Război în Ucraina, ziua 440 | Zelenski: „Rușii nu au fost capabili să captureze Bahmut înainte de 9 mai. Din păcate, orașul nu mai există”

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina lucrează cu partenerii săi internaționali la furnizarea unor pachete suplimentare de sprijin militar, scrie Ukrainska Pravda.

„Există un nou pachet de apărare din partea Statelor Unite. Suma totală este de 1,2 miliarde de dolari. Aceasta include artilerie, apărare împotriva rachetelor și a dronelor teroriștilor și alte lucruri menite pentru a ne întări apărătorii. De asemenea, lucrăm cu alți parteneri la pachete de apărare suplimentare – adăugăm noi oportunități pentru soldații noștri”, a spus liderul ucrainean, în discursul său video de seară, adresat națiunii.

Zelenski a mulțumit președintelui american Joe Biden, Congresului SUA și fiecărei familii americane pentru sprijinul lor continuu și pentru „puterea americană care contribuie la puterea” Ucrainei.

Cele 37 de state membre ale așa-numitului Grup de Bază au organizat un summit online pentru a discuta despre înființarea unui tribunal pentru crimele de agresiune ale Rusiei comise în Ucraina, a anunțat marți biroul președintelui ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Candidații pentru funcția de președinte al României care au luat cele mai puține voturi. Ce record deține Ion Iliescu

În discursul său, președintele Volodimir Zelenski a reiterat faptul că este nevoie de un tribunal internațional deoarece Curtea Penală Internațională (CPI) nu are jurisdicție asupra crimelor de agresiune rusești comise în Ucraina.

Făcând o paralelă cu procesele de la Nürnberg, care au avut loc după cel de-al Doilea Război Mondial, Zelenski a evidențiat modul în tribunalul a cuprins inițial doar patru state, înainte de a se extinde la 24.

„Acum suntem mult mai numeroși și nu doar țările europene se află printre noi. Munca noastră comună dovedește că lupta pentru justiție este globală”, a declarat Zelenski.

Potrivit lui Zelenski, Centrul Internațional pentru Urmărirea Penală a Crimei de Agresiune a Rusiei își va începe activitatea la Haga până în vară, „un pas practic pentru un tribunal în procesarea probelor”.

CPI a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, oficialul rus care ar fi supervizat deportările forțate a mii de copii ucraineni în Rusia.

Forțele ruse au lansat marți mai multe rachete asupra orașului Kupiansk din regiunea Harkov, rănind cel puțin trei persoane, a anunțat guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Conform lui Sinegubov, două femei și un bărbat au fost răniți. O persoană a primit asistență medicală la fața locului, în timp ce alte două au fost transportate la spital.

Infrastructura civilă și cel puțin cinci clădiri rezidențiale private au fost, de asemenea, avariate, a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

La începutul lunii martie, oficialii locali au ordonat o evacuare parțială, a familiilor cu copii și a rezidenților cu dizabilități fizice din Kupiansk, din cauza frecvenței bombardamentelor rusești.

Kupianskul a fost eliberat de sub ocupația rusă în septembrie 2022. Orașul și alte zone înconjurătoare din regiunea Harkov, din cauza apropierii lor de granița cu Rusia, au fost supuse unor atacuri constante după începutul invaziei.

Armata ucraineană a doborât o rachetă rusă cu ajutorul sistemului de apărare antirachetă Patriot, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder, potrivit CNN.

„Pot confirma că au doborât o rachetă rusă prin utilizarea sistemului de apărare antirachetă Patriot”, a spus Ryder. „După cum știți, acest sistem face parte dintr-o gamă mai largă de capacități de apărare antiaeriană pe care Statele Unite și comunitatea internațională le-au oferit Ucrainei”, a adăugat reprezentantul Pentagonului.

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

Ryder a precizat că SUA și partenerii săi vor continua să „grăbească livrarea capacităților de apărare antiaeriană la sol și munițiile pentru a ajuta Ucraina să-și controleze cerul suveran și pentru a ajuta Ucraina să-și apere cetățenii în fața Rusiei”.

Șeful mercenarilor din grupul Wagner, Evgheni Prigojin, a făcut marți, 9 mai, un comentariu enigmatic, dar plin de înjurături, la adresa responsabililor care supervizează războiul Rusiei în Ucraina, declarația riscând să îi aducă și mai multe probleme cu Kremlinul, scrie Reuters.

Într-un lung discurs audio despre o presupusă lipsă de muniție cu care se confruntă luptătorii săi din estul Ucrainei, Prigojin s-a referit la o figură pe care a numit-o „un bunic fericit” care credea că totul este în regulă cu campania militară din țara vecină.

„Și bunicul fericit crede că este bun. Dacă se dovedește că are dreptate, atunci Dumnezeu să le dea tuturor sănătate. Dar ce va face țara, copiii noștri, nepoții noștri care sunt viitorul Rusiei și cum vom putea câștiga acest război dacă – din întâmplare, și fac doar speculații aici – se dovedește că acest bunic este un complet aiurit?”, a afirmat șeful și fondatorul organizației paramilitare Wagner, în înregistrare.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin își reia atacurile acide la adresa conducerii militare a Rusiei, invocând „un bunic fericit” care s-ar putea dovedi „complet aiurit”

Coordonatorul video al AFP în Ucraina, Arman Soldin, a fost ucis marţi după-amiaza într-un atac cu rachete rusești Grad în estul Ucrainei, potrivit jurnaliştilor de la agenția France Presse care îl însoţeau.

Bombardamentul a avut loc în jurul orei locale 16:30 în împrejurimile oraşului Ceasov Iar, situat în apropiere de Bahmut, care este vizat zilnic de atacuri ale forţelor ruse, scrie Agerpres.

We are devastated to learn of the death of AFP video journalist Arman Soldin in eastern Ukraine today.

All of our thoughts go out to his family and loved ones. pic.twitter.com/T2y449o1Ry

— AFP News Agency (@AFP) May 9, 2023

Mai multe detalii: Jurnalist AFP, ucis într-un atac cu rachete în orașul Ceasov Iar din estul Ucrainei

Forțele ruse au bombardat marți orașul Ceasov Iar din regiunea Donețk, atac în urma căruia un om a fost ucis, anunță televiziunea ucraineană Suspilne, potrivit The Kyiv Independent.

Serhii Chaus, șeful administrației militare din Ceasov Iar, a declarat pentru Suspilne că aproximativ 20 de persoane au părăsit orașul în ultima săptămână.

Oficialii orașului au încercat marți să-i convingă pe mai mulți locuitori să plece din oraș, dar niciunul dintre ei nu a fost de acord, a adăugat Chaus. Majoritatea persoanelor care au ales să rămână sunt persoane în vârstă, în timp ce familiile cu copii au fost deja evacuate.

Potrivit lui Chaus, în oraș mai funcționează o farmacie și trei magazine. Ceasov Iar a găzduit cândva peste 13.000 de persoane.

Ceasov Iar se află la aproximativ 15 kilometri vest de Bahmut, oraș care a devenit epicentrul luptelor dintre trupele ucrainene și cele ruse.

Ucraina și-a exprimat nemulțumirea față de participarea premierului Armeniei și a președinților Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului și Belarusului la parada militară de marți, de Ziua Victoriei, de la Moscova, scrie Al Jazeera.

„Considerăm că participarea la evenimentul public alături de un criminal de război este un pas imoral și neprietenos față de Ucraina și o expresie a disprețului față de poporul ucrainean”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe, într-o declarație publicată marți.

Ministerul a subliniat că Tribunalul Penal Internațional de la Haga a emis un mandat de arestare internațional pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război.

Parlamentarii din Adunarea Națională a Franței au aprobat marți o moțiune prin care cer guvernului francez și Uniunii Europene să includă grupul rus de mercenari Wagner pe lista organizațiilor teroriste, informează CNN.

Moțiunea a trecut în unanimitate, toți cei 331 de reprezentanți prezenți votând în favoarea documentului.

Moțiunea – considerată o mișcare simbolică din partea membrilor adunării – solicită, de asemenea, guvernului francez să facă presiuni pentru ca Organizația Națiunilor Unite (ONU) să includă grupul Wagner pe lista organizațiilor teroriste.

Organizația paramilitară Wagner se află în prezent pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Regatului Unit și Uniunii Europene.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că el crede că Ucraina are resursele de care are nevoie pentru a-și recuceri teritoriul pierdut în cadrul mult-așteptatei contraofensive, relatează CNN.

„Ei (ucrainenii, n.r.) au la dispoziție … ceea ce au nevoie pentru a continua să aibă succes în recâștigarea teritoriului care a fost confiscat cu forța de către Rusia în ultimele 14 luni”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul britanic de externe, James Cleverly.

„Nu este vorba doar de arme, ci și de pregătire”, a adăugat Blinken. „Este vorba de a ne asigura că ucrainenii pot întreține sistemele pe care le furnizăm și este important, bineînțeles, ca ei să aibă planurile potrivite pentru a avea succes”, a precizat șeful diplomației americane.

Comentariile lui Blinken au fost făcute în aceeași zi în care SUA au anunțat un ajutor militar suplimentar, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, pentru Ucraina, destinat să consolideze apărarea antiaeriană și să mențină aprovizionarea cu muniție a trupelor ucrainene.

Zeci de vehicule arborând drapele ruseşti şi supravegheate de un elicopter au defilat marţi în arhipelagul norvegian Svalbard din Arctica, în ziua celebrării în Rusia a victoriei asupra Germaniei naziste, conform unor imagini care au circulat pe reţelele de socializare, informează Agerpres citând AFP.

În timpul unei „parade de propagandă în stil militar”, aşa cum a scris publicaţia norvegiană Barents Observer, circa 50 de maşini 4X4, snowmobile şi alte vehicule au defilat pe un fundal de muzică marţială pe o şosea încă înzăpezită din Barentsburg, comunitate minieră rusă atipică pe aceste teritorii aparţinând unei ţări membre a NATO.

Unii şoferi care au defilat în spatele maşinii consulului rus erau îmbrăcaţi în uniforme verzi ce aminteau de hainele militare.

Cunoscut de asemenea sub numele de Spitsbergen, Svalbard este situat la o mie de kilometri de Polul Nord. Acest teritoriu, care are de două ori suprafaţa Belgiei, este reglementat de un tratat încheiat în 1920 la Paris, care recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar acordă, de asemenea, cetăţenilor părţilor contractante dreptul de a exploata resursele naturale „pe picior de egalitate”.

Prin această prevedere, compania de stat rusă Trust Arktikugol exploatează un zăcământ de cărbune în Barentsburg, un sat în care locuiesc între 300 şi 400 de vorbitori de rusă, în principal ruşi şi ucraineni din Donbas, şi unde există o statuie a lui Lenin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că eforturile UE și ale Ucrainei de a asigura o „Europă unită” trebuie să fie la fel de puternice ca dorința Rusiei de a o „distruge”, scrie Al Jazeera.

Liderul ucrainean a publicat marți pe Twitter, distribuind un link către înregistrarea video a conferinței de presă pe care a susținut-o alături de șefa Comisiei Europene, următorul mesaj: „Eforturile noastre pentru o Europă unită, securitate și pace trebuie să fie la fel de puternice ca dorința Rusiei de a ne distruge securitatea, libertatea și Europa”.

„Noi, Europa, trebuie să acționăm împreună proporțional cu amenințarea, nu mai slab, pentru a învinge răul provocat de agresiune. Am spus acest lucru la conferința de presă cu Ursula von der Leyen”, a precizat Zelenski.

Our efforts for a united Europe, security & peace must be as strong as 🇷🇺 desire to destroy our security, freedom and Europe. We, Europe, must act together proportionally to the threat, not weaker, to defeat evil of aggression. I said this at a press conference with @vonderleyen. pic.twitter.com/3C1CdYRYzv

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 9, 2023

Situația de la cea mai mare centrală nucleară din Europa – centrala ucraineană de la Zaporojie – se deteriorează, afirmă președintele Energoatom, potrivit Al Jazeera.

Conform operatorului ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, compania rusă de stat care administrează în prezent centrala aduce mai multe trupe și vehicule militare la situl nuclear.

„Situația echipamentelor și a personalului se deteriorează”, a declarat șeful Energoatom, Petro Kotin, pentru trustul german de presă Funke Media Group.

Şeful diplomaţiei britanice James Cleverly s-a arătat prudent marţi, declarând că ofensiva ucraineană anunţată pentru a obliga trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate ar putea să nu fie „decisivă”, scrie AFP.

Aflat într-o vizită la Washington, Cleverly a pledat din nou pentru susţinerea pe termen lung a Ucrainei pentru a ajuta Kievul să lupte împotriva forţelor ruse, dar a avertizat împotriva tuturor aşteptărilor nerealiste în legătură cu această contraofensivă anunţată.

Ucrainenii „s-au dovedit a fi foarte, foarte eficienţi în ceea ce priveşte apărarea ţării lor, dar trebuie să recunoaştem că s-ar putea să nu existe un progres simplu, rapid şi decisiv”, a afirmat ministrul britanic de externe, într-un discurs rostit la think tank-ul Atlantic Council, conform Agerpres.

Mai multe informații: Șeful diplomației britanice, extrem de prudent în legătură cu iminenta contraofensivă a Ucrainei: „Nu este un film de la Hollywood”

Ministrul chinez de externe Qin Gang spune că Beijingul va comunica cu părțile care doresc o încetare a focului în conflictul din Ucraina, inclusiv cu Germania, scrie Al Jazeera.

„În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și de actor responsabil, China nu va asista de la depărtare la schimbul de focuri și nici nu va turna gaz pe foc”, a declarat marți Qin, alături de omologul său german, Annalena Baerbock, în timpul unei vizite la Berlin.

Comentând propunerea UE de a include pe lista neagră mai multe companii chineze în cadrul unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Qin a declarat că Beijingul „se opune cu fermitate ca unele țări să se folosească de așa-zisele lor legi pentru a impune o jurisdicție cu braț lung și sancțiuni unilaterale asupra altor țări, inclusiv asupra Chinei”.

„China va da răspunsurile necesare și va proteja în mod hotărât drepturile și interesele legitime ale întreprinderilor chineze”, a declarat Qin.

Baerbock a precizat că negocierile privind noul pachet de sancțiuni continuă, dar că împiedicarea companiilor rusești din domeniul apărării de a avea „acces la bunuri relevante pentru război” este un lucru esențial.

Ucraina afirmă că are căi alternative pentru transportul grânelor dacă acordul de la Marea Neagră privind cerealele nu va fi prelungit după 18 mai, a declarat ministrul ucrainean al agriculturii, potrivit Al Jazeera.

„Nu avem în vedere niciun scenariu apocaliptic din cauza unui milion de circumstanțe. Fermierii ucraineni și comercianții ucraineni au arătat că pot face multe și că pot fi amenajate multe rute (de export)”, a declarat luni seara ministrul agriculturii, Mykola Solsky, citat de ministerul său.

„Există mai multe variante care vor fi implicate în scenariile cele mai grave”, a spus el, fără a da mai multe detalii.

Moscova a amenințat că va renunța la acord pe data de 18 mai dacă nu va îi va fi îndeplinită o listă de cereri pentru eliminarea obstacolelor din calea exporturilor rusești de cereale și de îngrășăminte.

Agenția rusă de știri RIA îl citează pe ministrul adjunct de externe rus Serghei Verșinin, care a declarat că o reuniune la nivel înalt în care va fi discutat acordul privind cerealele va avea loc la Istanbul în perioada 10-11 mai.

Preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko i s-a făcut rău în timpul paradei militare din Piaţa Roşie, marţi, la Moscova, cu ocazia Zilei victoriei asupra Germaniei naziste, la care a asistat împreună cu liderii celor cinci foste republicii sovietice din Asia Centrală şi cu premierul armean, relatează publicațiile ucrainene Unian şi TSN şi portalul belarus de opoziţie Charter97%, potrivit Agerpres.

De altfel, Lukaşenko nici nu a mai rămas la dineul festiv oferit de preşedintele rus Vladimir Putin la Kremlin, într-o rară încălcare a acestei cutume, el revenind de urgenţă la Minsk.

Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, părea obosit şi oarecum nesigur pe picioare, iar la mâna dreaptă se vedea că are un bandaj. Apariţia sa a stârnit speculaţii în spaţiul virtual cu privire la starea sa de sănătate, deşi, în rest, nu a arătat semne evidente de boală, notează Reuters.

Imagini video l-au arătat pe preşedintele belarus (68 de ani) discutând cu Putin şi cu ofiţeri superiori ai armatei după parada anuală din Piaţa Roşie, apoi luând un lift până la Mormântul Soldatului Necunoscut din apropiere, în timp ce Putin a mers până acolo cu liderii celor cinci ţări din Asia Centrală şi cu premierul armean.

Mai multe detalii: Lukașenco s-a simțit rău în timpul paradei de la Moscova și nu a mai rămas la dineul de la Kremlin – presă

Germania vrea ca Beijingul să promită că nu va ajuta Rusia să evite sancțiunile europene, în timp ce China avertizează Berlinul și Europa să nu limiteze legăturile economice cu China, în contextul întâlnirii șefilor diplomației celor două țări, care are loc marți la Berlin, relatează CNN.

Sancțiunile impuse nu ar trebui să fie „subminate într-un mod ocolit”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în cadrul unei conferințe de presă comune.

„Este deosebit de important dacă companiile rusești de armament obțin bunuri legate de război”, a spus ea, adăugând că toate țările – inclusiv China – ar trebui să ia măsuri pentru a-și obliga companiile să nu furnizeze astfel de produse.

Baerbock a salutat recenta convorbire telefonică a președintelui chinez Xi Jinping cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și a îndemnat China să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„Neutralitatea nu înseamnă să iei partea agresorului”, a spus Baerbock.

Pe de altă parte, China și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile tot mai frecvente privind „limitările” impuse de Europa în relația sa cu China.

„Limitarea” se referă la conceptul de „instituții financiare care pun capăt sau restricționează relațiile de afaceri cu clienții sau categoriile de clienți pentru a evita, mai degrabă decât pentru a gestiona, riscul”, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

„Dacă realitatea eliminării influenței Chinei se realizează în numele eradicării riscurilor, aceasta înseamnă de fapt eliminarea oportunităților, eliminarea cooperării, eliminarea stabilității și eliminarea dezvoltării”, a declarat ministrul chinez de externe Qin Gang, în cadrul conferinței de presă comune.

În pofida recentelor amenințări ale unor înalți oficiali ruși privind folosirea armelor nucleare, Statele Unite nu au detectat niciun semn de mișcare sau de modificare a forțelor nucleare ruse, au declarat pentru CNN un înalt oficial militar american și un înalt oficial al administrației Biden.

Ca urmare, SUA nu a făcut nicio modificare a propriei posturi nucleare, potrivit acelorași oficiali.

„Nu avem niciun indiciu privind o schimbare a posturii forțelor strategice ale Rusiei și continuăm să monitorizăm situația. Nu am văzut nimic care să justifice o schimbare a propriei noastre poziții de forță strategică în acest moment”, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă.

Liderii ruși au evocat în mod repetat perspectiva unui război nuclear în ultimele luni. Cu fiecare amenințare, SUA și aliații săi au monitorizat forțele nucleare ruse pentru a vedea dacă există semne de mișcare sau pregătiri pentru desfășurarea lor.

Cel mai recent, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat, la sfârșitul lunii aprilie că riscul unui conflict nuclear „crește în fiecare zi”. „Există astăzi o astfel de perspectivă? Din păcate, da. Și crește în fiecare zi din motive bine cunoscute”, a declarat afirmat Medvedev.

Evgheni Prigojin, șeful grupului rus de mercenari Wagner, a acuzat armata rusă că și-a abandonat pozițiile din apropierea orașului Bahmut și că statul rus nu poate apăra țara, scrie Al Jazeera.

Într-o înregistrare video în care poate fi auzit înjurând, Prigojin a spus: „Astăzi, se face totul pentru ca linia frontului să se prăbușească”.

„Astăzi, una dintre unitățile Ministerului Apărării a părăsit unul dintre flancurile noastre, abandonându-și pozițiile. Toată lumea a fugit”, a adăugat șeful organizației paramilitare.

El a spus că soldații ruși au fugit din cauza „prostiei” comandanților armatei ruse, care dădeau „ordine criminale”.

„Soldații nu ar trebui să moară din cauza prostiei absolute a conducerii lor”, a spus Prigojin.

Anterior în cursul zilei de marți, fondatorul Wagner, care a amenințat că trupele sale se vor retrage din Bahmut din cauza lipsei de muniție, a afirmat că li s-a transmis din partea conducerii militare ruse că, dacă vor părăsi orașul asediat, vor fi considerați „trădători”.

Un grup de țări europene, condus de Marea Britanie, a solicitat oferte de achiziție pentru a furniza Ucrainei rachete cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri (190 de mile), în ceea ce ar reprezenta o nouă etapă în sprijinul militar acordat Kievului împotriva invaziei Rusiei, scrie Reuters.

Solicitarea de oferte din partea companiilor care ar putea furniza astfel de rachete a fost inclusă într-un anunț postat săptămâna trecută de către Fondul Internațional pentru Ucraina – un grup de țări, printre care se numără Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Danemarca și Suedia – înființat pentru a trimite arme Kievului.

Ministerul britanic al Apărării, care administrează fondul, a cerut companiilor să precizeze dacă pot furniza rachete care pot fi lansate de pe uscat, de pe mare sau din aer, cu o încărcătură utilă cuprinsă între 20 și 490 kg.

Mai multe informații: Primul semn că Marea Britanie se pregătește să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune

Pachetul anunțat marți de SUA include cartușe de artilerie de 155 mm, sisteme suplimentare de apărare aeriană și muniții, muniție pentru drone, precum și echipamente care să ajute la „integrarea lansatoarelor, rachetelor și radarelor de apărare aeriană occidentale” cu sistemele existente în Ucraina, relatează CNN.

Pachetul, despre care a relatat prima dată Associated Press, va intra sub incidența Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, ceea ce înseamnă că va fi contractat și achiziționat de la producători, în loc să fie scos direct din stocurile Departamentului Apărării.

Odată cu anunțarea noului pachet, SUA ajung la suma de 37,6 miliarde de dolari acordată sub formă de ajutorul militar Ucrainei de la începutul administrației Biden, inclusiv 36,9 miliarde de dolari de la începutul războiului.

De asemenea, noul pachet de sprijin vine în contextul în care Ucraina se pregătește să lanseze o contraofensivă.

Mai multe detalii: SUA oferă Ucrainei un nou pachet de sprijin militar, în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Ce conține acesta

Igor Girkin, fost comandant rus și ofițer FSB care a ajutat la anexarea Crimeei în 2014, a afirmat, într-o postare pe Telegram, că Rusia va fi învinsă de Ucraina, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla relativ repede, relatează Sky News.

„Nu există o strategie – nu există o muncă conștientă pentru punerea ei în aplicare. Iar inamicul are o astfel de strategie și o pune în aplicare cu toată puterea sa. Din ce în ce mai mult și cu mai mult succes”, a precizat Girkin.

„Acum trebuie să ne gândim cum să salvăm statul, țara și poporul într-o situație de înfrângere militară iminentă. Și, da, chiar și pentru o «înfrângere demnă» (în care dușmanii vor fi forțați să renunțe la planurile lor de fragmentare completă a Rusiei și de eliminare a suveranității sale), va fi necesar să luptăm mult și din greu”, a mai afirmat Igor Girkin.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă de la Berlin, alături de omologul său chinez, Qin Gang, că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China poate avea un rol decisiv în încheierea conflictului din Ucraina, relatează The Guardian și Sky News.

În replică, Qin Gang a afirmat că Beijingul nu va „privi focul de la distanță” și nici nu va „pune gaz pe foc”.

Baerbock a declarat că UE lucrează în continuare la modalități de a împiedica ocolirea sancțiunilor impuse întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia, inclusiv prin utilizarea unor companii indirecte din alte țări.

Întrebată dacă măsurile vor cuprinde o propunere de includere pe lista neagră a mai multor companii chineze, ea a răspuns că negocierile sunt în curs de desfășurare, dar că, în general, este important ca restricțiile să nu fie ocolite.

În februarie, China a cerut încetarea focului în Ucraina și negocieri de pace și a prezentat un plan de pace în 12 puncte.

Rusia nu a reușit să captureze orașul Bahmut din regiunea estică Donețk înainte de termenul limită de 9 mai, ziua în care Moscova marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, a declarat marți președintele ucrainean Volodmir Zelenski, citat de CNN.

„Nu au fost capabili să captureze Bahmut. Aceasta era ultima operațiune militară importantă pe care doreau să o finalizeze până la 9 mai. Din păcate, orașul nu mai există. Totul este complet distrus”, a spus Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Totodată, liderul de la Kiev a spus că muniția pe care Uniunea Europeană s-a angajat să o livreze Ucrainei este deja necesară pe câmpul de luptă, solicitând livrări mai rapide.

„Ucraina demonstrează zilnic eficiența apărării noastre împotriva agresiunii rusești. Fiecare rachetă interceptată a teroriștilor, fiecare succes al războinicilor noștri în înfrângerea atacurilor rusești, acestea sunt dovezile că putem învinge acest agresor”, a afirmat Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat drept „inacceptabile” restricțiile comerciale impuse de statele vecine asupra cerealelor și altor produse alimentare din țara sa.

„Din păcate, am întâmpinat probleme acolo unde ar fi trebuit să vedem în continuare semne puternice de solidaritate, proporțional cu amenințările care există astăzi – măsuri protecționiste dure și chiar brutale, pentru timp de război, din partea vecinilor noștri”, a spus Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune, de la Kiev, cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează CNN și Sky News.

„Orice restricție asupra exporturilor noastre acum este absolut inacceptabilă, pentru că nu ne întărește pe toți în Europa, în schimb întărește capacitățile agresorului”, a adăugat Zelenski.

România nu mai permite importul grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă din Ucraina începând din 2 mai și până la data de 5 iunie, potrivit unei decizii a Autorității Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), luată în urma adoptării unui set de măsuri de către Comisia Europeană.

În luna aprilie, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis importul de cereale din Ucraina, afirmând că vor să-şi protejeze agricultorii, măsuri unilaterale la care au promis să renunțe după deciziile anunțate de Bruxelles la începutul lunii mai.

Mai multe detalii: Zelenski condamnă restricțiile comerciale impuse de vecinii Ucrainei, inclusiv România. „Sunt inacceptabile”

Șeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat marți, 9 mai, că unitățile sale de mercenari vor continua să lupte pe frontul din estul Ucrainei pentru că Rusia va considera o astfel de retragere ca fiind o „trădare de patrie”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

„Nu vom părăsi Artiomovsk (n.r. – numele rusesc al Bahmutului), vom mai insista câteva zile, ne vom lupta şi apoi vom vedea. A sosit un ordin de luptă în care se precizează clar că abandonarea posturilor va fi interpretată ca o trădare de patrie. Asta ni s-a spus, dar dacă nu există muniţie, ne vom abandona poziţiile şi ne vom întreba cine este adevăratul trădător, eventual cel care a semnat ordinul”, a spus Evgheni Prigojin.

Săptămâna trecută, şeful Wagner a anunţat că îşi va retrage oamenii din Bahmut pe 10 mai dacă luptătorii săi nu vor primi muniţiile cerute. După câteva zile, el a revenit asupra deciziei.

Mai multe detalii: Evgheni Prigojin nu retrage mercenarii Wagner din Bahmut de teamă să nu fie acuzat de Moscova de „trădare de patrie”

Parada militară de la Moscova, organizată marți, de Ziua Victoriei, a fost mult mai restrânsă decât cele din anii anteriori, analiștii punând acest lucru pe seama pierderilor de personal și de echipamente militare suferite de Rusia pe frontul din Ucraina.

Doar un tanc principal de luptă – un T-34 din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial – a defilat astăzi la Moscova, după cum au observat Washington Post și Sky News, o informație confirmată și de publicația independentă rusă The Moscow Times.

Mai multe detalii: Parada „umilitoare” a lui Putin. Un singur tanc de luptă a defilat azi de Ziua Victoriei la Moscova, un vechi T-34 din epoca sovietică

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu crede că discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia pot avea loc în acest moment pentru că ambele părți cred că pot câștiga războiului, relatează The Guardian.

„Din păcate, nu cred că negocierile de pace sunt posibile în acest moment. Ambele părți sunt convinse că pot câștiga. A fost o invazie rusă care a fost împotriva dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite, dar nu văd Rusia dispusă să se retragă din teritoriile pe care le ocupă în acest moment și cred că Ucraina speră să le recucerească”, a declarat Antonio Guterres într-un interviu piblicat marți, 9 mai, de ziarul spaniol El Pais.

În același timp, Guterres a afirmat că, în opinia sa, riscul unei escaladări nucleare a conflictului din Ucraina este „foarte scăzut”.

Mai multe detalii: Șeful ONU: „Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, imposibile acum. Ambele părți sunt convinse că pot câștiga”

Ucraina luptă pentru idealurile Europei pe care le sărbătorim astăzi, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a mers la Kiev, marți, 9 mai, de Ziua Europei, relatează BBC.

„Putin și regimul său au distrus aceste valori, iar acum încearcă să le distrugă aici, în Ucraina”, a spus șefa executivului comunitar, precizând că „agresorul a eșuat deja în mod dramatic”.

În același timp, Ursula von der Leyen a afirmat că spiritul Zilei Europei este solidaritatea, iar Zelenski poate conta pe această solidaritate din partea UE „atât timp cât va fi nevoie”.

De asemenea, șefa Comisiei Europene a declarat că Europa face tot ce îi stă în putere „pentru a eroda mașina de război a lui Putin și veniturile sale”.

Sancțiunile UE funcționează, a afirmat ea, adăugând că importurile europene din Rusia au fost reduse cu aproape două treimi, împiedicând astfel Moscova să primească „fluxuri de venituri cruciale”.

Răspunzând unei întrebări despre progresele înregistrate de Ucraina în privința reformelor pe care trebuie să le implementeze în calitate de candidat la aderarea la UE, Ursula von der Leyen a spus că „este impresionant să vedem că, în ciuda unui război în toată regula, Ucraina lucrează din greu, neobosit și intensiv la cei șapte pași. S-au făcut multe progrese, dar munca trebuie să continue”.

We continue to do everything in our power to erode Putins war machine and his revenues.
@EU_Commission proposed an 11th package of sanctions.

The focus is now on cracking down on circumvention, together with our international partners ↓ https://t.co/XjZR4VSeI6

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 9, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în conferința de presă comună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev, că Europa a învins ura cu principii bazate pe respect, nu prin cucerirea altor țări, referindu-se la invazia Rusiei în țara sa, relatează BBC.

„Avem nevoie de victorie și ne întoarcem la cuvintele din «Declarația Schuman» – semnată după cel de-Al Doilea Război Mondial – de dragul securității și al păcii, trebuie să fim la fel de puternici precum dorința Rusiei este de a distruge Europa, astfel încât noua generație de europeni să poată sărbători Ziua Europei în pace”, a spus Zelenski.

Vorbind despre luptele care se desfășoară în țara sa, liderul de la Kiev a afirmat că „Ucraina demonstrează zilnic eficiența apărării împotriva agresiunii rusești”.

„Fiecare succes în înfrângerea atacurilor rusești este dovada că putem învinge acest agresor”, a adăugat președintele Ucrainei.

Zelenski a făcut aceste declarații după o întrevedere cu șefa Comisiei Europene în care cei doi oficiali au discutat despre integrarea europeană, probleme de apărare și sancțiuni împotriva Rusiei.

Președintele ucrainean a spus că se așteaptă ca UE să aprobe în curând mai multe sancțiuni a adresa Moscovei, precum și să elimine restricțiile comerciale asupra importurilor de cereale din Ucraina, după ce Bruxelles-ul a instituit măsuri în urma plângerilor din partea Poloniei, Ungariei, României, Slovaciei și Bulgariei.

De asemenea, Zelenski a spus că se așteaptă la o „apreciere pozitivă” în privința aderării Ucrainei la UE la summitul Consiliului European din iunie și a mulțumit țărilor europene pentru promisiunea de a oferi un milion de obuze de artilerie.

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat Europa să nu se lase intimidată de „demonstrația de forță” a președintelui rus Vladimir Putin, în timpul unui discurs susținut marți, 9 mai, la Parlamentul European, relatează CNN.

„La Moscova, la 2.200 de kilometri nord-est de aici, Putin își desfășoară astăzi soldații, tancurile și rachetele. Să nu ne lăsăm intimidați de o astfel de demonstrație de forță”, a spus Scholz, referindu-se la parada de Ziua Victoriei din Capitala rusă.

Ucrainenii „plătesc cu viața” pentru „iluzia puternicului stat vecin”, a mai spus liderul de la Berlin.

„Să fim fermi în sprijinul nostru pentru Ucraina atâta timp cât este necesar”, a adăugat Scholz.

De asemenea, într-o conferință de presă cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cancelarul german a avertizat că următoarea rundă de sancțiuni europene împotriva Rusiei „nu va fi ultima”.

În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri rusești regiunile ucrainene Kiev, Sumî, Cerkasî, Chernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Luhansk și Donețk, au anunțat autoritățile locale, citate de The Kyiv Independent. În urma loviturilor, 17 civili au fost răniți.

Rusia a lovit în total 139 de așezări folosind mortiere, arme de calibru mic, lansatoare de grenade, tancuri, artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), sisteme de rachete antiaeriene, drone, aviație strategică și tactică, a precizat centrul media al Ministerului ucrainean al Apărării marți, 9 mai. Au fost lovite 104 instalații de infrastructură, mai menționează autoritățile.

Forțele rusești au lansat în total 25 de rachete de croazieră Kalibr și Kh-101/Kh-555 în cursul nopții de 9 mai, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene marți dimineață. Apărarea aeriană ucraineană a distrus 23 de rachete.

Resturi de rachete au avariat o gospodărie din regiunea Kiev, potrivit administrației regionale. Două rachete de croazieră au lovit regiunea centrală ucraineană Cerkasî, avariind o instalație comunală, a raportat guvernatorul Ihor Tabureț. Nu s-au înregistrat victime.

În orașul Dnipro, un civil a fost rănit după ce resturi de rachete au căzut pe o clădire cu patru etaje, a declarat guvernatorul regional Serhii Lysak.

Un alt civil a fost, de asemenea, rănit în orașul Bahmut, a transmis guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko. Rusia a lovit cel puțin zece așezări și două comunități din regiune, avariind peste 30 de case, șapte clădiri înalte, două facilități industriale și două clădiri administrative, a adăugat oficialul.

În regiunea Herson, forțele ruse au lansat 46 de lovituri, rănind 14 civili, inclusiv un copil de 9 ani, a precizat administrația regională. Atacurile ar fi lovit clădiri rezidențiale, o școală, o clinică, un cămin pentru vârstnici și un consiliu sătesc.

De asemenea, în ultimele 24 de ore, regiunea Zaporojie a fost atacată de 68 de ori, potrivit autorităților locale, adăugând că un adolescent în vârstă de 15 ani a fost rănit într-unul dintre atacuri.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că Moscova ia în considerare cererea Statelor Unite de a primi acces consular pentru reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, care a fost arestat, a relatat marți agenția de presă de stat rusă Ria Novosti, citată de CNN.

„Toate cererile de vizite consulare pentru Gershkovich sunt luate în considerare de serviciile rusești relevante”, a spus oficialul rus.

RIA Novosti afirmă, în acest context, că Moscova a văzut doar „încercări de presiune și amenințări din partea Washingtonului pe această temă”.

Departamentul de Stat al SUA nu a făcut încă niciun comentariu pe această temă.

Evan Gershkovich, cetățean american, a fost arestat în Rusia în luna martie sub acuzația de spionaj. El se află, până la 29 mai, într-un centru de detenție preventivă la celebra închisoare Lefortovo din Moscova.

Luna trecută, jurnalistul s-a prezentat la Tribunalul orașului Moscova pentru a cere ca detenția sa preventivă să fie sub formă de arest la domiciliu. Apelul său a fost respins.

Premierul Ucrainei, Denis Șmîhal, a vorbit despre așteptata contraofensivă a țării sale, într-o declarație pentru Sky News, precizând că aceasta va fi lansată „la momentul potrivit”, relatează The Guardian.

Șmîhal a vizitat o zonă de antrenament militar de pe câmpia Salisbury din Anglia pentru a vedea cum trupele britanice și neozeelandeze ajută la pregătirea recruților ucraineni.

Referindu-se la declanșarea contraofensivei, oficialul de la Kiev a precizat că: „Ne pregătim foarte atent, pentru că este o operațiune foarte importantă și înțelegem că trebuie să demonstrăm succesul acestei operațiuni societății noastre, partenerilor noștri, întregii lumi și inamicului nostru”.

Londra pare pregătită să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune (de până la 300 de kilometri), a relatat Washington Post pe 9 mai, citând un anunț de achiziție al Fondului Internațional pentru Ucraina condus de Marea Britanie, notează The Kyiv Independent.

În anunțul postat pe 2 mai, Ministerul britanic al Apărării a cerut „expresii de interes” pentru furnizarea unor astfel de rachete, solicitând un răspuns în termen de trei zile, a scris WP.

O decizie finală nu a fost luată încă, potrivit unui oficial britanic care a făcut declarații sub protecția anonimatului și a refuzat să ofere detalii suplimentare privind tipul și cantitatea de rachete, precum și termenul de livrare. Cu toate acestea, notificarea este un pas important pentru ca Marea Britanie să ofere astfel de muniții Ucrainei, precizează ziarul american.

Potrivit Washington Post, specificațiile solicitate se potrivesc cu rachetele de croazieră Storm Shadow deținute de Marea Britanie, care pot fi instalate pe avioanele ucrainene de fabricație sovietică.

Astfel de rachete pot ajunge pe teritoriul Rusiei, dar Ucraina a promis în repetate rânduri că nu va folosi armele cu rază lungă de acțiune primite de la aliați pentru a lovi teritoriul rus. În schimb, Kievul a afirmat că poate utiliza acest tip de armament pentru a ataca centrele de comandă rusești, liniile de aprovizionare, depozitele de muniție și de combustibil din adâncul Crimeei și din teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

Mulți dintre aliații Ucrainei, inclusiv SUA, au fost reticenți în a oferi astfel de capacități Kievului.

Premierul britanic Rishi Sunak a anunțat pe 8 februarie că Marea Britanie va furniza Ucrainei arme cu rază de acțiune mai lungă. Cu toate acestea, nu a fost clar la ce fel de rachete se referea și când vor fi acestea primite de Kiev.

Fragmente de rachete rusești, precum și un crater uriaș, au fost descoperite de forțele de ordine în regiunea Kiev, după ultimul val de atacuri. Au fost raportate pagube, însă nu există victime, relatează Ukrainska Pravda, care îi citează pe Andrei Nebitov, șeful poliției din regiunea Kiev, și pe Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski.

„Părți ale unei rachete inamice au fost găsite pe teritoriul unei așezări din unul dintre districtele regiunii. Există o distrugere parțială a infrastructurii civile. Dar datorită muncii pricepute a apărării antiaeriene a Forțelor Armate ale Ucrainei, a fost posibil să se evite victimele umane și să se transforme o altă rachetă de croazieră rusească în fier vechi”, a scris pe Telegram Nebitov.

Un crater cu diametrul de aproximativ 8 metri, iar adâncimea este de peste 2,5 metri a apărut pe un câmp în urma bombardamentelor.

Șeful poliției din regiunea Kiev i-a îndemnat locuitori să nu atingă părțile doborâte ale rachetelor sau ale dronelor, ci să cheme imediat serviciile speciale și să restricționeze accesul la locul unde au căzut resturile.

La rândul său, șeful biroului președintelui, Andrii Iermak, a declarat că fragmente de rachete rusești doborâte au fost găsite în satul Mirotskoye, districtul Buchansky, în curtea unei case particulare.

O altă rachetă a fost găsită în satul Tarasovka, pe câmp.

În ambele cazuri, epava pare a fi o rachetă de croazieră Kh-55SM, a precizat Iermak.

„În regiunea Cerkasî, într-o pădure din apropierea satului Orshanets, au fost găsite rămășițele unei rachete X-101, potrivit constatărilor preliminare. Explozia a provocat un incendiu, care a fost stins. Nu s-au înregistrat victime.

Unda exploziei a avariat 47 de ferestre ale clădirii instituției municipale «Dispensarul regional TBC Cerkasî». Personalul spitalului a evacuat 47 de pacienți în partea nedeteriorată a clădirii”, mai pecizează oficialul.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, în discursul său de zece minute pe care l-a susținut marți, la Moscova, de Ziua Victoriei, că Rusia se apără împotriva „terorismului internațional” și a acuzat Occidentul și pe „globaliști” că „provoacă conflicte, încurajează rusofobia și naționalismul”.

Putin a spus și că națiunile occidentale au „uitat cine a distrus acel rău, cine și-a apărat patria, cine a eliberat popoarele din Europa”.

Referindu-se la invazia din Ucraina, pe care o numește în continuare „operațiune militară specială”, liderul de la Kremlin a vorbit despre cei care participă la luptele din țara vecină.

„Suntem mândri de participanții la operațiunea militară specială, de cei care luptă pe linia frontului și de cei care salvează răniții. (…) Întreaga țară s-a unit pentru a-i susține pe eroii noștri, toată lumea vrea să vă ajute, toată lumea se roagă pentru voi”, a mai spus Putin.

Mai multe detalii: LIVE | În discursul de Ziua Victoriei, Putin a atacat Occidentul și „globaliștii” și a apărat „valorile familiei tradiționale” și invazia din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin i-a invitat pe omologii săi din Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan să participe la sărbătorirea anuală a Zilei Victoriei, care are lor marți, 9 mai, la Moscova, o mișcare despre care specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scriu că este o încercare a liderului de la Kremlin de a arăta că Moscova continuă să aibă o influență în Asia Centrală, relatează The Kyiv Independent.

Aceasta este prima întâlnire a președinților din Asia Centrală cu Putin după punerea sa sub acuzare de către Curtea Penală Internațională.

Faptul că unii dintre acești președinți și-au confirmat prezența la ceremonii cu o zi înainte de 9 mai „sugerează că liderii ezită să susțină public războiul, în ciuda încercărilor Kremlinului de a proiecta puterea”, precizează ISW.

Președinții belarus și armean participă, de asemenea, la paradă, în timp ce președintele turkmen nu și-a confirmat prezența. În 2022, Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul nu au organizat parade de Ziua Victoriei din cauza îngrijorărilor legate de pandemie.

Reflectând preocupările sporite în materie de securitate cauzate parțial de recentele atacuri cu drone, autoritățile ruse au anulat survolul tradițional. Au existat, de asemenea, rapoarte potrivit cărora mai puțini soldați și mai puțin echipament militar se vor alătura paradei din acest an, din cauza pierderilor suferite în războiul din Ucraina.

Ministerul britanic al Apărării scrie în raportul său de marți, 9 mai, citând date ale serviciilor secrete din Regat, că pentru locuitorii din Donețkul ocupat lipsa apei este o problemă din ce în ce mai mare, amintind că șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk a anunțat pe 28 aprilie că rezervele regionale de apă sunt periculos de scăzute.

„Canalul Siversky-Doneț, care alimentează regiunea, rămâne în mare parte sub control ucrainean, dar a fost frecvent contestat de-a lungul traseului său. Forțele rusești au căutat probabil să securizeze canalul pentru a reduce deficitul de apă din Donețk”, scrie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 9 May 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/0ET8iO0Rg0

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/Pry6tvxC98

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 9, 2023

Canalul traversează orașul Ceasiv Iar, la aproximativ 6 km la vest de Bahmut.

„Utilizarea intensă de către Rusia a artileriei indirecte pentru a sprijini capturarea Bahmut și a teritoriului înconjurător a provocat probabil daune colaterale canalului și altor infrastructuri regionale de apă, subminând eforturile Rusiei de a remedia lipsa de apă pe care invazia sa a creat-o inițial”, mai precizează specialiștii de la Londra.

În acest context, încercând să compenseze insuccesele în eforturile de capturare și păstrare a canalului, „Rusia construiește probabil o conductă de apă pentru a atenua deficitul de apă din orașul Donețk”, însă, scrie în raportul britanic, „este foarte puțin probabil ca acest lucru să compenseze pe deplin accesul redus la apă al regiunilor ocupate”.

Statul Major al armatei ucrainene a respins marţi zvonurile cu privire la posibile atacuri ucrainene asupra defilărilor prin intermediul cărora Rusia sărbătoreşte ziua victoriei împotriva nazismului, la 9 mai, şi a adăugat că Ucraina luptă „doar pe front” şi că nu va ataca evenimente la care participă civili, informează Agerpres, care preia EFE.

„Forţele Armate ale Ucrainei acţionează exclusiv în cadrul dreptului umanitar internaţional şi respectă legile războiului”, se menţionează în comunicatul Statului Major ucrainean, care adaugă şi că Ucraina „nu luptă împotriva populaţiei civile” şi „nici împotriva copiilor”.

Totodată, Statul Major ucrainean a avertizat şi asupra posibilităţii ca „Rusia să pregătească provocări împotriva propriilor săi cetăţeni”. „Şi-au ucis în repetate rânduri populaţia din motive politice”, se spune în declaraţie, care menţionează deopotrivă atacurile ruseşti asupra unor ţinte civile, cum ar fi „maternităţi şi gări”.

„Isteria „victorioasă” a Rusiei necesită în mod constant noi sacrificii şi crime semnificative pentru a obţine sprijinul populaţiei” ruse, a apreciat Statul Major ucrainean despre presupusul risc de operaţiuni sub steag fals în timpul defilărilor care vor avea loc marţi pe teritoriul Rusiei.

Declaraţia Marelui Stat Major de la Kiev vine după ce au apărut informaţii despre anularea în mai multe oraşe din Rusia a defilărilor de 9 mai – una dintre marile date din calendarul naţionalismului rus – de teama unor posibile atacuri cu drone din partea Ucrainei.

Ucraina se pregătește cu atenție pentru o nouă contraofensivă împotriva forțelor rusești, deoarece asaltul este „foarte important” și trebuie să „aibă succes”, a declarat premierul ucrainean, Denis Șmîhal, conform Sky News.

Şmîhal a declarat pentru Sky News că operațiunea mult așteptată va fi lansată doar atunci când va fi momentul potrivit, dar nu a dat nicio indicație cu privire la momentul respectiv.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit la Kiev, unde se va întâlni cu preşedintele Zelenski.

Ucraina va sărbători „Ziua Europei” alături de țările din Uniunea Europeană la care speră să adere.

Good to be back in Kyiv.

Where the values we hold dear are defended everyday.

So it is such a fitting place to celebrate the day of Europe.

I welcome President @ZelenskyyUa‘s decision to make 9 May Europe Day also here in Ukraine. pic.twitter.com/MEGOEfgyIq

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 9, 2023

Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat luni că lupte „feroce” continuă la Bahmut şi a anunţat că trupele sale primesc mai multe muniţii după ce el a ameninţat că se va retrage din acest oraş din estul Ucrainei, informează agenţia AFP, preluată de Agerpres.

Progojin, în conflict deschis de luni de zile cu ierarhia militară rusă, a ameninţat vineri că îşi va retrage combatanţii, aflaţi în prima linie în acest oraş ucrainean pe care forţele ruse îl asaltează din august anul trecut, în cazul în care nu va primi mai multe muniţii din partea armatei.

Duminică, el a anunţat că a primit „promisiunea” că oamenii săi vor fi aprovizionaţi.

„Potrivit primelor informaţii, vom începe să primim muniţii”, a declarat Prigojin într-o înregistrare audio difuzată pe Telegram de serviciul său de presă.

Potrivit lui, forţele ruse au avansat 130 de metri în timpul zilei de luni la Bahmut, oraş din estul Ucrainei, epicentrul luptelor încă din vara trecută şi în prezent în mare parte distrus.

„Luptele (de la Bahmut) sunt feroce. Grupurile avansează şi vor continua să avanseze”, a adăugat Prigojin, afirmând că trupele ucrainene nu mai controlează decât 2,36 kilometri pătraţi din oraş.

La rândul său, Statul Major ucrainean a raportat că „ostilităţile continuă în oraşul Bahmut”, informând despre „acţiuni ofensive fără succes” ale trupelor ruse.

Bătălia pentru Bahmut, cea mai lungă din conflict, a fost marcată de pierderi grele în ambele tabere, în pofida importanţei strategice contestate a oraşului.

Ucraina spune că pregăteşte de luni de zile o contraofensivă de amploare, care pare tot mai iminentă şi poate că este deja în curs, notează AFP.

Forțele armate ucrainene au anunțat că 25 de rachete au fost lansate de Rusia în Ucraina în cursul nopții, iar 23 dintre acestea au fost doborâte, relatează The Guardian.

23 out of 25 cruise missiles launched by the enemy last night were shot down including about a dozen in the Kyiv region. No damage reported yet in Kyiv except for a fire caused by falling debris. Not many citizens in the capital got much sleep.

— Ukraine Front Lines (@EuromaidanPR) May 9, 2023

Apărarea aeriană ucraineană a distrus aproximativ 15 rachete de croazieră lansate de Rusia în spațiul aerian deasupra Kievului în primele ore ale zilei de marți, a declarat un oficial militar ucrainean, conform CNN.

Într-o postare pe Telegram, Serhiy Popko, șeful administrației militare a orașului, a declarat că din informațiile preliminare nu există victime și au fost provocate puține pagube.

„În cartierul Holosiiv, un incendiu a izbucnit în curtea unei case particulare”, a precizat el.

„Rachetele de croazieră lansate, mai ales cele de tip X-101 (X-555), nu și-au atins țintele. Apărarea antiaeriană a capitalei a funcționat din nou perfect!”, a adăugat oficialul.

Popko a precizat că atacul a fost „efectuat de patru bombardiere strategice Tu-95MS din regiunea Mării Caspice”, în cel de-al cincilea asalt aerian lansat de Rusia împotriva Kievului de la începutul lunii mai.

Atacurile interceptate marți vin după ce primarul Kievului a declarat că atacurile rusești de luni dimineață au marcat „cel mai masiv” atac cu drone al Moscovei asupra capitalei de la începutul invaziei de anul trecut. Armata ucraineană a avertizat că Rusia încearcă să epuizeze apărarea aeriană a Ucrainei înainte de contraofensivă.

Un sondaj publicat luni de Fundația pentru Inițiative Democratice (Democratic Initiatives Foundation) arată că peste 67% dintre ucraineni spun că războiul cu Rusia se poate încheia doar după victoria ucrainenilor, scrie The Kyiv Independent.

Aceștia consideră că niciun compromis cu Rusia nu este acceptabil, arată sondajul. 22% dintre respondenți spun că unele compromisuri sunt, totuși, posibile.

Aproximativ 5% dintre cei chestionați spun că orice compromis este acceptabil atâta timp cât acesta pune capăt războiului.

Potrivit aceluiași sondaj, 82% dintre ucraineni spun că nu există nicio diferență între președintele rus Vladimir Putin și dictatorul nazist Adolf Hitler. 11% dintre respondenți spun că sunt „probabil de acord” cu această afirmație.

De asemenea, ucrainenii consideră că Polonia (68%), SUA (67%) și Marea Britanie (45%) sunt țările care susțin cel mai mult Ucraina, în timp ce președintele polonez Andrzej Duda, liderul american Joe Biden și fostul premier britanic Boris Johnson sunt cei mai importanți susținători ai Kievului.

Cele mai populare două persoane din Ucraina sunt președintele Volodimir Zelenski și comandantul-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.

De asemenea, 40% dintre respondeți cred că Biserica Ortodoxă Ucraineană, controlată de Moscova, a ajutat Rusia în războiul său împotriva Ucrainei. 26% spun că sunt „probabil de acord” cu această afirmație.

Ministerul de Externe de la Roma a „recomandat cu tărie” ca toți italienii care se află încă în Ucraina să folosească orice fel de mijloc și să părăsească țara, relatează Sky News.

Alerta a fost emisă în urma „atacurilor cu rachete tot mai puternice asupra Kievului și pe întreg teritoriul ucrainean”, a precizat ministerul, pe site-ul său.

„Toate călătoriile în Ucraina (…) sunt puternic descurajate”, a mai transmis ministerul de la Roma, îndemnându-i pe italienii care merg la muncă în Ucraina să ia „măsuri adecvate de prevenire și reducere a riscurilor” și să dea dovadă de „prudență maximă”.

Rusia a lansat un nou val de drone, rachete și lovituri aeriene asupra orașelor ucrainene luni dimineață.

Nu mai puțin de 16 raiduri cu rachete au vizat regiunile Harkov, Herson, Mikolaiv și Odesa, iar 61 de atacuri aeriene au vizat zone populate și poziții militare.

Forțele ruse au efectuat luni un atac cu rachete asupra orașului Pavlohrad din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat guvernatorul regional Serhii Lysak, într-un mesaj publicat pe Telegram, conform Ukrainska Pravda.

„Armata rusă a lansat rachete asupra districtului Pavlohrad. Două explozii au avut loc în hromada Mezhyrich. Forțele inamice au desfășurat probabil rachete Iskander”, a precizat șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk. Hromada este o unitate administrativă care desemnează un oraș, un sat sau mai multe sate și teritoriile lor adiacente.

Guvernatorul a precizat că, până în prezent, nu s-au înregistrat victime sau decese.

Mai multe explozii au zguduit orașul Pavlohrad din regiunea Dnipropetrovsk și la finalul zilei de duminică, 30 aprilie. Autoritățile orașului au raportat ulterior că nu a existat niciun pericol chimic în urma exploziilor.

În orașul Pavlohrad se află o uzină chimică folosită pentru depozitarea vechilor rachete din epoca sovietică.

Șeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, spune că trupele sale au început să primească muniția de care aveau nevoie și a raportat lupte grele în orașul Bahmut din estul Ucrainei, relatează Al Jazeera.

„Astăzi, unitățile au avansat maximum 130 de metri… Lupte aprige au loc, dar grupurile (de luptători, n.r.) continuă să avanseze”, a spus Evgheni Prigojin, într-un mesaj audio publicat pe rețelele de socializare.

„Potrivit datelor preliminare, începem să primim muniție. Nu am văzut (încă) acest lucru în practică”, a adăugat șeful organizației paramilitare.

Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra orașului Bahmut din regiunea Donețk în speranța de a-l cuceri până marți, 9 mai, a afirmat duminică seara generalul ucrainean Oleksandr Sîrskii, responsabil cu apărarea orașului asediat, promițând să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru, scrie Reuters.

Generalul-colonel Oleksandr Sîrskii, comandantul ucrainean al forțelor terestre, susține că forțele ruse au crescut intensitatea bombardamentelor cu arme grele asupra orașului, au început să folosească echipamente mai avansate și își regrupează trupele.

Mai multe informații: Generalul ucrainean care conduce rezistența la Bahmut: Rusia vrea să cucerească orașul până marți și a intensificat bombardamentele

Urmărește-ne pe Google News