Război în Ucraina, ziua 43 | Trenuri de evacuare din Donețk, blocate de atacurile rușilor. Kremlinul recunoaşte în premieră „pierderi semnificative de trupe”

Joi, 4.676 de persoane au putut părăsi în siguranță, prin coridoarele de evacuare, zonele în care se duc lupte, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, într-o postare pe Facebook, potrivit CNN.

Aceasta a spus că 3.256 de oameni au reușit să plece din Mariupol și Berdiansk. Dintre aceștia, 1.205 sunt din Mariupol și 2.050 sunt din orașele Polohy, Vasylivka, Berdiansk și Melitopol, din regiunea Zaporojie.

O coloană de nouă autobuze se îndreaptă spre Melitopol pentru a ajuta la evacuare și pentru a oferi asistență umanitară. De asemenea, pe drumul de întoarcere spre Zaporojie, acestea vor prelua oamenii care vor dori să plece.

Două autobuze au ajuns joi în orașul Tomak și se vor îndrepta vineri spre Zaporojie. Tot vineri, vor fi trimise autobuze din Zaporojie pentru a evacua oamenii din Berdiansk, a mai spus Vereșciuk.

Vicepremierul a adăugat că joi au fost evacuate 1.420 de persoane din orașele Lisichansk, Sievierodonețk, Rubijne și Kreminna, din regiunea Luhansk.

Șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a transmis joi, în cadrul unei audieri în Congres, mai multe avertismente sumbre pentru milioanele de oameni care speră cu disperare ca președintele rus Vladimir Putin să înțeleagă și să oprească atacul asupra Ucrainei, scrie The Guardian.

„În mod ideal, Putin decide să înceteze focul, își oprește agresiunea și are loc un fel de intervenție diplomatică, dar în prezent această opțiune nu pare să se afle într-un orizont apropiat. Va fi un drum lung”, a declarat Milley la Washington, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului SUA.

Ținând cont de faptul că liderii regionali din Ucraina îi imploră pe locuitorii rămași în regiunea Donbas din estul Ucrainei să plece în timp ce au „ultima șansă” înainte de reluarea ofensivei trupelor ruse, Milley a confirmat și el această ipoteză.

„Urmează o bătălie importantă în sud-est, în jurul regiunii Donbas, unde rușii intenționează să adune forțe și să-și continue asaltul”, a declarat el în fața comisiei.

SUA și NATO nu au fost de acord să furnizeze avioane de luptă Ucrainei sau alte tipuri de armament greu și nici nu au intervenit pentru a stabili o zonă de interdicție aeriană deasupra țării, din cauza riscului că, în această situație, Occidentul ar putea fi atras într-un război direct cu Rusia.

Milley a precizat, totuși, că Statele Unite și aliații lor au livrat Ucrainei aproximativ 25.000 de sisteme de arme antiaeriene și 60.000 de sisteme antitanc. Acest lucru a ajutat Ucraina să împiedice forțele lui Putin să obțină superioritate aeriană, în ciuda bombardamentelor devastatoare ale Rusiei asupra unor părți ale țării.

Uniunea Europeană a aprobat joi a cincea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei din Ucraina, a anunțat președinția franceză a Consiliului Europei, potrivit CNN.

Noile măsuri includ interzicerea importurilor de cărbune din Rusia, precum și un embargo asupra exporturilor de arme către Moscova.

Pachetul include, de asemenea, închiderea porturilor UE pentru navele rusești și interzicerea exporturilor de produse de înaltă tehnologie către Moscova.

Textul legal care include numele „oligarhilor, actorilor propagandei ruse, membrilor aparatului de securitate și militar și entităților din sectorul industrial și tehnologic” va fi publicat oficial vineri.

Moscova a distribuit o notă către statele membre ale Națiunilor Unite în care amenința cu „consecințe” înainte de votul de joi pentru suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, potrivit mai multor surse din cadrul consiliului, relatează CNN.

„Merită menționat că nu doar susținerea unei astfel de inițiative, ci și o poziție echidistantă la vot (abținere sau neparticipare) va fi considerată un gest neprietenos”, scrie în documentul transmis de Rusia.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului în timpul unei reuniuni de joi. Votul a fost de 93 de voturi în favoarea demersului, inițiat de SUA, și 24 împotriva acțiunii, iar 58 de state s-au abținut.

Statele Unite au revocat joi, în mod oficial, în urma unui vot în Congres, statutul comercial al Rusiei şi al Belarusului ca răspuns la războiul din Ucraina, deschizând calea pentru tarife punitive împotriva ambelor ţări, anunță AFP, citată de Agerpres.

În coordonare cu aliaţii săi europeni, preşedintele american Joe Biden anunţase luna trecută această măsură pentru a „izola şi mai mult Rusia pe scena mondială”, dar noua sancţiune trebuia să fie aprobată de Camera Reprezentanţilor şi de Senat. Măsura s-a bucurat de un puternic sprijin transpartinic în ambele camere.

Prin privarea Rusiei de „clauza naţiunii celei mai favorizate”, un principiu de bază al reciprocităţii în comerţul liber, Occidentul ar elimina de facto Rusia din jocul global al comerţului liber şi şi-ar acorda dreptul de a taxa puternic importurile de produse ruseşti.

În ceea ce priveşte SUA, doar alte două ţări sunt în prezent excluse de la acest principiu al reciprocităţii care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Cuba şi Coreea de Nord.

Anul trecut, SUA au importat bunuri ruseşti în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari – inclusiv ţiţei de 17,5 miliarde de dolari, pentru care Washingtonul tocmai a impus un embargo total.

Moscova consideră că decizia de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite (ONU), luată joi, a fost ”ilegală” şi ”motivată politic”, relatează news.ro, care preia BBC.

Rusia regretă decizia luată de Adunarea Generală a ONU şi va continua să îşi apere interesele ”folosind toate mijloacele legale posibile”, declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat Sky News.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a votat în favoarea suspendării Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, în cadrul unei reuniuni desfăşurate joi. 93 de state au votat în favoare excluderii Moscovei din Consiliu, 24 împotrivă, iar 58 s-au abţinut.

Adunarea Generală a mai suspendat, în trecut, o singură ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului. În martie 2011, Libia a fost suspendată în unanimitate din cauza violenţelor provocate de către forţele loiale liderului libanez de la acea vreme, Muammar Gaddafi, împotriva protestatarilor.

Un oficial ucrainean îi avertizează pe locuitorii din estul țării că au o „ultimă șansă” de a fugi înainte de o ofensivă rusă majoră așteptată în regiunea Donbas, scrie AFP, potrivit The Guardian.

„Aceste câteva zile ar putea fi ultima șansă de a pleca. Rusia încearcă să taie toate căile posibile de a evacua oamenii”, a declarat Serghei Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk, parte a Donbasului, unde orașul Severodonetsk este supus unui tir susținut de artilerie și rachete.

Trenurile care urmau să evacueze locuitorii sunt oprite, după loviturile ruşilor pe singura linie aflată încă sub controlul Kievului, a declarat șeful operatorului feroviar ucrainean, Oleksandr Kamichin.

„Așteptăm sfârșitul bombardamentelor pentru a clarifica situația. Pasagerii din aceste trenuri au fost mutați în gară”, a mai spus el.

Ţările membre ale G7 (principalele state industrializate ale lumii) au anunţat joi noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, printre care interzicerea oricăror noi investiţii în sectoare esenţiale, ca reacţie la „continuarea escaladării războiului” în Ucraina, informează Agerpres, care preia AFP.

„Interzicem noi investiţii în industrii cheie ale economiei ruse, inclusiv în energie”, indică ţările membre G7 într-un comunicat, care anunţă şi „sancţiuni suplimentare contra sectorului apărării rus” şi împotriva „elitelor şi apropiaţilor lor” care susţin războiul decis de preşedintele rus Vladimir Putin contra Ucrainei.

Interdicţiile asupra exporturilor anumitor bunuri şi sancţiunile contra băncilor companiilor publice ruse vor fi extinse, se arată în comunicat.

NATO va continua să ajute Ucraina cu sprijin militar adecvat acestei noi etape de derulare a războiului declanşat de Rusia, dar şi cu sprijin umanitar şi financiar, a declarat joi secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, care a subliniat că „preşedintele Vladimir Putin este direct responsabil pentru acest război criminal”, informează Agerpres.

„În următoarea perioadă, forţele ruseşti se regrupează pentru a lansa, în intervalul imediat de timp, o nouă ofensivă pentru ocuparea regiunii Donbas şi a sudului Ucrainei, inclusiv pentru controlul asupra nordului Mării Negre”, a declarat Mircea Geoană, după reuniunea miniştrilor de externe ai statelor aliate.

„În acest moment de inflexiune vom continua să ajutăm Ucraina cu sprijin militar adecvat acestei noi etape de derulare a acestui război, dar şi din punct de vedere umanitar şi financiar. Acest lucru a fost şi reprezintă o decizie importantă a întâlnirii noastre de astăzi”, a adăugat Geoană.

Potrivit lui Geoană, NATO nu are indicii că la nivelul Kremlinului s-a schimbat strategia de a domina şi, eventual, de a ocupa întreaga Ucraină.

„Realitatea militară este că, după câteva săptămâni în care Federaţia Rusă nu şi-a atins obiectivele de etapă, asistăm la o regândire a planurilor militare şi, evident, obiectivul minimal pe care şi-l propune Kremlinul este ocuparea completă a Donbasului şi ocuparea completă a acestui coridor care leagă Ucraina de Donbas. Asta nu înseamnă că aceste obiective sunt obiectivele finale ale Federaţiei Ruse. Evident că ei (ruşii) vor încerca să încercuiască forţele ucrainene care apără Donbasul şi apără sudul, deci nu avem niciun fel de indiciu că această regrupare, această schimbare de tactică, indică şi o renunţare la obiectivele maximaliste cu care a început acest război”, a explicat reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice.

„Poziţia NATO este foarte simplă: încurajăm o anchetă făcută de instanţele care trebuie să decidă şi să judece acest lucru, Curtea Penală Internaţională; mulţi aliaţi ajută partea ucraineană pentru a culege informaţii şi dovezi, cazul trebuie instrumentat. (…) Sunt convins că toţi cei responsabili pentru aceste crime de război vor suporta rigorile justiţiei şi încurajăm o anchetă făcută profesionist, care va fi judecată de judecători profesionişti şi imparţiali la Haga, la Curtea Penală Internaţională. (…) Indiferent de cât de revoltaţi suntem, trebuie să dăm justiţiei internaţionale instrumentele pentru a face dreptate şi sunt convins că cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere”, a insistat Geoană.

Cel puțin o persoană a fost ucisă și 14 rănite în bombardamentele asupra orașului ucrainean Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, în cursul zilei de astăzi, a declarat guvernatorul regional Oleh Synehubov, relatează Reuters, preluat de The Guardian.

Oficialul i-a acuzat pe ruşi că au bombardat infrastructura civilă.

Anterior, armata ucraineană a declarat că trupele ruse au bombardat orașul cu obuze și rachete. Rusia neagă că ar fi vizat civili.

Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării declarase că Rusia a folosit rachete pentru a distruge patru instalații de depozitare a combustibilului din orașele ucrainene Mikolaiv, Harkov, Zaporojie și Chuchiv.

Ministerul Afacerilor de Externe al Muntenegrului a expulzat, joi, patru diplomaţi ruşi din cauza încălcării normelor diplomatice, a informat cotidianul Pobjeda din Podgorica, relatează Reuters.

O notă diplomatică a fost înmânată ambasadorului Rusiei în Muntenegru, iar diplomaţii ruşi vizaţi au la dispoziţie o săptămână pentru a părăsi ţara, scrie News.ro.

Muntenegru a expulzat deja un diplomat rus în luna martie, invocând încălcări ale normelor diplomatice. De asemenea, Macedonia de Nord şi Slovenia, ambele foste republici iugoslave şi membre NATO, au expulzat un număr de diplomaţi ruşi.

Germania, Spania, Italia, Danemarca, Suedia și România se numără printre statele care a anunțat expulzarea unor diplomați ruși în ultimele zile.

Mai multe informații: Lista ţărilor europene care au expulzat diplomaţi ruşi după crimele comise la Bucha. Rusia anunţă „măsuri asemănătoare”

Serviciul german de informații externe (BND) a obținut noi detalii asupra atrocităților comise de forțele militare ruse în orașul Bucha, lângă capitala ucraineană Kiev.

BND a interceptat conversațiile armatei ruse în care s-a discutat despre asasinarea civililor din Bucha, iar unele discuții par să facă referire directă la cadavrele descoperite la Bucha după eliberarea de sub controlul forțelor ruse, arată Der Spiegel.

Într-una din convorbirele interceptate, un soldat i-a spus altuia că tocmai a împușcat o persoană aflată pe o bicicletă. Aceasta corespunde cu fotografia cadavrului întins lângă o bicicletă care a fost distribuită în întreaga lume. Într-o altă conversație interceptată, un bărbat spune: „Mai întâi interoghezi soldați, apoi îi împuști”.

Mai multe informații: Der Spiegel: trupele ruse, interceptate când discută despre uciderea civililor din Bucha. Un soldat a vorbit despre execuția unui biciclist

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat că 26 de cadavre au fost găsite sub două clădiri în ruină în orașul Borodianka, la aproximativ 23 km vest de Bucha, relatează Reuters, conform The Guardian.

Ea nu a precizat dacă autoritățile au stabilit cauza morții, dar a acuzat trupele ruse că au efectuat atacuri aeriene asupra orașului, care este cercetat de autoritățile ucrainene după ce militarii ruşi s-au retras.

„Borodianka este cel mai rău în ceea ce privește distrugerile și în ceea ce privește incertitudinea cu privire la numărul victimelor”, a precizat Irina Venediktova.

Marți, Venediktova a declarat că numărul victimelor din Borodianka ar fi mai mare decât în orice alt loc, dar nu a oferit detalii suplimentare.

Ucraina a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, informează Agerpres, care preia Reuters.

Sistemele antiaeriene portabile au permis armatei ucrainene să împiedice Rusia să obţină superioritatea aeriană care ar fi ajutat mult trupele ruse în invazia declanşată pe 24 februarie, a remarcat generalul american la o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

El a mai apreciat că Ucraina foloseşte eficient minele terestre în confruntările cu Rusia, forţând astfel unităţile de tancuri şi blindate ruse să pătrundă în zone unde sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc moderne furnizate Ucrainei de statele occidentale. „Acesta este unul din motivele pentru care vedeţi coloană după coloană de vehicule ruse care sunt distruse”, a explicat responsabilul Pentagonului.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut mai devreme la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles şi mai mult arme occidentale, insistând că Ucraina are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei.

Potrivit estimărilor Kievului, care nu pot fi verificate de surse independente, de la începutul invaziei Rusia a pierdut în Ucraina circa 18.900 de militari (morţi, răniţi şi prizonieri), 698 de tancuri, 1.891 de vehicule blindate, 198 de lansatoare de rachete, 159 de avioane, 135 de elicoptere şi 111 drone.

Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, transmite BBC.

Peskov a fost întrebat la Sky News dacă războiul a fost o „umilință”, având în vedere că Rusia s-a retras din capitală, a pierdut mii de soldați și că președintele Zelenski este încă la putere. El a spus că aceasta a fost o „înțelegere greșită” a ceea ce s-a întâmplat.

La sfârşitul lunii martie, Rusia a declarat că 1.351 de soldați au fost uciși. Pe de altă parte, un oficial nato citat de presă americană estimează pierderile Rusiei la 7.000 – 15.000.

El a adăugat că retragerea din regiunea Kiev și din orașul Cernihiv din nordul țării a fost un „act de bunăvoință” pentru a „ridica tensiunea” în timpul negocierilor de pace.

Peskov a repetat motivele Rusiei pentru declanşarea războiului în Ucraina, numit „operațiune militară specială”, spunând că Ucraina a devenit „antirusească” și că Rusia este „foarte nervoasă”, deoarece NATO „a început să se apropie de granițele noastre”.

Trei trenuri care urmau să evacueze ucraineni din regiunea Doneţk au fost blocate, după o lovitură aeriană rusă asupra căii ferate din apropierea stației Barvinkove din regiunea Donețk. Mii de pasageri care ar fi trebuit să fie evacuați cu aceste trenuri au fost plasați în stație, potrivit The Guardian, care preia Hromadske.

„Atacul aerian al Rusiei distruge singura cale ferată din Sloviansk și Kramatorsk. 3 trenuri de evacuare sunt blocate. De ce să prindem în capcană oameni nevinovați”, a transmis deputatul ucrainean Lesia Vasylenko.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat public pentru prima dată că SUA furnizează informații forțelor ucrainene pentru a desfășura operațiuni în regiunea Donbas, scrie CNN.

Austin a fost întrebat dacă SUA furnizează informații pentru a ajuta Ucraina să efectueze atacuri împotriva forțelor ruse în regiunea Donbas ocupată sau în Crimeea ocupată, iar răspunsul său a fost: „Noi le furnizăm … informații pentru a desfășura astfel de operațiuni … în Donbas. Este corect”.

De asemenea, el a declarat că SUA nu descurajează Ucraina să lanseze atacuri împotriva forțelor ruse în aceste zone.

Potrivit sursei citate, este pentru prima dată când un oficial american a recunoscut public rolul SUA în operațiunile ucrainene din regiunea disputată.

„Continuăm să furnizăm informații și date utile forțelor armate ucrainene în lupta lor”, a declarat joi, după declarațiile lui Austin, un înalt oficial din domeniul apărării pentru CNN. „Pe măsură ce această luptă migrează mai mult spre regiunea Donbas, vom ajusta conținutul și fluxul nostru de informații, după cum este necesar”, a adăugat acesta.

Crimele în masă comise la Bucea, în apropiere de Kiev, au „eclipsat” tratativele de pace dintre Rusia şi Ucraina, a susţinut joi, la Bruxelles, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, transmite dpa, conform Agerpres.

„Imaginile de la Bucea şi din alte regiuni sunt inacceptabile, o ruşine pentru umanitate. Aceste imagini au eclipsat negocierile într-o anumită măsură”, a declarat Cavusoglu, care a participat miercuri şi joi la o reuniune ministerială a NATO.

Turcia, care a găzduit până acum două întâlniri între Ucraina şi Rusia, încă se aşteaptă ca ambele părţi să menţină dialogul „chiar şi în cele mai dure condiţii”, a spus şeful diplomaţiei turce.

Potrivit acestuia, Ankara este pregătită să contribuie la eforturile diplomatice pentru a se pune capăt războiului, inclusiv prin aducerea liderilor celor două ţări pentru un summit în Turcia.

Statele membre NATO au convenit joi să-şi consolideze sprijinul pentru Ucraina şi furnizează o gamă largă de sisteme de arme acestei ţări, a anunţat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea de două zile a miniştrilor de externe din ţările aliate.

El a precizat că ţările NATO au căzut de acord să facă mai mult pentru a ajuta alţi parteneri să-şi ridice capacitatea de a se apăra, printre care Georgia şi Bosnia.

Amnesty International anunţă, într-un comunicat, că a intervievat peste 20 de persoane din orașele și satele din apropierea Kievului, unele dintre ele fiind martori sau având cunoștință directă de violențele comise de forţele ruse, scrie BBC.

„În ultimele săptămâni, am adunat dovezi că forțele ruse au comis execuții extrajudiciare și alte omoruri ilegale, care trebuie investigate ca probabile crime de război”, spune secretarul general al Amnesty International, Agnès Callamard.

„Mărturiile arată că civilii neînarmați din Ucraina sunt uciși în casele și pe străzile lor, în acte de o cruzime de nedescris și de o brutalitate șocantă”, arată Amnesty.

O femeie dintr-un sat situat la est de Kiev a declarat pentru Amnesty că doi soldați ruși au intrat în casa ei pe 9 martie, i-au ucis soțul, apoi au violat-o în mod repetat sub amenințarea armei, în timp ce fiul ei cel mic s-a ascuns într-o cameră de cazane din apropiere.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului în timpul reuniunii de joi, transmite CNN. Au fost înregistrate 93 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 58 de abţineri.

Potrivit rezoluției, Adunarea Generală a ONU a declarat că va „suspenda drepturile de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului ale unui membru al Consiliului care comite încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului”.

Adunarea Generală avea nevoie de un vot favorabil de două treimi pentru a elimina Rusia din Consiliu.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se pregătește pentru posibile „atacuri chimice” în Ucraina, a declarat șeful european al acestui organism, Hans Kluge, relatează Reuters, conform The Guardian.

„Având în vedere incertitudinile situației actuale, nu există asigurări că războiul nu se va înrăutăți. OMS ia în considerare toate scenariile și face planuri de urgență pentru diferite situații care ar putea afecta populația Ucrainei, de la tratamentul continuu al victimelor în masă, până la atacuri chimice”, a precizat oficialul OMS.

Kluge a refuzat să dea mai multe detalii despre pregătirile OMS. Întrebat despre un posibil atac chimic rusesc asupra Ucrainei, el a răspuns că OMS se pregătește pentru orice eventualitate.

Şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a declarat că se așteaptă ca războiul dintre Rusia și Ucraina să fie „un război de lungă durată”, transmite CNN.

„Cred că a câștiga înseamnă că Ucraina rămâne o națiune liberă și independentă, așa cum este din 1991, cu integritatea lor teritorială intactă. Asta va fi foarte dificil. Va fi o muncă de durată”, a declarat Milley în fața Comisiei pentru forțele armate a Senatului, fiind întrebat cum arată victoria.

Ucraina a reușit să respingă cu succes atacul inițial al Rusiei asupra Kievului, a spus Milley, dar a remarcat că urmează o bătălie în partea de sud-est a țării, deoarece Rusia și-a reorientat eforturile de război acolo.

„Au reușit să înfrângă atacul rusesc asupra Kievului, dar mai este o bătălie semnificativă încă în sud-est, în jurul regiunii Donbas-Donetsk, unde rușii intenționează să să își continue asaltul”, a spus Milley.

Generalul american a mai spus că, în mod ideal, Putin decide să înceteze focul, să-și oprească agresiunea, însă în acest moment, acest lucru nu pare să fie la orizont.

Ucraina are nevoie ca ţările NATO să-i trimită arme „acum” pentru a respinge ofensiva rusă, altfel „va fi prea târziu”, a declarat joi ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba la o reuniune a Alianţei desfăşurată la Bruxelles, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Nu mă îndoiesc că Ucraina va avea armele necesare pentru a lupta. Întrebarea este „când””, a subliniat Kuleba, insistând pe de altă parte ca statele occidentale să nu mai cumpere petrol şi gaz natural din Rusia.

„Fie ne ajutaţi acum – şi vorbesc de zile, nu de săptămâni -, fie ajutorul vostru va veni prea târziu. Şi mulţi oameni vor muri, mulţi civili îşi vor pierde casele, multe sate vor fi distruse dacă acest ajutor soseşte prea târziu”, a susţinut ministrul ucrainean în faţa presei.

Trupele ruse care după declanşarea invaziei pe 24 februarie au pătruns în partea de nord a Ucrainei s-au retras şi se repliază pentru o ofensivă majoră în zona Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei.

„În momentul la care vorbim, bătălia pentru Donbas este în desfăşurare, (dar) nu şi-a atins apogeul. În fiecare zi, cele mai grele lupte au loc în această parte a Ucrainei şi multe altele vor urma, din păcate”, a spus Kuleba.

„Bătălia pentru Donbas vă va aduce aminte de al Doilea Război Mondial, cu operaţiuni extinse, mişcări de trupe, angajarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane, artilerie. Aceasta nu va fi doar o operaţiune locală cum am văzut în pregătirile Rusiei”, a explicat ministrul ucrainean.

„Rusia are planul său, noi îl avem pe al nostru, iar câmpul de luptă va decide rezultatul”, a conchis el, potrivit CNN.

De la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial în echipamente militare, livrându-i în prima lună de război, printre altele, circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat, după reuniunea de astăzi a miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că războiul ar putea dura ani de zile și a declarat că cheia unei soluții rapide depinde de președintele rus Vladimir Putin, scrie The Guardian.

„Cel mai simplu mod de a pune capăt acestui război este ca președintele Putin să își retragă toate trupele, să pună capăt războiului și să se așeze la masă și să se angajeze în eforturi diplomatice serioase pentru a găsi o soluție”, a susţinut Jens Stoltenberg.

Dar trebuie să fim realiști, și nu avem niciun indiciu că președintele Putin și-a schimbat obiectivul general, și anume acela de a controla Ucraina și de a obține victorii militare semnificative pe câmpul de luptă. Ceea ce vedem este că rușii se regrupează și își repoziționează forțele, ieșind din nordul Ucrainei, dar, în același timp, își mută aceste forțe spre est și ne așteptăm la o mare bătălie în Donbas.

Jens Stoltenberg:

„Și acesta este motivul pentru care aliații au subliniat, de asemenea, astăzi, urgența de a oferi mai mult sprijin Ucrainei. Acesta este motivul pentru care, de asemenea, aliații îi impun costuri grele președintelui Putin și Rusiei. Dar, în același timp, suntem pregătiți pentru o luptă de lungă durată. Acest război poate dura săptămâni, dar și luni, și posibil și ani. Și, prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru mult mai mult”, a continuat şeful NATO.

El a avertizat, de asemenea, că atâta timp cât războiul va continua, va exista riscul unei escaladări a acestuia.

„Dacă războiul se va prelungi, atunci riscul este în primul rând pentru poporul ucrainean, care va suferi mai mult, vom vedea mai multe pagube, mai multe morți și mai multă distrugere. Dar, bineînțeles, atâta timp cât războiul continuă, va exista riscul unei escaladări dincolo de Ucraina. Și exact pe asta se concentrează NATO, pentru a preveni această escaladare”, a precizat Stoltenberg.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că orice presupuse crime de război comise de forțele sale împotriva rușilor vor fi investigate, dar a adăugat că trebuie luat în considerare contextul atrocităților de la Bucha, transmite BBC.

„Nu înțelegeți ce simțim când vedem imagini de la Bucha, când vorbim cu oameni care au scăpat, când știi că o persoană pe care o cunoaști a fost violată zile în șir”, spune Kuleba.

„Nu înțelegeţi ce simţim când soldații ruși violează copii. Aceasta nu este o scuză pentru cei care încalcă regulile războiului de o parte și de alta a liniei frontului, dar sunt unele lucruri pe care pur și simplu nu le poți înțelege, îmi pare rău”, a adăugat acesta.

Legat de un clip care a circulat pe rețelele de socializare și care pare să arate cum forțele ucrainene împușcă un soldat rus, ministrul ucrainean de externe spune că armata ucraineană respectă legile de război, dar a adăugat că „ar putea exista incidente izolate de încălcare” care vor fi investigate.

Serghei Gaidai, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, anunţă că toate spitalele din regiune au fost distruse de bombardamente, potrivit Nexta.

De asemenea, pagina oficială de Facebook a Administrației Regionale Lugansk anunţă că de la începutul războiului toate instituțiile medicale au fost doborâte în regiune.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că Ucraina a prezentat Moscovei un proiect de acord de pace, dar că acesta conține „elemente inacceptabile”, notează BBC. Lavrov spune că Ucraina și-a modificat propunerile anterioare făcute în timpul discuțiilor ruso-ucrainene de la Istanbul, la 29 martie.

„Partea ucraineană a prezentat grupului de negociere proiectele sale de acord, care se abat în mod clar de la cele mai importante prevederi înregistrate la reuniunea de la Istanbul”, susţine Lavrov.

„O astfel de incapacitate de negociere caracterizează încă o dată adevăratele intenții ale Kievului”.

Lavrov a declarat că Moscova crede că Ucraina este controlată de Washington „care îl împinge pe președintele Zelenski să continue ostilitățile”.

Rusia va continua discuțiile, dar va face presiuni și pentru a-și asigura propriile cerințe în orice acord, a precizat Lavrov.

Potrivit sursei citate, Kievul susţine că discuțiile cu Rusia sunt necesare, dar nu este dispus să renunțe la suveranitatea și integritatea sa teritorială.

De asemenea, Ucraina a catalogat comentariile lui Lavrov ca fiind propagandă, întrucât acesta nu este implicat direct în negocieri, și că ar trebui privite în lumina eforturilor Rusiei de a distrage atenția de la evenimentele de la Bucha.

Boxerul Vladimir Kliciko, fratele lui Vitali Kliciko, primarul Kievului, a spus la Radio 5, că există „mulți civili morți” care au fost „torturați și executați” în Bucha, după retragerea forțelor ruse, potrivit BBC.

„Nu am crezut niciodată că alți oameni ar putea face așa ceva unora care nu opun nicio rezistență”, spune el.

Fostul campion mondial la categoria grea a continuat prin a cere lumii să facă mai mult pentru a stopa invazia rusă din Ucraina. „Dacă rămâi pasiv și doar observi ce se întâmplă, faci parte din această agresiune, susții această agresiune”, a transmis acesta.

Comandant ucrainean: Ruşii încearcă să şteargă oraşul Mariupol „de pe fața pământului”.

Forțele militare ruse încearcă să șteargă orașul Mariupol, aflat sub asediu în sudul țării, „de pe fața pământului”, a declarat miercuri seară pentru CNN un comandant militar ucrainean aflat în prezent la Mariupol.

„Este o catastrofă umanitară. Militarii care au fost implicați în ostilități active aici sunt complet încercuiți. Există probleme de aprovizionare cu apă, alimente, medicamente și în general cu aprovizionarea. Este o situație foarte dificilă”, a declarat Serhiy Volyna, comandantul adjunct al Batalionului de pușcași marini din Mariupol, care luptă în regiune din 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

„Suntem încercuiți în Mariupol de mai bine de 40 de zile. Inamicul ne depășește numeric și dispun de tancuri, vehicule blindate și, bineînțeles, mortiere. Este dificil pentru noi”, a declarat Volyna.

„Sunt doar bombardamente aeriene… Pur și simplu șterg orașul de pe fața pământului și, oriunde ar fi întăriri, își folosesc și tancurile pentru a le zdrobi”, a continuat el.

El a calificat drept o „situație ciudată” faptul că foști membri sau pușcași marini ucraineni și ai Gărzii de Coastă a Flotei Mării Negre „luptă acum” în unități ruse, catalogându-i drept „dușmani ai țării”.

Potrivit acestuia, Rusia vrea să folosească orașul Mariupol pentru a „asigura aprovizionarea cu apă a Crimeei”. Al doilea obiectiv al Rusiei în Mariupol este „de a pune mâna pe întregul teritoriu de coastă, în apropierea Mării Azov și a Mării Negre și de a tăia accesul Ucrainei la mare”, a adăugat acesta.

Boris Johnson a descris acțiunile Rusiei în Ucraina drept „masacrarea sistematică a oamenilor nevinovați”, dar nu a folosit cuvântul „genocid”, scrie The Guardian.

„Cred că oamenii se uită la ceea ce se întâmplă în Ucraina și pot vedea că este vorba de un masacru sistematic a oamenilor nevinovați, indiferent de termenul pe care doriți să îl folosiți, este total inconștient, iar lumea este acum în majoritate covârșitoare de partea ucrainenilor. Marea Britanie va continua, împreună cu prietenii și partenerii noștri, să facă tot ce poate pentru a-i ajuta”, a transmis premierul britanic.

Întrebat despre veştile potrivit cărora Marea Britanie ar urma să trimită vehicule blindate armatei ucrainene, el a declarat că guvernul analizează ce asistență militară suplimentară ar putea oferi.

„Avem sancțiuni mai dure care urmează să intre în vigoare asupra companiei ruse de stat Sberbank, asupra persoanelor fizice, și cu siguranță analizăm ce asistență militară suplimentară putem oferi”, a mai spus acesta.

Imagini „obsedante” cu trupuri torturate, execuții aparente și rapoarte despre violență sexuală „arată adevărata față a războiului brutal al Rusiei” împotriva Ucrainei, transmit miniștri de Externe din G7, într-o declarație comună publicată după întâlnirea cu omologul lor ucrainean, Dmitro Kuleba, relatează BBC.

Grupul celor mai dezvoltate 7 economii ale lumii precizează că „masacrele” din orașul Bucha și alte zone ucrainene care au fost sub ocupație rusă vor fi catalogate drept încălcări grave ale dreptului internațional.

Totodată, G7 a avertizat Rusia împotriva oricăror „alte abuzuri flagrante” ale legii, cerând președintelui Vladimir Putin să permită lucrătorilor umanitari să intre în zonele de conflict pentru a livra ajutoare și pentru a evacua în siguranță civilii.

Grupul a adăugat că este gata să ofere forțelor armate ale Ucrainei mai mulți bani și echipament militar pentru a se apăra.

Din G7 fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. În 1998, Rusia a aderat la grup, fiind astfel creat G8, însă a fost exclusă în 2014, după anexarea Crimeei.

Moscova neagă că ar fi responsabilă pentru atrocitățile de la Bucha și vorbește despre o „provocare” din partea Kievului.

Președintele ucrainean, Volodimir Zeleneski, și-a repetat apelurile către țările din Occident să „aducă Rusia în fața justiției”, să respingă petrolul rusesc și să blocheze complet băncile Moscovei din sistemul financiar internațional, în discursul adresat parlamentarilor din Grecia, joi, 7 aprilie, relatează BBC și The Guardian.

Liderul de la Kiev și-a început declarația vorbind despre Mariupol, orașul-port de la Marea Azov, aflat sub asediul forțelor ruse de săptămâni întregi și în care trăiau înainte de invazia rusă peste 100.000 de etnici greci.

„De peste o lună m-am trezit în fiecare zi cu gândul la Mairupol. Ceea ce s-a întâmplat acolo nu s-a întâmplat în istoria europeană de mai bine de jumătate de secol… Soldații ruși distrug totul, au bombardat spitale, maternități chiar și teatrul municipal al orașului. Cu toții am văzut aceste lucruri, cu toții am văzut ce au făcut piloții ruși. Mariupol a fost distrus. Acest oraș pașnic a experimentat violența trupelor ruse”, a declarat Zelenski.

Referindu-se la războiului de independență purtat de greci împotriva Imperiului Otoman, care a început în 1821, liderul ucrainean a continuat: „Propriii dumneavoastră revoluționari au spus «libertate sau moarte» și asta este ceea ce spunem noi astăzi. Pe lângă Mariupol, este amenințată și Odesa, un alt mare centru al elenismului.”

Într-o rezoluție adoptată joi, 7 aprilie, cu 513 voturi ”pentru”, 22 ”împotrivă” și 19 abțineri, deputații europeni cer măsuri punitive suplimentare la adresa Moscovei, inclusiv „un embargo imediat complet asupra importurilor rusești de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze”, potrivit unui comunicat de presă al instituției europene.

Adoptarea rezoluției vine în contextul în care reprezentanții Parlamentului European și-au exprimat ”indignarea față de atrocitățile” forțelor armate ruse și ”solicită ca autorii crimelor de război să fie trași la răspundere”.

Totodată, parlamentarii europeni fac apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 și din alte organizații multilaterale, precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHRC), Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO, „ceea ce ar fi un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la a face afaceri ca de obicei cu statul agresor”.

De asemenea, Parlamentul European cere excluderea băncilor rusești din sistemul SWIFT, interzicerea tuturor navelor care au legături cu Rusia să intre în apele teritoriale ale UE și să acosteze în porturile UE, precum și confiscarea „tuturor bunurilor aparținând oficialilor ruși sau oligarhilor asociați cu regimul lui Putin, împuterniciților acestora și oamenilor de paie, precum și celor din Belarus legate de regimul lui Lukașenko”.

Referindu-se la atrocitățile dim Bucha, care, spun deputații europeni, ”echivalează incontestabil cu crime de război”, iar autorii lor trebuie trași la răspundere. Astfel se solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.

Pe de altă parte, „Parlamentul reiterează că livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere efectiv”.

Trupele ruse au bombardat un spital din Severodonețk și clădiri rezidențiale din Lisichansk, abele fiind orașe din estul Ucrainei, relatează canalul Nexta.

Șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai, a raportat nouă atacuri respinse ale armatei ruse în ultimele 24 de ore, potrivit aceleiași surse.

De asemenea, pe rețelele sociale circulă imagini care ar fi fost filmate în Kramatorsk, oraș din regiunea Donețk, aflat pe linia frontului, de unde civilii care încearcă să plece. Încercările de evacuare au loc în contextul în care se vorbește despre o nouă posibilă ofensivă a Rusiei în estul Ucrainei.

Reprezentanții UE ar urma să aprobe joi, 7 aprilie, o interdicție privind importurile de cărbune din Rusia care va intra în vigoare la jumătatea lunii august, adică mai târziu cu o lună decât era stabilit inițial, relatează Reuters citând două surse din cadrul UE. Decizia ar fi fost luată la presiunea Germaniei.

În primă instanță, Comisia Europeană a propus o prioadă de lichidare de trei luni pentru contractele actuale care ar însemna că Rusia ar putea să exporte cărbune în Uniunea Europeană pentru încă 90 de zile după impunerea sancțiunilor, conform unui document consultat de Reuters.

Această perioadă ar fi fost însă prelungită până la patru luni, conform surselor citate sub protecția anonimatului. Totul, în urma presiunilor Germaniei, principalul importator din UE de cărbune rusesc.

Dacă măsura va fi aprobată, ar fi prima interdicție impusă de UE față de orice export de energie din Rusia, din 24 februrarie, când a început invazia rusă în Ucraina.

Un diplomat citat de Reuters a explicat că majoritatea contractelor privind exportul de cărbune sunt pe termen scurt, iar o perioadă de lichidare de 90 de zile ar fi permis ca cele mai mult dintre ele să fie încheiate fără a fi nevoie de anulare, evitând riscurile legale. Totuși, există și contracte pentru perioade de peste un an, adaugă sursa citată.

Întrebat joi, 7 martie, într-o conferință de presă, în legătură cu livrările de arme americane către țara afectată de război, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „injectarea armelor în Ucraina nu va contribui la succesul discuțiilor ruso-ucrainene. Desigur, acest lucru va avea cel mai probabil un efect negativ”, relatează Reuters.

Referindu-se la noul set de sancțiuni aplicate de SUA în cazul fiicelor lui Vladimir Putin, Peskov a spus că măsura este greu de înțeles sau de explicat.

De asemenea, reprezentantul Kremlinului a declarat că Putin nu a decis încă dacă va participa la summit-ul G20 care va avea loc în Indonezia în luna noiembrie, o decizie urmând să fie luată în funcție de evoluția evenimentelor.

Occidentul vrea să excludă Rusia din grupul celor mai mari economii ale lumii.

Măsura a fost anunțată joi, 7 aprilie, de un înalt oficial ucrainean, care a explicat că interdicția de circulație are ca scop deminarea și stoparea jafurilor din zonă, relatează CNN.

”O interdicție de circulație de 7 zile se impune într-o serie de aşezări din districtul Bucha… acest lucru se face doar din două motive. Primul este deminarea. Al doilea este ca să evităm jafurile, pentru că în aceste zone apar hoți. Desigur, poliția nu va putea face față singură”, a anunțat Vadim Denisenko, consilier al ministrului de Interne al Ucrainei.

Guvernatorului militar al regiunii Kiev a emis o declarație oficială potrivit căreia până în data de 14 aprilie, la ora 6, va fi în vigoare o interdicție de circulație în Hostomel, lângă Bucha.

Denisenko a precizat că guvernul ucrainean se confruntă cu o sarcină teribilă de a colecta și elimina minele și munițiile neexplodate.

„Numai în regiunea Kiev, peste 1.500 de dispozitive explozive au fost deminate ieri. Asta este doar în regiunea Kiev”, spune oficialul, adâugând că operațuni similare trebuie să aibă loc și în zone din regiunile Cerniihiv și Sumî, de unde forțele ruse s-au retras, de asemenea, recent.

Loviturile de artilerie și atacurile aeriene continuă de-a lungul liniei de control din Donbas, anunță joi, 7 aprilie, Ministerul Apărării de la Londra, adăugând că ”progresul operațiunilor ofensive în estul Ucrainei este principalul obiectiv al forțelor militare ruse”, potrivit The Guardian.

”Loviturile rusești împotriva țintelor de infrastructură din interiorul Ucrainei sunt probabil menite să degradeze capacitatea armatei ucrainene de a se reaproviziona și să crească presiunea asupra guvernului ucrainean”, notează instituția britanică citând date ale serviciilor de informații.

Aceeași sursă precizează că ”în ciuda reorientării forțelor și a capacităților logistice pentru a sprijini operațiunile din Donbas, forțele ruse vor continua să se confrunte cu probleme de moral și lipsă de provizii și personal”.

La rândul său, consilierul prezidențial ucrainean Oleksei Arestovici a anunțat că atacurile aeriene rusești se concentrează acum în principal asupra zonelor din estul Ucrainei, iar forțele Moscovei încearcă să încercuiască trupele Kievului din regiune, notează Reuters.

Orașul asediat din sud Mariupol rezistă, potrivit oficialului care crede că eforturile Rusiei de a înconjura trupele ucrainene în est vor fi în zadar.

„Situația este sub control”, a spus Arestovici la televiziunea națională.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va călători vineri, 8 aprilie, în Ucraina, și se va întâlni, la Kiev, cu președintele Volodimir Zenenski, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al liderului ucrainean, Serghei Nikiforov, la televiziunea națională, potrivit Reuters.

Oficialul a spus că alte detalii ale discuțiilor nu vor fi anunțate din motive de securitate.

Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a declarat marți că și Josep Borrell, șeful diplomației UE, va călători la Kiev în cursul acestei săptămâni.

Ursula von der Leyen va fi al doilea șef al unei instituții europene care merge în Ucraina, după ce Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost, vineri, 1 aprilie, la Kiev, unde s-a întâlnit cu mai multe autorităţi locale, dar şi cu premierul Denis Şmihal și președintele Volodimir Zelenski.

Ministerul de Externe al Ucrainei a transmis joi, 7 aprilie, că vede dorința Ungariei de a plăti pentru gazul rusesc în ruble drept un „act neprietenos”, relatează Reuters și The Guardian.

„Dacă Ungaria dorește cu adevărat să ajute la încheierea războiului, iată cum poate să o facă: nu mai distrugeți unitatea în UE, sprijiniți noi sancțiuni anti-ruse, acordați asistență militară Ucrainei și nu creați surse suplimentare de finanțare pentru mașina militară a Rusiei. Niciodată nu este prea târziu pentru a ajunge pe partea dreaptă a istoriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.

Precizările instituției ucrainene vin după ce ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că acordul pentru furnizarea de gaze pentru țara sa poate fi modificat după cum decid părțile semnatare, fără intervenția UE, care nu a jucat niciun rol în parafarea înțelegerii.

Întrebat într-o conferință de presă dacă Ungaria va plăti în ruble pentru gazul rusesc, șeful diplomației de la Budapesta a răspuns: ”Lucrăm la această problemă. În primul rând, aș vrea să spun că vom avea prima obligație de plată către Gazprom la sfârșitul lunii mai, iar acum lucrăm la detaliile unei soluții tehnice pentru a putea plăti. Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură și va rămâne sigură”.

Ulterior, Peter Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu sprijină propunerile de sancțiuni energetice europene împotriva Rusiei. Ungaria a primit din Rusia, pe calea aerului, combustibilul necesar pentru centralele sale nucleare, în condițiile în care războiul din Ucraina face imposibil transportul pe care terestră.

Ministrul a precizat în acest context, că impunerea oricăror sancțiuni asupra activităților legate de energia nucleară ar fi, de asemenea, o „linie roșie” pentru Ungaria.

În ultimele zile, au existat un schimb de replici între Budapesta și Kiev. După victoria sa în alegerile parlamentare de săptămâna trecută, premierul maghiar Viktor Orban l-a numit ”adversar” pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. La rândul său, Zelenski a spus despre Orban că se teme de Moscova și trebuie să aleagă între Rusia și „lumea cealaltă”.

Cele două țări au o graniță comună de aproximativ 135 km.

Mai multe informații: Ungaria ia în calcul plata în ruble pentru gazele rusești. Ministrul maghiar de externe: Comisia Europeană să nu se bage

Miniștrii Apărării din țările din zona Mării Negre au participat joi, 7 aprilie, la un apel video pe tema războiului din Ucraina și securității regionale, relatează Reuters. În cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul minelor care ajung să plutească pe mare, provenind de la țărmul Ucrainei.

La reuniune au participat miniștri din Turcia, Bulgaria, Georgia, România și Ucraina, țări cu ieșire la Marea Neagră, precum și ministrul Apărării din Polonia.

Echipele militare de scufundări ale Turciei au detonat până acum trei mine navale plutitoare în Marea Neagră. La rândăul său, România a trimis scafandri special antrenați pentru astfel de misiuni care au detonat o mină rătăcită în apele țării noastre.

Potrivit ministrului turc Hulusi Akar, oficialii au cerut o încetare imediată a focului în Ucraina.

„În afară de mine, s-a subliniat importanța cooperării în Marea Neagră pentru pace, calm și stabilitate”, adăugând că discuțiile s-au axat și pe posibili pași pentru atenuarea crizei umanitare din Ucraina și pe oferirea de ajutor umanitar.

Filmarea de la înălțime arată pozițiile militare rusești abandonate într-o porțiune extrem de radioactivă a zonei de excludere din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl, relatează CNN.

Imaginile surprinse din dronă au fost publicate miercuri, 6 aprilie, pe Telegram, de Energoatom, operatorul de stat al centralelor nucleare, și pe Twitter, de Ministerul ucrainean al Apărării.

În filmare se pot vedea gropi libere și tranșee de fortificații militare abandonate într-o zonă cunoscută sub numele de „Pădurea Roșie”.

Potrivit Reuters, „Pădurea Roșie” și-a primit numele atunci când zeci de kilometri pătrați de pini au devenit roșii după ce au absorbit radiațiile de la explozia de la Cernobîl din 1986, cel mai mare dezastru nuclear din lume.

În urmă cu o săptămână, Energoatom preciza că este posibil ca trupele ruse să fi fost expuse la radiații puternice în „Pădurea Roșie”. Asta pentru că praful gros radioactiv ridicat de vehiculele grele rusești ar fi putut fi inhalat de soldați, care nu purtau echipament de protecție antiradiații, au spus lucrătorii fabricii.

Forțele ruse au preluat controlul asupra Cernobîlului pe 24 februarie, în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. Ele s-au retras din zonă săptămâna trecută, centrala fiind acum din nou sub controlul autorităților ucrainene.

Mai multe informații: Imagini filmate din dronă demonstrează că soldații ruși au săpat tranșee într-o zonă foarte radioactivă de lângă Cernobîl

Ministerul rus al Apărării anunță că a distrus în atacuri cu rachete patru depozite de combustibil din orașele ucrainene Mikolaiv, Harkov, Zaporojie și Ciuhuiiv, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Potrivit Moscovei, depozitele erau folosite de forțele ucrainene pntru aprovizonarea trupelor din apropirea orașelor Mikolaiv și Harkov și din regiunea Donbas.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a publicat miercuri, 6 aprilie, imagini cu echipaje de pompieri care încercau să stingă un incendiu de la un depozit de stocare a combustibilului care a fost lovit în regiunea Dnipropetrovsk.

Ministrul australian al Externelor, Marise Payne, a anunțat sancționarea a 67 de cetățeni ruși în contextul războiului din Ucraina, relatează Reuters. Este vorba despre oligarhi ruși, cunoscuți ca apropiați ai lui Vladimir Putin.

„Anunț alte 67 de sancțiuni ale elitelor și oligarhilor ruși, apropiații lui Putin, care îi facilitează și susțin acțiunile scandaloase”, a declarat Marise Payne, la sosirea la reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor membre NATO.

Australia nu este membră a NATO, dar, la fel ca Japonia, este prezentă ca invitat la întâlnirea de care are loc joi, 7 aprilie, la Bruxelles.

Austria s-a alăturat țărilor europene care au impus sancțiuni diplomatice împotriva Rusiei după ce a anunțat joi, 7 aprilie, că va expluza trei diplomați ruși de la ambasada de la Viena și unul de la consulatul de la Salzburg, relatează Reuters.

Un purtător de cuvânt al Ministerului austriac de Externe a declarat că oficialii ruși s-au comportat într-un mod care a fost incompatibil cu statutul lor diplomatic, potrivit sursei citate. Ei trebuie să părăsească țara până la data de 12 aprilie.

În ultimele zile, mai multe țări UE au expulzat cel puțin 149 de diplomați ruși. Măsurile vin ca urmare a atrocităților descoperite la Bucha după retragerea forțelor ruse. O groapă comună și zeci de cadavre ale unor civili au fost găsite pe străzile orașului de la nord-vest de Kiev. Moscova neagă că este responsabilă pentru aceste orori și acuză o ”provocare” din parta Kievului.

Germania, Spania, Italia, Danemarca, Suedia și România se numără printre statele care a anunțat expulzarea unor diplomați ruși în ultimele zile.

Mai multe informații: România expulzează 10 diplomați ruși. MAE: Condamnăm ferm crimele comise la Bucha și în alte zone din Ucraina

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să furnizeze mai multe arme pentru a susține efortul de război al Ucrainei, inclusiv avioane de luptă, sisteme grele de apărare aeriană, rachete și vehicule blindate, relatează The Guardian și BBC.

Într-o declarație de la sediul NATO, unde se reunesc astăzi miniștrii de Externe din statele membre și la care participă și șeful diplomației ucrainene, acesta a spus că există trei puncte pe ordinea de zi atunci când discută cu aliații și participă la întâlniri bilaterale: „Arme, arme și arme”.

Fără „rezerve durabile și suficiente” de arme victoriile ucrainene vor fi însoțite de „sacrificii enorme”, a spus ministrul.

”Facem apel la toți aliații să-și lase deoparte ezitările, reticența, să ofere Ucrainei tot ce are nevoie pentru că, oricât de ciudat ar suna, astăzi armele servesc scopului păcii”, a adăugat Dmitro Kuleba.

El a precizat că nu există nicio distincție între armele ofensive și cele defensive – orice arme, inclusiv tancurile și avioanele rapide, vor fi folosite pentru a apăra Ucraina, spune Kuleba care a acuzat de ”ipocrizie” orice țară care face o asemenea distincție.

Vicepremierul Irina Vereșciuk a anunțat că autoritățile de la Kiev intenționează să deschidă zece coridoare umanitare pentru joi, 7 aprilie, relatează The Guardian.

Între timp, Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a publicat câteva imagini din timpul evacuării civililor din data de 6 aprilie.

”Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei din regiunea Donețk a evacuat 198 de persoane pe 6 aprilie, dintre care 45 copii”, precizează reprezentanții instituției.

În timp ce forțele ruse găsesc civili uciși în zonele care s-au aflat sub controlul trupelor ruse, oficialii de la Kiev avertizează că imaginile cu atrocitățile de la Bucha ar putea fi doar începutul descoperirilor șocante.

„Cred că Bucha este doar începutul, pe măsură ce ne eliberăm mai mult din țara. (…) O să vedeți mult horror la TV. Noi îl vedem pe viu. Nu putem decât să ne exprimăm șocul total pentru faptul că acest lucru este posibil în vremea noastră”, a declarat Sviatoslav Yurash, cel mai tânăr membru al parlamentului ucrainean, pentru CNN.

În vârstă de 26 de ani, Yurash spune că a fost în orașul Borodianka de lângă Kiev, care a fost ”maltratat” de forțele ruse.

Borodianka a fost un punct de plecare pentru unitățile ruse, în timp ce au avansat spre Kiev prin suburbii precum Bucha și Irpin.

„Acesta este un oraș care nu are bază militară, nu avea brigadă, nu avea aeroport și rușii l-au lovit cu tot ce au. Practic, au distrus clădirile cu lovituri din aer. Mai sunt oameni sub dărâmături. Sunt clădiri rezidențiale pe care le-au distrus. Există obuze care zac în jurul orașului și, practic, au demonstrat că acest război este despre distrugerea oamenilor de rând ai Ucrainei în zona Borodianka ca nicăieri altundeva”, a spus Yurash.

După retragerea forțelor ruse din jurul capitalei ucrainene, Kievul devine un centru pentru distribuirea de provizii în alte zone atacate.

„Ideea este să aducem soldaților provizii ca să ajutăm, ca să-i învingem pe ruși și să-i ținem departe de marile orașe, să-i împiedicăm să facă mai multe Bucha în jurul Ucrainei”, a adăugat parlamentarul.

Președintele Ucrainei a afirmat într-un interviu pentru postul turc HaberTurk că deși Moscova a anunțat că îi protejează pe civilii vorbitori de limba rusă, ”sute de copii” din aceste comunități au fost victime ale atacurilor aeriene ale Rusiei, relatează CNN.

„Spun că îi protejează pe oamenii vorbitori de limbă rusă. Dar ce se întâmplă în Mariupol, în Melitopol, ce s-a întâmplat în Berdiansk și Harkov, sunt mulți vorbitori de limbă rusă în aceste orașe. Și le-au spus acestor oameni că vin să-i apere. (…) Sute de copii din aceste regiuni de limbă rusă au fost uciși de atacurile lor aeriene”, a declarat liderul de la Kiev, în cadrul interviului publicat pe pagina sa de Facebook.

Zelenski a adăugat că în groapa comună, descoperită în orașul Bucha după retragerea trupelor ruse, se află și copii.

”Copiii nu pot fi considerați militanți. Acest lucru este imposibil de ascuns”, a spus Zelenski, care a cerut ca armata rusă și liderii politici care au planificat și a ordonat invazia din Ucraina să fie pedepsiți pentru „crimele lor de război”.

„Este imposibil să dai vina pe o singură persoană pentru toate aceste crime de război. Dar comunitatea internațională ar trebui să știe. Federația Rusă ar trebui să știe că aceste atrocități în masă au fost cauzate din ordinele multor oameni și a multor structuri și de multe decizii politice și nu există nicio cale ca cei responsabili să scape de pedeapsă”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Noile sancțiuni ale SUA împotriva Moscovei sunt „o lovitură directă pentru populația Rusiei, pentru cetățenii obișnuiți”, a declarat miercuri, 6 aprilie, ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoly Antonov, într-un mesaj pe Telegram, citat de CNN.

„Atacurile non-stop ale administrației (Biden) sub formă de sancțiuni demonstrează adevăratele aspirații ale Statelor Unite”, a spus diplomatul rus.

Antonov a catalogat drept ”derutante” ceea ce a numit ”încercările Statelor Unite de a ne îngreuna achitarea datoriei publice”.

”Vedem în aceste eforturi o dorință de a păta reputația Rusiei, care, în ciuda barierelor economice construite de Washington, continuă să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință și în timp util”, a adăugat ambasadorul rus în SUA.

Declarațiile lui Antonov vin după ce președintele american Joe Biden a anunțat miercuri, 6 aprilie, noi sancțiuni care vizează cele mai mari instituții financiare din Rusia – Sberbank și Alfa Bank – precum și persoane fizice, inclusiv cele două fiice ale președintelui Vladimir Putin și soția și fiica ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Măsura anunțată de Washington vine în urma descoperirii civililor uciși în orașele de lângă Kiev, după retragerea forțelor ruse.

„Vom continua să creștem costurile economice și să amplificăm durerea pentru Putin și izolarea economică a Rusiei”, a spus Biden, descriind moartea civililor drept „crime de război majore”.

Mai multe informații: SUA anunță noi sancțiuni împotriva Moscovei. Sunt vizate marile bănci din Rusia, dar și fiicele lui Putin și Lavrov

Sancțiunile impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina ar trebui să ofere Chinei o „bună înțelegere” a consecințelor cu care s-ar putea confrunta dacă va oferi sprijin material Moscovei, a declarat secretarul adjunct de stat al SUA, Wendy Sherman, citat de The Guardian.

„Gama de sancțiuni” și controale la export coordonate între aliații și partenerii SUA împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a economiei țării și a oligarhilor ar trebui să servească drept exemplu pentru liderul Chinei, Xi Jinping, a afirmat Sherman, în cadrul unei audieri care a avut loc miercuri, 6 aprilie, în comisia de afaceri externe a Camerei Reprezentanților.

”Cred că îi oferă președintelui Xi o înțelegere destul de bună a ceea ce ar putea apărea dacă, de fapt, îl sprijină pe Putin din punct de vedere material în orice mod”, a explicat oficialul SUA, adăugând că Beijingul ”ar trebui să ia lecțiile potrivite” din răspunsul coordonat al Occidentului în cazul războiului din Ucraina, că orice încercare a Chinei de a lua cu forța insula guvernată democratic Taiwan nu ar fi acceptabilă.

”Sperăm că Republica Populară Chineză înțelege că orice astfel de acțiune va primi un răspuns din partea comunității internaționale, nu doar din partea Statelor Unite”, spune Sherman.

China a refuzat să condamne acțiunea Rusiei în Ucraina sau să o numească o invazie și a criticat sancțiunile occidentale asupra Moscovei, deși un înalt diplomat chinez a declarat săptămâna trecută că Beijingul nu ocolește în mod deliberat aceste sancțiuni.

Președintele Ucrainei vorbește despre repetarea atrocităților din Bucha și în alte orașe ucrainene și acuză Rusia că încearcă să ascundă dovezile crimelor, potrivit The Guardian.

”Avem informații că trupele ruse și-au schimbat tactica și încearcă să îndepărteze oamenii uciși de pe străzile și din subsolurile teritoriului ocupat. Ucraineni uciși. Aceasta este doar o încercare de a ascunde dovezile și nimic mai mult”, spune Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev afirmă însă că ”responsabilitatea nu poate fi evitată”.

”Știm deja despre mii de oameni dispăruți. Știm deja despre mii de oameni care ar putea fi fie deportați în Rusia, fie uciși. Nu există alte opțiuni pentru soarta lor”, a mai declarat Zelenski.

„Căutarea adevărului nu mai poate fi oprită”, a adăugat președintele Ucrainei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că nouă pachet de sancțiuni occidentale împotriva Rusiei „nu este suficient” și, fără măsuri mai ”dureroase” și furnizarea de arme pentru țara sa, Rusia va vedea aceste măsuri ca pe o permisiune de a lansa un nou atac, relatează The Guardian.

”Sunt blocate noi investiții în Rusia, se aplică restricții împotriva mai multor bănci din Rusia, se adaugă sancțiuni personale, precum și alte restricții. Acest pachet are un aspect spectaculos. Dar acest lucru nu este suficient”, a declarat Zelenski într-un nou discurs adresat Ucrainei.

Dacă nu există un pachet cu adevărat dureros de sancțiuni împotriva Rusiei și dacă nu există nicio aprovizionare cu armele de care avem nevoie cu adevărat și pe care le-am solicitat de multe ori, aceasta va fi considerată de Rusia ca o permisiune. O permisiune de a merge mai departe. O permisiune de a ataca. O permisiune de a începe un nou val sângeros în Donbas.

Volodimir Zelenski:

Liderul de la Kiev spune adaugă însă că această situație poate fi încă evitată.

”Este încă posibil să se impună astfel de sancțiuni, asupra cărora insistă Ucraina, insistă poporul nostru. Este încă posibil să primim arme care să oprească cu adevărat această agresiune. Vestul o poate face”, insistă președintele Ucrainei.

Zelenski a mai precizat că anul trecut, Occidentul ar fi putut să impună sancțiuni preventive care să împedice Rusia să invadeze Ucraina.

”Dacă greșeala va fi făcută din nou, dacă nu mai există nicio acțiune preventivă, va fi o greșeală istorică pentru întreaga lume occidentală”, a avertizat Volodimir Zelenski.

Totodată, a descris exportul de petrol drept „unul dintre fundamentele agresiunii Rusiei”, care îi permite să nu ia în serios negocierile de pace. Astfel, el a cerut cât mai rapid un embagou asupra livrărilor de petrol rusești.

”Unii politicieni încă nu pot decide cum să limiteze fluxul de dolari și euro către Rusia din comerțul cu petrol, pentru a nu-și pune în pericol propriile economii… Embargoul asupra livrărilor de petrol rusești va fi aplicat oricum. Formatul va fi găsit. Singura întrebare este câți bărbați și femei ucrainene va mai avea timp să ucidă armata rusă, astfel încât voi, unii politicieni – și vă cunoaștem – să puteți împrumuta de undeva puțină hotărâre”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Premierul italian Mario Draghi a declarat miercuri că oprirea importurilor de gaze din Rusia nu este luată în considerare la nivelul Uniunii Europene, dar a promis că, dacă se va ajunge la un consens pe această temă, atunci Italia va implementa decizia blocului comunitar, relatează Reuters și Le Figaro.

„Un embargo asupra gazelor nu se află încă pe masă și nu știu dacă va fi vreodată”, a declarat Mario Draghi, în cadrul unei conferințe de presă, ținută la finalul unei ședințe a guvernului italian.

Acesta a precizat că, în cazul în care fluxurile de gaze de la Moscova vor fi suspendate, Italia ar avea rezerve pentru a-și acoperi nevoile până la sfârșitul lunii octombrie.

Italia este puternic dependentă de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, dar Draghi a declarat că, în cazul în care va apărea un consens la nivelul UE pentru a bloca importurile rusești de gaze, „vom fi perfect fericiți să ne conformăm”.

Mai multe informații: Premierul italian spune că oprirea importurilor de gaze rusești „nu se află încă pe masa sancțiunilor” împotriva Rusiei

Trupele ruse blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime din acest oraș-port asediat, situat în sud-estul Ucrainei, împotriva căruia continuă atacurile și bombardamentele, a acuzat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Le Figaro.

„Cred că unul dintre principalele motive pentru care nu putem primi ajutor umanitar în Mariupol este că, până când nu va fi totul «curățat» de soldații ruși, aceștia se tem că lumea va vedea ce se întâmplă acolo”, a declarat liderul de la Kiev, într-un interviu acordat postului de televiziune turc Habertürk, publicat online de administrația prezidențială ucraineană.

Este vorba „nu de zeci, ci de mii de oameni uciși și mii de răniți. Știm câți soldați (ucraineni, n.r.) au murit acolo și câți au fost răniți, dar nu știm câți civili”, a mai spus Zelenski, care a adăugat că rușii „nu vor putea să ascundă totul”.

Mai multe informații: Rușii nu permit accesul în Mariupol pentru a ascunde miile de victime, spune Zelenski. „Au ars familii întregi”

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a transmis, printr-un mesaj pe Twitter, că un total de 4.982 de persoane au fost evacuate din mai multe orașe ucrainene, față de 3.846 cât au fost evacuate în ziua precedentă, relatează Reuters.

Anterior, Crucea Roșie anunțase că 500 de oameni au reușit să fugă singuri din Mariupol, iar apoi au fost evacuați spre Zaporojie cu un convoi de autobuze și vehicule private. Ulterior, Crucea Roșie a transmis că 1.000 de oameni au fost evacuați.

Primarul orașului ucrainean asediat Mariupol spune că peste 5.000 de civili au fost uciși în timpul blocadei rusești. Vadym Boichenko a declarat miercuri că 210 dintre morți erau copii. El a spus că forțele ruse au bombardat spitale, inclusiv unul în care 50 de oameni au murit arse, potrivit The Guardian.

Boichenko a spus că peste 90% din infrastructura orașului a fost distrusă de bombardamentele rusești. Armata rusă a asediat portul strategic de la Marea Azov, fiind taiat astfel accesul populației la alimente, apă și energie.

Capturarea orașului ar permite Rusiei să asigure un coridor de uscat continuu către Peninsula Crimeea, pe care Rusia l-a confiscat din Ucraina în 2014.

SUA consideră că „vor putea identifica unitățile rusești” care au comis atrocitățile de la Bucha, potrivit unui oficial american, notează CNN.

Colectarea și analizarea fluxurilor de informații folosind toate instrumentele și activele disponibile a fost în desfășurare de când atrocitățile au ieșit la lumină, iar SUA se află în punctul de a „reduce” responsabilitatea, a spus oficialul.

Nu este sigur că SUA își vor anunța public constatările. Acest lucru ar putea fi făcut de Ucraina. SUA analizează, de asemenea, posibile indicii că mai multe unități sau grupuri de luptători ruși s-au aflat în Bucha în perioada în care au avut loc atrocitățile.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, miercuri, că atrocitățile din orașul ucrainean Bucha sunt „foarte probabil o crimă de război” care merită dreptate, a potrivit The Guardian.

În timpul declarațiilor de astăzi, Macron a condamnat crimele de la Bucha și, de asemenea, a spus că este în favoarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Statele Unite și Marea Britanie au anunțat azi un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.