Război în Ucraina, ziua 430 | Orașul ocupat Nova Kahovka, sub „bombardamente intense”

Rusia folosește rachete fabricate toamna sau iarna trecută pentru a lovi Ucraina, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Yurii Ihnat la televiziunea națională, transmite Kyiv Independent.

Ihnat a adăugat că Rusia încă mai are rachete și continuă să le producă, deși într-un ritm lent.

De la invazia pe scară largă, unele țări au promis ajutor Ucrainei, dar nu au reușit să furnizeze în timp util, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski presei nordice, relatează Kyiv Independent.

Zelenski a subliniat importanța de a face totul la timp și de a putea depinde de ajutorul promis. Cu toate acestea, unele țări care au promis asistență au dezamăgit Ucraina, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că rușii trec la o poziție defensivă, iar cea de-a doua parte a războiului, în care Ucraina va prelua inițiativa, a început, transmite Pravda.

„Cred că, pe zi ce trece, rușii vor deveni mai slabi, iar noi vom avea din ce în ce mai multe oportunități. Ei și-au schimbat deja tactica, deja se gândesc la apărarea teritoriilor pe care le ocupă. Asta este un alt val al acestui război, unul care va fi dificil și pentru noi”, a spus Zelenski, într-un interviu cu jurnalişti finlandezi, suedezi, danezi şi norvegieni.

„Ne dăm seama că persistența lor pe câmpul de luptă a fost ruptă de forțele noastre. Acum sapă, fac linii defensive. Va fi greu pentru noi, va fi foarte provocator”, a adăugat acesta.

Incendiul de proporţii la un depozit de petrol în portul Sevastopol, în Crimeea, provocat de un atac ucrainean cu drone a fost complet stins sâmbătă după-amiază, a anunţat guvernatorul instalat de Moscova al peninsulei ucrainene anexate, Mihail Razvojaiev, relatează CNN.

Potrivit lui Mihail Razvojaev, o singură dronă ucraineană a lovit instalaţia şi o alta a fost doborâtă în apropiere, fără să se înregistreze victime, iar patru rezervoare de combustibil au fost distruse.

Ministrul ucrainean de finanţe, Sergii Marcenko, le-a transmis sâmbătă omologilor săi din statele Uniunii Europene că Ucraina va avea nevoie anul viitor de cel puţin 18 miliarde de euro ca ajutor macrofinanciar, sumă echivalentă celei oferite Kievului anul acesta de blocul comunitar, şi a cerut în plus începerea reconstrucţiei Ucrainei înainte să se termine războiul cu Rusia, relatează agenţia EFE.

„Nu va fi uşor să ne reducem drastic cheltuielile, aceasta va depinde de campania militară, dar cred că (ajutorul financiar din partea UE n.red) nu va putea fi mai puţin de suma de 18 miliarde pe care o vedem anul acesta”, a indicat ministrul ucrainean la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de finanţe, desfăşurată la Stockholm, unde a fost invitat.

Miniştrii europeni au reiterat că statele lor vor continua să sprijine Ucraina şi au exprimat „angajamentul total” faţă de reconstrucţia acestei ţări, dar au considerat deocamdată prematur să fie avansată o cifră pentru ajutorul financiar care să fie oferit Kievului anul viitor.

Un oficial al serviciilor secrete militare ucrainene a declarat sâmbătă că peste 10 rezervoare cu produse petroliere cu o capacitate de aproximativ 40.000 de tone care erau destinate flotei ruse de la Marea Neagră au fost distruse în explozia de pe 29 aprilie din portul Sevastopol, relatează Reuters.

Andrii Iusov nu a spus că Ucraina ar fi fost responsabilă pentru explozie în comentariile sale către RBC Ucraina, în schimb a descris explozia drept o „pedeapsă a lui Dumnezeu” pentru atacurile rusești de vineri care au ucis cel puțin 25 de oameni.

Operațiunea de căutare și salvare din orașul ucrainean Uman s-a încheiat, în urma loviturii mortale de vineri cu rachete care a lovit un bloc de apartamente, au declarat sâmbătă serviciile regionale de urgență pentru CNN.

Atacul a provocat moartea a cel puțin 23 de persoane, inclusiv cinci copii. Două persoane sunt încă date dispărute și, ce mai probabil, sunt decedate, a declarat Vasil Kozinenko, șeful adjunct al poliției al lui Uman.

Se presupune că acestea a fost cel mai mortal atac asupra civililor ucraineni din ultimele luni. Clădirea a continuat să se prăbușească în timpul operațiunii de salvare și părți din ea nu au putut fi accesate, a spus Iulia Norovkova, purtător de cuvânt al serviciilor de urgență din regiune.

Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a ameninţat sâmbătă că-şi retrage trupele din bătălia sângeroasă din oraşul ucrainean Bahmut, din cauza pierderilor mari şi muniţiilor insuficiente.

„Avem în fiecare zi stive de mii de corpuri pe care le punem în sicrie şi le trimitem acasă”, a spus Prigojin, care adesea exagerează, într-un interviu publicat sâmbătă de bloggerul militar rus Semion Pegov, preluat de agenţia DPA.

Din cauza muniţiei de artilerie insuficiente, pierderile în rândul luptătorilor Wagner sunt de cinci ori mai mari decât ar fi fost normal, a argumentat Prigojin.

Autoritățile pro-ruse din sudul Ucrainei au declarat sâmbătă că forțele ucrainene au supus orașul ocupat Nova Kahovka unui „foc intens de artilerie” care a întrerupt electricitatea, transmite The Guardian.

„Nova Kahovka și așezările din jurul districtului sunt sub focul de artilerie foarte intens din partea forțelor armate ale Ucrainei”, au transmis oficialii pro-ruși, pe Telegram.

Nova Kahovka se află în partea din sudul regiunii Herson, controlată de Rusia. Se află în amonte de râul Nipru față de Herson, capitala regională din care Rusia s-a retras în noiembrie 2022.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut o conversație telefonică cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și continuarea „inițiativei cerealelor” de la Marea Neagră, relatează publicația Pravda și Daily Sabah, care citează Administrația Prezidențială a Turciei.

Potrivit surselor citate, în cadrul discuției, liderul de la Ankara a subliniat importanța continuării inițiativei și a afirmat că Turcia este gata să ajute ONU în orice demersuri pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina și pentru a detensiona situația din Sudan.

De asemenea, Erdogan a spus că Turcia este dispusă să contribuie la eforturile privind un acord referitor conducta de amoniac.

Conducta a fost proiectată pentru a pompa până la 2,5 milioane de tone de amoniac pe an din regiunea rusă Volga către portul ucrainean Pivdennyi de la Marea Neagră, pentru a fi trimis mai departe către cumpărătorii internaționali.

Exportul de amoniac nu a făcut parte din reînnoirea acordului privind coridorul de cereale susținut de ONU, care a restabilit transportul maritim comercial din Ucraina.

Autoritățile regionale din Herson se pregătesc pentru o evacuare în masă a ucrainenilor din regiune, în cazul în care forțele ruse intensifică bombardarea în masă a regiunii, transmite Kyiv Independent.

Guvernatorul regional Oleksandr Prokudin a anunțat sâmbătă că, din cauza atacurilor sporite din Herson și din întreaga țară, a ordonat să fie pregătite mijloace de evacuare pentru un număr mai mare de oameni.

El a spus că au fost deja pregătite rute sigure în afara regiunii, împreună cu locuințe temporare pentru oameni.

În notele de protest adresate Varșoviei și Bruxellesului, Ministerul de externe de la Kiev a catalogat ca fiind „categoric inacceptabilă” limitarea importurilor de grâu ucrainean, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Astfel de restricţii, oricum ar fi justificate, nu respectă Acordul de Asociere între Ucraina şi UE, nici principiile şi normele pieţei unice europene.

Există motive legale depline pentru reluarea imediată a exporturilor de produse agricole ucrainene către Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, precum şi pentru continuarea exporturilor neîngrădite către alte state membre ale UE”, au transmis autoritățile de la Kiev.

Mesajul ministerului vine la o zi după ce Comisia Europeană a anunțat că a ajuns la un acord de principiu cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia și România pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene.

Mai multe detalii: Ucraina a trimis note de protest către UE și Polonia privind restricțiile care vizează importurile de cereale

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, într-un interviu pentru jurnaliști din țările nordice, despre contraofensiva așteptată a trupelor sale, precizând că, din punctul său de vedere, aceasta va avea succes, relatează Ukrainska Pravda.

„Va avea loc o contraofensivă, cred că va avea succes și vom putea să ne eliberăm teritoriile. Nu sunt pregătit să spun când va fi, cum va fi. Da, multe lucruri depind de noi, dar există multe detalii în furnizarea unei arme sau alteia. Vrem să salvăm cât mai multe vieți, așa că armele sunt esențiale”, a spus Volodimir Zelenski.

Guvernatorul instalat de Moscova în Sevastopol, Mihail Razvozhaev, a anunțat sâmbătă în jurul prânzului, că flăcările deschide de la depozitul de combustibil au fost lichidate, relatează agenția rusă Interfax și publicația The Guardian.

„Focul deschis a fost stins pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați”, a scris Razvozhaev pe Telegram.

Anterior, el a spus că nicio persoană nu a fost rănită și că, potrivit informațiilor preliminare, depozitul a fost lovit de două drone.

Serghei Aksyonov, șeful numit de Rusia în Crimeea, a precizat, tot pe Telegram, că forțele de apărare aeriană și de război electronic au doborât sâmbătă două drone deasupra Crimeei. Incidentele nu au fost soldate cu victime. Oficialii ruși au acuzat Ucraina pentru aceste atacuri.

Un purtător de cuvânt al forțelor armate ale Kievului a declarat că nu are informații care să sugereze că Ucraina este responsabilă pentru tirurile de sâmbătă.

„Într-o perioadă scurtă, Wagner va înceta să mai existe”, a declarat fondatorul grupării de mercenari care luptă pe frontul din Ucraina alături de Rusia, Evgheni Prigojin, pentru un blogger rus, relatează Reuters.

Declarația sa a fost publicată vineri, 28 aprilie, însă nu este clar când a fost făcută și nici cât de serios a vorbit Prigojin.

„Într-o perioadă scurtă, Wagner va înceta să mai existe. Noi vom deveni istorie, nimic de care să ne facem griji, se întâmplă astfel de lucruri”, a spus Prigojin în discuția cu bloggerul rus Semion Pegov.

Șeful Wagner a mai afirmat recent că forțele sale vor opri bombardamentele asupra orașului Bahmut pentru ca militarii ucraineni să poată arăta zona jurnaliștilor americani, iar ulterior a precizat că a glumit.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin: „Într-o perioadă scurtă, Wagner va înceta să mai existe”

Seulul își analizează opțiunile referitoare la trimiterea de ajutor letal către Kiev, a declarat președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol, într-un discurs ținut la Școala Kennedy a Universității Harvard, în a cincea zi a vizitei sale de stat în SUA, relatează Sky News.

Liderul sud-coreean a catalogat invazia rusă drept o încălcare a dreptului internațional și a drepturilor ucrainenilor.

„Ar trebui să dovedim că astfel de încercări nu vor avea niciodată succes, pentru a bloca alte încercări care vor fi făcute în viitor”, a spus Yoon Suk Yeol.

Întrebat în legătură cu posibilitatea ca țara sa să ofere ajutor letal Ucrainei, liderul de la Seul a răspuns: „Urmărim îndeaproape situația de pe câmpul de luptă din Ucraina și vom lua măsuri adecvate pentru a respecta normele internaționale și dreptul internațional. În acest moment, monitorizăm îndeaproape situația și luăm în considerare diverse opțiuni”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat sâmbătă, pe Facebook, imagini din orașul sudic Mariupol, port la Marea Azov, aflat sub ocupația forțelor ruse.

„Mariupol. Circa o jumătate de milion de oameni au trăit cândva acolo. Iar acum aproape că nu mai există case întregi. Statul terorist a făcut totul pentru a ucide acest oraș. Mai mult de 90% din Mariupol este distrus”, a precizat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda.

Mariupol a fost cucerit de forțele ruse în urmă cu un an, după un asalt de mai multe săptămâni care s-a concentrat în cele din urmă asupra uzinei Azovstal, acolo unde se refugiaseră luptătorii batalionului Azov care apărau orașul.

Există o posibilitate realistă ca atacul cu rachete rusești care a lovit vineri mai multe zone ale Ucrainei să fi fost o încercare a Moscovei de a intercepta unități de rezervă ucrainene și provizii militare care au fost oferite recent țării, scrie în raportul de sâmbătă al Ministerului britanic al Apărării, citat de The Guardian.

„În primele ore ale zilei de 28 aprilie 2023, Rusia a lansat primul val major de lovituri cu rachete de croazieră împotriva Ucrainei de la începutul lunii martie 2023. Deși Ucraina a doborât majoritatea rachetelor, cel puțin 25 de civili au fost uciși”, amintesc specialiștii britanici.

În acest context, ministerul de la Londra precizează că atacurile de vineri sugerează „o schimbare în utilizarea de către Rusia a loviturilor cu rază lungă de acțiune”.

„Valul (de atacuri – n.r.) a implicat mai puține rachete decât cele din timpul iernii și este puțin probabil ca acestea să fi vizat infrastructura energetică a Ucrainei”, scrie în raportul citat.

„Rusia (…) acordă prioritate necesităților militare percepute în detrimentul prevenirii daunelor colaterale, inclusiv a morților în rândul civililor”, mai precizează experții de la Londra.

Ministrul ucrainean al Internelor, Igor Klymenko, a precizat sâmbătă dimineață că în timpul procesului de identificare a trupurilor, s-a constatat că cinci copii au murit în clădirea bombardată din orașul Uman, nu patru așa cum se anunțase inițial, relatează Ukrainska Pravda.

„23 de persoane au fost confirmate ca fiind decedate în urma atacului cu rachete rusești, dintre care 22 de cadavre au fost identificate de către anchetatori și criminaliști. În timpul procesului de identificare, a reieșit că au murit cinci copii: doi băieți (de un an și jumătate și 16 ani) și trei fete (de 8, 11 și 14 ani)”, a scris ministrul pe Facebook.

O femeie este dispărută, iar căutările continuă, a mai precizat oficialul.

Președintele american Joe Biden ia în considerare posibilitatea de a vizita Finlanda, cel mai nu membru al NATO, în contextul summit-ului alianței care este programat în luna iulie în Lituania, relatează NBC News, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile, notează The Guardian.

Postul american precizează că discuțiile de la Casa Albă despre vizita lui Biden în Finlanda au loc de mai multe luni, însă deocamdată nu a fost luată o decizie finală.

De asemenea, unul dintre oficiali a menționat că orice deplasare a lui Biden în Finlanda ar fi pentru un summit al mai multor țări nordice, nu pentru o vizită bilaterală.

În dimineața zilei de 29 aprilie, în Uman a izbucnit din nou un incendiu la clădirea înaltă, distrusă de un atac cu rachete lansat de forțele ruse în noaptea de joi spre vineri, relatează Ukrainska Pravda, care citează publicația Suspіlne.

Potrivit surselor citate, incendiul a izbucnit sâmbătă în jurul orei 8.30 (aceeași oră în România – n.r.) în timp ce echipajele de intervenție curățau molozul.

Flăcările sunt alimentate de vânt, au precizat autoritățile.

În urma atacului din Uman, 23 de persoane au murit, dintre care 4 copii, iar alte 18 persoane au fost rănite, potrivit datelor de sâmbătă dimineață.

Forțele ruse care au capturat părți din regiunea ucraineană Herson au intenstificat măsurile de filtrare în zonă, raportează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook, citat de agenția Ukrinform.

„În special, în așezările Malooleksandrivka, Novomykolaivka, Skadovsk și Lazurne, se efectuează percheziții în masă în spațiile rezidențiale și se verifică telefoanele. Principala atenție este acordată rezidenților care au cartele SIM ale operatorilor ucraineni”, scrie în raportul citat.

De asemenea, Statul Major General notează că forțele ruse comit jafuri în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei anunță, în raportul de sâmbătă, 29 aprilie, că de la începutul războiului au murit 190.040 de militari ruși, dintre care 580 de soldați au fost uciși în ultima zi, relatează Ukrainska Pravda.

Printre pierderile suferite de Rusia în cele 14 luni de război, conform estimărilor Kievului, se numără și: 3.697 de tancuri, 7.184 de vehicule blindate de luptă, 2.908 de sisteme de artilerie, 543 de lansatoare multiple de rachete, 294 de sisteme de apărare antiaeriană, 308 aeronave, 294 de elicoptere, 2.471 de drone, 932 de rachete de croazieră, 18 ambarcațiuni, 5.836 de echipamente auto și autocisterne, 355 de echipamente speciale.

În cursul zilei de 28 aprilie, forțele de apărare ucrainene au respins 48 de atacuri inamice în 4 direcții, transmite, sâmbătă, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe Facebook, relatează Ukrainska Pravda.

„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. În cursul zilei trecute, inamicul a efectuat 48 de atacuri în sectoarele indicate ale frontului. Bahmut și Marinka rămân în epicentrul ostilităților, soldații noștri mențin cu curaj linia de luptă”, precizează Statul Major.

Referindu-se la valul de atacuri din noaptea de joi spre vineri, autorii raportului menționează că operațiunile de căutare ale oamenilor prinși sub dărâmături continuă.

„Orașele Uman, regiunea Cerkasî, Dnipro și Ukrainka, regiunea Kiev, au avut de suferit de pe urma terorii rachetelor rusești. Potrivit informațiilor preliminare, peste 20 de civili au fost uciși, inclusiv 4 copii. Oamenii au rămas sub dărâmături, lucrările de căutare continuă. Peste 10 clădiri de apartamente și alte infrastructuri civile au fost avariate. Inamicul a lansat, de asemenea, 36 de lovituri aeriene. Folosind bombe aeriene ghidate, rușii au atacat regiunea Cernihiv, în urma cărora 8 case civile au fost bombardate în satul Kostobobrov. În plus, inamicul a efectuat 65 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă”, scrie în raportul citat.

Autoritățile ucrainene avertizează în acest context că „probabilitatea unor noi atacuri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”.

Guvernatorul instalat de Rusia în Sevastopol, Mihail Razvozhaev, anunță că în noaptea de vineri spre sâmbătă un rezervor de combustibil a luat foc în golful Kazachya, cauza incendiului fiind, potrivit acestuia, o lovitură de dronă, relatează publicația Ukrainska Pravda și agenția rusă de stat TASS.

„Un rezervor de combustibil a luat foc lângă strada Frații Manganari din microdistrictul golfului Kazachya. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul a fost provocat de o lovitură a unei drone”, a scris Razvozhaev pe Telegram, adăugând că incendiul a afectat o suprafață de 1.000 de metri pătrați și că nicio persoană nu a fost rănită.

„Situația se află sub controlul pompierilor noștri și al tuturor serviciilor operaționale. La fața locului se află 18 brigăzi de pompieri, 60 de pompieri luptă cu curaj împotriva incendiului, se așteaptă sosirea unui tren de pompieri. Rangul incendiului este 4, cel mai dificil dintre toate posibile. Pentru că volumul de combustibil este mare, localizarea incendiului va necesita timp. Nimic nu amenință obiectele civile”, a mai precizat Razvozhaev.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe familiilor celor peste 25 de ucraineni uciși în urma celor mai recente atacuri cu rachete rusești, raiduri care au avut loc la primele ore ale zilei de vineri. 23 dintre persoanele care și-au pierdut viața au fost victimele unei rachete de croazieră care a lovit o clădire de apartamente din orașul Uman din centrul țării, relatează CNN și The Kyiv Independent.

„O rachetă asupra orașului Uman, un oraș absolut pașnic, cunoscut în întreaga lume pentru că găzduiește zeci de mii de pelerini hasidici în fiecare an… Numai răul absolut poate dezlănțui o astfel de teroare împotriva Ucrainei”, a declarat Zelenski.

„Forțele noastre aeriene au reușit să doboare majoritatea rachetelor rusești – 21 din 23. Dacă nu ar fi fost așa, statul terorist ar fi reușit să facă mult mai multe victime, să răpească mai multe vieți”, a precizat Zelenski, în discursul său video de vineri seară adresat națiunii.

„Și acest lucru dovedește încă o dată că putem opri teroarea și salva oamenii doar cu arme”, a adăugat el.

Liderul de la Kiev a punctat că Ucraina are nevoie de „apărare antiaeriană și avioane moderne, fără de care nu există o apărare aeriană pe deplin eficientă”.

Președintele Volodimir Zelenski a criticat vineri ceea ce a numit impactul „distructiv” al interdicțiilor impuse de mai multe țări europene la importul de cereale ucrainene. Interdicțiile au fost adoptate pe motiv că importurile de cereale ucrainene au dus la scăderea drastică a prețurilor interne din țările aflate în proximitatea Ucrainei, scrie CNN.

Liderul ucrainean a declarat, în discursul său video de seară adresat națiunii, că a discutat această problemă cu președintele Consiliului UE, Charles Michel.

„Subliniez că acest lucru nu numai că încalcă acordul de asociere existent între Ucraina și Uniunea Europeană, dar dă și speranțe periculoase Kremlinului. Speranța că, în casa noastră europeană comună, deciziile greșite ale cuiva pot prevala asupra intereselor comune”, a spus Zelenski, în discursul său.

Președintele ucrainean a adăugat: „Este necesar să se găsească o cale normală și constructivă de a găsi o ieșire în spirit european din această situație”.

Pe parcursul zilei de vineri, forțele ruse au desfășurat peste 40 de atacuri pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, a anunțat Statul Major General al armatei ucrainene, în cea mai recentă actualizare a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Inamicul își concentrează eforturile principale pe desfășurarea de acțiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Pe parcursul zilei, aceștia au efectuat peste 40 de atacuri în zonele specificate ale frontului. Bahmut și Marinka rămân în epicentrul ostilităților; soldații noștri ne apără cu curaj”, a transmis Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Tot pe parcursul ultimelor 24 de ore, Forțele Aeriene ucrainene au lovit de patru ori zonele de concentrare a efectivelor și echipamentelor militare rusești.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit trei puncte de control, un punct de depozitare a munițiilor și patru zone de concentrare a efectivelor.

Pe parcursul zilei de vineri, rușii au lansat 23 de rachete de croazieră Kh-101 și Kh-555. Apărarea ucraineană a distrus 21 de rachete de croazieră și două drone de nivel operațional și tactic, conform actualizării.

De asemenea, trupele ruse au efectuat 28 de lovituri aeriene și a lansat 11 atacuri cu ajutorul sistemelor de lansare multiplă de rachete (MLRS).

Tot vineri, rușii au continuat să desfășoare operațiuni defensive pe fronturile din regiunile Zaporijie și Herson. Ei au bombardat peste 40 de așezări din aceste regiuni, potrivit conducerii armatei ucrainene.

Întârzierea procesului de luare a deciziei privind trimiterea la Kiev a unor avioane moderne de luptă nu face decât să prelungească războiul, a declarat un înalt oficial ucrainean, potrivit Sky News.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului ucrainean pentru securitate națională și apărare, a afirmat vineri că „oameni pașnici” din țara sa mor „în fiecare zi” în care conflictul continuă.

Kievul solicită de mult timp avioane F-16 din partea SUA și a aliaților occidentali, în timp ce se pregătește pentru o contraofensivă împotriva invaziei Rusiei.

Statele Unite trebuie să autorizeze, din cauza normelor de export, trimiterea acestor avioane, dar Casa Albă nu a luat încă o decizie.

Anterior au fost exprimate temeri că livrarea avionelor moderne de luptă în sprijinul Kievului ar putea duce la escaladarea războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că a făcut apel la omologul său chinez, Xi Jinping, săptămâna aceasta, pentru a cere ajutor în vederea returnării copiilor ucraineni care au fost deportați de Rusia, relatează CNN.

Zelenski a împărtășit aceste detalii despre convorbirea diplomatică cu liderul Chinei, care a avut loc miercuri, în timpul conferinței comune de presă de vineri cu președinții Slovaciei și Republicii Cehe.

Zelenski a declarat că a folosit „importanta conversație” pentru a ridica problema celor aproximativ 20.000 de copii ucraineni despre care Kievul afirmă că Rusia că i-a deportat cu forța. Președintele ucrainean a declarat că țările străine, inclusiv China, trebuie să ajute Ucraina să îi aducă pe acești copii acasă.

„Până în prezent, doar Ucraina ajută Ucraina în ceea ce privește readucerea copiilor” acasă, a spus Zelenski.

Un raport publicat în februarie de Yale Humanitarian Research Lab a prezentat rețeaua extinsă de tabere în care Rusia i-ar fi dus pe copii ucraineni, după începutul războiului.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, acuzându-i că au jucat roluri-cheie în această schemă.

Potrivit lui Zelenski, convorbirea telefonică de miercuri cu Xi Jinping a inclus și o discuție despre integritatea teritorială a Ucrainei.

Liderul ucrainean a declarat că a primit, de asemenea, un „răspuns pozitiv” din partea Chinei după ce a subliniat riscurile cu care se confruntă orice țară care furnizează arme Rusiei.

Oficialii americani au avertizat în ultimele luni că Beijingul ar putea lua în considerare posibilitatea de a depăși „linia roșie” și de a furniza ajutor militar letal Rusiei. Deși Rusi și China și-au consolidat relațiile, oficialii americani spun că nu au văzut dovezi că Beijingul a oferit un sprijin material extins Kremlinului.

Comisia Europeană a anunţat vineri încheierea unui acord de principiu cu cinci state membre ale UE, între care România, Polonia şi Ungaria, pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene după interdicţiile de import impuse de câteva dintre aceste ţări şi considerate drept „inacceptabile” de către Bruxelles, scrie Agerpres preluând AFP.

Comisarul european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, a anunțat că Executivul comunitar a încheiat vineri un „acord de principiu” cu aceste patru ţări, precum şi cu România, astfel încât „să răspundă în acelaşi timp îngrijorărilor Ucrainei şi celor ale ţărilor din UE vecine acesteia”.

Acordul prevede încetarea măsurilor de interdicţie unilaterale luate de aceste ţări, în schimbul unor „măsuri de salvgardare excepţionale” privind patru produse din Ucraina, considerate „cele mai sensibile”: grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui.

Mai multe detalii: Comisia Europeană, acord cu România și celelalte patru state care se învecinează cu Ucraina pentru a permite tranzitul cerealelor