Război în Ucraina, ziua 436 | Soarta luptei pentru Bahmut, schimbată de retragerea luptătorilor Wagner. „Ei au avut monopol acolo”

Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a reacționat vineri la anunțul șefului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, că mercenarii săi se vor retrage de pe frontul de la Bahmut începând din 10 mai din cauza lipsei de muniție.

„Dacă fratele mai mare Prigojin și Wagner pleacă (din Bahmut – n.r.), atunci Statul Major General va pierde o unitate de luptă experimentată, iar fratele mai mic Kadîrov și Akhmat (unitățile sale de luptători) îi vor lua locul în Bahmut”, a precizat Kadîrov într-un mesaj pe Telegram.

„Eu, ca toți cei care nu sunt indiferenți la soarta țării noastre, urăsc să aud ultimele declarații ale lui Evgheni Viktorovici și este de două ori mai neplăcut faptul că conducerea Ministerului rus al Apărării nu comentează sau nu se întâlnește cu conducerea «Wagner» pentru a lua vreo decizie sau a clarifica ceva”, a mai spus Kadîrov referindu-se la faptul că Evgheni Prigojin a acuzat direct Ministerul rus al Apărării pentru lipsa muniției.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov spune că e pregătit să-i aducă pe luptătorii săi în locul mercenarilor Wagner, dacă aceștia se retrag de la Bahmut

La întoarcerea din vizitele de la Helsinki și Haga, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a obținut „o întărire puternică a armamentului pentru soldații noștri”, în urma discuțiilor cu aliații, relatează Al Jazeera.

„Mă bucur să spun că, după întâlnirile de la Helsinki și Haga, avem o întărire puternică cu arme pentru soldații noștri – pe uscat, în aer și pe mare. Le mulțumesc partenerilor! Aceasta este o întărire substanțială. Avem mai multe progrese în ceea ce privește NATO și Uniunea Europeană. Am făcut mai multe progrese în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei pentru agresiunea împotriva statului nostru”, a precizat Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic adresat națiunii.

Presa ucraineană relatează vineri seară că forțele ruse au atacat orașul Bahmut din regiunea Donețk cu bombe cu fosfor.

Imagini din timpul presupusului atac au fost publicate pe contul de Telegram al Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate Ucrainene și preluate de publicația Ukrainska Pravda și de agenția Ukrinform.

„Bahmut. Fosfor. (…) La fel a fost și în Mariupol. Când nu pot face nimic, începe fosforul”, a scris, la rândul său, pe Telegram, Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol.

Locuitorii orașului Herson, din sudul Ucrainei, și-au făcut provizii de alimente și apă înainte intrarea într-o perioadă de stare de asediu de 56 de ore care începe vineri seara, relatează Al Jazeera.

Anunțul privind starea de asediu, care va dura de vineri seara până luni dimineața, a provocat speculații în Herson că orașul urmează să fie folosit ca punct de lansare a contraofensivei ucrainene.

Autoritățile instalate de Rusia în regiunea ucraineană anexată Zaporojie au anunțat vineri evacuarea unora dintre locuitorii din 18 așezări de pe linia frontului, relatează CNN.

„În ultimele zile, inamicul a intensificat bombardamentele asupra așezărilor situate în imediata apropiere a liniei de contact. În acest sens, am decis să evacuez, în primul rând, copiii cu părinții lor, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, pacienții instituțiilor medicale de sub focul inamicului și să îi mutăm din teritoriile de pe linia frontului în adâncimea regiunii”, a declarat guvernatorul interimar al regiunii, numit de Moscova, Evgheni Balițki, pe canalul său Telegram.

„Nu putem risca siguranța oamenilor și vom oferi fonduri pentru călătoria organizată, plăți forfetare, cazare și masă. Relocarea temporară va fi organizată în interiorul regiunii. Elevii de vârstă școlară superioară își vor continua educația în instituțiile de învățământ pentru a termina anul școlar, copiii vor fi supuși reabilitării și odihnei în taberele pentru copii”, a adăugat Balitsky.

El a precizat că evacuările sunt o „măsură necesară” menită să asigure siguranța locuitorilor din teritoriile aflate în linia întâi. Oficialii ucraineni au declarat că forțele rusești au folosit evacuările ca mijloc de deportare forțată a ucrainenilor.

Canalele locale Telegram ale orașelor din regiunea Zaporojie au relatat vineri că au fost văzute autobuze de evacuare și că autoritățile locale îi informează pe locuitori că trebuie să-și facă bagajele și să-și scoată copiii din grădinițe.

Consiliul European a aprobat alocarea a încă un miliard de euro pentru a pune în aplicare a doua fază a planului UE de a furniza Ucrainei un milion de cartușe, relatează The Kyiv Independent.

Fondurile vor finanța achiziționarea în comun de către statele membre ale UE a munițiilor de artilerie de calibru 155 mm și, la cerere, de rachete de la industria europeană de apărare.

„Decizia de astăzi este un alt pas important pentru a livra mai multe muniții Ucrainei. Forțele armate ucrainene au nevoie de cantități substanțiale de muniție pentru a apăra poporul și teritoriul ucrainean. Au nevoie de ele rapid”, a declarat șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell.

UE a convenit să furnizeze Ucrainei un milion de proiectile de artilerie la 20 martie. În prima fază, blocul comunitar a alocat un miliard de euro pentru a rambursa țările care își pot trimite imediat stocurile. Un alt miliard va fi folosit pentru achiziționarea în comun de noi cartușe, iar ultima parte a programului va fi producția celorlalte cartușe de artilerie.

Potrivit lui Borrell, cele două miliarde de euro promise de UE pentru accelerarea aprovizionării cu muniție ridică la 5,6 miliarde de euro sprijinul militar total al blocului comunitar pentru Ucraina.

O nouă serie de discuții referitoare la acordul privind exportul cerealelor ucrainene a ajuns la un blocaj, după ce Turcia, Rusia, Ucraina și ONU nu au reușit să se înțeleagă în legătură cu noile nave care pot face exportul de grâne, relatează The Guardian.

Purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a declarat că inspecțiile zilnice ale navelor autorizate anterior vor continua. Actualul acord urmează să se încheie la 18 mai.

Rusia a publicat o listă de cerințe pe care dorește îndeplinite pentru ca acordul să continue.

Acordul a fost încheiat în iulie 2022, cu medierea ONU și a Turciei, pentru a atenua criza alimentară mondială cauzată de acumulările de cereale din Ucraina și a fost prelungit până acum de două ori.

În ultimele luni, sistemele mobile de rachete fabricate de SUA pe care le are Ucraina au fost afectate de Rusia, care a folosit bruiaje electronice pentru a dezactiva sistemul de țintire ghidată prin GPS și a face ca rachetele să nu-și atingă țintele, au declarat pentru CNN mai multe persoane informate despre acest subiect.

Sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) au devenit din ce în ce mai puțin eficiente din cauza blocajului intensiv al rușilor, au declarat cinci surse americane, britanice și ucrainene pentru CNN, oficialii americani și ucraineni fiind forțați să găsească modalități de a modifica software-ul HIMARS pentru a contracara evoluția eforturilor de bruiaj ale rușilor.

„Este un joc constant de-a șoarecele și pisica” de a găsi o contramăsură la bruiaj, a declarat un oficial al Pentagonului, pentru ca apoi rușii să contracareze acea contramăsură.

Războiul electronic este purtat de ambele părți, de-a lungul liniei frontului, unde există o activitate intensă a dronelor folosite pentru supraveghere, în parteneriat cu țintirea artileriei.

În contextul în care se așteaptă ca o contraofensivă ucraineană majoră să înceapă foarte curând și având în vedere dependența Ucrainei de HIMARS, găsirea unei soluții este foarte importantă pentru ca trupele ucrainene să poată face progrese semnificative, mai precizează sursele citate.

„Una este să poți să-i oprești pe ruși acolo unde sunt acum. Altceva este să îi alungi”, a declarat pentru CNN generalul de brigadă în retragere al armatei americane Steven Anderson.

Reintroducerea primelor pentru soldații care nu luptă provoacă dezbateri în Ucraina, unde şeful Statului Major al armatei, generalul Valeri Zalujnîi, a cerut amânarea acestora, iar o recomandare similară vine și din partea FMI. Opoziția, în schimb, acuză guvernul că vrea să facă economii de pe urma armatei, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

În luna februarie, Kievul a eliminat prima de 30.000 de grivne (peste 730 de euro) pe care o primeau, de la începutul războiului, soldații care nu erau implicați în misiuni de luptă.

Ulterior, în aprilie, primele au fost reintroduse, în urma criticilor venite din partea soldaților necombatanți. În lege nu au fost prevăzute însă mecanismele necesare colectarea banilor destinați acestora. Astfel, noua lege nu a mai intrat în vigoare.

În acest context, reprezentantul FMI pentru Ucraina, Vahram Stepanyan, a precizat că reintroducerea primelor va aduce cheltuieli suplimentare de patru miliarde de dolari la bugetul Ucrainei

FMI a aprobat un pachet de sprijin financiar de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, la finalul lunii martie. Banii pe care Kievul îi primește de la aliați nu pot fi oferiți direct armatei.

În același timp, în Ucraina nu sunt clare criteriile în funcție de care soldații sunt considerați combatanți sau necombatanți, precizează sursele citate.

Prima pentru soldaţii care participă la operațiunile de luptă este de 100.000 de grivne (aproximativ 2.400 de euro).

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat vineri, 5 mai, că singura propunere de pace demnă de luat în considerare este cea a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, însă a subliniat că acum nu este momentul pentru astfel de discuții, fiind nevoie ca Ucraina să fie sprijinită din punct de vedere militar, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

„Din nefericire, nu este momentul pentru discuţii diplomatice de pace, este momentul sprijinului militar în război”, a spus Borrell în cadrul formului „Starea Uniunii”, desfășurat la Florența.

Referindu-se la inițiativa de pace a Chinei, Borrell a afirmat că aceasta este mai degrabă o „listă cu consideraţii înţelepte”.

Din punctul său de vedere, singura propunere valabilă în acest moment este cea venită din partea lui Zelenski, care a cerut retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina și revenirea la granițele țării de dinainte de 2014, când Rusia a anexat Crimeea.

„Realitatea este că Putin a spus că încă are obiective militare şi până când nu le va atinge va continua să lupte. Dacă nu am fi sprijinit Ucraina, căderea ei ar fi fost o chestiune de zile. Nu avem de ales”, a adăugat Josep Borrell.

Președintele rus, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu Consiliul de Securitate al țării, în cadrul căreia a discutat despre pregătirile pentru parada de marți, 9 mai, când Rusia sărbătorește victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Al Jazeera, care citează agenția rusă de presă RIA Novosti.

Moscova a anunțat că parada va avea loc așa cum a fost planificată, în ciuda faptului că a acuzat că Ucraina l-a vizat pe Putin într-un atac cu dronă împotriva Kremlinului, miercuri dimineață. Kievul a negat orice implicare în acest incident.

Bombardamentele au vizat vineri, 5 mai, orașele Sloviansk și Kramatorsk din regiunea ucraineană Donețk, în urma loviturilor fiind avariate o fabrică de granit ceramic și o clădire administrativă a unei uzine de echipamente grele, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul a precizat că nu au fost raportate victime și că „toate echipamentele valoroase” din instalațiile industriale fuseseră evacuate anterior în regiuni ucrainene mai sigure.

„Rușii caută să distrugă întreaga industrie din regiunea Donețk și să transforme regiunea în pământ pârjolit”, a spus Kirilenko.

Tot vineri, operatorul energetic de stat ucrainean Ukrenergo a raportat că forțele rusești au bombardat o centrală electrică din Donețk timp de mai bine de două ore.

Aflată în estul Ucrainei, regiunea Donețk este locul unde se poartă, în acest moment, cele mai grele bătălii ale războiului, forțele ruse încercând să cucerească întreaga provincie.

Ambasadorul rus Serhiy Andreev a fost convocat la Ministerul polonez de Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest din cauza amenințărilor la adresa ambasadorului polonez la Moscova, Krzysztof Krajewski, relatează agenția Ukrinform.

„Reprezentantului Federației Ruse i-a fost înmânată o notă de protest cu privire la declarația fostului ombudsman al Federației Ruse pentru problemele copiilor, Pavel Astakhov, care a cerut asasinarea ambasadorului polonez la Moscova. Partea poloneză a exprimat un protest ferm față de situația care s-a dezvoltat și așteaptă inițierea imediată a unui caz penal și pedepsirea”, a transmis ministerul de Externe de la Varșovia.

Anterior, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei a cerut garantarea siguranței diplomaților în conformitate cu Convenția de la Viena, după ce ce Pavel Astakhov a declarat la o emisiune de la postul Russia-1 că uciderea unui diplomat străin este „în cadrul dreptului internațional”.

El a amintit că în luna mai a anului trecut, la Varșovia, ambasadorul rus Serhiy Andreev a fost stropit cu vopsea roșie, adăugând: „Așteptam să văd: îl vor găsi pe ambasadorul Poloniei plutind pe râul Moscova?”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei a declarat că Varșovia menține relațiile diplomatice cu Moscova pentru a proteja interesele cetățenilor polonezi și pentru a păstra un anumit nivel de comunicare cu Rusia.

Alertele de raid aerian au fost pornite vineri după-amiază în majoritatea regiunilor din Ucraina, cu excepția vestului țării și a Kievului, relatează Ukrainska Pravda și The Guardian.

Raidul aerian indică pericolul unor lovituri, iar cetățenii sunt îndemnați să meargă să se adăpostească.

În jurul orei locale 18.00 (aceeași oră în România – n.r.) sirenele au început să se oprească.

Avertizările sunt încă în vigoare pentru estul Ucrainei, inclusiv în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Harkov. Explozii puternice au fost raportate în regiunea Donețk în ultima oră, după ce au fost declanșaste alertele.

Liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, afirmă, într-un nou mesaj publicat vineri, că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, generalul Valeri Gherasimov, trebuie să fie trași la răspundere pentru „zecile de mii de morți și răniți din (grupul) Wagner”, scrie Al Jazeera.

„Mă voi asigura de acest lucru”, a declarat Prigojin, într-o înregistrare video postată online de serviciul său de presă.

Șeful Wagner a anunțat anterior în cursul zilei de vineri că luptătorii săi vor părăsi Bahmutul, după ce a acuzat Ministerul Apărării că i-a refuzat trimiterea de muniții și sprijinul de care avea nevoie.

Mai multe detalii: Prigojin: Statul Major rus este vinovat pentru „zeci de mii de morţi şi răniţi” în rândul grupului Wagner. Avertisment pentru Șoigu și Gherasimov

În timp ce mai multe figuri importante din Ucraina, inclusiv fostul purtător de cuvânt al președintelui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel, au postat informații potrivit cărora Kievul a doborât o rachetă hipersonică rusă, au apărut ulterior afirmații contradictorii, relatează Sky News.

Postul de știri ucrainean Suspilne îl citează pe purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ale țării, Iurii Ihnat, care a respins această informație.

Într-o postare ulterioară pe canalul oficial de Telegram, Forțele Aeriene ucrainene au transmis că nu vor oferi niciun comentariu astăzi pe acest subiect și a precizat că Defense Express (publicația care a reltata inițial informația) și administrația militară a orașului Kiev ar trebui contactate pentru „informații suplimentare actualizate, operaționale și de încredere”.

Agenția de presă rusă de TASS relatează că planul de evacuare a civililor din apropierea liniei frontului din regiunea ocupată Zaporojie presupune mutarea a 70.000 de civili, scrie The Guardian.

Agenția îl citează pe Andrii Kozenko, ministrul economiei impus de Rusia în teritoriul ucrainean anexat, afirmând: „În general, se așteaptă ca un total de aproximativ 70.000 de persoane să fie relocate. Continuăm să spunem că există categorii prioritare – acestea sunt copiii, familiile cu copii. Până în prezent, relocarea a început deja în districtul Polohivskyi, oamenii se mută în orașul Berdiansk. Această cifră este deja de aproximativ 500. Există mai multe puncte de adunare”.

„Mutarea locuitorilor din așezările bombardate de armata ucraineană în regiunea Zaporojie este voluntară”, au declarat autoritățile din regiune, potrivit TASS.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia de deportare forțată a copiilor, afirmație pe care Moscova a negat-o. Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al ombudsmanului pentru copii, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea forțată în Rusia a sute de copii.

Un sistem rusesc de rachete Iskander ar fi intrat într-un gard în mijlocul unei șosele de lângă Sankt Petersburg, relatează Sky News.

Presa rusă scrie că platforma se îndrepta spre o repetiție pentru parada militară de marți, de Ziua Victoriei, și este posibil să rateze repetiția.

Imaginile de pe rețelele de socializare arată ceea ce părea a fi sistemul de rachete după ce s-a izbit de o barieră.

Rachetele Iskander se deplasează cu o viteză hipersonică terminală de Mach 6-7 (2.100-2.600 m/s) și pot atinge o altitudine de 50 km, cu o rază de acțiune de până la 500 km.

Ucraina ar fi doborât pentru prima dată o rachetă hipersonică rusă pe cerul Kievului, scrie Sky News.

Portalul de știri ucrainean Defence Express relatează că a primit fotografii ale resturilor unei rachete Kh-47 Kinjal care a fost lansată spre Kiev la primele ore ale dimineții de joi.

Fotografiile arată conul rachetei fără focos, a precizat portalul.

Epava arată că racheta a fost interceptată de un corp care a reușit să penetreze materialul gros al conului, distrugând focosul în aer, a mai scris Defence Express.

Sky News notează că nu a putut verifica veridicitatea informației.

Armata rusă susține că racheta Kinjal are o rază de acțiune de 3.000 km și se deplasează cu viteza Mach 12 (3,5 km pe secundă). Aceasta poate transporta focoase convenționale sau nucleare și poate fi lansată de bombardiere sau interceptoare. Președintele Vladimir Putin a spus despre această rachetă supersonică faptul că este „invincibilă”.

În ceea ce pare a fi un răspuns la criticile aduse vineri de șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, agenția oficială de presă TASS relatează că ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a efectuat o inspecție a trupelor și echipamentelor din districtul militar de sud al Rusiei, scrie The Guardian.

TASS citează un comunicat de presă al ministerului de la Moscova: „Ministrul apărării al Federației Ruse, generalul Serghei Șoigu, a inspectat, în districtul militar de Sud, gradul de pregătire a echipamentelor militare și armamentul trimis unităților forțelor armate ale Federației Ruse în zonele în care se desfășoară operațiunea militară specială, pentru a îndeplini sarcinile în scopul pentru care au fost destinate”.

Decizia grupului de mercenari Wagner de a se retrage din Bahmut pe data de10 mai ar putea fi „un punct de cotitură” în bătălia pentru orașul din regiunea estică Donețk, a declarat vineri un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru CNN.

„Dacă nu-și schimbă logica și nu reușesc să se realimenteze, cred că acest lucru poate fi considerat un punct de cotitură în bătălia pentru Bahmut. Grupul (Wagner) este forța-cheie care a luptat pentru preluarea Bahmutului. Timp de nouă luni, ei au avut monopol acolo în cea mai mare parte a timpului”, a spus Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate Ucrainene.

Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri, într-o postare pe Telegram, că luptătorii săi se vor retrage din Bahmut peste cinci zile, după ce au suferit pierderi grele în lupta pentru cucerirea orașului. El a dat vina pe Ministerul rus al Apărării pentru că nu a furnizat grupului său suficiente muniții și a cerut intervenția armatei regulate.

Cu toate acestea, Cherevatyi a declarat că „pierderile incredibile” ale organizației Wagner s-au datorat faptului că unitățile sale „au acționat prostește, lansând atacuri constante” de infanterie și că Prigojin vrea să plece deoarece grupul Wagner este aproape de a fi distrus în lupta pentru orașul asediat.

„Dacă pierderile grupului Wagner continuă să fie la fel de mari ca acum – 100 sau mai mulți oameni pe zi – și nu găsesc o modalitate de a-și reface efectivele (…), atunci Wagner va fi distrus lângă Bahmut”, a susținut Cherevatyi, adăugând că „marea majoritate” a celor 137 de soldați ruși uciși în zona Bahmut în ultimele 24 de ore au fost luptători Wagner.

„De aceea Prigojin vrea să plece, sau va încerca să plece, pentru că, dacă această dinamică continuă, este o chestiune de săptămâni”, a spus el.

Cherevatyi a mai susținut și că Prigojin „minte” în legătură cu lipsa de muniție a luptătorilor săi. „Nu există o penurie de obuze”, a spus el.

„Numai în ultima zi, au fost efectuate 520 de atacuri cu lansatoare de rachete asupra pozițiilor noastre din zona Bahmut și au avut loc șase lovituri aeriene, așa că nu este adevărat. Cred că el caută un motiv pentru a se retrage pur și simplu de pe câmpul de luptă, înregistrând pierderi uriașe, neputând îndeplini nicio sarcină și neputând să își refacă efectivele”, a adăugat purtătorul de cuvânt al forțelor ucrainene din est.

Uniunea Europeană a acuzat Rusia, în urma atacurilor cu drone asupra Odesei și Kievului, că săptămâna aceasta a escaladat războiul, scrie Al Jazeera.

„Săptămâna aceasta a marcat o nouă escaladare a războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu bombardamente sângeroase, efectuate din ce în ce mai mult la întâmplare, asupra zonelor civile”, a declarat la Bruxelles un purtător de cuvânt al șefului diplomației europene, Josep Borrell.

El a invocat atacurile cu rachete și drone asupra Odesei și Kievului și atacul asupra unui supermarket, a unei gări și a unei benzinării din regiunea Herson.

„Cea mai recentă dintre aceste barbarii ale Rusiei a ucis peste 20 de persoane și a rănit aproape alți 50 de oameni în Herson – toți civili”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Această ucidere nesăbuită a civililor și distrugerea infrastructurii civile trebuie să înceteze imediat”, a adăugat el.

Un reprezentant al agenției ucrainene de informații din domeniul apărării, Andrii Yusov, confirmă afirmația șefului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit căreia ministerul rus al Apărării le blochează luptărorilor săi aprovizionarea cu proiectile de artilerie.

„Este adevărat că grupul Wagner se confruntă cu un deficit de obuze de artilerie din cauza faptului că (ministrul rus al apărării, Serghei) Șoigu și (șeful forțelor armate ruse, generalul Valeri) Gherasimov blochează aprovizionarea”, a declarat Andrii Yusov, pentru CNN.

„Când (Serghei) Surovikin era la comanda forțelor ruse de ocupație din Ucraina, situația era mai favorabilă din acest punct de vedere pentru (grupul) Wagner”, a adăugat el.

Yusov a precizat că luptătorii Wagner conduc majoritatea ofensivelor terestre din jurul orașului asediat Bahmut, în timp ce forțele armatei ruse regulate efectuează lovituri aeriene.

El a spus că există o „competiție internă” în zona domeniului rus al apărării, cu „diferite turnuri ale Kremlinului care susțin ambele părți”.

Context-cheie: Șeful organizației paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri într-o postare pe Telegram că luptătorii săi se vor retrage din Bahmut peste cinci zile, după ce au suferit pierderi grele în lupta pentru preluarea orașului. El a dat vina pe Ministerul rus al Apărării pentru că nu a furnizat grupului său suficiente muniții și a cerut intervenția armatei regulate.

Prigojin se plânge de mult timp că guvernul rus nu furnizează luptătorilor săi suficientă muniție în încercarea lor de a cuceri Bahmutul. Săptămâna aceasta, el a postat pe rețelele de socializare o înregistrare video plină de înjurături în care arăta spre zeci de cadavre ale mercenarilor Wagner, reînnoindu-și apelul pentru livrarea de provizii militare.

Guvernatorul instalat de Rusia la conducerea zonelor ocupate din regiunea Zaporojie, Evgheni Balițki, a ordonat evacuarea satelor din apropierea liniei frontului, afirmând că bombardamentele ucrainene s-au intensificat în ultimele zile, scrie Al Jazeera preluând Reuters.

Potrivit mai multor informații disponibile până acum, mult-așteptata și iminenta contraofensivă ucraineană pe scară largă ar putea include și regiunea Zaporojie, din care aproximativ 80 la sută se află sub ocupația forțele ruse.

Nivelurile record ale apei ar putea sparge barajul din sudul Ucrainei și ar putea avaria mai multe părți ale centralei nucleare din Zaporojie, a declarat un oficial rus pentru agenția oficială de presă TASS, potrivit Al Jazeera.

Renat Karchaa, un consilier al directorului general al companiei ruse de stat pentru energia nucleară Rosenergoatom, a declarat că, dacă barajul Nova Kahovka se va rupe, linia de cabluri electrice pentru stațiile de pompare ale centralei de la Zaporojie va fi inundată.

„Acest lucru ar crea probleme funcționale pentru operarea centralei și riscuri pentru securitatea nucleară”, a spus el.

Afirmațiile lui Karchaa le contrazic pe cele ale oficialilor ucraineni, care au declarat că se tem că centrala s-ar putea confrunta cu o penurie de apă necesară pentru răcirea reactoarelor, acuzând faptul că forțele ruse au lăsat să se scurgă apă dintr-un rezervor care alimentează centrala.

Un oficial ucrainean de rang înalt afirmă că Rusia aduce luptători Wagner de pe linia frontului la Bahmut și că Moscova vrea să cucerească orașul până la sărbătorirea Zilei Victoriei, pe 9 mai, scrie Al Jazeera.

„Rușii sunt înclinați spre simbolism, iar mitul lor istoric cheie este 9 mai și chiar și-au stabilit obiectivul de a prelua controlul asupra Bahmutului până la această dată”, a declarat ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, la televiziunea ucraineană.

„Acum îi vedem cum îi retrag (pe combatanți) de pe întreaga linie ofensivă unde se aflau luptătorii Wagner și îi redirecționează (pe aceștia) în direcția Bahmut”, a mai spus ea.

Fostul ministru adjunct al apărării al Rusiei, Mihail Mizințev, s-a alăturat grupului de mercenari Wagner în calitate de comandant adjunct, potrivit unui blogger rus prorăzboi, relatează CNN.

Alexander Simonov a postat pe Telegram două videoclipuri care îl arată pe Mizințev purtând o uniformă marca Wagner și vizitând aparent orașul Bahmut din estul Ucrainei.

Duminică, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a făcut o schimbare de conducere și l-a înlocuit pe Mizințev, care ocupa funcția de ministru adjunct al apărării pe probleme de logistică.

El se afla în această funcție din septembrie 2022 și a devenit cunoscut pentru brutalitatea rolului său în asediul asupra orașului Mariupol – locul unora dintre cele mai cunoscute atacuri și presupuse atrocități ale invaziei.

Mai multe detalii: „Măcelarul de la Mariupol”, concediat de Ministerul rus al Apărării, s-a alăturat forțelor Wagner

Moscova va răspunde cu „acţiuni concrete” în urma incidentului de miercuri cu drone deasupra Kremlinului, a declarat vineri șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a catalogat presupusul atac drept un „act ostil”, informează Agerpres preluând agențiile de știri Reuters, AFP și EFE.

„Nu vom răspunde prin discuţii dacă a fost sau nu un «casus belli» . Vom răspunde cu acţiuni concrete”, a declarat ministrul rus de Externe, într-o conferinţă de presă în Goa, pe coasta de vest a Indiei, unde participă la o reuniune ministerială a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS).

„Casus belli” este un termen latin care desemnează o acţiune politică sau militară care poate conduce la declanşarea unui război.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov amenință, utilizând chiar și sintagma „casus belli”, că Rusia va răspunde cu acțiuni concrete în urma atacului cu drone asupra Kremlinului

Primele trei din cele 16 radare de apărare aeriană pe care Lituania le-a finanțat prin crowdfunding pentru Ucraina au fost livrate, a anunțat organizația non-profit Blue/Yellow, miercuri, 4 mai, potrivit The Kyiv Independent.

„Alte radare sunt pregătite pentru expediere, documentele sunt în ordine. Din cauza situației extrem de sensibile a apărării aeriene din Ucraina, nu putem dezvălui încă alte informații. Informațiile vor fi actualizate”, a scris organizația.

Lituania a marcat aniversarea de un an de la invazia rușilor în Ucraina prin strângerea a 14 milioane de euro din donații pentru radare destinate sistemelor de apărare aeriană ucrainene.

Campania a fost lansată de Radioteleviziunea națională lituaniană și de o coaliție de alte organizații lituaniene pe 30 ianuarie, sperând inițial să strângă 5 milioane de euro.

Radarele sunt necesare pentru a monitoriza spațiul aerian din jurul siturilor strategice din Ucraina.

Corpurile a 80 de soldați ucraineni căzuți la datorie au fost transferate în Ucraina din teritoriile ocupate, a anunțat Ministerul Reintegrării, vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, transferul a fost efectuat de către Biroul Comisarului pentru persoane dispărute și de către forțele de ordine ucrainene.

Convențiile de la Geneva prevăd că persoanele care și-au pierdut viața în timpul războiului au dreptul la o înmormântare demnă.

La 14 aprilie, 82 de trupuri ale soldaților căzuți la datorie au fost returnate acasă la familiile și apropiații lor.

Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război a raportat la începutul lunii martie că trupurile a peste 1.400 de soldați căzuți la datorie au fost aduse înapoi acasă în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă.

Forțele rusești au bombardat o centrală electrică din regiunea Donețk timp de mai bine de două ore, vineri dimineața. a raportat operatorul energetic de stat ucrainean Ukrenergo, notează The Kyiv Independent.

Amploarea pagubelor este încă în curs de determinare, dar centrala electrică funcționează, potrivit Ukrenergo.

Cu toate acestea, rețelele de distribuție din regiunile Donețk și Herson au fost afectate de bombardamente.

În plus, în regiunea Harkov, aproximativ 4.500 de consumatori din trei districte de pe linia frontului și-au pierdut accesul la energie electrică ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice.

Pagubele au fost reparate ulterior și a fost restabilită schema planificată de furnizare a energiei electrice, scrie Ukrenergo.

Rusia vizează infrastructura energetică a Ucrainei de la jumătatea toamnei anului 2022 cu o combinație de rachete, drone și lovituri de artilerie în întreaga țară.

Organizația Națiunilor Unite a raportat la începutul lunii aprilie că pagubele rezultate, provocate de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, depășesc 10 miliarde de dolari.

Ministrul de externe al Rusiei a declarat că „orice țară care se respectă” s-ar abține să vorbească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, după presupusul atac cu drone asupra Kremlinului, pe care l-a etichetat drept „terorist”, notează The Guardian.

„În ceea ce privește atacul terorist asupra Kremlinului și asupra reședinței liderului statului, ne-am exprimat clar atitudinea. Cred că nu ar trebui să așteptăm alte incidente și provocări.

Zelenski și echipa sa fac totul în spațiul mediatic și în demersurile lor practice pentru a se asigura că orice țară care se respectă s-ar abține să vorbească cu ei sau să comunice cu ei.”

„Am fost întotdeauna dispuși să facem față consecințelor încercărilor SUA de a pompa arme către Ucraina. (…)

„Cred că toată lumea înțelege că ceea ce se întâmplă este de natură geopolitică. Fără rezolvarea problemei geopolitice cheie, care este dorința Occidentului de a-și păstra hegemonia și de a dicta voința sa asupra tuturor, fără rezolvarea acesteia, nicio criză nu va fi rezolvată nicăieri.”

Lavrov a făcut declarațiie în cadrul unei vizite în India.

O explozie la rafinăria de petrol Ilsky din regiunea rusă Krasnodar ar fi fost cauzată de un atac cu drone, a anunțat vineri agenția rusă de presă RIA Novosti, potrivit The Kyiv Independent.

Vestea vine după ce un incident similar a fost raportat de către mass-media de stat rusă TASS pe 4 mai, marcând a doua zi consecutivă de astfel de incidente la rafinărie.

În ultimele săptămâni au existat tot mai multe rapoarte despre atacuri asupra rețelelor feroviare și rafinăriilor de petrol de pe teritoriul rusesc.

Potrivit raportului Ministerului britanic al Apărării de vineri, aceste acte de sabotaj „aproape sigur au provocat perturbări localizate pe termen scurt” pentru armata rusă.

Un tren care transporta provizii de combustibil a deraiat în regiunea Briansk la 1 mai, în timp ce o dronă ar fi vizat o rafinărie de petrol din regiunea Rostov în noaptea de 4 mai.

Până în prezent, nimeni nu a ieșit în față pentru a revendica responsabilitatea pentru aceste atacuri.

Grupul de mercenari Wagner va părăsi Bahmut pe 10 mai din cauza lipsei de muniție, a declarat fondatorul Evgheni Prigojin într-o înregistrare video publicată online de serviciul său de presă, vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Prigojin, resursele ofensive ale Wagner s-au terminat în aprilie și, ca urmare, pierderile lor „cresc exponențial în fiecare zi”.

„Retrag unitățile Wagner din Bahmut, deoarece, în lipsa munițiilor, acestea sunt condamnate la o moarte fără sens”, a declarat Prigojin, adăugând că ofensiva din Bahmut va fi predată Ministerului rus al Apărării.

Data retragerii este extrem de simbolică, deoarece are loc la o zi după 9 mai, o sărbătoare importantă în Rusia pentru a comemora victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, simbolism pe care Prigojin însuși l-a recunoscut în punctele sale de discuție.

Vineri, Prigojin a publicat un videoclip plin de înjurături în care arată zeci de soldați ruși morți, atacând armata rusă pentru că nu a furnizat muniție forțelor sale.

În ceea ce privește caracterul public al acestor confruntări, Prigojin a susținut în ultima sa actualizare că a raportat problemele logistice oficialilor ruși încă din 19 martie 2022 și că „nici măcar o singură scrisoare” nu a fost luată în considerare, ceea ce l-a determinat să facă apeluri publice.

Mai multe informații: Prigojin anunță retragerea luptătorilor Wagner din Bahmut și îi atacă pe șefii militari de la Moscova – criză majoră în rândul forțelor Rusiei

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat, vineri, că Rusia a pierdut 193.210 soldați în Ucraina de la începutul irăzboiului din Ucraina, notează The Kyiv Independent.

Acest număr include 620 de pierderi suferite de forțele rusești doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.710 tancuri, 7.224 de vehicule blindate de luptă, 5.916 vehicule și rezervoare de combustibil, 2.978 de sisteme de artilerie, 550 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 304 sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.540 de drone și 18 ambarcațiuni.

Două persoane au fost ucise și cinci au fost rănite de atacurile rusești în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore, a anunțat guvernatorul Pavlo Kyrylenko, vineri, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Kyrylenko, o persoană a fost ucisă și trei au fost rănite în satul New York.

În Bahmut, care a fost epicentrul luptelor dintre forțele ucrainene și cele rusești în ultimele nouă luni, o altă persoană a fost ucisă.

Alte două persoane au fost rănite în orașul Torețk și, respectiv, în satul Nikolaevka.

Un total de 1.491 de persoane au fost raportate oficial ca fiind ucise și alte 3.474 rănite în regiunea Donețk de la începutul invaziei rusești la scară largă, a scris Kyrylenko.

Cu toate acestea, cifrele reale ar putea fi semnificativ mai mari, deoarece nu includ ratele victimelor din Volnovakha și Mariupol ocupate, care sunt în prezent imposibil de calculat.

Armata ucraineană a doborât două drone deasupra regiunii Dnipropetrovsk în noaptea de joi spre vineri, a anunțat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhii Lysak, pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele rusești au bombardat, de asemenea, orașul Nikopol, situat peste râul Nipru de orașul Enerhodar, ocupat de Rusia, unde se află centrala nucleară Zaporojie.

Din cauza bombardamentelor, 10 case, garduri și o anexă au fost avariate. O linie electrică și două conducte de gaz au fost rupte, a precizat Lysak. Nu au fost raportate victime.

La 3 mai, un atac cu drone rusești a avariat o clădire administrativă din capitala regională a regiunii, Dnipro.

Anterior, pe 30 aprilie, un bărbat în vârstă de 48 de ani a fost ucis în urma unui atac cu artilerie grea rusă. asupra orașului Nikopol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, aceste evenimente au „cauzat aproape sigur o perturbare locală pe termen scurt a circulației feroviare militare rusești”, scrie The Guardian.

„O creștere recentă a numărului de accidente feroviare rusești în zonele de la granița cu Ucraina, atribuită sabotajului comis de actori necunoscuți, a cauzat aproape sigur o perturbare localizată pe termen scurt a circulației feroviare militare rusești”, a transmis Ministerul britanic.

„Deși brigăzile sale de trupe feroviare sunt capabile să restabilească liniile rapid, aceste incidente vor crește presiunea asupra forțelor de securitate internă ale Rusiei, care vor rămâne foarte probabil în imposibilitatea de a proteja pe deplin rețelele feroviare vaste și vulnerabile ale Rusiei împotriva atacurilor.”

Un oficial rus a avertizat că nivelurile record ale apei ar putea copleși un baraj important din sudul Ucrainei și ar putea avaria părți din centrala nucleară Zaporojie, controlată de Rusia, relatează Reuters.

Reuters citează comentariile oferite de Renat Karchaa, consilier al directorului general al companiei de energie nucleară Rosenergoatom, agenției Tass. Karchaa spune că, dacă barajul Nova Kahovka s-ar rupe, linia de cabluri electrice pentru stațiile de pompare ale centralei Zaporojie ar fi inundată.

„Acest lucru (ar crea) probleme funcționale pentru centrală și riscuri pentru securitatea nucleară”, a declarat el pentru Tass.

În noiembrie anul trecut, după ce forțele rusești s-au retras din orașul Herson, situat în apropiere, în sudul Ucrainei, imaginile din satelit au arătat noi daune semnificative la baraj.

Ambele părți s-au acuzat reciproc că plănuiesc să spargă barajul folosind explozibili, ceea ce ar inunda o mare parte din zona din aval și ar provoca probabil distrugeri majore în jurul Hersonului.

Comentariile lui Karchaa sunt în contrast cu cele făcute la sfârșitul lunii martie de oficialii ucraineni, care au declarat că se tem că instalația din Zaporojie s-ar putea confrunta cu o lipsă de apă pentru răcirea reactoarelor până la sfârșitul verii, deoarece forțele ruse au lăsat să iasă apă dintr-un rezervor care alimentează centrala.

Trupele rusești au preluat controlul asupra centralei atunci când au invadat părți din Ucraina anul trecut. Aceasta se află în centrul unei crize de securitate nucleară din cauza bombardamentelor aproape constante din apropierea sa, bombardamente pe care Kievul și Moscova și le atribuie reciproc.

Potrivit lui John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, armata ucraineană a doborât majoritatea rachetelor de croazieră lansate de Rusia asupra Ucrainei în ultimele 48-72 de ore, folosind capacitățile de apărare aeriană furnizate de SUA și de Occident.

Potrivit Kyiv Indepedent, Rusia a lansat o serie de atacuri în masă cu drone și rachete asupra Ucrainei în ultimele zile. Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât majoritatea țintelor.

În ceea ce privește contraofensiva anticipată de primăvară a Ucrainei, Kirby a declarat că SUA nu știu când va începe contraofensiva ucraineană, dar că este încrezător că SUA și aliații săi au făcut tot ce au putut pentru a se asigura că Ucraina este pregătită.

Potrivit lui Kirby, SUA au furnizat 98% din ceea ce Ucraina a cerut din punct de vedere material pentru a trece la ofensivă, inclusiv blindate, artilerie, apărare aeriană, muniție și instrucție pentru forțele armate ucrainene din afara țării.

„Am făcut tot ce am putut. Asta nu înseamnă că ne vom opri. Veți vedea un sprijin continuu din partea Statelor Unite în continuare”, a spus el.

„Dar, în ceea ce privește executarea efectivă a oricărui tip de contraofensivă de primăvară, asta va depinde de președintele Zelenski”.

Șeful grupului privat de mercenari ruși Wagner Group, susținut de Kremlin, a publicat pe canalul său de Telegram o înregistrare video în care apar zeci de soldați ruși morți, atacând armata rusă pentru că nu a furnizat muniție trupelor sale, potrivit The Kyiv Independent.

Într-o tiradă plină de insulte, Prigojin îi acuză pe șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gerasimov, și pe ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, de „lipsa de muniție în proporție de 70%” pe câmpul de luptă din Ucraina și de moartea soldaților.

Potrivit lui Prigojin, soldații au fost uciși în Ucraina pe 4 mai.

Prigojin s-a plâns în repetate rânduri de lipsa de muniție în ultimele luni. Pe 29 aprilie, el a amenințat că își va abandona pozițiile de lângă Bahmut, în regiunea Donețk, dacă nu va primi mai multe provizii de la Kremlin.

Grupul Wagner și-a asumat un rol principal în eforturile ofensive ale Rusiei în estul Ucrainei, în special în jurul orașului Bahmut, unde luptele brutale au făcut numeroase victime de ambele părți.

Grupul de mercenari privați a fost cândva autorizat să recruteze intensiv din populația penitenciară a Rusiei, dar de atunci, accesul la deținuți a fost tăiat de Kremlin. Aproximativ 50.000 de mercenari Wagner, inclusiv zeci de mii de condamnați, au fost uciși în atacul asupra orașului Bahmut.

Oficialii ruși se folosesc probabil de presupusul atac cu dronă din 3 mai asupra Kremlinului ca pretext pentru a continua să anuleze viitoarele parade de Ziua Victoriei, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în ultima sa actualizare, scrie The Kyiv Independent.

Rusia a declarat că Kremlinul a fost ținta unor drone în noaptea de 3 mai, acuzând Ucraina și Occidentul că au încercat să-l asasineze pe președintele rus Vladimir Putin. Imagini video au arătat două drone explodând deasupra reședinței oficiale a președintelui.

Autoritățile ruse au anulat deja sărbătorile de Ziua Victoriei din 9 mai în cel puțin 21 de orașe. Oficialii susțin că anulează paradele din „motive morale și etice” și din grijă pentru soldații ruși aflați în reabilitare.

Este posibil ca Kremlinul să anuleze festivitățile pentru „a ascunde degradarea armatei ruse” cauzată de război, potrivit ISW.

De asemenea, este posibil să se teamă că festivitățile în onoarea soldaților căzuți la datorie ar putea deveni o sursă de neliniște politică din cauza ratei foarte ridicate a victimelor Rusiei în Ucraina.

Grupul de reflecție cu sediul în Washington a raportat anterior, la 3 mai, că mai mulți indicatori sugerează că atacul cu dronă a fost pus în scenă în mod intenționat de Rusia pentru a consolida sprijinul intern pentru război și pentru a „așeza condițiile pentru o mobilizare mai largă a societății”.

Drona doborâtă deasupra Kievului joi seară era o dronă Bayraktar TB2, folosită de forțele ucrainene, care și-a pierdut controlul „în timpul unui zbor programat”, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, potrivit The Kyiv Independent și Sky News.

Armata a precizat că zborul necontrolat al unei drone pe cer ar fi putut duce la „consecințe nedorite”, astfel că apărarea antiaeriană a distrus-o.

Potrivit Forțelor Aeriene, incidentul a fost cauzat probabil de o defecțiune tehnică. „Este regretabil, dar este vorba de tehnologie și astfel de lucruri se întâmplă”, au precizat forțele ucrainene, într-un comunicat publicat pe Telegram.

Bayraktar este o dronă turcească de altitudine medie, concepută pentru atacuri operațional-tactice, cu o durată lungă de zbor, pe care Turcia a livrat-o Ucrainei în ultimii ani.

Drona a fost doborâtă deasupra capitalei ucrainene în seara zilei de 4 mai, în timpul unei alerte de raid aerian. Rămășițele dronei au căzut în cartierele Solomianskyi și Pechersk din vestul Kievului, a precizat primarul Vitalii Klitschko.

Resturile acesteia au provocat un incendiu într-un centru comercial, dar acesta a fost deja stins. Nu s-au înregistrat victime.

Atacurile aeriene ale rușilor împotriva Ucrainei au rănit sau ucis peste 100 de civili, inclusiv cel puțin cinci copii, în ultimele patru zile, susține Departamentul de Stat al SUA, potrivit Sky News.

„Statele Unite nu își vor întoarce niciodată privirea de la ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat joi Vedant Patel, purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat.

Dezvăluirea a venit într-o zi în care Rusia a acuzat SUA că se află în spatele atacului cu drone asupra Kremlinului, despre care a afirmat că a fost o tentativă de asasinare a președintelui Vladimir Putin.

Oficialii serviciilor secrete americane încearcă încă să determine cine s-a aflat în spatele incidentului cu drone și explorează diverse posibilități, inclusiv o operațiune sub steag fals a Rusiei sau faptul că un grup marginal cu simpatii pentru Ucraina ar fi putut fi implicat.

În timp ce consecințele presupusului atac cu dronă de miercuri dimineață asupra Kremlinului au continuat să domine fluxul de știri din Rusia, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a făcut un apel neobișnuit pentru înființarea unei „escadrile de vulturi interceptori” care să protejeze Moscovei de viitoarele atacuri cu drone, scrie The Moscow Times.

„Trebuie să ne gândim la protejarea infrastructurii noastre importante până la punctul de a crea o escadrilă de vulturi care să intercepteze dronele la Kremlin și în alte locuri”, a declarat joi Alexei Zhuravlev pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, aparent cu deplină seriozitate.

Mai multe detalii: Un deputat rus cere înființarea unui „escadron de vulturi interceptori” care să protejeze Kremlinul de dronele ucrainene

Rusia a desfășurat un nou atac hibrid asupra mai multor regiuni ucrainene în cea de-a 435-a zi de război. Între timp, forțele ruse au încercat, de asemenea, să avanseze spre localitățile Bohdanivka și Markove pe frontul de la Bahmut și să își îmbunătățească pozițiile tactice pe frontul de la Marinka, a anunțat joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale despre invazie, potrivit Ukrainska Pravda.

„Noaptea trecută, Federația Rusă a desfășurat drone de atac de fabricație iraniană Shahed-136/131 pentru a efectua un alt atac de amploare pe teritoriul Ucrainei; forțele noastre de apărare au distrus 18 din cele 24 de drone. Astăzi, inamicul a efectuat, de asemenea, șase atacuri cu rachete asupra orașelor Kramatorsk și Zaporojie, 66 de lovituri aeriene și a desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a efectua alte 33 de atacuri asupra pozițiilor forțelor ucrainene și asupra așezărilor civile”, a transmis conducerea armatei ucrainene.

„Din păcate, există victime civile, iar o serie de case rezidențiale private, instituții de învățământ și alte facilități de infrastructură civilă au suferit pagube”, a precizat Statul Major General ucrainean.

Între timp, avioanele ucrainene au efectuat șase lovituri aeriene asupra unor zone în care erau concentrate efective militare rusești.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie ale Ucrainei au lovit, de asemenea, cinci zone în care erau concentrate efectivele militare ruse, două puncte de depozitare a munițiilor și un sistem de război electronic, mai susține Statul Major General.

Armata rusă continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe fronturile de la Lîman, Bahmut și Marinka, unde forțele ucrainene au respins aproximativ 50 de asalturi ale rușilor. Luptele sunt deosebit de aprige în orașele Bahmut și Marinka, a adăugat conducerea armatei ucrainene.

O încăierare a izbucnit joi între delegația ucraineană și cea rusă în timpul unei reuniuni a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (PABSEC) care s-a desfășurat în capitala Turciei, Ankara, relatează Anews.

Tensiunile s-au amplificat după ce delegația ucraineană a întrerupt discursul șefului adjunct al delegației ruse, Olga Timofeva, la cel de-al 30-lea summit al președinților de parlamente din cadrul PABSEC.

Membrii delegației ucrainene s-au dus în spatele Olgăi Timofeva, au desfășurat steaguri ale Ucrainei și au început să scandeze sloganuri.

Mai multe detalii: Altercație între delegațiile Rusiei și Ucrainei, la un forum din Ankara

Miliardarul este un susținător important al bisericii, care susține că a rupt toate legăturile cu Rusia anul trecut și că este victima unei „vânători politice de vrăjitoare”.

Autoritățile instalate de Moscova afirmă că o dronă a fost doborâtă în apropierea unei baze aeriene din peninsula anexată Crimeea, acesta fiind cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de acest gen din ultimele zile, scrie Al Jazeera.

„Un alt atac asupra Sevastopolului. În jurul orei 19:00 (16:00 GMT), forțele de apărare antiaeriană au distrus un dispozitiv aerian fără pilot la bord (dronă, n.r.) în zona aerodromului Belbek”, a anunțat guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Casa Albă a respins joi „minciunile” rusești potrivit cărora SUA ar fi responsabile de atacul cu drone efectuat cu o zi înainte împotriva Kremlinului, relatează Sky News.

John Kirby, șeful pentru Comunicare Strategică al Consiliului de Securitate de la Casa Albă, a declarat că încă nu există dovezi concludente cu privire la autenticitatea înregistrărilor video care arată presupusul atac cu dronă.

„SUA nu au confirmat veridicitatea imaginilor în sine sau faptul că a existat un atac cu drone asupra Kremlinului”, a spus el.

Moscova a afirmat că două drone au încercat să atace Kremlinul miercuri, ca parte a unei tentative de asasinat împotriva președintelui Vladimir Putin, organizată de Ucraina.

Anterior în cursul zilei de joi, Kremlinul a susținut că Washingtonul se află „cu siguranță” în spatele atacului și că folosește Ucraina ca pe o marionetă.

Forțele ucrainene de apărare antiaeriană au doborât joi seară o dronă deasupra Kievului, a anunțat Administrația militară a orașului Kiev.

Potrivit administrației militare, rămășițele dronei au căzut în cartierul Solomianskyi de pe malul drept al râului Nipru care traversează Kievul, provocând un incendiu într-o clădire nerezidențială, scrie The Kyiv Independent.

Serviciile de urgență au ajuns și intervin la fața locului. Autoritățile au anunțat că vor urma informații privind victimele sau pagubele.

Primarul Kievului, Vitalii Klitschko, a declarat că incendiul a izbucnit într-o clădire cu patru etaje, extinzându-se pe o suprafață de 50 de metri pătrați. Până în prezent, nimeni nu a solicitat ajutor medical, a adăugat edilul.

Anterior în cursul serii, în timpul unei alerte de raid aerian, au fost raportate mai multe explozii în capitala Ucrainei.

Mai multe explozii au fost auzite joi seară la Kiev, după o noapte de atacuri cu drone asupra capitalei Ucrainei, informează Agerpres.

Un jurnalist AFP a văzut o dronă pe care apărarea antiaeriană încerca să o doboare, în timp ce administraţia militară de la Kiev a indicat că „apărarea antiaeriana este în acţiune”.

Explozii au fost auzite în capitala ucraineană Kiev şi în alte oraşe încă de la primele ore ale zilei de joi, au anunţat oficialii ucraineni şi presa, notează Reuters.

Martorii au auzit focuri de armă și explozii repetate și puternice în apropierea centrului orașului, imediat după ora locală 20:00.

Un martor a spus că o dronă a fost văzută căzând într-o zonă din apropierea stadionului de fotbal Dinamo Kiev și a malului râului Nipru – chiar lângă centrul orașului.

Autoritățile locale au declarat stare de alertă atât pentru capitala Kiev, cât și pentru regiunea înconjurătoare, iar unitățile antiaeriene au intrat în funcțiune, mai scrie Reuters. Focurile de armă și exploziile au continuat timp de aproximativ 20 de minute.

India și Rusia au suspendat negocierile privind derularea comerțului dintre cele două țări în rupii, au declarat doi oficiali guvernamentali indieni și o sursă care au cunoștințe directe despre acest subiect, informează Reuters.

Potrivit interlocutorilor agenției de presă, a fost necesar să se renunțe la mecanismul de decontare în moneda națională indiană, deoarece era neprofitabil pentru Rusia – genera un dezechilibru comercial. Deocamdată, schimburile comerciale dintre cele două țări continuă în dolari.

„Nu vrem să mai insistăm asupra plăților în rupii, acest mecanism pur și simplu nu funcționează. India a făcut tot posibilul pentru a-l face să funcționeze, dar nu a ajutat”, a declarat sursa citată de Reuters.

După luni de negocieri, renunțarea la mecanismul de decontare în rupii a devenit o problemă serioasă pentru importatorii indieni de petrol și cărbune rusesc, care sperau să îl folosească pentru a reduce costurile de conversie valutară.

India și Rusia au început să exploreze mecanismul de decontare în rupii după începerea ofensivei militare ruse din Ucraina și impunerea sancțiunilor occidentale ulterioare. Cu toate acestea, notează interlocutorul Reuters, este incomod pentru Rusia să folosească moneda națională indiană. Partea rusă dorește ca plățile să fie efectuate în alte valute, inclusiv în yuani chinezi.

O sursă din cadrul guvernului indian a precizat că, în pofida suspendării negocierilor privind utilizarea rupiilor, operațiunile comerciale cu Rusia continuă.

„Acum facem unele plăți în dirhami (moneda națională a Emiratelor Arabe Unite, n.r.) și în alte câteva valute, dar majoritatea sunt încă în dolari. Calculele sunt efectuate în diferite moduri, inclusiv atunci când se utilizează moneda unor țări terțe”, a adăugat sursa pentru Reuters. Întrebat dacă plățile au fost efectuate prin China, interlocutorul agenției a răspuns afirmativ: „Da, inclusiv prin China”.

Potrivit publicației economice ruse Kommersant, trecerea la decontările în rupii a fost complicată de dezechilibrul comercial dintre Rusia și India.

Datele Ministerului indian al Industriei și Comerțului arată că, din aprilie 2022 până în ianuarie 2023, exporturile rusești către India au crescut aproape de patru ori. Creșterea a fost determinată în principal de livrările de petrol, cărbune și îngrășăminte. Cu toate acestea, importurile din India, dimpotrivă, au scăzut, în special din cauza unei scăderi a livrărilor de mașini și echipamente către Federația Rusă.