Război în Ucraina, ziua 443 | Noi pierderi ale rușilor în Bahmut, anunțate de șeful Wagner: „5 kilometri numai astăzi”

Serghei Jirnov, un fost spion al KGB, afirmă că, de mai multe săptâmâni, există tensiuni puternice între președintele rus Vladimir Putin și liderul grupării de mercenari Wagner, precizând că Evgheni Prigojin l-a învins pe Putin în ochii opiniei publice, scrie Euractiv citând Rador.

Conform fostului spion, Prigojin din ce în ce mai critic față de Kremlin din cauza derutei armatei ruse apărute în ultimele zile și, cel mai recent, din cauza retragerii trupelor regulate ruse din orașul asediat Bahmut.

„Vorbele rostite împotriva ministrului apărării, Serghei Șoigu, sau a șefului Statului Major al Armatei ruse, (generalul Valeri) Gherasimov, de o vreme, arată că toate simbolurile au fost depășite. Prigojin este președintele interimar, Putin nu mai există. Și dacă nu va fi ucis înainte, Prigojin va fi președinte în 2024”, a spus Jirnov, într-un interviu acordat publicației La Dépêche du Midi.

Mai multe informații: Un fost spion KGB afirmă că Evgheni Prigojin e președintele interimar al Rusiei, pentru că „Putin, un om depășit și nebun, nu mai există”

Cel puțin 480 de copii au fost uciși de agresiunea rusă, a anunțat vineri Parchetul General ucrainean, potrivit Sky News.

Alți 968 de copii ucraineni au fost răniți de la începutul războiului, a adăugat procuratura.

Biroul a furnizat actualizări regulate cu privire la presupusele crime de război comise de forțele ruse după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei.

Cele mai recente cifre sugerează că au fost înregistrate 86.237 de crime de agresiune și crime de război, alături de alte 17.123 de crime împotriva securității naționale.

Ambele infracțiuni contravin regulilor de război prevăzute în Convențiile de la Geneva.

O notă internă a UE sugerează că Ucraina a pierdut 13.000 de soldați de la începutul invaziei ruse pe scară largă, relatează vineri Euractiv, potrivit The Kyiv Independent.

Nota arată că alți 35.000 de militari ucraineni au fost răniți în luptă.

Documentul citează, de asemenea, informații americane care plasează rata victimelor ucrainene la 17.500 de militari uciși în acțiune și între 124.000 și 131.000 de persoane care au fost scoase din luptă „din cauza rănilor, morții sau dispariției, ori din alte motive”, precizează Euractiv.

Nici Ucraina, nici Rusia nu au furnizat informații precise despre pierderile de soldați.

Pe 16 aprilie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că numărul total al victimelor militare ucrainene este „mai mic decât numărul celor uciși de cutremurul din Turcia”. Ulterior, el și-a cerut scuze pentru comparație.

Bilanțul victimelor din Turcia în urma celor două cutremure puternice care au lovit țara pe 6 februarie a trecut de 50.500 de morți, a anunțat ministrul turc de interne Suleyman Soylu, pe 14 aprilie.

Trei ofițeri ucraineni de poliție au fost răniți în bombardamente de artilerie asupra orașului asediat Bahmut, a anunțat vineri Ministerul ucrainean de Interne, potrivit Sky News.

Orașul din estul țării este scena unor lupte violente de mai multe luni de zile, iar ambele părți au suferit pierderi grave.

Autoritatea a distribuit fotografii ale unei veste antiglonț care a salvat viața unui ofițer și ale unui aparat radio de emisie distrus.

„Așa arată astăzi rezistența și curajul tuturor apărătorilor Ucrainei, inclusiv al ofițerilor de aplicare a legii, care își fac datoria cu onoare. Acesta este modul în care se face treaba – de dragul securității și al păcii”, a precizat ministerul ucrainean.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Rusia este deja „pregătită pe plan intern pentru înfrângere”, iar Ucraina trebuie să facă presiuni zilnice asupra forțelor ruse, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul video de seară adresat națiunii, potrivit Sky News.

Liderul ucrainean a precizat că trupele ucrainene trebuie să se asigure că transformă „sentimentul de înfrângere al Rusiei în fuga lor (a forțelor ruse, n.r.), în greșelile lor, în pierderile lor”.

„Le mulțumesc fiecăruia dintre cei care distrug inamicul. Le sunt recunoscător tuturor celor care, în pofida oricăror dificultăți, înapoiază pământul nostru Ucrainei”, a adăugat el.

Liderul în vârstă de 45 de ani a mai spus țării sale i se pregătesc mai multe arme și că luptătorii ucraineni vor avea „și mai multe oportunități de a-l învinge pe agresor”.

De la începutul invaziei ruse, 740 de sirene de raid aerian au sunat în Kiev, a anunțat vineri Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Ministerul a precizat că sirenele de raid aerian au durat, în total, 851 de ore și 38 de minute, adică peste 35 de zile.

Pentru mulți locuitori ai Kievului, aceste 851 de ore și 38 de minute au fost petrecute ascunzându-se în adăposturi antiaeriene sau pe coridoare fără ferestre, uneori în sunetul exploziilor.

Cu toate acestea, „nicio rachetă sau dronă nu și-a atins ținta” în Kiev în ultimele două luni, datorită activității apărării antiaeriene, a adăugat Ministerul Apărării.

Rusia a încercat în repetate rânduri să atace capitala Ucrainei în perioada premergătoare zilei de 9 mai, o sărbătoare importantă în Rusia care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra nazismului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 6 mai, forțele aeriene ucrainene au recunoscut public că o rachetă balistică rusă Kh-47 Kinjal a fost doborâtă deasupra regiunii Kiev, pentru prima dată de la începutul războiului, cu ajutorul sistemelui de apărare antiaeriană Patriot.

Contraofensiva planificată de Ucraina pentru recâștigarea teritoriilor ocupate de Moscova are șanse mari de succes, dar ar putea aduce un număr mare de victime dacă Rusia își folosește bine apărarea pe care a pregătit-o, a declarat vineri președintele ceh Petr Pavel, fost general NATO, potrivit Reuters.

Pavel, în vârstă de 61 de ani, a declarat într-un interviu că Ucraina are nevoie de sprijin pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, dar aderarea la oricare dintre aceste organizații internaționale va fi un proces de lungă durată, deși discuțiile privind primirea în UE ar putea începe în acest an.

Pavel, care a fost șeful armatei cehe și, de asemenea, principalul consilier militar al secretarului general al NATO în perioada 2015-2018, a declarat că Ucraina va primi în cele din urmă avioanele de luptă occidentale pe care le-a solicitat, dar că este imposibil ca acestea să fie livrate la timp pentru viitoarea ofensivă și că acum există priorități mai importante, cum ar fi muniția.

Mai multe informații: Președintele ceh Petr Pavel: Contraofensiva ucraineană are „mari șanse mari de succes”, iar Kievul va primi avioanele moderne de luptă cerute

Trupele ruse au atacat vineri satul Cherneshchyna, aflat pe linia frontului în regiunea Harkov, în apropiere de Izium, a anunțat guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a lovit o fermă și l-a ucis pe bărbatul care o deținea, în vârstă de 30 de ani, potrivit lui Sinegubov.

În aceeași zi, localitatea Kostiantynivka, din regiunea estică Donețk, s-a aflat sub tirul rușilor timp de aproape o oră, a declarat șeful administrației militare a orașului, Oleksii Roslov, pentru postul de știri Suspilne.

Potrivit lui Roslov, atacul cu mai multe tipuri de arme a rănit o femeie și a provocat „multe pagube și distrugeri”.

Forțele ruse au bombardat, de asemenea, regiunea sudică Herson, lovind o casă din districtul Kakhovka, unde două femei au fost ucise, a anunțat biroul procurorului regional. Un alt rezident a fost rănit și spitalizat.

Armata rusă a lovit, de asemenea, districtul Darivka din regiunea Herson, rănind o femeie, dar și capitala regională, fără a fi raportate victime până în prezent.

Un clădire înaltă, case, clădiri agricole, clădirea unui consiliu sătesc și o mașină au fost avariate în regiunea Herson, au adăugat procurorii.

Potrivit agenției ONU pentru drepturile omului, războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a ucis cel puțin 8.791 de civili și a rănit cel puțin alte 14.815 persoane, din 24 februarie 2022 și până pe 7 mai. În fiecare actualizare, agenția raportează că numărul real al victimelor este probabil considerabil mai mare, deoarece informațiile din locurile cu ostilități în desfășurare vin cu întârziere.

Mai multe explozii au fost raportate în orașul Luhansk din estul Ucrainei, care este ocupat de forțele ruse și este un centru important pentru așa-numita „operațiune militară specială” a Moscovei, potrivit unor conturi și videoclipuri de pe rețelele de socializare, relatează CNN.

Șeful autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a acuzat Ucraina pentru atac, numindu-l „o altă încercare a regimului terorist de la Kiev de a intimida civilii”.

„Pompierii și toate serviciile de urgență se află la fața locului. Circumstanțele incidentului și informațiile despre victime sunt în curs de verificare”, a anunțat el.

Pasechnik a precizat că districtul Leninski din oraș a fost bombardat de „Ziua Republicii” – o sărbătoare din regiunea separatistă.

Orașul Luhansk a fost rareori atacat de forțele ucrainene după începutul invaziei ruse, deoarece se află în afara razei de acțiune a rachetelor și a sistemelor lor de rachete cu rază lungă de acțiune, cum ar fi HIMARS.

Un cont de Telegram a anunțat că au avut loc două explozii și că deasupra orașului era vizibil fum. O înregistrare video postată online arată o coloană mare de fum negru.

Agenția rusă de știri TASS a citat un fost oficial din Luhansk care a declarat că „pentru prima dată forțele armate ucrainene au folosit rachete cu o rază de acțiune de 150 de kilometri”, după cel puțin două explozii care au avut loc în oraș vineri seară. TASS l-a citat pe un locotenent-colonel în retragere din cadrul Miliției Republicii Populare Luhansk, Andrei Marochko, dar a precizat că nu a existat nicio confirmare oficială a informației.

Marea Britanie a anunțat săptămâna aceasta că a transferat Ucrainei rachet de croazieră Storm Shadow. Acestea sunt de obicei lansate din aer.

Ucraina nu a făcut niciun comentariu cu privire la vreun atac împotriva forțelor ruse din Luhansk.

Gigantul francez Pernod Ricard, care activează pe piața băuturilor, a anunțat că a încetat să mai exporte toate mărcile sale în Rusia și că nu le va mai distribui, în urma presiunilor publice privind activitățile sale comerciale din această țară, scrie Al Jazeera.

Grupul, care deține o serie de mărci de băuturi premium, printre care romul Havana Club, whisky-ul Jameson și șampania Mumm, a încetat să mai exporte în Rusia la sfârșitul lunii aprilie, a precizat acesta.

„Evaluăm cum să ne adaptăm organizația locală în lumina acestor decizii, respectând în același timp pe deplin toate reglementările legale locale”, a precizat grupul într-un comunicat, adăugând că încetarea distribuției de băuturi „va dura câteva luni”.

Mai multe detalii: Rușii rămân fără o serie de băuturi premium. Gigantul francez Pernod Ricard își anunță retragerea completă de pe piața rusă

Oficialii numiți de Rusia la conducerea părții ocupate a regiunii Zaporojie au anunțat o nouă tentativă de asasinat împotriva unui oficial local, informează CNN.

O explozie în Melitopol, vineri dimineața devreme, „s-a dovedit a fi un atentat împotriva unui angajat al unuia dintre ministerele din regiunea Zaporojie”, a afirmat Vladimir Rogov, membru al administrației militar-civile numite de Moscova.

O anchetă a fost lansată în cazul tentativei de asasinare a ministrului adjunct interimar al construcțiilor din regiunea Zaporojie, după ce un dispozitiv exploziv improvizat (DEI) a fost plasat într-un container de gunoi din apropierea intrării într-un apartament din Melitopol, a precizat Rogov.

„Dispozitivul a fost detonat când oficialul ieșea” din clădire, a adăugat Rogov, precizând că oficialul a suferit mai multe răni provocate de explozie.

În ultimele săptămâni au avut loc mai multe tentative de asasinat împotriva unor oficiali numiți de Rusia în părțile ocupate din sudul Ucrainei. În Melitopol, un ofițer de poliție a fost ucis, iar un alt oficial a scăpat doar cu răni într-un al doilea incident.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a acuzat vineri SUA de mituirea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru a emite mandatul de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, într-un atac concertat al Moscovei împotriva acestei instanţe internaţionale, informează agenția de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Din câte îmi aduc aminte, bugetul din acest an al tribunalului special a crescut cu 24 de milioane de euro. Poate fi interpretat indiferent cum, dar în esenţă pare a fi o mită din partea autorităţilor americane”, a spus Medvedev în timpul discursului său la Forumul juridic internaţional din Sankt Petersburg.

Fostul preşedinte și premier rus, de formaţie jurist, a subliniat că „mita” ar fi avut drept scop promovarea „cazurilor antiruseşti legate de conflictul din Ucraina”. Mandatul de arestare „este, bineînţeles, demonstrativ şi absurd, chiar dureros. Dar, din păcate, are anumite consecinţe”, a spus el.

Medvedev a declarat că sistemul de drept internaţional a început să se destrame odată cu înfiinţarea, în 1993, a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga. „Tocmai din acea perioadă, credinţa în justiţia internaţională a fost serios subminată şi a început să dispară”, a mai susținut fostul președinte rus.

Kievul este pe cale să aducă pe câmpul de luptă primele exemplare ale unui nou tanc de luptă fabricat în Ucraina, potrivit ministrului apărării, Oleksii Reznikov, relatează CNN.

Reznikov a postat o înregistrare video cu un test drive al noului tanc ucrainean Oplot, afirmând: „Este întotdeauna o plăcere să testezi echipamente care merg pe linia frontului. Dar când este vorba de echipament ucrainean, este de multe ori mai plăcut”.

„Sunt convins că un tanc ucrainean, precum Oplot, ar trebui să se afle în fruntea coaliției tancurilor”, a adăugat el.

Oplot a fost construit la Harkov de producătorul de stat de armament Ukroboronprom și este o iterație a tancului principal de luptă T-84 de concepție sovietică.

Analiștii occidentali spun că este rapid și ușor manevrabil și că are un sistem de control al focului și o protecție blindată mai avansată decât versiunile anterioare.

Mai multe informatii: Ucraina aruncă în luptă noul model de tancuri Oplot, fabricat la Harkov. Ce spune ministrul Oleksii Reznikov după ce l-a testat

Decizia Marii Britanii de a furniza Ucrainei rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune este „un alt pas extrem de ostil al Londrei, menit să aprovizioneze în continuare Ucraina cu arme și să conducă la o escaladare gravă a situației în zona operațiunii militare speciale”, a afirmat vineri Ministerul rus de Externe, relatează CNN. Președintele Vladimir Putin a folosit în mod repetat termenul „operațiune militară specială” pentru a se referi la războiul Rusiei din Ucraina.

„Transferul de sisteme de rachete de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune către regimul de la Kiev confirmă în mod clar nivelul fără precedent de implicare a Marii Britanii în conflictul ucrainean”, a transmis ministerul condus de Serghei Lavrov.

Rusia „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza amenințările care pot apărea în urma utilizării de către Ucraina a rachetelor de croazieră britanice „, a adăugat ministerul.

Anterior în cursul zilei de vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Rusia este „fără îndoială” pregătită să facă față continuării furnizării de arme occidentale către Ucraina.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a confirmat joi că Regatul Unit a livrat mai multe rachete de croazieră „Storm Shadow” Ucrainei, calificând donația drept „cea mai bună șansă a Ucrainei de a se apăra împotriva brutalității continue a Rusiei”.

Belgia va trimite Ucrainei, ca cel mai recent pachet de sprijin, impozitul pe care l-a colectat din activele rusești înghețate, în valoare de 100 de milioane de dolari, potrivit unui anunț al guvernului belgian, relatează CNN.

„Pentru ca războiul să se încheie, contraofensiva planificată de Ucraina trebuie să aibă succes. Ajutorul suplimentar pe care Belgia îl oferă astăzi va contribui la acest lucru”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, într-un comunicat.

Jumătate din acest sprijin va fi în scopuri militare, iar cealaltă jumătate va fi folosită pentru a ajutorarea civililor, a precizat premierul belgian.

În februarie, Uniunea Europeană a înființat un grup de lucru pentru a examina dacă activele rusești înghețate pot fi folosite în efortul Ucrainei de reconstrucție. Economia Ucrainei s-a redus cu peste 30% în 2022, deoarece războiul a distrus infrastructura, a afectat întreprinderile și a perturbat viața de zi cu zi, potrivit Ministerului Economiei din această țară.

Costul reconstrucției și al redresării țării a fost estimat la aproximativ 349 de miliarde de dolari într-o evaluare din septembrie 2022 a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene și a guvernului ucrainean – dar luptele continue au făcut ca, de atunci și până în prezent, aceste costuri să crească.

Un oficial de rang înalt al UE a estimat la începutul acestui an că Uniunea Europeană și aliații occidentali au înghețat active de peste 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale ruse care ar putea fi potențial folosite pentru reconstrucția Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său sud-african, că Moscova nu a refuzat niciodată „calea diplomatică” pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, a anunțat Kremlinul, potrivit Reuters.

Liderul rus a declarat că susține propunerea președintelui sud-african Cyril Ramaphosa de a implica liderii africani în procesul de pace, conform unui comunicat de presă emis de către Kremlin.

De asemenea, Putin a reiterat oferta de a livra gratuit cereale și îngrășăminte rusești țărilor africane.

Convorbirea de vineri dintre cei doi lideri a avut loc la cererea părții sud-africane, a precizat Kremlinul.

Africa de Sud s-a poziționat ca fiind neutră în acest război, aflat acum în a 15-a lună. Vineri, oficialii din această țară au ripostat la acuzațiile SUA potrivit cărora o navă rusă aflată pe lista sancțiunilor ar fi preluat arme de la o bază navală din apropierea Cape Town, la sfârșitul anului trecut. Ambasadorul SUA în Africa de Sud a declarat joi că este convins că o navă rusă a încărcat arme de la baza navală Simons Town în decembrie, sugerând că incidentul nu este în concordanță cu neutralitatea declarată a Pretoriei. Ulterior, Ramaphosa a declarat că a deschis o anchetă cu privire la această acuzație.

Poliția din Sankt Petersburg a creat o unitate antidronă pentru a detecta vehiculele aeriene fără pilot în urma presupusului atac cu drone asupra Kremlinului, scrie Reuters.

Departamentul de Interne din cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei a precizat că unitatea a fost lansată pe 9 mai, în timpul evenimentelor de Ziua Victoriei.

Scopul acesteia este de a „asigura protecția ordinii publice” în timpul marilor evenimente publice, a declarat Roman Uvarov, șeful departamentului, într-un mesaj video.

Unitatea va include ofițeri înarmați cu puști cu lunetă și carabine, grupuri antrenate pentru a neutraliza dronele și patrule mobile pentru reținerea persoanelor suspectate că operează drone.

Mai multe informații: Poliția rusă a înființat o unitate antidronă în Sankt Petersburg, după presupusul atac asupra Kremlinului

Rheinmetall a fondat o societate mixtă cu conglomeratul ucrainean de stat Ukroboronprom pentru a construi și repara tancuri în Ucraina, relatează vineri cotidianul Handelsblatt, citându-l pe directorul executiv al producătorului german de armament, potrivit Reuters.

„Contractele au fost semnate”, a declarat directorul executiv Armin Papperger pentru Handelsblatt, adăugând că cooperarea va acoperi întreținerea și repararea vehiculelor blindate în Ucraina, în timp ce construcția tancurilor va fi pregătită în paralel.

Rheinmetall va deține un pachet majoritar de 51% în noua companie și va asigura managementul, a adăugat Handelsblatt.

Compania germană se așteaptă să semneze în zilele următoare contracte pentru încă două societăți mixte, pentru muniție și apărare antiaeriană, potrivit Handelsblatt.

„Ucraina va beneficia de un transfer cuprinzător de tehnologie, precum și de o furnizare pe termen scurt de echipamente militare din Germania”, a declarat Papperger, pentru Handelsblatt.

Publicația îl citează și pe șeful Ukroboronprom, Yurii Husyev, care a salutat dorința Rheinmetall de a sprijini Ucraina în lupta împotriva Rusiei.

Rheinmetall a profitat de o creștere a cheltuielilor pentru apărare după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Germania furnizând, de asemenea, ajutor și arme Kievului care să ajute la respingerea forțelor ruse. Rheinmetall produce muniție, alte echipamente militare, dar și tancurile Leopard pe care Germania a decis să le trimită Ucrainei, tancuri pe care compania le produce împreună cu Krauss-Maffei Wegmann (KMG).

Kremlinul afirmă că o întâlnire între președintele Vladimir Putin și trimisul special chinez Li Hui nu a fost încă stabilită, scrie Al Jazeera.

„Nu există încă o astfel de întâlnire în program”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Totul va fi elaborat prin canale diplomatice”, a precizat acesta.

Ministerul chinez de Externe a transmis că reprezentantul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice va vizita începând de luni Ucraina, Polonia, Franța, Germania și Rusia pentru a promova tratativele de pace în cazul războiului din Ucraina.

Doi piloți ruși au fost uciși vineri, 12 mai, după ce un elicopter militar rusesc Mi-28 s-a prăbușit în peninsula anexată Crimeea, au anunțat agențiile ruse de presă, citând Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

Ministerul rus al Apărării a precizat, într-un comunicat de presă, că, în opinia sa, motivul prăbușirii a fost o defecțiune a echipamentului, conform agenției de știri TASS.

Prăbușirea aparatului a avut loc la ora locală 15.42 (12.42 GMT), în timpul unui zbor de antrenament, iar elicopterul zbura fără arme, a adăugat ministerul condus de Serghei Șoigu.

O anchetă a fost deschisă pentru a fi identificată cauza prăbușirii, care a avut loc în regiunea Djankoi din nordul Crimeei.

Mai multe informații: Un elicopter militar rusesc s-a prăbușit în Crimeea. Moscova spune că incidentul, în care au murit doi piloți, a avut loc în timpul unui zbor de antrenament

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit, într-un mesaj publicat pe Twitter, premierului britanic Rishi Sunak pentru că Regatul Unit a trimis Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, scrie Reuters.

„Am avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul britanic Rishi Sunak. I-am mulțumit pentru îmbunătățirea semnificativă a capacităților noastre cu rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune și pentru alte tipuri de asistență militară de neînlocuit. Am discutat despre continuarea cooperării în domeniul apărării și ne-am coordonat pozițiile în ajunul evenimentelor internaționale viitoare. În special, avem nevoie de semnale clare cu privire la viitorul Ucrainei în cadrul NATO”, a scris Zelenski.

Joi, secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a confirmat că Marea Britanie va trimite Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune.

Zelenski este așteptat să participe la următorul summit NATO de la Vilnius, din iulie, și a solicitat în mod repetat un calendar mai ferm și măsuri mai concrete pentru ca Ucraina să adere la alianța militară.

Șeful grupului rus de mercenari Wagner a criticat aspru Ministerul rus al Apărării din cauza a ceea ce el descrie ca fiind deteriorarea poziției forțelor ruse în orașul asediat Bahmut din regiunea Donețk, relatează CNN.

Reacția acestuia vine după ce ministerul rus al Apărării a recunoscut vineri că forțele sale s-au retras din zonele de la nord de orașul Bahmut, susținând că s-au mutat pe poziții defensive mai avantajoase.

Această declarație „ca să spunem așa, a fost vicleană”, a declarat șeful organizației paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, adăugând că ministerul trebuie „imediat să înceteze să mai mintă”.

Prigojin a descris regruparea trupelor invocată de ministerul lui Serghei Șoigu ca fiind „o retragere netactică” și a susținut că „a existat pur și simplu o fugă a unităților Ministerului Apărării din flancuri, prin urmare, o ieșire spre rezervorul Berkhivka”, care se află imediat la nord-vest de Bahmut.

În total, această retragere reprezintă pierderea a cinci kilometri pătrați „numai astăzi”, a susținut șeful Wagner.

Forțele ucrainene „se vor afla la o distanță de 500 de metri de Bahmut, ocupând toate înălțimile tactice”, a susținut Prigojin. De asemenea, el a precizat că trupele ucrainene au „eliberat complet” drumul intens disputat care duce de la Ceasov Iar la Bahmut, drum ce este o rută-cheie pentru eforturile Kievului de a-și realimenta forțele din Bahmut.

Șeful Wagner și-a reluat, de asemenea, plângerile anterioare privind lipsa de sprijin din partea Ministerului Apărării, în timp ce flancurile pozițiilor ruse se destramă, și s-a întrebat dacă nu cumva grupul și luptătorii săi vor fi acuzați de trădare în cazul în care vor părăsi Bahmutul fără permisiunea șefului Statului Major General al Rusiei (generalul Valeri Gherasimov).

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri Curtea Penală Internaţională (CPI) că ar fi „un instrument obedient” în mâinile ţărilor anglo-saxone şi că nu ar fi contribuit niciodată la soluţionarea conflictelor, ci doar la agravarea lor, scrie Agerpres preluând EFE.

„Acest veritabil pseudo-tribunal, transformat într-un instrument obedient în mâinile anglo-saxonilor continuă să dea dovadă de părtinire politică, ineficienţă şi lipsă de profesionalism”, a declarat Lavrov, în cadrul unui discurs rostit la Forumul juridic internaţional de la Sankt Petersburg.

Lavrov a subliniat că, atunci când a fost vorba de a interveni într-o problemă regională, instanţa de la Haga ‘nu a contribuit niciodată la soluţionarea politica a conflictelor, ci doar le-a agravat”.

„Astăzi acest organism se pregăteşte să ia noi decizii scandaloase. Aceasta vizează extinderea în mod unilateral a sferei sale de aplicare juridică. Încălcând dreptul internaţional, el ignoră imunitatea oficialilor de stat”, a spus Lavrov.

Ministrul a legat mandatul de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin de maşinaţiuni promovate de „susţinătorii săi occidentali”.

Mai multe informații: Serghei Lavrov acuză CPI că este „un instrument obedient în mâinile anglo-saxonilor” care nu a făcut decât să agraveze conflictele

Majoritatea germanilor doresc ca Ucraina să înceapă negocieri cu Rusia pentru încheierea războiului declanşat de invazia rusă în urmă cu aproape 15 luni, arată un sondaj de opinie efectuat de institutul de cercetare YouGov pentru agenţia germană de presă DPA, potrivit Agerpres.

La întrebarea „Credeţi că Ucraina trebuie sau nu să negocieze cu Rusia pentru a încheia războiul în acest moment?”, 55% din cei care au răspuns au fost pentru tratative de pace imediat, iar 28% împotrivă.

O majoritate de 54% s-a pronunţat împotriva unei oferte de aderare la NATO pentru Ucraina.

Sondajul a fost efectuat în perioada 5-10 mai pe un eşantion de 2147 de germani din toată ţara. Rezultatele au fost ponderate şi sunt reprezentative pentru populaţia cu vârste de peste 18 ani.

Mai multe detalii: Majoritatea germanilor doresc ca Ucraina să negocieze cu Rusia încheierea războiului și se opun aderării imediate a acesteia la NATO, arată un sondaj

După ce Kievul a primit rachete cu rază lungă de acțiune din partea Marii Britanii, Kremlinul a declarat că este pregătit să facă față continuării furnizării de arme către Ucraina de către Occident, relatează CNN.

„Așa cum am spus, pomparea de arme către Ucraina din partea țărilor din Occidentul colectiv continuă și va continua. Acesta este un lucru rău”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unui briefing de presă.

Întrebat dacă Rusia este pregătită pentru această evoluție, Peskov a răspuns: „Fără îndoială că suntem”.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a confirmat joi că Regatul Unit a livrat Ucrainei mai multe rachete de croazieră „Storm Shadow”, calificând donația drept „cea mai bună șansă a Ucrainei de a se apăra împotriva brutalității continue a Rusiei”.

Aceste rachete oferă Ucrainei o nouă capacitate de atac cu rază lungă de acțiune înainte de iminenta contraofensivă împotriva forțelor ruse, au precizat mai mulți oficiali occidentali de rang înalt pentru CNN.

Germania intenționează să cumpere 18 tancuri principale de luptă Leopard 2 cu o sumă de 525 milioane de euro (457 milioane de lire sterline) pentru a-și înlocui tancurile livrate Ucrainei, a declarat vineri o sursă din domeniul apărării pentru Reuters.

Prețul total, inclusiv o opțiune pentru alte 105 tancuri, va fi de 2,9 miliarde de euro (2,5 miliarde de lire sterline), iar comisia de buget a parlamentului german este așteptată să aprobe acordul la sfârșitul lunii mai, a precizat sursa.

Germania a furnizat 18 tancuri Leopard 2 Ucrainei de la începutul invaziei ruse și a anunțat că intenționează să acopere deficitul, cu noi tancuri, cât mai curând posibil.

Modelul Leopard este fabricat în comun de KMW și Rheinmetall.

Kremlinul spune că nu există nimic nou de anunțat cu privire la reînnoirea, la Istanbul, a acordului de la Marea Neagră privind cerealele și că o eventuală discuție între liderii Turciei și Rusiei nu va ajuta la obținerea unei înțelegeri, relatează Reuters.

Într-un biefing de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că doar implementarea deplină a acordului ar facilita prelungirea acestuia.

Rusia a insistat în repetate rânduri că sancțiunile occidentale îi împiedică exportul de produse agricole și că nu este dispusă să prelungească acordul care permite Ucrainei să exporte cereale prin porturile de la Marea Neagră dacă acest lucru nu se schimbă. Printre factorii indicați de Moscova care trebuie soluționați se numără deconectarea Băncii Agricole Ruse de la sistemul de plăți Swift și dificultățile de a asigura navele de export.

Anterior în cursul zilei de vineri, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că părțile la pactul privind cerealele se apropie de un acord pentru prelungirea acestuia.

Kremlinul spune că nu are cunoștință de existența unei misiuni de pace a Vaticanului, după ce surse diplomatice au declarat pentru agenția de presă Reuters că președintele Volodimir Zelenski ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Papa Francisc la Vatican, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Moscova nu are informații despre această inițiativă, dar a precizat că astfel de informații ar putea fi aduse la cunoștința Rusiei în viitor.

Papa Francisc a declarat că Sfântul Scaun este implicat într-o misiune de pace pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.

O explozie puternică a fost auzită în Melitopol în primele ore ale zilei de vineri, a anunțat primarul ucrainean al orașului ocupat, Ivan Fedorov, care acum se află în exil, potrivit Al Jazeera.

„O singură explozie puternică în Melitopol. A răsunat chiar în centrul orașului”, a afirmat exilul, într-o postare pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut vineri că forțele sale s-au retras din zonele de la nord de orașul Bahmut, devenit epicentrul luptelor din estul Ucrainei, susținând că s-au mutat pe poziții defensive mai avantajoase, relatează CNN.

„Pentru a crește stabilitatea apărării, unitățile din grupul «Sud» al trupelor ruse au ocupat linia din direcția Maloilyinovka”, a transmis ministerul de la Moscova, în actualizarea sa zilnică de vineri.

Potrivit instituției de apărare, această mișcare va permite trupelor sale să profite de „condițiile favorabile ale rezervorului Berkhivka”, deși confirmă efectiv pierderea, de către forțele ruse, a câtorva kilometri de teritoriu în Bahmut.

Fondatorul și finanțatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a răspuns ministerului, afirmând că „acest lucru se numește fugă și nu regrupare”, promițând să dea ulterior mai multe detalii.

Mai multe detalii: Ministerul rus al Apărării recunoaște pierderile suferite la nord de Bahmut și anunță regruparea pe poziții „mai avantajoase”. Reacția lui Prigojin

Ministerul Apărării rus a luat măsuri destinate să consolideze protecţia bazei navale ruse din Sevastopol (în peninsula Crimeea anexată), în eventualiatea atacurilor ucrainene cu drone navale, a informat vineri comandantul Flotei ruse din Marea Neagră, vice-amiralul Viktor Sokolok, potrivit agenției de știri EFE, preluată de Agerpres.

„Din cauza ameninţării atacurilor cu drone robotizate de suprafaţă şi subacvatice a fost mărit numărul de mijloace tehnice pentru protecţia bazei principale a flotei, precum şi a danelor de acostare a navelor”, a declarat vice-amiralul Sokolok pentru ziarul armatei ruse, Krasnaia Zvezda.

În plus, a spus el, au fost instalate „posturi de observare optico-electronice şi radiotehnice” pentru detectarea timpurie a atacurilor.

Baza navală din Sevastopol a fost ţinta mai multor atacuri cu drone ucrainene până acum. Pe 7 mai, guvernatorul oraşului Sevastopol, Mihail Razvojaev, a declarat că portul fusese atacat de cel puţin 10 drone ucrainene, care au fost interceptate de apărarea antiaeriană rusă.

În aceeaşi zi, Ministerul rus al Apărării a raportat un număr de 22 de drone ucrainene, care au fost eliminate – potrivit acestuia – prin mijloace antiaeriene şi de război electronic. Instituţia de apărare rusă anunțase pe 24 aprilie că antiaeriana a respins un atac cu trei drone navale care se îndreptau spre golful Sevastopol.

Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au desfășurat operațiuni ofensive de-a lungul întregii linii de contact în direcția tactică Soledar cu o lungime de peste 95 km, relatează agenția de stat rusă Tass care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Rusia, generalul-locotenent Igor Konașenkov.

„Unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei au lansat 26 de atacuri, în care au fost implicați peste 1.000 de militari, până la 40 de tancuri, precum și alte echipamente militare și speciale. Toate atacurile unităților Forțelor Armate ale Ucrainei au fost respinse”, a precizat oficialul.

Kremlinul a refuzat să comenteze relatarea CNN conform căreia SUA iau în considerare o ridicare limitată a sancțiunilor împotriva Rusiei, ca parte a unui acord de schimb de prizonieri.

CNN a relatat joi că SUA explorează opțiuni, inclusiv reducerea sancțiunilor, pentru a asigura eliberarea a doi americani încarcerați în SUA: fostul pușcaș marin Paul Whelan și jurnalistul Evan Gershkovich, deoarece în prezent nu există cetățeni ruși de rang înalt în închisorile din SUA.

Întrebat despre această relatare, Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să comenteze dacă Moscova a primit astfel de propuneri de la Washington și dacă va lua în considerare astfel de opțiuni.

„Nu vom oferi deloc niciun comentariu pe acest subiect”, a spus Peskov, ca răspuns la întrebările reporterilor.

Ucraina spune că a recâștigat teren în Bahmut, un avans rar după luni de lupte aprige pentru controlul orașului din regiunea Donețk, relatează BBC.

Ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că forțele ucrainene au avansat doi kilometri într-o săptămână.

Acest lucru a fost comunicat anterior de către fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin, a căror luptători se află în centrul luptelor pentru controlul orașului, dar și de bloggeri ruși. Cu toate acestea, Moscova a negat informația.

„Declarațiile individuale de pe Telegram despre o un avans în mai multe puncte din prima linie nu corespund realității”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova. „Situația generală din zona de operațiuni militare speciale este sub control”.

Fondatorul Wagner l-a invitat vineri pe ministrul rus al apărării să viziteze orașul Bahmut din estul Ucrainei pentru a evalua situația la fața locului, în cea mai recentă declarație provocatoare la adresa oficialilor ruși.

„Vă cer să veniți pe teritoriul din Bahmut care este controlat de unitățile paramilitare (nr. Wagner), și să evaluați singur situația”, a spus Prigojin într-o scrisoare către ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

Scrisoarea este ultimul episod din tensiunile tot mai puternice dintre Wagner și autoritățile ruse responsabile de situația din Ucraina, după ce Prijogin i-a acuzat direct de moartea luptătorilor săi pentru că nu au furnizat muniție pe Șoigu și pe comandantul armatei ruse Valeri Gerasimov.

Șeful companiei militare private s-a plâns, de asemenea, în ultimele zile, din nou că zonele capturate de luptătorii săi în jurul lui Bahmut în detrimentul pierderilor grele sunt acum pierdute în favoarea ucrainenilor din cauza retragerii soldaților ruși.

„În prezent, unitățile PMC Wagner controlează mai mult de 95% din așezarea Bahmut și își continuă ofensiva pentru eliberarea completă a acesteia”, a scris Prigojin în scrisoare. „Pe flancurile PMC Wagner, unde se află unitățile forțelor armate, inamicul a lansat o serie de contraatacuri de succes”.

Ucraina și Rusia „se îndreaptă către” un acord privind extinderea Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră, acord mediat de ONU și Turcia, a declarat vineri ministerul turc al Apărării într-un comunicat.

„Primele informații care vin de la întâlnire sunt că aceasta a decurs pozitiv. Ne îndreptăm către un acord pentru extinderea coridorului de cereale”, a spus ministerul într-un comunicat.

Actualul acord, care permite exportul în siguranță de cereale ucrainene prin porturile din Marea Neagră, a fost reînnoit pentru 60 de zile în martie și urmează să expire pe 18 mai.

„Acordul de la Marea Neagră, semnat cu ajutorul Turciei, a permis exportul a peste 30 de milioane de tone de cereale către țările care au nevoie de ele”, se mai arată în declarația ministerului turc.

Ministrul de Externe al Chinei a anunțat că reprezentantul său special pentru afaceri eurasiatice va vizita începând de luni Ucraina, Polonia, Franța, Germania și Rusia, în ceea ce numește „un efort de promovare a discuțiilor de pace”, transmite Reuters.

Președintele chinez Xi Jinping a promis, într-un apel telefonic avut în aprilie cu Volodimir Zelenski, că va trimite o delegație în regiune pentru a ajuta la facilitarea discuțiilor de pace. A fost prima dată când cei doi președinți au vorbit de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

„Negocierile sunt singura cale de ieșire viabilă”, i-a spus Xi Jinping, potrivit relatării televiziunii de stat ucrainene.

Cel puțin două persoane au fost ucise și peste 12 au fost rănite în timpul nopții, după ce forțele ruse au bombardat mai multe zone din apropierea frontului.

În Herson, cel puțin o persoană a murit și alte patru au fost rănite în urma a peste 80 de atacuri rusești care au avut loc în ultima zi, a declarat șeful militar al regiunii, Oleksandr Prokudin, într-o postare pe Telegram.

Zonele rezidențiale, clădirile școlilor, spitalele și două „întreprinderi de infrastructură critică” au fost lovite în Herson, a spus oficialul.

În estul regiunii Donețk, cel puțin o persoană a fost ucisă joi în orașul Sloviansk în urma bombardamentelor rusești, a declarat Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk. Alte 12 persoane au fost rănite, a adăugat el.

Desfășurarea de forțe rusești cu pregătire redusă pe flancurile din jurul orașului Bahmut indică faptul că Ministerul Apărării de la Moscova a renunțat la obiectivul de a încercui acolo un număr semnificativ de forțe ucrainene, potrivit raportului zilnic al Institutului pentru Studiul Războiului.

Institutul a remarcat că repartizarea forțelor ucrainene, combinată cu schimbările pe câmpul de luptă, indică, de asemenea, că pericolul încercuirii ruse a forțelor ucrainene semnificative în Bahmut este probabil să fi trecut.

„Forțele Wagner vor continua probabil să efectueze atacuri frontale în Bahmut, ceea ce va permite trupelor ucrainene să efectueze o retragere organizată din zonele amenințătoare și să nu se confrunte cu o încercuire pe scară largă”, a subliniat institutul.

O „explozie puternică, unică” s-a auzit în centrul orașului Melitopol din regiunea Zaporojie, a precizat primarul exilat Ivan Fedorov, pe Telegram, în dimineața zilei de 12 mai.

Fedorov a spus că vor urma mai multe detalii despre explozie, dar nu a oferit informații suplimentare.

Melitopol se află sub ocupație rusească de la sfârșitul lunii februarie 2022. Exploziile au loc în mod regulat în teritoriile ocupate, unde mișcările partizane ucrainene locale vizează autoritățile de ocupație, colaboratorii și echipamentul militar rusesc.

Ministerul rus al Apărării a negat relatările din mai multe surse pro-ruse conform cărora soldații ucraineni au făcut progrese în prima linie în estul Ucrainei.

Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner care luptă de partea rusă, a acuzat trupele ruse care aparțin de Ministerul Apărării că au abandonat pozițiile din jurul Bahmut, iar mai mulți bloggeri militari ruși au relatat joi despre progrese ucrainene sau mișcări de trupe în mai multe zone.

„Declarațiile individuale de pe Telegram despre o un avans în mai multe puncte din prima linie nu corespund realității”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova. „Situația generală din zona de operațiuni militare speciale este sub control”.

Potrivit declarațiile lui Prigojin, situația „pe flancuri” de la Bahmut „se dezvolta în conformitate cu cel mai rău dintre scenariile prezise”.

„Teritoriile pe care le luăm de multe luni cu prețul sângelui și vieții fraților noștri de arme, acoperind zeci sau sute de metri pe zi, sunt acum abandonate, practic fără luptă, de cei care ar trebui să ne ținem de flancuri”, a spus el.

Corespondentul rus de război pro-Kremlin, Sasha Kots, a susținut că mult așteptata contraofensivă a Kievului a început. Tancuri ucrainene se aflau pe șoseaua de centură a Harkovului, îndreptându-se spre granița cu Rusia, a spus el, citând surse „de încredere”.

Un alt corespondent de război rus, Alexander Simonov, a scris pe Telegram că forțele ucrainene au pătruns în apropierea satului Bohdanivka, aproape de Bahmut, luând „câțiva kilometri pătrați” de pământ.

Armata ucraineană afirmă că Rusia a lansat aproape 50 de lovituri aeriene în ultima zi, în timp ce luptele intense pun presiune asupra pozițiilor avansate rusești la vest de orașul Bahmut, relatează CNN.

Statul Major al armatei a declarat joi că Rusia a efectuat, de asemenea, șase atacuri cu rachete.

Forțele rusești continuă să avanseze în jurul orașului Bahmut și au efectuat o serie de lovituri aeriene în zonă, a declarat armata de la Kiev. Dar forțele ucrainene au exploatat breșe în flancurile rusești la sud și vest de oraș pentru a recuceri o parte din teritoriu, potrivit Statului Major General.

Un ofițer desfășurat în zonă a declarat că Ucraina se află într-o „fază ofensivă activă” în jurul Bahmut, după luni de acțiuni în principal defensive.

„În acest moment, au loc evenimente dinamice atât pe flancul sudic, cât și pe cel nordic al Bahmut, dar nu vom vorbi încă despre rezultat”, a declarat maiorul Maksym Zhorin pe Telegram.

Volodimir Zelenski se va întâlni sâmbătă cu Papa Francisc, au declarat surse diplomatice pentru Reuters, transmite Sky News. Președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu liderul religios la Vatican, potrivit sursei citate.

Călătoria planificată, care nu a fost anunțată oficial, are loc la doar două săptămâni după ce Papa a declarat că Vaticanul este implicat într-o misiune de pace pentru a încerca să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Cei doi lideri au vorbit la telefon în mai multe rânduri de la începerea războiului, declanşat de Rusia, prima dată la mai puțin de 48 de ore de la debutul invaziei.
În timpul acelei convorbiri, papa și-ar fi exprimat durerea și solidaritatea cu țara.

Ministerul Apărării din Rusia a negat joi doborârea unei rachete hipersonice Kinjal, anunţată la începutul lunii mai, în Ucraina, şi a subliniat că sistemele antirachetă occidentale nu sunt capabile să oprească acest tip de proiectil, transmite EFE, preluată de Agerpres.

Un oficial de rang înalt din Ministerul Apărării a declarat pentru mai multe instituţii media ruseşti că ştirea doborârii unei Kinjal de către Ucraina a fost o „minciună” şi o „încercare de a prezenta dorinţele drept o realitate”.

„Problema este că viteza unei rachete Kinjal depăşeşte limitele sistemelor antirachetă furnizate de Occident regimului de la Kiev, inclusiv Patriot”, a afirmat acesta.

Potrivit reprezentantului militar, „racheta Kinjal efectuează o manevră antirachetă pe ultima parte a zborului său care include o apropiere practic verticală de ţintă, ceea ce exclude interceptarea de către sistemele de rachete antiaeriene”.

„Nu este prima dată când pretind că ne-au interceptat rachetele. Numărul de interceptări este de două sau trei ori mai mare decât lansările noastre”, a spus el.

Reprezentantul Ministerului rus al Apărării s-a referit la necesitatea părţii ucrainene de „a justifica folosirea excesivă a rachetelor sistemelor occidentale de apărare antiaeriană” şi de a obţine o cantitate mai mare din acestea.

Anterior, comandantul forţelor aeriene ale Ucrainei, Mikola Oleşciuk, a afirmat că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât o rachetă rusească Kinjal, pe 4 mai, cu sistemul american Patriot, o informaţie confirmată ulterior de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick S.Ryder.

Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, s-a plâns din nou că zonele capturate de luptătorii săi în jurul orașului Bahmut din estul țării, cu prețul unor pierderi grele, sunt acum pierdute în favoarea ucrainenilor, notează CNN.

„Situația de pe flancurile vestice se dezvoltă conform celui mai rău dintre scenariile prevăzute. Acele teritorii care au fost eliberate cu sângele și cu viețile camarazilor noștri în fiecare zi progresând cu zeci sau sute de metri pe parcursul mai multor luni, astăzi sunt abandonate aproape fără luptă de către cei care ar trebui să ne țină flancurile”, a declarat Prigojin joi, într-un mesaj pe Telegram.

Pe de altă parte, un comandant de batalion ucrainean din zonă a declarat pentru CNN că forțele regulate rusești sunt cele care opun cea mai mare rezistență, în timp ce unitățile Wagner au fost primele care au fugit.