celor care ne protejează poporul”.

„Această teroare rusă trebuie să se confrunte cu un răspuns corect din partea Ucrainei și a lumii. Și o va face. Fiecare astfel de atac, fiecare act malefic împotriva țării și poporului nostru aduce statul terorist mai aproape de eșec și pedeapsă, nu invers, așa cum cred ei. Nu vom uita nicio crimă, nu vom lăsa niciun invadator să evite responsabilitatea”, a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Bilanțul atacului cu rachete rusești asupra orașului Uman, din centrul Ucrainei, a crescut la șase morți, a anunțat Ihor Tabureț, șeful administrației militare din regiunea Cerkasî, relatează CNN.

„Din păcate, avem deja șase persoane ucise în urma atacurilor cu rachete. Alte nouă sunt în spital.
Operațiunea de salvare este în curs de desfășurare”, a precizat oficialul, pe Telegram.

Anterior, Tabureț a declarat că două rachete au lovit trei clădiri înalte, inclusiv clădiri rezidențiale, în Uman.

Aflat în regiunea centrală Cerkasî, Uman este un mic oraș situat la aproximativ 201 kilometri la sud de capitala Kiev.

Cele șase decese înregistrate aici ridică la opt numărul persoanelor care au murit în valul de atacuri care a vizat mai multe zone ale Ucrainei vineri dimineață.

În Dnipro, o femeie și un copil de 3 ani au fost uciși într-un atac în care au fost rănite și trei persoane, potrivit ministrului ucrainean de Interne.

Atacul asupra orașului Mikolaiv din noaptea de 27 aprilie, în urma căruia o persoană a fost ucisă și alte 23 au fost rănite, a fost efectuat de Rusia cu rachete de croazieră Iskander-K, a precizat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iuri Ignat, citat de Ukrainska Pravda.

Șeful Administrației Militare din regiunea Mikolaiv, Vitali Kim, a anunțat inițial că forțele ruse au folosit rachete S-300, ulterior șefa centrului de presă de coordonare comună a forțelor de apărare din sud, Natalya Gumenyuk, a declarat că au fost lansate rachete Kalibr din Marea Neagră.

Forțele Aeriene precizează cum că, potrivit informațiilor verificate, loviturile au fost lansate de pe uscat.

„Iskander-K a zburat dinspre sud. Aceasta este o rachetă de croazieră, care, în principiu, are aceleași caracteristici de performanță precum Kalibr, dar Iskander-K este o rachetă de la sol, și nu de pe mare. Aceste rachete sunt foarte greu de doborât, pentru că zboară foarte jos, ceea ce face dificilă detectarea lor, deși au existat cazuri de doborâre de către apărarea aeriană”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene.

Un copil a fost rănit și mai multe apartamente au fost avariate în urma căderii fragmentelor unei rachete rusești asupra unui bloc rezidențial de locuințe din orașul Ukrainka, din regiunea Kiev, relatează Ukrainska Pravda, care citează oficiali locali.

„În orașul Ukrainka, în urma căderii fragmentelor unei rachete rusești, a fost lovită o clădire cu mai multe etaje. Ca urmare, apartamentele de la etajele 5 și 6 au fost avariate. Incendiul a fost localizat la ora 5.30. Un copil a fost rănit”, a precizat șeful administrației regionale de stat din Kiev, Ruslan Kravchenko.

Șeful poliției din regiunea Kiev, Andrey Nebytov, a menționat că a fost rănită în fată în vârstă de 13 ani.

„Chiar și în zonele îndepărtate, departe de linia de contact, inamicul continuă să folosească rachete balistice și de croazieră pentru a bombarda orașele noastre, iar infrastructura civilă și civilii sunt din nou afectați. În regiunea Kiev, un fragment de rachetă a lovit o clădire cu mai multe etaje, rănind o fată de 13 ani. Acest lucru ne spune încă o dată că trebuie să fim cât mai atenți și mai concentrați posibil, să respectăm regulile de alertă antiaeriană și să ajutăm forțele de securitate în apărarea țării noastre”, a scris Nebytov pe Telegram.

Bilanțul deceselor în urma atacului rusesc asupra unui bloc de apartamente din Uman a crescut la patru, a anunțat Poliția Națională a Ucrainei pe Telegram, citându-l pe ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Ihor Klymenko, relatează The Guardian.

Operațiunile de salvare sunt în curs de desfășurare, a adăugat Klymenko.

Forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus 21 din cele 23 de rachete de croazieră de tip Kh-101 și Kh-555, precum și două drone care au fost lansate de forțele ruse în timpul nopții de 28 aprilie, relatează Ukrainska Pravda, care îl citează pe comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi.

„În jurul orei 4 dimineața, invadatorii ruși au atacat Ucraina din avioane strategice Tu-95 din zona Mării Caspice. Rachetele antiaeriene ale Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, în cooperare cu apărarea aeriană a altor componente ale Forțelor de Apărare, au distrus 21 din cele 23 de rachete de croazieră Kh-101 / Kh-555, precum și două UAV-uri (drone – n.r.) operațional-tactice”, a precizat Zalujnîi.

Forțele ruse a atacat în primele ore ale zilei de vineri, 28 aprilie, mai multe zone din Ucraina, de la capitala Kiev până la regiunile centrale și sudice, iar cel puțin trei persoane au fost ucise, relatează Ukrainska Pravda, The Guardian și Reuters.

Alarma de raid aerian a răsunat în timpul nopții pe tot teritoriul Ucrainei.

O femeie și un copil de trei ani au fost uciși în orașul Dnipro, a anunțat primarul Borys Filatov într-un mesaj pe Telegram.

În orașul Uman, din regiunea centrală Cerkasî, o rachetă a lovit o clădire rezidențială cu mai multe etaje, cinci persoane fiind rănite și transportate la spital.

Night #Russian shelling in #Uman, #Ukraine: multistore residential building was hit.
3 people killed, 8 more injured, according to head of the Cherkasy Regional Administration, Ihor Taburets.
Search and rescue operation is ongoing, figures may not be final. #RussianWarCrimes pic.twitter.com/IZWx4jehgX

— Tetyana Vysotska (Тетяна Висоцька) (@Ukrainews) April 28, 2023

„În această dimineață, invadatorii au atacat regiunea Cerkasî. Există două lovituri de rachete de croazieră în Uman: într-o clădire rezidențială și în clădiri de depozitare”, a precizat președintele Administrației Regionale de Stat, Igor Tabureț, pe Telegram.

„Potrivit informațiilor din acest moment, rachetele rusești au luat viața a trei persoane. Alte 8 sunt rănite”, a adăugat ulterior Tabureț.

De asemenea, au fost raportate explozii în orașul Dnipro din regiunea Dnipropetrovsk, în Kremenchuk, din regiunea Poltava, și în regiunea Mikolaiv, în sud, potrivit agenției Interfax.

La Kiev, 11 rachete și două drone de atac au fost doborâte de sistemul de apărare antiaeriană, conform oficialilor.

„Potrivit datelor preliminare, 11 rachete de croazieră au fost distruse în spațiul aerian al Kievului. Pe lângă rachete, au fost doborâte 2 drone (tipul dronelor este în curs de stabilire)”, a precizat șeful administrației militare a orașului Kiev, Serghei Popko.

Oficialul a adăugat că în urma căderii de resturi în districtul Obolon din Capitală, linia electrică locală a fost ruptă și suprafața drumului a fost deteriorată.

”Nu s-au înregistrat victime în rândul populației civile și nu au fost distruse facilități rezidențiale sau infrastructură. Informațiile sunt verificate și clarificate”, a transmis Administrația militară a orașului Kiev.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret care permite deportarea ucrainenilor din teritoriile ocupate care refuză să-și ia cetățenia rusă, informează presa de stat rusă pe 27 aprilie.

Potrivit decretului, ucrainenii din teritoriile ocupate care aleg să-și păstreze cetățenia ucraineană pot fi deportați după 1 iulie 2024.

Conform Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, deportarea ilegală a populațiilor locale este considerată o crimă de război.

Pe 26 aprilie, ministrul adjunct al apărării al Ucrainei, Hanna Maliar, a afirmat că Rusia a inițiat relocarea pe scară largă a cetățenilor ruși în teritoriile ocupate din Ucraina, în timp ce a continuat să deporteze populațiile locale.

Ucrainenii locali sunt deportați forțat „sub diverse pretexte” în Rusia, în special cei suspectați că „ar adera la poziții pro-ucrainene”, a scris Maliar.

„În acest fel, inamicul caută să distrugă statulitatea ucraineană și identitatea națională a societății în teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a adăugat ministrul adjunct al apărării.

Zeci de mii de copii ucraineni au fost, de asemenea, luați și duși în Rusia de la începutul războiului.

Rapoartele oficiale și relatările martorilor de pe rețelele de socializare au vorbit joi despre explozii puternice în zonele ocupate de ruși din sudul Ucrainei.

Canale neoficiale de Telegram din Herson au anunțat că au avut loc explozii în sau în apropierea orașului Nova Kahovka, locul unui proiect hidroelectric important pe râul Nipri.

„S-a auzit un zgomot de explozie în Nova Kahovka, ceva arde”, a transmis un canal Telegram. „Se vede fumul. Am auzit, de asemenea, explozii care au sunat ca niște detonații.”

Administrația districtului Nova Kahovka, instalată de Rusia, a anunțat că orașul a rămas fără alimentare cu energie din cauza bombardamentelor armatei ucrainene.

De asemenea, la Melitopol s-a auzit o explozie puternică, a declarat primarul orașului, Ivan Fedorov.

Un dispozitiv exploziv improvizat a detonat în apropierea intrării unui bloc de apartamente, potrivit lui Vladimir Rogov, un înalt oficial în administrația numită de Rusia în regiunea ocupată Zaporojie. Clădirea a fost ușor avariată, a spus el, dar nu au fost victime.

Aprovizionarea cu apă în zona ocupată de ruși din regiunea Donețk este periculos de scăzută, a declarat Denis Pușilin, șeful autodeclaratei Republici Populare Donețk.

Multe gospodării beneficiază de doar două ore de alimentare cu apă la fiecare trei zile, a declarat liderul susținut de Moscova într-o sesiune de întrebări și răspunsuri online.

Orașul Donețk și-a pierdut principala sursă de apă, un canal care străbate orașele Chasiv Iar și Bahmut.

Echipajele încă lucrează la finalizarea unui canal alternativ de pe râul Siverski Doneț, care ar trebui să conducă la ameliorarea crizei de apă.

„Armata face tot posibilul pentru a accelera rezolvarea acestei probleme”, a spus Pușilin despre lucrările la canal. „Dar avem nevoie de apă astăzi”.

Pentru a răspunde nevoilor imediate, Pușilin a spus că echipajele construiesc o conductă de apă către râul Don din Rusia. Acesta va îmbunătăți doar marginal situația, dar va crește furnizarea de apă în general, a spus el.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a votat că detenția forțată și deportarea copiilor din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina este „genocid”, într-o ședință care a avut loc joi.

O rezoluție privind „deportările și transferurile forțate ale copiilor ucraineni și al altor civili în Federația Rusă sau în teritoriile ucrainene ocupate temporar: creați condiții pentru întoarcerea lor în siguranță, opriți aceste crime și pedepsiți autorii” a fost adoptată cu 87 de voturi pentru, adică o majoritate covârșitoare. Un singur reprezentant a votat împotrivă, iar altul s-a abținut.

În rezoluția sa, adunarea a cerut ca „acțiuni imediate și urgente să fie luate pentru a opri practicile de transfer forțat și deportare ilegală pe care le desfășoară în prezent Federația Rusă împotriva populației ucrainene, și în special politica și practicile sale referitoare la îndepărtarea copiii din familiile și casele lor și absorbția lor ulterioară în cetățenia, identitatea și cultura rusă.”

Adunarea a cerut ca practica să se oprească „imediat și necondiționat”. De asemenea, a cerut Rusiei să acorde acces la ONG-uri și organizații de caritate, precum și informații despre locul în care sunt copiii acum.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a efectuat cu succes o rotație a personalului său la centrala nucleară din Zaporojie, care este controlată de ruși din primele zile de ocupație, potrivit oficialilor ruși.

Mihail Ulianov, trimisul Rusiei la ONU, a declarat că „rotația regulată (lunară) a specialiștilor AIEA la ZNPP a avut loc astăzi strict în conformitate cu programul”.

Ulianov a spus pe Telegram că „o nouă tură de specialiști AIEA sosește de la Kiev și Dnipropetrovsk, trece linia de contact în apropierea satului Vasilivka și apoi merge la centrala nucleară Zaporojie însoțiți de militari ruși. Câteva ore mai târziu, vehiculele cu personalul Agenției care și-au îndeplinit mandatul la uzină sunt trimise înapoi, escortate din nou de militari rusi, până la linia de contact, dincolo de care intră sub responsabilitatea părții ucrainene.”

„În următoarea lună, doi angajați ai Agenției vor fi la stație. Acest lucru este suficient pentru a rezolva sarcinile cu care se confruntă agenția la ZNPP”, a spus Ulianov.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat o rotație a personalului la centrala nucleară Zaporojie.

Oficialii ruși vor să recruteze „în secret” peste 400.000 de ruși pentru războiul din Ucraina din 2023, majoritatea din rândul familiilor cu venituri reduse.

„Pe lângă obiectivul de a recruta 400.000 de oameni pentru războiul din acest an, actualizarea CIA spune că oficialii din Ministerul rus al Apărării au raportat un plan susținut de Putin de a recruta peste 415.000 de contractori în 2023”, se arată într-un document obținut de Washington Post.

Cifra este probabil parte din planul anunțat public al ministrului Apărării, Serghei Șoigu, de a extinde forțele armate la 1,5 milioane, de la 1,15 milioane în prezent, până în 2026. Conform planului, contractorii ar trebui să constituie aproape jumătate din numărul total de personal.

Potrivit documentelor obținute de Washington Post din scurgerea de documente de la Pentagon, la mijlocul lunii februarie, președintele rus Vladimir Putin „ar fi acceptat” propunerea armatei sale de a „recruta în secret” 400.000 de militari suplimentari în cursul anu

Urmărește-ne pe Google News