LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 435 | Rusia și India se întorc la dolar ca monedă majoritară a comerțului lor, după ce, de la începutul războiului, au încercat să tranzacționeze în rupii

Drona doborâtă deasupra Kievului joi seară era o dronă Bayraktar TB2, folosită de forțele ucrainene, care și-a pierdut controlul „în timpul unui zbor programat”, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, potrivit The Kyiv Independent și Sky News.

Armata a precizat că zborul necontrolat al unei drone pe cer ar fi putut duce la „consecințe nedorite”, astfel că apărarea antiaeriană a distrus-o.

Potrivit Forțelor Aeriene, incidentul a fost cauzat probabil de o defecțiune tehnică. „Este regretabil, dar este vorba de tehnologie și astfel de lucruri se întâmplă”, au precizat forțele ucrainene, într-un comunicat publicat pe Telegram.

Bayraktar este o dronă turcească de altitudine medie, concepută pentru atacuri operațional-tactice, cu o durată lungă de zbor, pe care Turcia a livrat-o Ucrainei în ultimii ani.

Drona a fost doborâtă deasupra capitalei ucrainene în seara zilei de 4 mai, în timpul unei alerte de raid aerian. Rămășițele dronei au căzut în cartierele Solomianskyi și Pechersk din vestul Kievului, a precizat primarul Vitalii Klitschko.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Resturile acesteia au provocat un incendiu într-un centru comercial, dar acesta a fost deja stins. Nu s-au înregistrat victime.

Atacurile aeriene ale rușilor împotriva Ucrainei au rănit sau ucis peste 100 de civili, inclusiv cel puțin cinci copii, în ultimele patru zile, susține Departamentul de Stat al SUA, potrivit Sky News.

„Statele Unite nu își vor întoarce niciodată privirea de la ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat joi Vedant Patel, purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat.

Dezvăluirea a venit într-o zi în care Rusia a acuzat SUA că se află în spatele atacului cu drone asupra Kremlinului, despre care a afirmat că a fost o tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin.

Oficialii serviciilor secrete americane încearcă încă să determine cine s-a aflat în spatele incidentului cu drone și explorează diverse posibilități, inclusiv o operațiune sub steag fals a Rusiei sau faptul că un grup marginal cu simpatii pentru Ucraina ar fi putut fi implicat.

În timp ce consecințele presupusului atac cu dronă de miercuri dimineață asupra Kremlinului au continuat să domine fluxul de știri din Rusia, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a făcut un apel neobișnuit pentru înființarea unei „escadrile de vulturi interceptori” care să protejeze Moscovei de viitoarele atacuri cu drone, scrie The Moscow Times.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„Trebuie să ne gândim la protejarea infrastructurii noastre importante până la punctul de a crea o escadrilă de vulturi care să intercepteze dronele la Kremlin și în alte locuri”, a declarat joi Alexei Zhuravlev pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, aparent cu deplină seriozitate.

Mai multe detalii: Un deputat rus cere înființarea unui „escadron de vulturi interceptori” care să protejeze Kremlinul de dronele ucrainene

Rusia a desfășurat un nou atac hibrid asupra mai multor regiuni ucrainene în cea de-a 435-a zi de război. Între timp, forțele ruse au încercat, de asemenea, să avanseze spre localitățile Bohdanivka și Markove pe frontul de la Bahmut și să își îmbunătățească pozițiile tactice pe frontul de la Marinka, a anunțat joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale despre invazie, potrivit Ukrainska Pravda.

„Noaptea trecută, Federația Rusă a desfășurat drone de atac de fabricație iraniană Shahed-136/131 pentru a efectua un alt atac de amploare pe teritoriul Ucrainei; forțele noastre de apărare au distrus 18 din cele 24 de drone. Astăzi, inamicul a efectuat, de asemenea, șase atacuri cu rachete asupra orașelor Kramatorsk și Zaporojie, 66 de lovituri aeriene și a desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a efectua alte 33 de atacuri asupra pozițiilor forțelor ucrainene și asupra așezărilor civile”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

„Din păcate, există victime civile, iar o serie de case rezidențiale private, instituții de învățământ și alte facilități de infrastructură civilă au suferit pagube”, a precizat Statul Major General ucrainean.

Între timp, avioanele ucrainene au efectuat șase lovituri aeriene asupra unor zone în care erau concentrate efective militare rusești.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie ale Ucrainei au lovit, de asemenea, cinci zone în care erau concentrate efectivele militare ruse, două puncte de depozitare a munițiilor și un sistem de război electronic, mai susține Statul Major General.

Armata rusă continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut și Marinka, unde forțele ucrainene au respins aproximativ 50 de asalturi ale rușilor. Luptele sunt deosebit de aprige în orașele Bahmut și Marinka, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

O încăierare a izbucnit joi între delegația ucraineană și cea rusă în timpul unei reuniuni a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (PABSEC) care s-a desfășurat în capitala Turciei, Ankara, relatează Anews.

In particular, the conflict began at the summit during the speech of the deputy from “United russia” Olga Timofeeva, who pinned the „St. George’s ribbon” – a symbol of russian aggression – to her jacket. https://t.co/y4dIk1fWBc pic.twitter.com/Z9rHysbakT

— ✙ Albina Fella ✙ 🇺🇦🇬🇧🇫🇷🇩🇪🇵🇱🇺🇸🇨🇦🇦🇺 (@albafella1) May 4, 2023

Tensiunile s-au amplificat după ce delegația ucraineană a întrerupt discursul șefului adjunct al delegației ruse, Olga Timofeva, la cel de-al 30-lea summit al președinților de parlamente din cadrul PABSEC.

Membrii delegației ucrainene s-au dus în spatele Olgăi Timofeva, au desfășurat steaguri ale Ucrainei și au început să scandeze sloganuri.

Mai multe detalii: Altercație între delegațiile Rusiei și Ucrainei, la un forum din Ankara

Ucraina a confiscat unui miliardar care se află în exil bunuri în valoare de peste 280 de milioane de dolari (222,6 milioane de lire sterline) confiscate de Ucraina, a anunțat joi serviciul de securitate al țării, potrivit Sky News.

Vadim Vovinskii a fost expulzat din cauza unor acuzații potrivit cărora ar fi ajutat Rusia în războiul său împotriva Ucrainei – o afirmație pe care o neagă.

Este pentru a doua oară în acest an când forțele de securitate anunță confiscarea proprietăților acestuia, în aprilie fiind confiscate bunuri în valoare de aproximativ 96 de milioane de dolari (76,9 milioane de lire sterline).

În decembrie, Kievul a impus sancțiuni împotriva lui Novinskii și a mai multor lideri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene – o biserică minoritară acuzată că păstrează legături profunde cu Rusia.

Miliardarul este un susținător important al bisericii, care susține că a rupt toate legăturile cu Rusia anul trecut și că este victima unei „vânători politice de vrăjitoare”.

Rusia a respins joi afirmațiile potrivit cărora ar fi desfășurat echipamente militare și explozibili la Centrala Nucleară din Zaporojie, relatează CNN.

Miercuri, Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară al Ucrainei a acuzat Moscova că a plasat arme, explozibili și echipamente militare într-una dintre unitățile centralei. Inspectoratul a afirmat că a primit informația în timpul întâlnirii sale săptămânale cu reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), întâlnire desfășurată marți.

„În cazul unei situații de urgență la centrala nucleară din Zaporojie, cu o posibilă eliberare de substanțe radioactive în mediu, consecințele vor fi resimțite nu doar de Ucraina – ci vor avea și un caracter transfrontalier”, a avertizat inspectoratul.

Acesta a făcut apel la comunitatea internațională „pentru un răspuns consolidat și decisiv la acțiunile țării agresoare”.

Vladimir Rogov, membru al administrației militar-civile numite de Rusia în partea ocupată a regiunii Zaporojie, a calificat afirmațiile drept „o minciună”.

„Noi nu folosim centrala nucleară ca pe o instalație militară – acest lucru a fost deja dovedit de toată lumea și confirmat de mai multe ori”, a declarat Rogov pentru agenția de presă rusă de stat TASS.

Forțele ruse continuă să controleze situl nuclear din Zaporojie, dar centrala este încă operată fizic de către personalul ucrainean. Centrala a fost deconectată frecvent de la rețeaua electrică ucraineană din cauza bombardamentelor intense din zonă, ceea ce a generat temeri privind un accident nuclear.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a înmânat joi ceasuri soldaților răniți de la o bază militară olandeză, în cadrul vizitei sale-surpriză în Olanda, relatează Sky News.

Liderul ucrainean s-a întâlnit mai devreme cu regele și cu premierul Olandei, solicitând înființarea unui nou tribunal internațional care să judece conducerea Rusiei pentru crimă de agresiune.

În cadrul vizitei sale la baza militară din Soesterberg, situată în apropiere de Utrecht, el s-a întâlnit cu câțiva soldați care urmează tratamente medicale de refacere după ce au fost răniți pe câmpul de luptă.

De asemenea, s-a întâlnit cu zeci de alți soldați care sunt instruiți de armata olandeză, inclusiv pentru a învăța să folosească sistemele de apărare antirachetă Patriot.

„Aici vedem ce înseamnă ajutorul”, a spus Zelenski, la baza militară olandeză.

„Ajutor cu arme care protejează vieți, ajutor cu tratarea soldaților și învățându-i abilitățile militare necesare, precum și ajutor cu investigarea crimelor de război rusești”, a adăugat liderul ucrainean.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a declarat că regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităţilor de la Chişinău şi pe teritoriul căreia este prezentă armata rusă, obligă Ucraina să menţină trupe la graniţa cu Republica Moldova, scrie news.ro.

Oficialul a dat însă asigurări că Ucraina nu va întreprinde nicio acţiune în Transnistria, pentru că este un teritoriu ce ţine de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pe care Kievul o respectă.

„Sigur că prezenţa Transnistriei pe flancul sud-vestic este un pericol ce ne impune să trimitem forţe în această porţiune a hotarului pentru un potenţial control şi menţinere a situaţiei. Dar vreau să subliniez că Transnistria este o chestiune ce ţine de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Noi vom respecta calea aleasă de Guvernul Republicii Moldova în ceea ce priveşte relaţia cu Transnistria şi reintegrarea acestei regiuni. Ne respectăm vecinii, respectăm Republica Moldova şi alegerea poporului ei. Aveţi dreptul să decideţi cum să vă dezvoltaţi ţara şi cum să rezolvaţi problema cu Transnistria. Noi ne confruntăm cu aceeaşi problemă. Constat că pe plan militar această problemă persistă”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene la o emisiunea a postului TV8 din Moldova, potrivit NewsMaker.

Întrebat dacă depozitul de arme de la Cobasna reprezintă în continuare o ameninţare pentru securitatea Ucrainei, Dmitri Kuleba a răspuns: „Pot să spun că rămăşiţele trecutului sovietic, sub forma obuzelor de artilerie, sunt foarte necesare. Rusia a recurs la rarităţi sovietice, tancuri produse în anii ’50-’60 şi le trimit pe front. Nu am o imagine clară a ceea ce e în Cobasna, cantitatea şi starea acestora. Vă spun sincer”, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a ajuns la concluzia că „un număr mare” de minori ucraineni au fost „strămutați” în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate de trupele ruse, iar Moscova a „încălcat în mod evident” interesele acestor copii, potrivit unui raport publicat joi de OSCE și citat de CNN.

Raportul a analizat presupusa deportare de către Rusia a copiilor ucraineni după începutul războiului, în februarie 2022.

Deși echipa de experți nu a reușit să determine numărul exact de copii deportați de forțele ruse, „deplasarea pe scară largă a copiilor ucraineni nu pare să fie contestată nici de Ucraina, nici de Rusia”, se arată în raport.

Oficialii ucraineni le-au declarat experților OSCE că estimează că numărul copiilor „răpiți” este cuprins între 200.000 și 300.000.

„Au avut loc numeroase și suprapuse încălcări ale drepturilor copiilor deportați în Federația Rusă. Nu numai că Federația Rusă a încălcat în mod evident și în mod repetat interesul superior al acestor copii, dar le-a negat și dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul de a se uni cu familia lor. De asemenea, le-a încălcat dreptul la educație, accesul la informații, dreptul la odihnă, timp liber, joacă, recreere și participare la viața culturală și artistică, precum și dreptul la gândire, conștiință și religie, dreptul la sănătate și dreptul la libertate și securitate”, a scris misiunea de experți a Mecanismului OSCE de la Moscova în raportul adresat Consiliului Permanent al OSCE.

Raportul a constatat, de asemenea, că cele mai frecvente trei motive pentru strămutarea organizată a copiilor sunt „evacuarea din motive de securitate, transferul în scopul adopției sau al plasamentului și șederile temporare în așa-numitele tabere de recreere”.

Echipa de experți condusă de profesoara Veronika Bílková, Dr. Cecilie Hellestveit și Dr. Elīna Šteinerte a constatat că copiii ucraineni luați de forțele ruse „sunt expuși la campanii de informare proruse care echivalează adesea cu o reeducare țintită”.

„Federația Rusă nu ia nicio măsură pentru a promova în mod activ întoarcerea copiilor ucraineni. Mai degrabă, creează diverse obstacole pentru familiile care încearcă să își recupereze copiii”, au adăugat experții.

Raportul „expune și mai mult acțiunile abominabile desfășurate la ordinul conducerii ruse”, a declarat Deirdre Brown, ambasadorul interimar al Regatului Unit la OSCE. „Raportul indică cifre de câteva mii de persoane, cifra reală fiind probabil mult mai mare”, a precizat Brown.

„Intenția Rusiei este clară. Încearcă să modifice în mod forțat și permanent componența demografică a Ucrainei”, a adăugat ambasadorul britanic la OSCE.

Autoritățile instalate de Moscova afirmă că o dronă a fost doborâtă în apropierea unei baze aeriene din peninsula anexată Crimeea, acesta fiind cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de acest gen din ultimele zile, scrie Al Jazeera.

„Un alt atac asupra Sevastopolului. În jurul orei 19:00 (16:00 GMT), forțele de apărare antiaeriană au distrus un dispozitiv aerian fără pilot la bord (dronă, n.r.) în zona aerodromului Belbek”, a anunțat guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat joi că personalul tehnic din Turcia, Rusia, Ucraina și ONU se va întâlni pe 5 mai, la Istanbul pentru a discuta acordul care permite exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, scriu CNN și Al Jazeera.

Întâlnirea va avea loc înainte de reuniunea miniștrilor adjuncți ai apărării din Rusia, Ucraina și Turcia, planificată săptămâna viitoare, a precizat Akar, adăugând că Ankara își continuă eforturile pentru o nouă prelungire a acordului care urmează să expire pe 18 mai.

„Impresia pe care am avut-o în urma întâlnirilor și discursurilor este că aceste eforturi vor avea un rezultat pozitiv. Lucrăm pentru asta, ne străduim pentru asta”, a spus oficialul turc.

Casa Albă a respins joi „minciunile” rusești potrivit cărora SUA ar fi responsabile de atacul cu drone efectuat cu o zi înainte împotriva Kremlinului, relatează Sky News.

John Kirby, șeful pentru Comunicare Strategică al Consiliului de Securitate de la Casa Albă, a declarat că încă nu există dovezi concludente cu privire la autenticitatea înregistrărilor video care arată presupusul atac cu dronă.

„SUA nu au confirmat veridicitatea imaginilor în sine sau faptul că a existat un atac cu drone asupra Kremlinului”, a spus el.

Moscova a afirmat că două drone au încercat să atace Kremlinul miercuri, ca parte a unei tentative de asasinat împotriva președintelui Vladimir Putin, organizată de Ucraina.

Anterior în cursul zilei de joi, Kremlinul a susținut că Washingtonul se află „cu siguranță” în spatele atacului și că folosește Ucraina ca pe o marionetă.

Forțele ucrainene de apărare antiaeriană au doborât joi seară o dronă deasupra Kievului, a anunțat Administrația militară a orașului Kiev.

⚡️ Shooting down the drone in Kyiv pic.twitter.com/Y110l51aBl

— Ukrainska Pravda in English (@pravda_eng) May 4, 2023

Potrivit administrației militare, rămășițele dronei au căzut în cartierul Solomianskyi de pe malul drept al râului Nipru care traversează Kievul, provocând un incendiu într-o clădire nerezidențială, scrie The Kyiv Independent.

Serviciile de urgență au ajuns și intervin la fața locului. Autoritățile au anunțat că vor urma informații privind victimele sau pagubele.

Primarul Kievului, Vitalii Klitschko, a declarat că incendiul a izbucnit într-o clădire cu patru etaje, extinzându-se pe o suprafață de 50 de metri pătrați. Până în prezent, nimeni nu a solicitat ajutor medical, a adăugat edilul.

Anterior în cursul serii, în timpul unei alerte de raid aerian, au fost raportate mai multe explozii în capitala Ucrainei.

Este foarte puțin probabil ca Rusia să își folosească armele nucleare, a declarat joi un oficial de top al serviciilor secrete americane, sugerând Moscovei să de dovadă de reținere chiar dacă înregistrează pierderi grele.

„Este foarte puțin probabil (ca Rusia să recurgă la armele nucleare, n.r.), aceasta este evaluarea noastră actuală”, a declarat directoarea Serviciului Național de Informații din SUA, Avril Haines, în fața Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul american.

Mai multe explozii au fost auzite joi seară la Kiev, după o noapte de atacuri cu drone asupra capitalei Ucrainei, informează Agerpres.

Un jurnalist AFP a văzut o dronă pe care apărarea antiaeriană încerca să o doboare, în timp ce administraţia militară de la Kiev a indicat că „apărarea antiaeriana este în acţiune”.

Explozii au fost auzite în capitala ucraineană Kiev şi în alte oraşe încă de la primele ore ale zilei de joi, au anunţat oficialii ucraineni şi presa, notează Reuters.

Martorii au auzit focuri de armă și explozii repetate și puternice în apropierea centrului orașului, imediat după ora locală 20:00.

Un martor a spus că o dronă a fost văzută căzând într-o zonă din apropierea stadionului de fotbal Dinamo Kiev și a malului râului Nipru – chiar lângă centrul orașului.

Autoritățile locale au declarat stare de alertă atât pentru capitala Kiev, cât și pentru regiunea înconjurătoare, iar unitățile antiaeriene au intrat în funcțiune, mai scrie Reuters. Focurile de armă și exploziile au continuat timp de aproximativ 20 de minute.

India și Rusia au suspendat negocierile privind derularea comerțului dintre cele două țări în rupii, au declarat doi oficiali guvernamentali indieni și o sursă care au cunoștințe directe despre acest subiect, informează Reuters.

Potrivit interlocutorilor agenției de presă, a fost necesar să se renunțe la mecanismul de decontare în moneda națională indiană, deoarece era neprofitabil pentru Rusia – genera un dezechilibru comercial. Deocamdată, schimburile comerciale dintre cele două țări continuă în dolari.

„Nu vrem să mai insistăm asupra plăților în rupii, acest mecanism pur și simplu nu funcționează. India a făcut tot posibilul pentru a-l face să funcționeze, dar nu a ajutat”, a declarat sursa citată de Reuters.

După luni de negocieri, renunțarea la mecanismul de decontare în rupii a devenit o problemă serioasă pentru importatorii indieni de petrol și cărbune rusesc, care sperau să îl folosească pentru a reduce costurile de conversie valutară.

India și Rusia au început să exploreze mecanismul de decontare în rupii după începerea ofensivei militare ruse din Ucraina și impunerea sancțiunilor occidentale ulterioare. Cu toate acestea, notează interlocutorul Reuters, este incomod pentru Rusia să folosească moneda națională indiană. Partea rusă dorește ca plățile să fie efectuate în alte valute, inclusiv în yuani chinezi.

O sursă din cadrul guvernului indian a precizat că, în pofida suspendării negocierilor privind utilizarea rupiilor, operațiunile comerciale cu Rusia continuă.

„Acum facem unele plăți în dirhami (moneda națională a Emiratelor Arabe Unite, n.r.) și în alte câteva valute, dar majoritatea sunt încă în dolari. Calculele sunt efectuate în diferite moduri, inclusiv atunci când se utilizează moneda unor țări terțe”, a adăugat sursa pentru Reuters. Întrebat dacă plățile au fost efectuate prin China, interlocutorul agenției a răspuns afirmativ: „Da, inclusiv prin China”.

Potrivit publicației economice ruse Kommersant, trecerea la decontările în rupii a fost complicată de dezechilibrul comercial dintre Rusia și India.

Datele Ministerului indian al Industriei și Comerțului arată că, din aprilie 2022 până în ianuarie 2023, exporturile rusești către India au crescut aproape de patru ori. Creșterea a fost determinată în principal de livrările de petrol, cărbune și îngrășăminte. Cu toate acestea, importurile din India, dimpotrivă, au scăzut, în special din cauza unei scăderi a livrărilor de mașini și echipamente către Federația Rusă.

Cel mai probabil, Rusia nu va putea să organizeze o „operațiune ofensivă semnificativă în acest an” din cauza lipsei de muniții și a efectivelor militare – indiferent dacă contraofensiva ucraineană va avea succes sau nu, a declarat joi șefa Serviciului Național de Informații din SUA, Avril Haines, potrivit CNN.

„De fapt, dacă Rusia nu inițiază o mobilizare obligatorie și nu își asigură livrări substanțiale de muniții de la terți, dincolo de livrările existente din partea Iranului și a altora, va fi din ce în ce mai dificil pentru ei (pentru ruși, n.r.) să susțină chiar și operațiuni ofensive modeste”, a declarat Haines în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului american.

Putin și-a redus „probabil” ambițiile pe termen scurt în privința unei victorii în Ucraina „pentru a consolida controlul asupra teritoriului ocupat în estul și sudul Ucrainei și pentru a se asigura că Ucraina nu va deveni niciodată o țară membră a NATO”, a adăugat Haines.

În pofida acestei evaluări, Haines a spus că nu este foarte probabil ca Rusia să negocieze o pauză în acest an, cu excepția cazului în care factori politici „îi vor modifica gândirea”.

Haines a mai precizat că forțele ruse pregătesc „noi poziții defensive” în contextul iminentei contraofensive ucrainene și că „au câștigat mai puțin teritoriu în aprilie decât în oricare dintre cele trei luni anterioare”.

Statele Unite încă nu dispun de informațiile necesare pentru a oferi o evaluare a presupusului atac cu drone de săptămâna aceasta asupra Kremlinului, potrivit directoarei Serviciului Național de Informații, Avril Haines.

„Ați văzut că guvernul ucrainean a negat că s-ar fi implicat în acest lucru. Și, în acest stadiu, nu avem informații care să ne permită să oferim o evaluare independentă în acest sens”, a declarat Haines, potrivit CNN.

Într-un schimb de replici cu senatorul Tom Cotton, în cadrul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate din Senatul american, Haines a confirmat că președintele rus Vladimir Putin nu „își petrece atât de mult noaptea la Kremlin” și că Ucraina a negat atacul, în timp ce, în cazul atacurilor din trecut împotriva Rusiei, Ucraina a fost „ambiguă sau tăcută cu privire la responsabilitatea pentru atacuri”.

„Poate acestea reprezintă unele dovezi pentru a crede că aceste afirmații ar putea fi exagerate”, a spus Cotton.

Directorul Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Scott Berrier, a declarat că afirmația Rusiei potrivit căreia Ucraina a încercat să-l asasineze pe Putin cu ajutorul americanilor este probabil o „dezinformare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că este crucial ca guvernele occidentale să livreze cât mai repede posibil arme Kievului în timp ce acesta se luptă cu forțele ruse și se pregătește pentru contraofensivă, relatează Al Jazeera.

Liderul ucrainean a mai declarat, în cadrul unei conferințe de presă comune la Haga cu premierul olandez Mark Rutte și cu premierul belgian Alexander De Croo, că Ucraina este deja membru de facto al NATO, dar că ar trebui să se alăture formal alianței militare.

Liderul ucrainean le-a mai spus omologilor săi europeni că Rusia este demoralizată pe câmpul de luptă și că oficialii de la Kiev cred că contraofensiva planificată va avea succes.

23.760 de cetățeni ucraineni sunt considerați dispăruți din cauza războiului, a declarat joi ministrul adjunct de interne al Ucrainei, potrivit Sky News.

De la începutul războiului, au fost înregistrate aproximativ 101.543 de rapoarte de persoane dispărute, a precizat Leonid Timchenko.

Aceste rapoarte au fost introduse între timp în Registrul unificat al persoanelor dispărute în circumstanțe speciale.

Au fost apoi emise anunțuri de persoane dispărute pentru 31.330 de oameni – dintre care 7.570 au fost găsiți.

Restul sunt în continuare considerați dispăruți în circumstanțe speciale.

Printre aceștia se pot număra oamenii care au fost uciși în timpul războiului, care au fost reținuți de forțele ruse sau care au fost deportați cu forța.

Ambasadorul Ucrainei în Israel a declarat că un sistem de concepție israeliană, proiectat pentru detectarea rachetelor, este testat la Kiev și ar putea deveni activ în termen de două luni, scrie Al Jazeera citând Reuters.

Ambasadorul Evgen Korniychuk a declarat că sistemul, alimentat cu date de la radarele ucrainene, este în curs de testare.

„Acesta permite identificarea diferitelor obiecte, inclusiv a rachetelor balistice, și calculează unde vor merge și, practic, acest lucru ne permite să închidem anumite părți ale țării, mai degrabă decât întreaga țară”, a declarat el pentru agenția de presă Reuters, referindu-se la ordinele pentru adăpostire care sunt emise în prezent atunci când un oraș sau o regiunea sunt atacate aerian.

Când va fi finalizat, sistemul îi va avertiza pe rezidenți cu privire la zonele care urmează să fie lovite de rachete sau drone rusești, fie prin declanșarea în apropiere a unor sirene de raid aerian, fie prin alerte pe telefoanele mobile, a precizat ambasadorul israelian.

Anul trecut, Israelul a fost de acord să facă schimb de tehnologii cu Ucraina, dar nu a fost de acord cu solicitările Kievului pentru trimiterea de armament.

Primul prim-ministru al lui Vladimir Putin, Mihail Kasianov, afirmă că el crede că tentativa de atac cu drone de miercuri asupra Kremlinului a fost o „operațiune înscenată”, relatează Sky News.

Într-o intervenție la postul britanic de televiziune, Kasianov a declarat că Rusia a pus în scenă atacul pentru a determina mai multe persoane să se înroleze în armata țării.

„(Președintele Vladimir) Putin are nevoie de acest lucru înainte de Ziua Victoriei”, a spus Kasianov, referindu-se la evenimentul care marchează în fiecare an victoria Rusiei sovietice împotriva naziștilor, în cel de-al Doilea Război Mondial.

Mai multe detalii: Un fost premier rus susține că Moscova se află în spatele atacului cu drone asupra Kremlinului: Ar trebui „să ne așteptăm la ceva mai mult”

Ambasadoarea Statelor Unite în Rusia, Lynne Tracy, l-a vizitat joi pe fostul pușcaș marin american Paul Whelan în Mordovia, o regiune din sud-estul Rusiei, scrie Al Jazeera.

„Astăzi, ambasadoarea Tracy l-a vizitat pe Paul Whelan la închisoarea IK17 din Mordovia”, a anunțat pe Twitter Ambasada SUA în Rusia.

Today, Ambassador Tracy visited #PaulWhelan at IK17 prison in Mordovia. Paul has been wrongfully detained in Russia for more than 4 years, and his release remains an absolute priority. The U.S. government will continue to engage Russian authorities on his case so Paul can come… pic.twitter.com/0DzL2falKk

— Посольство США в РФ/ U.S. Embassy Russia (@USEmbRu) May 4, 2023

„Guvernul SUA va continua să efectueze demersuri pe lângă autoritățile ruse în cazul acestuia pentru ca Paul să se întoarcă acasă cât mai curând posibil”, a precizat ambasada, calificând eliberarea fostului pușcaș marin drept o „prioritate absolută”.

Whelan se află în detenție în Rusia de mai bine de patru ani, sub acuzația de spionaj.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi să primească un „mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această Alianţă „după război”, scrie Agerpres citând agenţiile DPA şi EFE.

„Suntem realişti. Ştim că nu vom intra în NATO în timpul războiului, dar dorim să obţinem un mesaj foarte clar că vom intra în NATO după război”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Haga cu premierul olandez Mark Rutte şi cu premierul belgian Alexander De Croo.

Zelenski, care s-a declarat „convins” că Ucraina va câştiga războiul cu Rusia, a cerut din nou mai multe arme occidentale „cât mai rapid posibil”. El a insistat de asemenea ca aliaţii Kievului să ajute la reconstrucţia Ucrainei, deşi a admis că există „probleme legale” în ţările UE pentru a folosi în acest scop activele ruseşti îngheţate în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea războiului contra Ucrainei.

Referindu-se la cererea lui Zelenski privind aderarea la NATO, premierul Mark Rutte a spus că ţara sa „sprijină ambiţiile Ucrainei pentru NATO” şi a precizat că lucrările pregătitoare ale summitului Alianţei, care se va desfăşura în iulie la Vilnius, includ eforturile pentru ca în declaraţia finală a reuniunii să se facă un „pas anume” în acest sens şi să nu mai fie reluate formule folosite la summiturile anterioare.

Preşedintele rus Vladimir Putin a revenit joi la biroul său de la Kremlin, după presupusul atac cu drone care a ţintit miercuri reședința acestuia şi pentru care Moscova acuză Kievul şi Washingtonul, scrie Agerpres preluând agenția paniolă de știri EFE.

💥💥🇷🇺💥💥Putin meets with Economic Development Minister Reshetnikov💥💥🇷🇺💥💥 pic.twitter.com/yZfW6Y45MP

— 🇷🇺IL RUSSO🇷🇺 (@ILRUSSO12) May 4, 2023

Imagini transmise de televiziunea publică rusă îl arată pe Putin la o întâlnire cu ministrul economiei, Maksim Reşetnikov.

Liderul rus se afla în momentul atacului la reşedinţa sa de la Novo-Ogariovo, situată în apropiere de Moscova, unde-şi petrece cea mai mare parte a timpului.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a revenit la biroul de la Kremlin, în prima apariție după atacul cu drone asupra Kremlinului. Ce imagini au fost transmise la TV

Procurorii anticorupție ucraineni l-au reținut pe primarul orașului Odesa, Hennadii Trukhanov, în legătură cu o anchetă privind suspiciuni de corupție, relatează Reuters, potrivit CNN.

Trukhanov a fost ales primar al portului Odesa de la Marea Neagră în 2014 și este investigat din 2017 în legătură cu acuzații de deturnare de fonduri, pe care le-a negat.

Potrivit Reuters, procurorii au precizat pe Telegram că Trukhanov urmează să fie reținut pentru 60 de zile pentru că nu a plătit 30.866.000 de grivne ( 836.082 de dolari) drept cauțiune.

Trukhanov este acuzat de deturnarea a 92 de milioane de grivne. El a fost achitat de acuzații în 2018, dar o anchetă privind achiziționarea unei clădiri administrative într-o veche fabrică industrială din Odesa a fost redeschisă în 2021.

Decizia a fost anunțată joi, după ce OTP Bank din Ungaria a decise să continue să opereze în Rusia și să adere la o lege a creditelor care face referire directă la regimurile instalate de Rusia în regiunile Donețk și Luhansk, scrie The Guardian.

OTP Bank este cea mai mare bancă comercială din Ungaria și una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. Divizia ucraineană a băncii are active de aproximativ 507 milioane de dolari.

OTP Bank este una dintre cele mai mari 50 de bănci din Rusia, deservind peste 2,2 milioane de clienți.

Banca oferă „condiții preferențiale de creditare pentru (membrii) armatei ruse”, inclusiv posibilitatea de a amâna plățile la credite, a scris Agenția Națională de Prevenire a Corupției.

Potrivit comunicatului de presă, OTP Bank este cea de-a 24-a instituție pe care Agenția Națională de Prevenire a Corupției a desemnat-o drept „sponsor internațional de război”.

Există un „risc permanent și semnificativ” ca Rusia să vizeze infrastructura aliată critică, inclusiv cablurile de internet submarine, ca parte a războiului său împotriva Ucrainei, a declarat David Cattler, secretarul general adjunct al NATO pentru informații și securitate, scrie CNN.

„Există preocupări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice, într-un efort de a perturba viața occidentală și de a obține o pârghie împotriva acelor națiuni care oferă sprijin Ucrainei”, a declarat miercuri Cattler reporterilor.

Potrivit lui Cattler, peste 95% din traficul internațional de internet este transmis prin aproximativ 400 de cabluri submarine. Aceste cabluri „transportă tranzacții financiare în valoare estimată de 10.000 de miliarde de dolari americani în fiecare zi”, a spus el, adăugând că ele reprezintă un „pivot economic”.

În timp ce Rusia „cartografiază în mod activ” această infrastructură, a spus Cattler, „China este un alt actor important pe fundul mării”. Beijingul, a adăugat Cattler, lucrează la dezvoltarea propriei infrastructuri submarine mai degrabă decât la „testarea extensivă a vulnerabilităților altor națiuni”.

Aliații NATO monitorizează îndeaproape situația, a declarat Cattler.

Poliția din Berlin a declarat joi că va deschide o anchetă după ce în presă au apărut detalii despre o posibilă călătorie a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în Germania. Informațiile ar fi fost scurse de la poliție, scrie The Guardian.

Anchetatorii au lansat o investigație pentru „suspiciune de trădare de secrete (…) în legătură cu o posibilă vizită a unui președinte de stat”, relatează AFP, potrivit unui comunicat al poliției.

Cotidianul local BZ a relatat miercuri că forțele de ordine din Berlin se pregătesc pentru o vizită a lui Zelenski în capitala germană, la mijlocul lunii mai.

Poliția a confirmat că ancheta are legătură cu un articol din BZ. Raportul conținea „detalii confidențiale”, a precizat poliția. „În niciun moment poliția din Berlin nu a furnizat în mod oficial informații care să pună în pericol vizita de stat”, a precizat aceasta într-o declarație.

„Mi se pare insuportabil că … un singur angajat dăunează reputației poliției din Berlin într-un mod atât de rușinos la nivel național și internațional”, a declarat președintele poliției din Berlin, Barbara Slowik, în declarație.

Mesajul Ucrainei este că va fi membră NATO după ce războiul se va încheia, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Suntem realiști și știm că nu vom fi în NATO în timpul războiului. Dar în timpul războiului vrem să transmitem un mesaj foarte clar că vom fi în NATO după război”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă comună în Olanda cu premierul olandez Mark Rutte și premierul belgian Alexander De Croo.

Zelenski a spus că, deși Ucraina a primit „unele mesaje pozitive” din partea țărilor care o sprijină, „avem nevoie de ceva mai mult”.

„Cred că prietenii noștri ne vor susține și ne vor vedea în NATO”, a adăugat președintele ucrainean.

În cadrul conferinței de presă, Zelensky a făcut, de asemenea, apel la aliații săi să livreze cât mai repede posibil Kievului armele promise.

Premierul belgian Alexander De Croo a precizat, joi, că Belgia analizează modul în care activele rusești confiscate pot fi folosite la maxim pentru a sprijini Ucraina în război dar și pentru reconstrucția țării, scrie CNN.

„După cum știm, în aceste pachete de ajutor militar, există adesea obstacole practice. Dar pot să vă spun că nu există niciun dubiu în inimile și mințile belgiene că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina”, a declarat De Croo într-o conferință de presă la Haga, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de premierul olandez Mark Rutte.

De Croo a mai spus că Belgia examinează modul în care activele rusești confiscate ar putea fi folosite „pe deplin” pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei, precum și pentru a ajuta la reconstrucția țării devastate de război.

Între timp, premierul olandez Mark Rutte a declarat joi că, deși nu există „niciun tabu” atunci când vine vorba de sprijinul militar pentru Ucraina.

Întrebat dacă NATO va furniza Kievului avioane de luptă F-16, acesta a răspuns: „Nu suntem încă acolo”.

Apărarea antiaeriană ucraineană a rezistat celui mai intens val de atacuri aeriene ale Rusiei asupra Kievului, de la începutul anului, în noaptea de joi spre vineri, a declarat șeful militar al regiunii capitalei, potrivit CNN.

„Orașul nostru nu a cunoscut o asemenea intensitate de atacuri de la începutul anului! Noaptea trecută, agresorul a lansat un alt atac aerian de amploare asupra capitalei”, a scris pe Telegram Serhiy Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.

Toate rachetele și dronele rusești „au fost distruse în spațiul aerian al Kievului de către forțele noastre de apărare aeriană”, a precizat Popko, după ce forțele Moscovei au atacat orașul cu „muniție de baraj de tip Shahed și rachete, probabil balistice”.

Nu s-au înregistrat victime civile sau daune la clădirile rezidențiale și la infrastructură, a adăugat el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că sunt discutați doar „pași bine gândiți care să răspundă intereselor țării”, scrie The Kyiv Independent.

Kremlinul a fost vizat de două drone în noaptea de 3 mai. Imagini video din Piața Roșie au arătat cum dronele au lovit acoperișul clădirii Casei Senatului din complex, provocând un mic incendiu, dar fără alte pagube grave.

Peskov a declarat că Putin nu se afla la reședință în momentul atacului, adăugând că Rusia consideră atacul o tentativă ucraineană de asasinat asupra președintelui rus.

La 4 mai, RIA Novosti l-a citat pe Peskov spunând că „astfel de atacuri” sunt coordonate de SUA și că Ucraina „s-a conformat” ordinului de a le efectua.

Oficialii ucraineni au negat orice implicare în acest incident.

Bulgaria va ridica interdicția asupra importurilor ucrainene odată ce măsurile de stabilizare a pieței adoptate de Comisia Europeană vor intra în vigoare, a anunțat Euractiv, joi, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit Euractiv, măsurile includ pachete financiare pentru sprijinirea fermierilor locali din Bulgaria, Slovacia, Cehia, Ungaria și Polonia, toate țările care au interzis temporar exporturile ucrainene, în valoare de 100 de milioane de euro.

Comisia va monitoriza mărfurile și va introduce măsuri suplimentare de protecție a piețelor, dacă va fi necesar. De asemenea, va îmbunătăți logistica și tranzitul mărfurilor ucrainene.

Bulgaria a primit, de asemenea, 16 milioane de euro de la UE pentru că a permis tranzitarea pe teritoriul său a cerealelor și produselor alimentare ucrainene și a cerut o compensație suplimentară de 50 de milioane de euro, scrie Euractiv.

Pe 19 aprilie, Bulgaria a anunțat o interdicție temporară asupra importurilor de cereale și alte produse alimentare ucrainene.

Cerealele ucrainene au inundat piața UE de la începutul invaziei rusești, ajutate de Uniunea Europeană care a renunțat la taxele vamale și la cotele de import pentru a menține sectorul agricol ucrainean în funcțiune.

John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate, a calificat drept „ridicole” acuzațiile Rusiei potrivit cărora SUA ar fi dirijat Ucraina să efectueze un presupus atac cu drone al Kremlinului și o tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin, notează CNN.

Comentariile sale au fost făcute după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat, fără nicio dovadă, că SUA se află în spatele presupusului atac cu dronă și a sugerat că guvernul ucrainean a pus în aplicare decizii luate la Washington.

„Știm foarte bine că deciziile privind astfel de acțiuni și astfel de atacuri teroriste nu sunt luate la Kiev, ci la Washington. Iar Kievul execută deja ceea ce i se spune să facă”, a declarat Peskov joi. „Astfel de încercări de a renega acest lucru atât la Kiev, cât și la Washington sunt, desigur, absolut ridicole”.

Ucraina a negat vehement, miercuri, responsabilitatea pentru presupusul incident, în timp ce o serie de acuzații extraordinare venite din partea Moscovei au inflamat și mai mult tensiunile dintre cele două părți.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a cerut Rusiei să nu intensifice atacurile asupra Ucrainei, după ce Moscova a acuzat Kievul că a vizat Kremlinul într-un presupus atac cu dronă și o tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin, scrie CNN.

„Cerem Rusiei să nu folosească acest presupus atac ca scuză pentru a continua escaladarea războiului. Acest lucru ne îngrijorează”, a declarat Borrell reporterilor la Bruxelles.

„Ceea ce ne îngrijorează este că acest lucru poate fi folosit pentru a justifica mai multe înrolări, soldați, mai multe atacuri asupra Ucrainei.”

Borrell a adăugat că „singura soluție pentru acest război” este sprijinirea Ucrainei „din punct de vedere militar, politic și economic”.

„Cea mai bună soluție pentru război, singura soluție pentru război, este ca Rusia să oprească atacul și să își retragă trupele din Ucraina.”

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care Kremlinul a acuzat Ucraina că a urmat ordinele SUA de a efectua presupusul atac.

Miercuri, Ucraina a negat orice implicare în atac. Oficialii americani au declarat la începutul acestei săptămâni că încă evaluează incidentul și că nu au informații despre cine ar fi putut fi responsabil.

Kremlinul afirmă că nu are nicio informație despre vreun plan de pace detaliat din partea Vaticanului, după ce Papa Francisc a afirmat că desfășoară o „misiune” secretă pentru a pune capăt luptelor care au loc de când Rusia a invadat Ucraina, scrie The Guardian.

Suveranul pontif s-a oferit să acționeze ca un intermediar între Moscova și Kiev și a făcut apel la pace, practic, săptămânal. Joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat:

„Știm că suveranul pontif se gândește în mod constant la pace și știm că suveranul pontif se gândește la modul în care acest conflict poate fi încheiat. Dar nu suntem la curent cu niciun plan detaliat care a fost propus de Vatican în acest context.”

Autoritățile ruse au anulat festivitățile de 9 mai, care comemorează victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei, în 21 de orașe, a anunțat joi publicația independentă rusă Vertska, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit Vertska, festivitățile de 9 mai au avut loc anul trecut în unele dintre cele 21 de orașe, ceea ce indică temerile tot mai mari privind securitatea în Rusia.

Unele dintre orașe sunt situate aproape de granița Rusiei cu Ucraina, cum ar fi Belgorod și Brynask, în timp ce altele, cum ar fi Tiumen și Nijnevartovsk, se află mai adânc în interiorul teritoriului rusesc.

Primăriile orașelor situate mai departe de granița cu Ucraina au susținut că anulările au fost făcute din „solidaritate cu alte regiuni ale țării, unde, din motive de securitate, evenimentele festive au fost deja anulate”, potrivit Vertska.

Autoritățile din Velikiye Luki și Pskov au susținut că a fost vorba de „aspecte morale și etice”, având în vedere numărul de soldați ruși răniți care se află în reabilitare acolo și care „ar percepe sunetele artificiilor într-un mod complet diferit”, a scris Vertska.

Agenția rusă de știri de stat TASS a relatat pe 18 aprilie că sărbătorile din 9 mai nu vor include anul acesta marșul „Regimentului Nemuritor”, în cadrul căruia rușii poartă fotografii ale rudelor lor care au luptat sau au fost ucise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mai multe detalii: Zeci de orașe din Rusia au anulat paradele de Ziua Victoriei, de teama atacurilor ucrainene

Autoritatea federală de investigații a Rusiei lansează o anchetă privind incendiile de la instalațiile petroliere din regiunea Rostov (sud-vest), după ce Moscova a acuzat Ucraina că a bombardat depozitele într-o serie de atacuri țintite, scrie CNN.

Potrivit unei declarații publicate de Comitetul rus de Investigații pe Telegram, ancheta se va concentra pe incendiile de la uzina de produse petroliere Novoshakhtinsk din Rostov, printre alte „acțiuni criminale ale formațiunilor armate ale Ucrainei”.

Comitetul rus de anchetă a declarat că un vehicul aerian fără pilot la bord „s-a prăbușit în structurile pasarelei dintre atelierele uzinei aflate în construcție”, în noaptea de miercuri spre joi.

„Incendiul care a rezultat în urma exploziei a fost imediat stins. Nu au existat victime sau răniți, iar structurile au suferit pagube minore”, comentează comunicatul.

Comitetul a precizat că va investiga, de asemenea, un atac cu un vehicul aerian fără pilot la un turn de apă din regiunea Belgorod, precum și un incendiu care a izbucnit la o rafinărie de petrol din satul Ilsky, în regiunea Krasnodar.

Aceasta a declarat că se crede că incendiul a fost cauzat de un atac al unui „vehicul aerian fără pilot necunoscut”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat, joi, că reacția președintelui rus Vladimir Putin la incidentul cu drona de la Kremlin a fost „calmă”, potrivit Tass, citează The Guardian.

„Știți că președintele își păstrează întotdeauna calmul, liniștea, claritatea, în evaluările și comenzile pe care le dă în situații dificile, extreme. Nu s-a întâmplat nimic nou în această privință. Mediul de lucru obișnuit. Toată lumea lucrează, toată lumea este la locul ei”.

„Conform planului, președintele are o reuniune operațională cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate mâine, vineri. A fost planificată, va avea loc. Bineînțeles, putem presupune cu un grad ridicat de încredere că acest subiect va fi abordat”.

Peskov nu a făcut niciun comentariu atunci când a fost întrebat de presă dacă Rusia îl consideră acum pe Volodimir Zelenski o țintă militară legitimă.

Peskov a adăugat că Rusia știe că „deciziile cu privire la astfel de atacuri teroriste sunt luate la Washington” și că Kievul „doar pune în aplicare aceste decizii”. El a spus că „Washingtonul se află cu siguranță în spatele acestui atac, suntem conștienți de acest lucru”.

Președintele Volodimir Zelenski a ținut un moment de reculegere pentru victimele crimelor de război comise de Rusia în Ucraina și a reiterat faptul că numai un tribunal poate trage la răspundere aceste „agresiuni”, notează BBC.

El a făcut referire la atacurile rușilor din Donbas, la oamenii uciși în timpul ocupației de la Bucha, un presupus lagăr de filtrare pe care „Rusia l-a înființat pe teritoriul nostru independent” – precum și la „fiecare prizonier torturat în captivitatea rusă și la fiecare oraș bombardat de Rusia”.

Președintele a descris actualul conflict din Ucraina ca fiind „războiul pe care nu ni l-am dorit, cel pe care trebuie să îl facem ultimul – și o vom face”.

El spune că este nedrept față de generațiile viitoare să le dăm „probleme pe care nu le putem rezolva” și că este „greșit ca cineva să se teamă să dea toată puterea justiției”.

Zelenski a spus că instanțele ucrainene vor asigura responsabilitatea pentru majoritatea crimelor ocupanților ruși. El a adus mulțumiri Curții Penale Internaționale (CPI), despre care spune că lucrează pentru justiție.

Sabotajul continuu al rețelelor rusești de combustibil va „forța probabil ajustări” ale operațiunilor de realimentare a armatei ruse, a scris Ministerul britanic al Apărării în actualizarea zilnică a informațiilor emisă joi, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, aceste ajustări ar putea include „adoptarea unor măsuri suplimentare de protecție la locurile de depozitare a combustibilului” sau recurgerea la rețele de alimentare cu combustibil în „regiuni mai puțin amenințate”.

De la începutul războiului au existat multiple rapoarte despre incendii izbucnite pe teritoriul Rusiei și alte acte de sabotaj despre care unii cred că ar fi fost comise de armata ucraineană sau de grupuri de partizani locali.

O dronă ar fi vizat o rafinărie de petrol din regiunea rusă Rostov în noaptea de 4 mai, potrivit guvernatorului Vasilii Golubev.

Oficialii locali au raportat pe 1 mai că liniile electrice au fost aruncate în aer în regiunea Leningrad din Rusia, iar un tren care transporta provizii de combustibil a deraiat în regiunea Briansk.

Șeful autorităților ruse de ocupație din Sevastopol, ocupat de Rusia, a afirmat că un atac cu drone la 29 aprilie a provocat un incendiu de proporții la un depozit de petrol din portul orașului.

Ucraina nu a revendicat public responsabilitatea pentru aceste incidente.

Agenția de știri rusă de stat Tass relatează că patru drone au fost folosite în atacul de joi noaptea, asupra rafinăriei de petrol Ilsky din districtul Seversky din Krasnodar, Rusia, scrie The Guardian.

Aceasta relatează că „au fost folosite patru vehicule aeriene fără pilot la bord. Una dintre drone nu a explodat, iar o detonare controlată va fi efectuată, au declarat pentru Tass serviciile de urgență din districtul federal Sud”.

În plus, Tass relatează că „incendiul de la întreprindere a avut loc pe 4 mai, în jurul orei 3 dimineața, iar suprafața afectată a fost de 400 de metri pătrați. Nu s-au înregistrat răniți sau morți. Incendiul a fost stins”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga, unde urmează să se întâlnească cu mai mulți oficiali, scrie The Guardian. Tot joi, Zelenski a susținut un discurs în Parlamentul Olandez.

În prezent, CPI investighează presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina și a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, ombudsmanul pentru copii, în legătură cu afirmațiile potrivit cărora Rusia ar fi deportat cu forța copii ucraineni în Rusia.

Rusia a negat cu tărie aceste afirmații.

Președintele Zelenski se află într-o vizită oficială în Olanda și s-a adresat parlamentului olandez.

Parlamentarul olandez Tom van der Lee a scris că discursul a fost „impresionant”.

Liderul Ucrainean urmează să țină un discurs la Haga intitulat „Nu există pace fără justiție”.

Starea de asediu va intra în vigoare vineri, după o nouă noapte de bombardamente rusești intense, scrie The Guardian. Ucrainenii se așteaptă la atacuri de amploare și în următoarele zile.

O parte dintre locuitori au declarat că plănuiau să rămână în casă înainte de starea de asediu și de închiderea planificată a orașului, adăugând că au dormit îmbrăcați sau s-au dus în adăposturi din cauza intensității atacului rusesc.

Alții au spus că și-au trimis o parte din familie în afara orașului sau s-au mutat în locuri mai sigure, mai departe de râu, întrucât au spus că anticipează „ceva mare” în următoarele zile, în condițiile în care forțele ucrainene și-au intensificat, de asemenea, bombardamentele asupra pozițiilor rusești.

Violențele din Herson s-au intensificat semnificativ în această săptămână, 23 de persoane fiind ucise miercuri de atacurile rusești în regiune, inclusiv un bombardament mortal asupra unui supermarket din oraș, care a ucis opt persoane.

Cele mai recente bombardamente asupra Hersonului au loc pe fondul speculațiilor tot mai mari cu privire la calendarul mult așteptatei contraofensive ucrainene de primăvară, despre care oficialii au sugerat că ar putea fi iminentă.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, a declarat pe Telegram că alte 46 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, scrie CNN.

Forțele rusești au bombardat Hersonul de 16 ori, inclusiv zona sa rezidențială, a precizat el. Mai mult de 80 de obuze au lovit Piața Pryvokzalna, o gară și o trecere de cale ferată, o benzinărie, două magazine, o fabrică și un atelier de reparații auto, a adăugat el.

Administrația militară regională a declarat zilele de joi până sâmbătă drept zile de doliu, a adăugat el.

În urma bombardamentelor de miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat: „Lumea trebuie să vadă și să știe acest lucru”.

Mesajele scrise pe dronele rusești lansate la Odesa în timpul nopții spuneau „pentru Moscova” și „pentru Kremlin”, potrivit armatei ucrainene, făcând referire la presupusa tentativă de asasinat împotriva președintelui rus Vladimir Putin, scrie CNN.

Fotografii publicate de Comandamentul de Sud al Ucrainei arată mesajele scrise pe două cozi ale dronelor, despre care comandamentul a spus că arată aparentul „motiv al atacului”.

Potrivit Comandamentului de Sud, 15 drone Shahed-131/136 au fost lansate spre Odesa, dintre care 12 au fost distruse de forțele de apărare aeriană și grupurile mobile de atac. Celelalte trei au lovit dormitoarele unei instituții de învățământ.

Ucraina a negat orice implicare în ceea ce Rusia spune că a fost un atac cu drone asupra Kremlinului și o tentativă de asasinat împotriva lui Putin, miercuri dimineața.

După atacurile cu rachete ale rușilor în Ucraina, alarmele aeriene de pe teritoriul țării continuă să se audă cu intermitență. Regiunea Herson tocmai a declarat o nouă alarmă aeriană, scrie The Guardian.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 18 din cele 24 de drone kamikaze pe care Rusia le-a folosit într-un atac lansat înainte de răsăritul soarelui, au anunțat autoritățile de la Kiev.

Rusia a bombardat regulat Ucraina din octombrie anul trecut, lovind o varietate de ținte. Ultimele explozii au fost raportate la mai puțin de 24 de ore după ce Kievul a declarat că 21 de persoane au murit într-un atac rusesc asupra orașului Herson.

Trupele rusești au plasat echipamente militare, arme și explozibili în departamentul de turbine al unității patru a centralei nucleare din Zaporojie, potrivit informațiilor furnizate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie The Kyiv Independent.

Inspectoratul de Stat pentru Reglementare Nucleară din Ucraina a raportat că AIEA a primit, de asemenea, rapoarte neoficiale potrivit cărora forțele rusești depozitează materiale similare în alte zone ale centralei.

Aceste acțiuni reprezintă o amenințare serioasă la adresa siguranței atât a personalului centralei, cât și a locuitorilor din apropiere.

Inspectoratul subliniază că orice potențială eliberare de substanțe radioactive ar putea avea consecințe transfrontaliere.

De când a fost capturată de forțele militare rusești, în urmă cu un an, centrala nucleară Zaporojie a pierdut de șase ori energia externă.

În urma ultimei întreruperi, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a emis o declarație emoționantă în care a cerut crearea unei zone de protecție în jurul centralei și s-a declarat „uimit de complacerea” în jurul acestei probleme.

Un incendiu a izbucnit miercuri seară la o uzină petrolieră din sud-vestul Rusiei, după un atac cu drone, potrivit unui guvernator regional, al treilea atac aparent ucrainean asupra unui depozit de combustibil rusesc, în două zile, scrie CNN.

Drona s-a prăbușit pe șantierul de construcție al unui pasaj suprateran la uzina Novoșahtinsk, în apropiere de satul Kiselevka, a declarat joi pe Telegram guvernatorul Rostov, Vasili Golubev.

Personalul de la uzină a stins imediat incendiul, a adăugat el.

Nu au fost raportate victime sau răniți, iar atacul a provocat pagube mici la instalații, a precizat Golubev.

Potrivit presei de stat și oficialilor ruși, presupusul atac este al treilea atac de acest fel lansat de Ucraina împotriva depozitelor de combustibil de pe teritoriul rus, în ultimele două zile.

Un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol Ilsky din sud-vestul regiunii Krasnodar, cauzat de „un atac al unei drone necunoscute”, a relatat joi dimineață agenția de știri de stat Tass. Nu s-au înregistrat victime, potrivit guvernatorului din Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Și miercuri, presa de stat rusă a relatat că un atac cu o dronă a provocat un incendiu care a cuprins o instalație de depozitare a petrolului în portul Volna, tot în Krasnodar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în acest moment la Haga, unde se va întâlni cu premierul olandez Mark Rutte.

Presa olandeză a anunțat că este foarte probabil ca cei doi să discute despre asistența militară suplimentară pentru Ucraina – și anume rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de război.

Zelenski va vizita, de asemenea, Curtea Penală Internațională, care investighează în prezent presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Președintele ucrainean a fost anterior într-o vizită surpriză Finlanda, unde s-a întâlnit cu omologul său finlandez Sauli Niinisto și cu liderii Suediei, Norvegiei, Danemarcei și Islandei.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 18 din cele 24 de drone kamikaze pe care Rusia le-a folosit într-un atac lansat înainte de răsăritul soarelui, au anunțat autoritățile de la Kiev.

Administrația capitalei a precizat că toate rachetele și dronele care au vizat Kievul, pentru a treia oară în patru zile, au fost distruse.

„Rușii au atacat Kievul folosind muniții și drone Shahed“, a anunțat administrația.

Din cele 15 drone kamikaze Shahed trase asupra orașului Odesa, situat pe coasta Mării Negre, apărarea aeriană a distrus 12, în timp ce trei au lovit un complex universitar. Nu s-au înregistrat victime, a precizat comandamentul militar ucrainean din sudul țării.

Rusia a bombardat în mod regulat Ucraina din octombrie anul trecut, lovind o varietate de ținte. Ultimele explozii au fost raportate la mai puțin de 24 de ore după ce Kievul a declarat că 21 de persoane au murit într-un atac rusesc asupra orașului Herson.

Serviciile de urgență au anunțat joi dimineață că au stins incendiul de la o mare rafinărie de petrol din Rusia, la două ore după ce aceasta a fost lovită de un atac cu dronă, scrie agenția de presă TASS.

TASS a precizat că incidentul a avut loc la rafinăria Ilski, în apropiere de portul Novorossiisk de la Marea Neagră, în regiunea Krasnodar.

Cu o zi mai devreme, un depozit de combustibil aflat mai la vest a luat foc în apropierea unui pod care leagă partea continentală a Rusiei de peninsula ocupată Crimeea.

„O a doua noapte turbulentă pentru serviciile noastre de urgență”, a scris pe Telegram guvernatorul din Krasnodar, Veniamin Kondratiev, adăugând că la rafinăria Ilski au luat foc rezervoare cu produse petroliere.

Oficialul a precizat că nu au existat victime în urma incendiului.

Rusia a deschis o anchetă legată de comiterea unor acte de terorism după ce Moscova a susținut că a doborât două drone ucrainene care vizau reședința președintelui Vladimir Putin de la Kremlin și a acuzat Ucraina de o tentativă „teroristă” de asasinare a acestuia.

„Comitetul de Anchetă al Rusiei a deschis un dosar penal privind terorismul în legătură cu tentativa de a lovi reședința de la Kremlin a președintelui Rusiei”, a transmis, într-un comunicat de presă, această instituție care anchetează infracțiunile majore, potrivit Al Jazeera.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Rusia nu pare să fie interesată de prelungirea acordului care facilitează exportul în siguranță al cerealelor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, relatează Sky News și The Guardian.

Potrivit liderului ucrainean, Kievul se concentrează să caute parteneri pentru îndeplinirea în continuarea a acordului și nu să îndeplinească interesele Rusiei.

Acordul privind cerealele, mediat de Turcia și ONU, urmează să expire pe 18 mai. Zelenski a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Helsinki.

Acordul a fost încheiat anul trecut pe fondul creșterii stocurilor de cereale din Ucraina care nu au putut fi exportate, ceea ce a dus la majorarea prețurilor la cereale și produse alimentare în întreaga lume.

Vineri, la Istanbul, va avea loc o întâlnire între miniștrii adjuncți ai apărării din Ucraina, Rusia și Turcia pentru a discuta despre acest acord.

Rusia a transmis că se va retrage din acord dacă va continua să nu-și poată exporta propriile produse agricole și îngrășăminte, lucru care, potrivit acesteia, este împiedicat de sancțiunile occidentale asupra sectoarelor conexe, precum cel bancar și cel al asigurărilor.

Abordarea rusă privind descurajarea nucleară este de natură defensivă, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării de la Moscova, Alexander Fomin, în timpul unei ședințe de informare pentru atașații militari, informează CNN.

„Pe baza documentelor doctrinare, au fost discutate abordările rusești privind descurajarea nucleară. S-a remarcat faptul că activitățile Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare sunt de natură defensivă și au ca scop protejarea garantată a suveranității și integrității teritoriale a țării”, a declarat Fomin, potrivit unui comunicat de presă.

Fomin a mai spus că ar trebui luate măsuri pentru asigurarea securității statului de Uniune al Rusiei și al Belarusului. Acești pași ar fi un răspuns la escaladarea venită din partea NATO, după ce solicitările Rusiei de a pune capăt tacticilor SUA și ale alianței militare au fost respinse, a mai susținut el.

Este „prea devreme” pentru a spune dacă afirmațiile Rusiei privind tentativa ucrainenilor de asasinare a președintelui rus Vladimir Putin reprezintă o operațiune „sub steag fals”, a transmis miercuri Camera Albă, adăugând că nu va specula cu privire la veridicitatea afirmațiilor Moscovei, relatează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, de asemenea, că SUA nu iau măsuri care ar ajuta Kievul să lovească în interiorul Rusiei.

„De la începutul acestui conflict, Statele Unite cu siguranță nu au încurajat sau permis Ucrainei să lovească în afara granițelor sale”, a spus ea. „Am fost foarte clari în legătură cu acest lucru”, a adăugat Jean-Pierre.

Ea a adăugat: „Nu vreau să intru în speculații de aici cu privire la autenticitatea acestor informații”.

Anterior, oficialii americani au declarat că nu au fost avertizați în prealabil de presupusul atac cu drone asupra Kremlinului. Aceștia au precizat că agențiile americane depun eforturi urgente pentru a evalua veridicitatea afirmațiilor Rusiei.

Președintele ucrainean Volodomir Zelenski a negat că țara sa ar fi organizat un atac împotriva lui Putin.

Întrebată despre perspectiva unei operațiuni rusești „sub steag fals”, asupra căreia SUA a avertizat anterior, Karine Jean-Pierre a declarat că nu ar fi prudent să speculeze.

„Este într-adevăr prea devreme pentru a spune, așa cum m-ați întrebat, despre o operațiunea steag fals”, a spus ea. „Dar, în mod evident, Rusia are o istorie de a face astfel de lucruri”, a adăugat reprezentanta Casei Albe.

Bilanțul morților în urma atacurilor rusești asupra regiunii Herson din sudul Ucrainei a crescut la 21 de persoane, a anunțat miercuri seară președintele ucrainean Volodimir Zelensk, potrivit Al Jazeera.

„Până în prezent, 21 de persoane au fost ucise! 48 de răniți!”, a afirmat Zelensk, într-un mesaj publicat pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

El a precizat că bombardamentele au lovit „o gară și un punct de trecere, o casă, un magazin de hardware, un supermarket alimentar și o benzinărie”.

Urmărește-ne pe Google News