LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 434 | Cel puțin 21 de morți, în urma bombardamentelor rusești asupra regiunii Herson

Rusia a deschis o anchetă legată de comiterea unor acte de terorism după ce Moscova a susținut că a doborât două drone ucrainene care vizau reședința președintelui Vladimir Putin de la Kremlin și a acuzat Ucraina de o tentativă „teroristă” de asasinare a acestuia.

„Comitetul de Anchetă al Rusiei a deschis un dosar penal privind terorismul în legătură cu tentativa de a lovi reședința de la Kremlin a președintelui Rusiei”, a transmis, într-un comunicat de presă, această instituție care anchetează infracțiunile majore, potrivit Al Jazeera.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat joi să vorbească în Olanda, a anunțat guvernul olandez, potrivit Al Jazeera.

Într-o invitație, ministerul olandez de externe a precizat că Zelenski este așteptat să țină un discurs intitulat „Nu există pace fără dreptate pentru Ucraina”.

3 mai 2023 - Acum 2 ani

03-05-2023

UE și Ucraina prelungesc acordul privind „scutirea de vize economice”

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Ucraina și UE s-au înțeles miercuri să continue acordul privind „scutirea de vize economice” pentru încă 12 luni, scrie The Guardian.

Acordul inițial a fost încheiat anul trecut, după izbucnirea războiului. Aceasta înseamnă că întreprinderile ucrainene vor putea continua să vândă bunuri în UE fără cote, taxe de export sau alte tarife de impozitare.

De asemenea, s-a convenit asupra accesului în UE al produselor agricole, a precizat premierul ucrainean Denyis Șmîhal, pe Telegram.

Prelungirea acordului vine în contextul în care UE a fost de acord miercuri să accelereze livrarea de muniții către Ucraina. În martie, miniștrii de externe au convenit să furnizeze Ucrainei obuze în valoare de 2 miliarde de euro.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia nu pare să fie interesată de prelungirea acordului care facilitează exportul în siguranță al cerealelor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, relatează Sky News și The Guardian.

Potrivit liderului ucrainean, Kievul se concentrează să caute parteneri pentru îndeplinirea în continuarea a acordului și nu să îndeplinească interesele Rusiei.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Acordul privind cerealele, mediat de Turcia și ONU, urmează să expire pe 18 mai. Zelenski a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Helsinki.

Acordul a fost încheiat anul trecut pe fondul creșterii stocurilor de cereale din Ucraina care nu au putut fi exportate, ceea ce a dus la majorarea prețurilor la cereale și produse alimentare în întreaga lume.

Vineri, la Istanbul, va avea loc o întâlnire între miniștrii adjuncți ai apărării din Ucraina, Rusia și Turcia pentru a discuta despre acest acord.

Rusia a transmis că se va retrage din acord dacă va continua să nu-și poată exporta propriile produse agricole și îngrășăminte, lucru care, potrivit acesteia, este împiedicat de sancțiunile occidentale asupra sectoarelor conexe, precum cel bancar și cel al asigurărilor.

Abordarea rusă privind descurajarea nucleară este de natură defensivă, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării de la Moscova, Alexander Fomin, în timpul unei ședințe de informare pentru atașații militari, informează CNN.

„Pe baza documentelor doctrinare, au fost discutate abordările rusești privind descurajarea nucleară. S-a remarcat faptul că activitățile Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare sunt de natură defensivă și au ca scop protejarea garantată a suveranității și integrității teritoriale a țării”, a declarat Fomin, potrivit unui comunicat de presă.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Fomin a mai spus că ar trebui luate măsuri pentru asigurarea securității statului de Uniune al Rusiei și al Belarusului. Acești pași ar fi un răspuns la escaladarea venită din partea NATO, după ce solicitările Rusiei de a pune capăt tacticilor SUA și ale alianței militare au fost respinse, a mai susținut el.

Este „prea devreme” pentru a spune dacă afirmațiile Rusiei privind tentativa ucrainenilor de asasinare a președintelui rus Vladimir Putin reprezintă o operațiune „sub steag fals”, a transmis miercuri Camera Albă, adăugând că nu va specula cu privire la veridicitatea afirmațiilor Moscovei, relatează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, de asemenea, că SUA nu iau măsuri care ar ajuta Kievul să lovească în interiorul Rusiei.

„De la începutul acestui conflict, Statele Unite cu siguranță nu au încurajat sau permis Ucrainei să lovească în afara granițelor sale”, a spus ea. „Am fost foarte clari în legătură cu acest lucru”, a adăugat Jean-Pierre.

Ea a adăugat: „Nu vreau să intru în speculații de aici cu privire la autenticitatea acestor informații”.

Anterior, oficialii americani au declarat că nu au fost avertizați în prealabil de presupusul atac cu drone asupra Kremlinului. Aceștia au precizat că agențiile americane depun eforturi urgente pentru a evalua veridicitatea afirmațiilor Rusiei.

Președintele ucrainean Volodomir Zelenski a negat că țara sa ar fi organizat un atac împotriva lui Putin.

Întrebată despre perspectiva unei operațiuni rusești „sub steag fals”, asupra căreia SUA a avertizat anterior, Karine Jean-Pierre a declarat că nu ar fi prudent să speculeze.

„Este într-adevăr prea devreme pentru a spune, așa cum m-ați întrebat, despre o operațiunea steag fals”, a spus ea. „Dar, în mod evident, Rusia are o istorie de a face astfel de lucruri”, a adăugat reprezentanta Casei Albe.

Bilanțul morților în urma atacurilor rusești asupra regiunii Herson din sudul Ucrainei a crescut la 21 de persoane, a anunțat miercuri seară președintele ucrainean Volodimir Zelensk, potrivit Al Jazeera.

„Până în prezent, 21 de persoane au fost ucise! 48 de răniți!”, a afirmat Zelensk, într-un mesaj publicat pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

El a precizat că bombardamentele au lovit „o gară și un punct de trecere, o casă, un magazin de hardware, un supermarket alimentar și o benzinărie”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat miercuri un nou pachet de asistență pentru securitate, în valoare de 300 de milioane de dolari, care va fi acordat Ucrainei, relatează CNN.

„Acest pachet va ajuta Ucraina să continue să se apere cu curaj în fața războiului brutal, neprovocat și nejustificat al Rusiei. Rusia ar putea pune capăt războiului său astăzi. Până când Rusia o va face, Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți alături de Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie”, a declarat Blinken, într-un comunicat de presă.

Ce se află în noul pachet: Blinken a declarat că pachetul va include „muniție suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (sistemele HIMARS, n.r.), obuziere, muniție pentru artilerie și tancuri, arme antitanc, rachete, arme de calibru mic și muniție, camioane și remorci pentru transportul echipamentelor grele, precum și piese de schimb și alte echipamente de teren esențiale pentru consolidarea apărătorilor Ucrainei pe câmpul de luptă”.

Anterior în cursul zilei de miercuri, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că pachetul vine după „o muncă amplă a guvernului SUA în ultimele luni pentru a îndeplini cererile Ucrainei înainte de contraofensiva planificată și pentru a se asigura că au armele și echipamentele de care au nevoie”.

Casa Albă a precizat că va continua să coopereze cu aliații din cadrul NATO pentru a sprijini Ucraina.

Prezentând în avanpremieră acest pachet de ajutor la începutul acestei săptămâni, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică de la Casa Albă, John Kirby, a sugerat că noul pachet va fi „foarte concentrat pe muniție și capacități de curățare” pentru a oferi Ucrainei „ceea ce are nevoie pentru a străpunge apărarea rusă”.

„Ei (ucrainenii, n.r.) vor fi pregătiți”, a spus Kirby.

Uniunea Europeană va crește producția de muniții și rachete pentru a contribui la refacerea stocurilor ucrainene și europene care se epuizează, a anunțat miercuri Comisia Europeană, potrivit CNN.

Cu un buget alocat de 552 de milioane de dolari, inițiativa – care se numește Actul de sprijinire a producției de muniții (ASAP) – va „crește capacitatea de producție a UE” și „va aborda deficitul actual de muniții și rachete, precum și de componente ale acestora”, a precizat Comisia, într-un comunicat de presă.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Ucraina rezistă în mod eroic invadatorului rus brutal. Ne menținem promisiunea de a sprijini Ucraina și poporul său, atât timp cât va fi nevoie. Dar soldații curajoși ai Ucrainei au nevoie de echipament militar suficient pentru a-și apăra țara”.

ASAP „va contribui la furnizarea de mai multă muniție pentru ca Ucraina să își apere cetățenii și, de asemenea, va consolida capacitățile noastre europene de apărare”, a precizat von der Leyen.

Un grup de țări nordice au anunțat că susțin Ucraina în demersul ei de a deveni membră a NATO și a UE, semnând o declarație comună făcută în timpul vizitei președintelui Zelenski în Finlanda, relatează Reuters și Al Jazeera.

Grupul format din Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda a emis o declarație comună în care au afirmat: „Țările nordice își vor continua sprijinul politic, financiar, umanitar și militar atâta timp cât va fi nevoie”.

Prim-ministrul Islandei, Katrín Jakobsdóttir, a declarat că Ucraina va fi „principalul obiectiv” al summitului Consiliului Europei care va avea loc luna aceasta în capitala țării, Reykjavik.

Omologul său suedez, Ulf Kristersson, a afirmat că salută măsurile luate de UE pentru a trimite muniții Ucrainei. „Continuăm să sprijinim procesul de aderare a Ucrainei la UE, bazat pe merite”, a adăugat el.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat: „Acest război trebuie să ia sfârșit, iar agresorul trebuie să-i pună capăt”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a cerut „eliminarea fizică” a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Moscova a acuzat Kievul că a efectuat un atac cu drone asupra Kremlinului, scrie Al Jazeera.

„După atacul terorist de astăzi, nu mai există alte opțiuni în afară de eliminarea fizică a lui Zelenski și a clicii sale”, a declarat Medvedev.

Ucraina a anunțat că loviturile rusești asupra regiunii Herson din sudul țării au ucis cel puțin 18 persoane și au rănit alte 46 și că atacurile asupra regiunii de pe linia frontului continuă, scrie Al Jazeera.

„Deocamdată, știm despre 18 morți și 46 de răniți”, a scris șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, într-un mesaj publicat pe Telegram. „Atacurile rusești asupra Hersonului continuă”, a precizat el.

Oficialii ucraineni anunțaseră anterior că 16 persoane au fost ucise în regiune în urma bombardamentelor de miercuri ale rușilor.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că i-a spus omologului său ucrainean, Dmytro Kuleba, că Statele Unite „regretă” scurgerea masivă de documente clasificate americane care a avut loc luna trecută, relatează CNN.

Blinken a precizat că i-a spus lui Kuleba că SUA „regretă foarte mult expunerea neautorizată a acestor documente, că ne-am luat foarte în serios obligațiile și responsabilitatea de a proteja informațiile”.

Vorbind miercuri în cadrul unui eveniment organizat de Washington Post, Blinken a spus că a reiterat sprijinul SUA pentru Ucraina.

„Cred că este corect să spunem că ucrainenii, precum și multe alte țări din întreaga lume, au beneficiat de informațiile extraordinare pe care Statele Unite sunt capabile să le dezvolte și să le furnizeze și care ajută la susținerea, apărarea, protejarea securității lor, precum și a noastră”, adăugat șeful diplomației americane.

Blinken nu s-a referit însă și afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a aflat din presă despre scurgerile de informații și nu de la oficialii americani.

Înaltul diplomat american a declarat că scurgerile de informații „nu au apărut” în timpul vizitelor și întâlnirilor sale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat miercuri că țara sa ar fi responsabilă pentru ceea ce Rusia susține că ar fi fost o tentativă de asasinat împotriva președintelui rus Vladimir Putin, după un aparent atac cu drone asupra Kremlinului, informează CNN și Al Jazeera.

„Noi nu îl atacăm pe Putin sau Moscova”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă, la Helsinki.

Președintele ucrainean a declarat că țara nu nu are suficiente arme pentru a le irosi în incidente de acest fel.

„Noi luptăm pe teritoriul nostru, ne apărăm satele și orașele. Nu avem suficiente arme pentru asta. De aceea nu le folosim nicăieri (în altă parte)”, a explicat Zelenski. „Pentru noi, acesta este un deficit, nu putem să irosim” armele, a adăugat liderul ucrainean.

„Noi nu l-am atacat pe Putin. Îl lăsăm pentru tribunal”, a mai spus el.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski neagă orice implicare a Ucrainei în presupusa tentativă de asasinare a lui Putin. „Îl lăsăm pentru tribunal”

Șeful serviciului de informații al NATO, David Cattler, a declarat că există un risc sporit ca Rusia să saboteze cablurile subacvatice pentru a pedepsi națiunile occidentale pentru sprijinul lor acordat Ucrainei, scrie Al Jazeera.

„Există îngrijorări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice într-un efort de a perturba viața occidentală pentru a obține o pârghie împotriva acelor națiuni care oferă (sprijin de) securitate Ucrainei”, le-a spus Cattler miercuri reporterilor.

„Rușii sunt mai activi decât i-am văzut de ani de zile în acest domeniu”, a adăugat el.

Statele Unite nu au fost avertizate cu privire la presupusul atac cu drone asupra Kremlinului, pe care Rusia l-a catalogat drept o tentativă de asasinare a președintelui rus Vladimir Putin și pe care Kievul l-a negat vehement, potrivit unui oficial american citat de CNN.

„Indiferent ce s-a întâmplat, nu a existat niciun avertisment prealabil”, a declarat oficialul american pentru postul american de televiziune, adăugând că autoritățile încă încearcă să afle ce s-a întâmplat cu exactitate.

Un alt oficial american a precizat că autoritățile încă depun eforturi pentru a evalua acuzațiile Moscovei și că nu au putut stabili dacă afirmația Kremlinului potrivit căreia Ucraina a încercat să-l asasineze pe Putin este adevărată.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat miercuri că a văzut ralatările de la Moscova privind presupusul atac cu drone al Ucrainei asupra Kremlinului, dar că „nu le poate valida în niciun fel”, relatează CNN.

„Pur și simplu nu știm”, a declarat Blinken, în cadrul unui eveniment Washington Post Live.

„Aș interpreta orice informație care vine de la Kremlin cu doză foarte mare” de prudență, a adăugat șeful diplomației americane.

„Vom vedea care sunt faptele. Și este foarte greu să comentezi sau să speculezi pe această temă fără să știi cu adevărat care sunt faptele”, a precizat Blinken.

Ucraina a negat că ar avea de-a face cu presupusul atac cu drone asupra Moscovei.

Șaisprezece persoane au fost ucise în atacurile rusești care au avut loc miercuri asupra regiunii ucrainene Herson, scriu The Guardian și Al Jazeera.

Biroul procurorului general al Ucrainei a anunțat că 12 oameni au fost uciși chiar în centrul orașului. Procuratura a lansat o anchetă „preliminară” pentru crime de război după atacurile asupra unui supermarket și a gării. Un echipaj de ambulanță din gară a susținut că a fost și el vizat.

Printre victime se află, de asemenea, trei ingineri care lucrau la restabilirea energiei electrice în apropierea satelor Stepanivka și Muzikyvka,situate în apropiere de Herson.

Oficialii ucraineni au adăugat că alte 22 de persoane au fost rănite. Un copil a fost transportat la spital în stare gravă.

Artileria rusă a atacat două brigăzi ucrainene şi le-a cauzat pierderi, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al Grupului de luptă central, Aleksandr Savciuk, conform agenției ruse de presă TASS, citată de news.ro.

„Grupul de luptă central, cu ajutorul forţelor şi capacităţilor sale de recunoaştere, a detectat mişcări de personal ale celei de-a 81-a Brigăzi Mobile Aeriene şi a celei de-a 58-a Brigăzi Motorizate în zona Torsk şi în districtul forestier Serebrînca (din regiunea ucraineană Doneţk, n.r,). În urma loviturilor artileriei, inamicul a suferit pierderi de personal”, a scris Savciuk, într-o postare pe canalul de Telegram al Ministerului rus al Apărării.

Conform purtărorului de cuvânt, Grupul de luptă a atacat cu artileria peste 120 de ţinte inamice în regiunea Krasnîi Lîman (fostul nume al oraşului Lîman, situat în regiunea ucraineană Doneţk), mai exact aproape 100 de grupuri de putere de foc şi de personal, şapte bastioane şi 20 de poziţii de artilerie.

Preşedintele camerei inferioare a Parlamentului rus a îndemnat miercuri la „distrugerea” guvernului ucrainean după ce Moscova a susținut că a dejucat un atac cu drone împotriva Kremlinului, pe care l-a imputat Kievului, care neagă orice implicare, scrie Agerpres preluând AFP.

„Nu pot exista negocieri cu regimul (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski. Vom cere utilizarea de arme capabile să oprească şi să distrugă regimul terorist de la Kiev”, a scris preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Numărul de victime în rândul forțelor ruse din Ucraina a crescut substanțial în ultimele luni, arată estimările dezvăluite de Casa Albă, care ilustrează ferocitatea luptei din această perioadă, în special în Bahmut.

Potrivit Casei Albe, aproximativ 20.000 de militari ruși au fost uciși și 80.000 au fost răniți numai din decembrie și până acum, scrie Washington Post, care sugerează că pierderile de vieți omenești ar putea continua să crească, în ambele tabere, odată cu începerea contraofensivei ucrainene.

Estimările sugerează totodată că așteptata contraofensivă ucraineană va genera cel mai probabil un număr și mai mare de morți și răniți în ambele tabere, scrie Washington Post. Asta în condițiile în care ultimele date obținute de serviciile de informații occidentale spun că mai bine de 360.000 de militari ruși și ucraineni au fost uciși sau răniți de la debutul invaziei.

Mai multe detalii: Numărul militarilor ruși uciși sau răniți în războiul din Ucraina a explodat în ultimele luni, arată estimările americane

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Ucraina va lansa în curând mult-așteptata contraofensivă împotriva forțelor ruse, adăugând că este sigur că, ulterior, Occidentul va furniza Kievului avioane moderne de război, informează Reuters.

În cadrul unei conferințe de presă în Finlanda, stat care este cel mai nou membru al NATO, Zelenski a afirmat că unul dintre motivele pentru care a călătorit la Helsinki a fost faptul că Kievul dorește să devină un membru cu drepturi depline al alianței militare.

Președintele ucrainean a invocat exemple anterioare de succese pe câmpul de luptă care au fost urmate de acordarea de noi tipuri de ajutor militar Ucrainei.

„De aceea sunt sigur că vom avea în curând avioane. Pentru că în curând vom desfășura o ofensivă, iar după aceasta sunt sigur că vom primi avioane. Aș prefera să fie invers, pentru că ar fi mai ușor pentru noi, dar lucrurile stau așa și suntem recunoscători pentru tot”, a declarat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Zelenski promite, din Finlanda, că Ucraina va începe în curând contraofensiva împotriva Rusiei și insistă pentru avioane moderne de luptă

Ucraina afirmă că nu are cunoștință de presupusa tentativă de atac cu drone asupra sediului Kremlinului din Moscova, adăugând că nu își folosește mijloacele sale pentru a ataca alte țări, relatează CNN.

„Nu avem informații despre așa-zisele atacuri nocturne asupra Kremlinului”, a declarat miercuri la postul american de televiziune purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Serhii Nikiforov, întrebat despre afirmația Moscovei potrivit căreia a dejucat un atac cu dronă asupra capitalei ruse ordonat de Kiev.

„Așa cum președintele Zelenski a declarat de multe ori înainte, Ucraina folosește toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a-și elibera propriul teritoriu, nu pentru a-i ataca pe alții”, a adăugat Nikiforov.

Rusia s-a referit la incident ca la un „act de terorism”, acuzând Ucraina că a încercat să-l asasineze pe președintele Vladimir Putin, o acuzație despre care Nikiforov a spus că ar fi mai bine să fie îndreptată către Moscova.

„Un atac terorist înseamnă blocuri distruse de clădiri rezidențiale în Dnipro și Uman, sau o rachetă căzută pe o linie la gara din Kramatorsk și multe alte tragedii”, a spus el. „Ceea ce s-a întâmplat la Moscova este în mod evident despre escaladarea stării de spirit în ajunul zilei de 9 mai”, a precizat purtătorul de cuvânt.

9 mai marchează Ziua Victoriei, care sărbătorește înfrângerea Germaniei naziste în 1945.

„Este un truc la care trebuie să ne așteptăm din partea adversarilor noștri”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al lui Zelenski.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a negat, de asemenea, că Kievul ar fi fost implicat și a declarat că nu are sens ca Ucraina să fi efectuat presupusa lovitură.

„În primul rând, aceasta nu rezolvă absolut niciun obiectiv militar. Și este foarte nefolositoare în contextul pregătirii acțiunilor noastre ofensive. Și cu siguranță nu schimbă nimic pe câmpul de luptă”, a afirmat el. „Acest lucru ar permite Rusiei să justifice lovituri în masă asupra orașelor ucrainene, a civililor și a instalațiilor de infrastructură. De ce am avea nevoie de așa ceva? Care este logica?”, a scris Podoliak, într-un mesaj pe Twitter.

As for the drones over the Kremlin. Its all predictable… Russia is clearly preparing a large-scale terrorist attack. That’s why it first detains a large allegedly subversive group in Crimea. And then it demonstrates „drones over the Kremlin”. First of all, Ukraine wages an…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 3, 2023

Podoliak a mai susținut că afirmațiile Moscovei reprezintă o încercare de a controla narațiunea înainte de contraofensiva ucraineană mult așteptată.

„Rusia, fără îndoială, se teme foarte mult de faptul că Ucraina începe o ofensivă pe linia frontului și încearcă să preia inițiativa, așa că încearcă să distragă atenția și să creeze distrageri de natură catastrofală”, a mai afirmat el. „Așadar, declarațiile rusești privind astfel de operațiuni înscenate trebuie luate ca o încercare de a crea un pretext pentru un atac terorist pe scară largă în Ucraina”, a punctat consilierul lui Zelenski.

Kremlinul a insistat miercuri asupra faptului că Vladimir Putin nu se afla în reședința sa oficială atunci când aceasta ar fi fost vizată de cele două drone ucrainean, relatează Sky News.

Conform Kremlinului, citat de agenția oficială RIA, președintele rus lucra în reședința din Novo-Ogaryovo, situată în apropierea Moscovei, în momentul atacului.

Moscova a susținut că a dejucat o tentativă de asasinat împotriva președintelui rus în cursul nopții trecute, deborând două drone ucrainene.

Capitala Rusiei a interzis utilizarea în oraș a dronelor civile neautorizate, relatează Sky News. Măsura a fost luată în urma afirmațiilor Kremlinului potrivit cărora a fost dejucată o tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin.

Kremlinul susține că două drone au fost îndreptate peste noapte spre reședința oficială a președintelui, dar că acestea au fost deborâte.

Rusia a acuzat Ucraina pentru o serie de atacuri recente cu drone, inclusiv pentru comiterea unui atac asupra portului Sevastopol din Crimeea în weekend.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat interdicția cu șase zile înainte de sărbătoarea de 9 mai, Ziua Victoriei, când Rusia organizează o mare paradă militară în Piața Roșie din Moscova.

Poliția națională și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au desființat nouă ferme de boți (roboți de internet) care răspândeau informații despre amenințări false în Ucraina, a anunțat miercuri Parchetul General ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Activitatea fermelor de boți urmărea „să destabilizeze situația din Ucraina și să discrediteze activitățile conducerii politico-militare de vârf a țării noastre în condiții de război”, potrivit Procuraturii Generale.

Rețelele de dezinformare care operau fermele de boți erau situate în regiunile Ternopil, Poltava, Cherkasî, Sumî, Liov, Cernăuți, Harkov, Mikolaiv și Zakarpattia.

Peste 5.000 de conturi au fost create pe Facebook, Instagram și Twitter, cu o audiență de peste 150.000 de utilizatori, a precizat Parchetul General.

Software și echipamente hardware pentru „creșterea” boților au fost instalate în casele sau în sediile de birou ale membrilor rețelei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va merge la Berlin pe13 mai la invitația cancelarului german Olaf Scholz și apoi la Aachen, a doua zi, pentru a primi premiul Charlemagne 2023, au anunțat miercuri poliția și presa din Germania, scrie Reuters.

Potrivit unui articol al cotidianului berlinez Tagesspiegel, Zelenski va fi primit de Scholz cu onoruri militare înainte de a se îndepta, la bordul unui avion, spre Aachen, în vestul Germaniei.

„La invitația cancelarului federal, președintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski, este așteptat să efectueze o vizită oficială la Berlin și Aachen în perioada 13-14 mai”, a precizat poliția federală, într-o declarație trimisă agenției Reuters.

Un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a refuzat să confirme vizita, spunând doar că întâlnirile lui Scholz care vor avea loc săptămâna următoare sunt anunțate în fiecare vineri.

Mai multe detalii: Poliția germană spune că Zelenski va ajunge la Berlin pe 13 mai, dar anunțul pare să fi înfuriat Kievul, care ia în calcul să anuleze vizita

UE a dezvăluit un plan de stimulare a industriei sale de apărare și de accelerare a furnizării de muniție către Ucraina, scrie The Guardian.

În martie, miniștrii de externe ai UE au convenit să furnizeze Ucrainei obuze în valoare de 2 miliarde de euro pentru a reface stocurile armatei ucrainene care se diminuează rapid și pentru ca aceasta să-și consolideze apărarea împotriva Rusiei. O parte din acest plan se bazează pe revitalizarea industriei europene de apărare, care nu este a intrat încă în „modulul industriei de război”, le-a spus miercuri reporterilor comisarul european pentru piața internă a UE, Thierry Breton.

Europa dispune de o „capacitate de producție substanțială și diversificată în domeniul apărării”, cu companii din unsprezece state membre ale UE capabile să producă obuze, dar nu are „amploarea necesară în prezent pentru a răspunde nevoilor de securitate ale Ucrainei și ale statelor noastre membre”, a precizat acesta.

Breton a adăugat că este încrezător că industria de apărare a UE are potențialul de a se extinde. „Sunt convins că, în termen de 12 luni, vom fi capabili să ne creștem capacitatea de producție la 1 milion de obuze pe an pentru Ucraina”, a spus el.

Comisia Europeană s-a angajat să aloce 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru a finanța o serie de subvenții ce vor fi acordate companiilor din domeniul apărării. Fondurile publice ar putea permite fabricilor producătoare de obuze și rachete să își extindă sau să își modernizeze capacitatea de producție sau să formeze muncitori. Breton a declarat că cifra reală ar putea fi de 1 miliard de euro, deoarece statele membre ar putea să ofere o sumă egală cu cea provenită din fondurile UE.

Liderul grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că el crede că a început deja contraofensiva Ucrainei, după ce a văzut mai multă activitate de-a lungul liniei frontului, relatează Reuters.

Într-o declarație publicată de serviciul său de presă pe Telegram, Prigojin a spus că „faza activă” a contraofensivei va începe în zilele următoare.

Guvernul de la Kiev a reacționat după ce Kremlinul a acuzat Ucraina că a efectuat o tentativă de asasinare a președintelui rus Vladimir Putin, prin intermediul unui atac cu două drone în primele ore ale dimineții de miercuri asupra reședinței acestuia din capitala rusă, relatează Reuters.

Un înalt oficial prezidențial ucrainean a declarat că Ucraina nu are „nimic de-a face” cu acest atac cu drone.

De altfel, oficialii ucraineani au adăugat că un atac asupra Kremlinului „nu ar schimba nimic pe câmpul de luptă” și probabil ar „provoca Rusia să întreprindă acțiuni «mai radicale»”.

Două drone ucrainene au încercat să lovească în timpul nopții de marți spre miercuri reședința președintelui rus Vladimir Putin de la Kremlin, a anunțat miercuri serviciul de presă prezidențial, care a calificat tentativa de atac drept un „act terorist”, informează The Moscow Times.

„Aseară, regimul de la Kiev a încercat să lovească cu avioane fără pilot (drone, n.r.) reședința de la Kremlin a președintelui Federației Ruse”, a transmis, într-un comunicat de presă, Kremlinul, citat de agenția rusă de stat TASS.

🤔According to Russian media, two drones crashed close to the Kremlin. The Kremlin asserts that they stopped an attack by the Kyiv regime. Telegram channels shared recordings that display smoke over Moscow. pic.twitter.com/a7wCRZzaD6

— Belsat in English (@Belsat_Eng) May 3, 2023

Dronele au fost doborâte de armata rusă și de serviciile speciale, a precizat Kremlinul. Vladimir Putin este nevătămat, iar incidentul nu i-a afectat programul de lucru, a adăugat președinția.

Mai multe detalii: Două drone ucrainene au încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin, susține Moscova. Imagini cu fumul ridicându-se deasupra Kremlinului

Papa Francisc l-a întâmpinat la Vatican pe trimisul străin al Bisericii Ortodoxe Ruse. Associated Press relatează că întâlnirea are loc la doar câteva zile după ce suveranul pontif a dezvăluit că o „misiune” secretă este în curs de desfășurare pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.

Mitropolitul Anthonie a participat la audiența generală săptămânală de miercuri a Papei Francisc în Piața Sfântul Petru. El l-a salutat pe Francisc la final și i-a oferit papei o icoană, pe care Francisc a binecuvântat-o.

Anthonie a fost văzut ulterior fiind condus în afara scenei de unul dintre asistenții lui Francisc.

O stare de asediu de 48 de ore a fost anunțată în Kherson pentru acest weekend din motive de „aplicare a legii”, potrivit The Guardian. Astfel, restricțiile vor intra în vigoare de vineri de la 20:00 până luni la 6:00 dimineața.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Kherson a spus:

„În timpul acestor 58 de ore, este interzisă circulația pe străzile orașului. De asemenea, intrările și ieșirile din oraș sunt interzise”.

Prokudin a îndemnat locuitorii să se aprovizioneze cu alimente și apă.

El a adăugat: „Astfel de restricții temporare sunt necesare pentru ca ofițerii de aplicare a legii să își poată face treaba și să nu vă pună în pericol.”

Încă din primele zile ale războiului, în orașele din Ucraina au fost instituite cu regularitate interdicții de circulație, unele rămânând valabile pe timpul nopții.

Agenția France-Presse a precizat că starea de asediu a fost folosită anterior pentru mișcarea trupelor și a armelor. Orașul a fost recucerit abia în noiembrie, în timpul contraofensivei ample a Ucrainei.

Cel puțin trei oameni au murit în urma unui atac rusesc asupra unui supermarket din Herson, scrie The Kyiv Independent. Alte cinci persoane au fost rănit, transmite televiziunea de stat ucraineană.

„Astăzi, în jurul orei 11.00 (9.00 BST), armata rusă a lovit un hipermarket din Kherson. În prezent, se cunosc trei morți și cinci răniți. Aceștia sunt angajați și vizitatori ai instituției.”, a transmis trustul media, citând ministerul afacerilor interne.

#Russian occupiers attacked the only working hypermarket of #Kherson „Epicenter”.

The number of victims is being established. pic.twitter.com/BkzjkDn2Tm

— NEXTA (@nexta_tv) May 3, 2023

Presa finlandeză anunță că Volodimir Zelenski a sosit la Helsinki, notează The Kyiv Independent și urmează să susțină o conferință de presă cu președintele Sauli Niinistö.

Totodată, liderul ucrainean ar urma să aibă întâlniri și cu alți lideri din regiune.

Sunt prezenți prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, prim-ministrul danez Mette Frederiksen și prim-ministrul islandez Katrín Jakobsdóttir.

Forțele rusești au lansat 82 de atacuri împotriva regiunii Zaporojie în ultimele 24 de ore, a anunțat guvernatorul Iurii Malashko, miercuri, fiind afectate șaisprezece așezări, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit acestuia, regiunea vizată de două atacuri cu rachete, trei atacuri aeriene, patru atacuri cu drone și 69 de atacuri de artilerie.

Șaisprezece așezări din prima linie au îndurat „mai multe ore” de bombardamente, a scris Malashko.

Nu s-au înregistrat victime. Cu toate acestea, au fost avariate locuințe, proprietăți, infrastructură socială și rețele de utilități în așezările din prima linie.

„Dar, cel mai important lucru este că oamenii au supraviețuit”, a adăugat Malashko.

Zaporojie a fost supusă unor atacuri frecvente de la începutul invaziei la scară largă. Forțele rusești ocupă în prezent o parte din regiune inclusiv orașul Enerhodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Este probabil ca atacurile cu rachete rusești să treacă de la țintirea infrastructurii energetice a Ucrainei la cea militară, industrială și logistică, a scris Ministerul britanic al Apărări, miercuri, potrivit The Guardian.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această schimbare este probabil legată de nevoia Rusiei de a-și reface stocurile de rachete de croazieră lansate din aer.

Atacurile rusești cu rachete din 28 aprilie și 1 mai au folosit, de asemenea, un număr mai mic de rachete decât atacurile anterioare.

Cele mai recente bombardamente au fost efectuate de bombardiere strategice cu rază lungă de acțiune ale aviației, respectiv de avioane de luptă Tu-95 și Tu-160. Forțele rusești au lansat probabil rachete de croazieră Kh-101 și Kh-555, a adăugat Ministerul britanic al Apărării.

Rusia a început să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei la jumătatea lunii octombrie cu atacuri masive cu rachete și drone, care au aruncat țara în pene de curent frecvente și extinse pe tot parcursul iernii. Începând din martie 2023, rețeaua electrică a Ucrainei este în stare stabilă de funcționare.

Atacul cu rachete de mare amploare lansat împotriva Ucrainei în noaptea de 1 mai a rănit cel puțin 34 de persoane, apărarea aeriană doborând 15 din cele 18 rachete de croazieră Kh-101 și Kh-555 lansate din aer.

Agenția de știri rusă de stat Tass a relatat că incendiul de la o instalația petrolieră din Krasnodar, în Rusia, a fost cauzat de „căderea unei drone”., scrie The Guardian.

Un rezervor cu produse petroliere din satul Volna, în districtul Temryuk din teritoriul Krasnodar, a luat foc din cauza căderii prăbușirii unei drone, spun serviciile de urgență.

Postarea a fost însoțită de o înregistrare video cu pompierii la fața locului, care a fost postată de guvernatorul regional, Veniamin Kondratiev.

Tass relatează că FSB l-a numit pe Roman Mashovets, adjunctul șefului biroului președintelui Ucrainei, ca fiind unul dintre arhitecții complotului, fără a furniza dovezi, potrivit The Guardian.

Tass a citat declarația FSB.

„Au fost reținuți membri ai unui grup de informații sub acoperire care operează în Crimeea – șase cetățeni ai Rusiei și Ucrainei, precum și un cetățean al Ucrainei și Bulgariei, implicați în transportul de explozibili și componente ale dispozitivelor explozive.(..)”, arată comunicatul FSB.

Tass susține că țintele complotului au fost șeful Republicii Crimeea, Serghei Aksyonov, președintele parlamentului crimeean, Vladimir Konstantinov, și primarul din Ialta, Yanina Pavlenko.

Ucraina consideră Crimeea ca fiind teritoriu ucrainean ocupat.

Ministrul turc al apărării a declarat că vineri va avea loc la Istanbul o întâlnire între miniștrii adjuncți ai apărării din Ucraina, Rusia și Turcia pentru a discuta despre inițiativa privind transportul de cereale prin Marea Neagră, scrie The Guardian.

Rusia a declarat că se va retrage din acord începând cu 18 mai dacă va continua să nu-și poată exporta propriile produse agricole, lucru care, potrivit acesteia, este împiedicat de sancțiunile occidentale asupra sectoarelor conexe, cum ar fi cel bancar și cel al asigurărilor.

Ucraina și-a exprimat anterior disponibilitatea de a conveni o prelungire a acordului cu până la un an pentru a oferi certitudine pe piață și a dorit să includă și alte porturi, inclusiv Nikolaev, în acest acord.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat, miercuri, că Rusia a pierdut 191.940 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, anul trecut, scrie The Kyiv Independent.

Acest număr include 520 de pierderi suferite de forțele rusești doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.702 tancuri, 7.199 de vehicule blindate de luptă, 5.865 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.946 de sisteme de artilerie, 544 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 300 de sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.505 drone și 18 ambarcațiuni.

Rusia a lansat a treia rundă de atacuri nocturne asupra Kievului în șase zile, au anunțat miercuri autoritățile din capitala ucraineană, o dronă lovind o clădire din regiunea Dnipropetrovsk, scrie The Guardian.

Comandamentul forțelor aeriene ucrainene a declarat că forțele sale au distrus 21 din cele 26 de drone Shahed de fabricație iraniană lansate de Rusia, în timp ce oficialii de la Kiev au declarat că sistemele de apărare aeriană le-au eliminat pe cele trimise deasupra orașului, fără a exista rapoarte inițiale privind victime sau distrugeri.

Una dintre dronele lansate miercuri a lovit o clădire administrativă din Dnipro, centrul administrativ al regiunii Dnipropetrovsk, a declarat guvernatorul acesteia, Serghei Lisak, pe Telegram, incendiul fiind stins până dimineață.

Unitățile de apărare antiaeriană au doborât șapte drone deasupra regiunii, a adăugat el.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Casa Albă nu l-a informat în legătură cu scurgerea de documente secrete americane foarte bine clasificate, care a primit o atenție deosebită în întreaga lume, luna trecută, scrie The Guardian.

„Nu am primit informații de la Casa Albă sau de la Pentagon în prealabil”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat marți.

„Nu este profitabil pentru noi”, a adăugat el. „Nu este benefic pentru reputația Casei Albe și cred că nu este benefic pentru reputația Statelor Unite”.

Întrebat dacă încrederea dintre SUA și Ucraina a fost diminuată de scurgerile de informații de la Pentagon, care au arătat că Washingtonul ar fi spionat oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv pe Zelenski, el a spus:

„Nu pot risca statul nostru” și a sugerat că nu merită să dăuneze sprijinului american pentru Kiev. „Acolo unde pot vorbi sincer, o fac. Dar există riscuri mari”, a adăugat el, potrivit ziarului.

„Dacă ar fi fost războiul meu împotriva lui [Vladimir] Putin și am fi fost doi pe câmpul de luptă, aș fi spus tuturor ce cred despre ei. Dar aici povestea este puțin diferită. Suntem cu toții responsabili”.

Depozitul din sud-vestul Rusiei, situat în apropiere de Podul Crimeii, a luat foc în dimineața zilei de 3 mai, a anunțat guvernatorul regional pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Veniamin Kondratyev, guvernatorul din Krasnodar, a declarat că incendiul a izbucnit în satul Volna din districtul Temryuk, situat peste Marea Azov, de cealaltă parte a Ucrainei.

Podul Crimeii, denumit și Podul Strâmtorii Kerci, leagă partea continentală a Rusiei de peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014.

Pe rețelele de socializare au apărut videoclipuri și fotografii care arată rezervoare mari de petrol în flăcări. Kondratyev a declarat că „incendiul a fost clasificat ca fiind de cel mai înalt grad de dificultate”.

🔥 Oil tank on fire at Taman port in Krasnodar – right on the other side of Kerch bridge linking Crimea to Russia.
Reportedly Ukrainian drone strike. pic.twitter.com/hyVl2SJXFD

— Igor Sushko (@igorsushko) May 3, 2023

„Se depun toate eforturile pentru a împiedica extinderea incendiului în continuare”, a mai scris Kondratyev. „Nu există nicio amenințare pentru locuitorii din sat”.

Un incendiu de proporții a avut loc, de asemenea, la un depozit de petrol din Golful Kozacha din Sevastopol, situat în Crimeea ocupată de Rusia, pe 29 aprilie. Șeful guvernului ilegal de ocupație rusă din Sevastopol a declarat că incendiul a fost cauzat de un atac cu o dronă ucraineană.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât toate dronele de fabricație iraniană pe care Rusia le-a lansat deasupra capitalei în noaptea de 3 mai, a anunțat Administrația militară a orașului Kiev pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Serhii Popko, șeful administrației, nu s-au înregistrat victime sau distrugeri în urma atacului, al treilea atac rusesc asupra orașului în ultimele șase zile.

Rusia a folosit exclusiv drone „kamikaze” Shahed, de fabricație iraniană, asupra Kievului, a precizat administrația, afirmând că acestea au fost lansate din diferite direcții.

Rusia a lansat cel mai recent atac cu rachete la scară largă împotriva Ucrainei în noaptea de 1 mai, rănind cel puțin 34 de persoane. Oblastul Kiev a fost atacat atât cu rachete, cât și cu drone, toate fiind doborâte.

Precedentul atac în masă a avut loc la 28 aprilie, atacurile rusești ucigând cel puțin 19 civili și rănind alți 24.

O explozie produsă marți a provocat deraierea un tren de marfă în regiunea rusă Briansk, de la granița cu Ucraina, a anunţat marţi operatorul Căilor Ferate Ruse, adăugând că aproximativ 20 de vagoane au ieşit de pe şine, relatează Reuters.

„Un dispozitiv exploziv neidentificat a explodat lângă gara Snezhetskaya. Nu au fost victime”, a scris guvernatorul regional din Briansk, Alexander Bogomaz, pe Telegram.

„În urma incidentului, o locomotivă și mai multe vagoane ale unui tren de marfă au deraiat”, a adăugat acesta, fără să spună cauzele exploziei.

Opt noi brigăzi de soldați ucraineni au fost formate pentru a lua parte la o viitoare contraofensivă, a anunțat marți Ministerul de Interne ucrainean, transmite The Guardian.

Ministerul de Interne a transmis că a „format complet” brigăzile inițiale „de furtună”, care cuprind până la 40.000 de militari, dar a adăugat că vor avea nevoie de pregătire suplimentară înainte de a fi gata să ia parte la lupte.

Ihor Klimenko, ministrul de Interne, a declarat într-un interviu că trupele vor fi reechipate și că procesul de instruire va dura încă două-trei săptămâni înainte ca acestea să poată fi însărcinate cu „operațiuni de asalt ofensive adecvate” alături de armata ucraineană.

Trupele ruse își concentrează eforturile pentru a conduce ofensive împotriva Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, a anunțat marți seară Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit raportului, forțele ucrainene au respins marți peste 20 de atacuri rusești în acele direcții.

Cele mai aprige bătălii continuă pentru Bahmut și Marinka, dar forțele ucrainene rezistă, a spus Statul Major.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, a criticat un articol al Agenției Germane de presă, care cita diplomați anonimi potrivit cărora discuțiile despre aderarea Ucrainei la NATO „distrag atenția de la sprijinul mult mai important” pentru Kiev și riscă să provoace Rusia să poarte „război și mai agresiv”, transmite Kyiv Independent.

Nikolenko a respins argumentele și a spus că ele „constituie un set de judecăți eronate care și-au pierdut de multă relevanță”.

„Viitorul securității euro-atlantice se decide pe câmpul de luptă din Ucraina, iar intrarea statului nostru în NATO va garanta securitatea strategică a întregii Alianțe. Ucraina nu este o problemă, ci un avantaj pentru NATO”, a spus Nikolenko.

Comandantul cecen Ramzan Kadîrov, 46 de ani, a declarat, într-un interviu acordat agenției ruse de stat RIA Novosti, preluat de portalul Kavkaz.Realii, că mercenarii săi vor fi trimiși „să apere popoarele din țările care se autointitulează ca fiind cele mai democratice”.

Kadîrov și-a reafirmat dorința de a ridica o „armată de mercenari buni” în întreaga lume, care să protejeze „popoarele asuprite din acele țări care se autointitulează cele mai democratice”. În opinia sa, luptătorii unui astfel de detașament ar trebui să fie cetățeni din diferite țări, gata „să-și dea viața nu pentru bani, ci pentru restabilirea ordinii”.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov, despre înființarea unei grupări internaționale de mercenari: „Vor apăra popoarele asuprite din țările care se cred democratice”

Urmărește-ne pe Google News