Război în Ucraina, ziua 444 | Trupele ucrainene își continuă avansul în Bahmut. Moscova acuză că Luhanskul ocupat a fost atacat cu rachete Storm Shadow

Reprezentanții Comitetului de Anchetă al Federației Ruse efectuează interogatorii umilitoare și abuzive asupra civililor din orașul Mariupol, aflat sub ocupație forțelor ruse, afirmă Statul Major General al armatei ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

„Forțele ruse de ocupație continuă să exercite presiuni asupra cetățenilor ucraineni și să încalce drepturile omului în teritoriile ocupate temporar. De exemplu, aproximativ 50 de reprezentanți ai Comitetului de Anchetă al Federației Ruse au fost implicați în interogarea locuitorilor din Mariupol la un departament de poliție local. Aceștia efectuează interogatorii umilitoare în timpul cărora abuzează de civili”, a scris Statul Major General al forțelor armate ucrainene, în actualizarea de sâmbătă seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Statul Major General al Ucrainei susține, de asemenea, că forțele ruse de ocupație continuă să folosească unitățile medicale civile din orașele și localitățile ocupate temporar pentru a-i trata pe soldații ruși răniți.

„Ocupanții au înființat recent un spital de campanie în incinta unei grădinițe din localitateaTavriiske din regiunea Herson. Trei camioane militare care transportau trupe de ocupație rănite au fost văzute sosind acolo”, mai scrie în actualizarea publicată de conducerea armatei ucrainene.

Președintele belarus Alexander Lukașenko a fost internat sâmbătă într-un spital din apropiere de Minsk, potrivit publicației belaruse Euroradio și organizației Belarusian Hajun, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit celor două surse citate, convoiul lui Lukașenko a ajuns la spital în jurul orei locale 19.00, timp în care accesul la clinică a fost închis, iar drumurile către aceasta au fost păzite de forțe de ordine înarmate.

Lukașenko a fost văzut în public la Moscova, la parada de Ziua Victoriei alături de președintele rus Vladimir Putin și de liderii țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CIS), unde aparenta sa slăbiciune fizică a atras atenția.

Spre deosebire de ceilalți lideri, el a trebuit să fie condus în jurul micului perimetru în care a avut loc evenimentul. De asemenea, Lukașenko a fost nevoit să renunțe la participarea la prânzul oficial cu Putin.

Reuters a scris că Lukașenko părea „obosit și puțin nesigur pe picioare, iar la mâna dreaptă era vizibil un bandaj… deși, în rest, nu a dat semne evidente de indispoziție”.

Mai târziu, în aceeași zi, Lukașenko a participat la ceremonia de Ziua Victoriei de la Minsk. Cu toate acestea, el a încălcat tradiția și a purtat un costum în loc de uniforma militară și nu a ținut un discurs. Lukașenko a participat, de asemenea, la foarte puține evenimente în ultimele două săptămâni.

Numărul persoanelor rănite în atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Kosteantînivka a crescut la 11, a anunțat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

Bombardamentele rusești asupra orașului Kosteantînivka din regiunea Donețk, efectuate la începutul zilei de sâmbătă, au ucis, de asemenea, două persoane, inclusiv o fată de 15 ani. Doi adolescenți se numără printre persoanele rănite, potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei.

Atacul a demolat o locuință privată și a avariat patru clădiri de apartamente, trei case, două magazine, o clădire administrativă și un birou cultural.

Aceasta a fost a doua zi de bombardamente intense asupra acestui oraș, a precizat Kirilenko.

Kosteantînivka este un oraș situat în apropiere de Bahmut și Ceasov Iar. Forțele ucrainene care luptă în jurul Bahmutului vin adesea la Kosteantînivka pentru a se odihni, a mânca și a se aproviziona. Regiunea Donețk se confruntă cu cel mai mare număr de victime în rândul copiilor, deoarece este locul în care se dau cele mai dure lupte.

Preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru „nu ar ajuta Ucraina”, scrie Agerpres, care preia agenția spaniolă de știri EFE.

„Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând”, a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc.

Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze, spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: „Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde” despre timp şi metode, „dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie”.

De asemenea, el a afirmat că „dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice”. „Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război”, a spus el.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski dă asigurări, din Italia, că rezultatele contraofensivei se vor vedea în curând. „Credem în victorie”. Ce spune despre o discuție cu Putin

Forțele ruse au bombardat sâmbătă încă patru așezări din regiunea Herson, rănind trei persoane, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

Prokudin a precizat că trupele ruse au atacat localitățile Berîslav, Mikhailivka, Chornobaivka și Zolota Balka. Infrastructura civilă ar fi fost avariată în urma atacurilor.

Potrivit lui Prokudin, un atac anterior asupra orașului Berîslav a dus la pierderea energiei electrice.

Anterior în cursul zilei de sâmbătăt, atacurile rusești au rănit două persoane în Chornobaivka, o suburbie din nordul orașului Herson care găzduiește un aerodrom inactiv.

Administrația militară din regiunea Herson a raportat 88 de atacuri rusești în regiune în cursul zilei de vineri, soldate cu doi civili uciși și patru răniți.

Orașul Kherson și alte așezări din regiune de pe malul vestic al râului Nipru au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de către forțele ucrainene, în noiembrie 2022. Trupele ruse au fost împinse pe malul estic al râului, de unde au bombardat de atunci teritoriile eliberate, provocând moartea și rănirea a numeroși civili.

Bombardamentele rusești asupra a două localități din regiunea Harkov au provocat rănirea a cinci civili, inclusiv a unui băiat de 15 ani, a anunțat sâmbătă Parchetul regional.

Sâmbătă dimineață, forțele ruse au atacat cu artilerie așezarea Khatnie, din Kupiansk, rănind două femei, un bărbat și un băiat de 15 ani, potrivit procuraturii. O oră mai târziu, un alt atac al rușilor, asupra satului Ohirtseve din Chuhuiv, a rănit un civil în vârstă de 61 de ani.

Brigada ucraineană mecanizată separată (SMB) 24, care poartă numele regelui Danilo, a publicat sâmbătă în mediul online o serie de fotografii care arată în ce măsură a fost distrus orașul Bahmut, din regiunea estică Donețk, în urma atacurilor rusești, scrie Ukrainska Pravda.

„Așa arată Bahmutul în acest moment. S-ar putea să credeți că este ceață. Cu toate acestea, nu este. Este fum de la tirurile și obuzele folosite de inamic într-o încercare disperată de a trece de apărarea noastră”, a scris SMB 24, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit comandantului unității, care folosește numele de „Prince”, după o scurtă pauză tactică, forțele ruse au reluat atacurile active asupra zonelor rezidențiale din oraș.

„Tirul de artilerie, rachetele și loviturile aeriene nu se opresc nici măcar un minut. Fiecare metru de oraș este acum sub tirul artileriei”, a mai afirmat comandantul unității, citat în mesajul publicat pe Facebook.

Mai multe informații: Imagini apocaliptice din Bahmutul distrus, publicate de armata ucraineană: fiecare metru de oraș este sub rafale de tir și de obuze

Două avioane rusești de luptă și două elicoptere militare au fost doborâte sâmbătă în apropierea frontierei cu Ucraina, în ceea ce ar fi o lovitură spectaculoasă pentru Kiev dacă s-ar confirma, scrie Reuters preluând publicația rusă Kommersant.

Kommersant, un cotidian respectat, independent și axat pe afaceri, a precizat pe site-ul său că un avion de vânătoare și bombardament Su-34, un avion de vânătoare Su-35 și două elicoptere Mi-8 care au alcătuit un grup de raid au fost „doborâte aproape simultan” într-o ambuscadă în regiunea Briansk, învecinată cu nord-estul Ucrainei.

„Potrivit datelor preliminare (…) avioanele de vânătoare trebuiau să lanseze un atac cu rachete și bombe asupra unor ținte din regiunea ucraineană Cernihiv, iar elicopterele erau acolo pentru a le sprijini – printre altele, pentru a prelua echipajele «Su» în cazul în care ar fi fost doborâte”, scrie cotidianul citat.

Mai multe informații: Patru aeronave militare rusești, care se pregăteau de atac, au fost doborâte în apropiere de granița cu Ucraina, într-o ambuscadă, scrie presa rusă

Într-un mesaj publicat după ce s-a întâlnit sâmbătă pentru prima dată cu Suveranul Pontif, la Roma, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit Papei Francisc pentru că a acordat „atenție personală” invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

„Am subliniat că există zeci de mii de copii deportați, trebuie să depunem toate eforturile pentru a-i aduce acasă”, a scris Zelensk, într-o declarație postată pe paginile sale de socializare.

„În plus, i-am cerut să condamne crimele rusești din Ucraina. Nu poate exista egalitate între victimă și agresor”, a mai afirmat liderul ucrainean.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al oficialului rus Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia.

Zelenski a menționat că i-a vorbit Papei și despre planul său de pace în 10 puncte, spunând că acesta este „singurul algoritm eficient pentru a obține o pace dreaptă”.

Întâlnirea de sâmbătă dintre Papa Francisc și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a încheiat, a anunțat biroul de presă al Vaticanului, potrivit CNN.

În timpul întâlnirii, care a durat 40 de minute, Zelenski și Papa Francisc au vorbit despre situația umanitară și politică din Ucraina, cauzată de războiul în desfășurare, a precizat Vaticanul.

„Papa a dat asigurări despre rugăciunea sa constantă pentru pace, atestată de numeroasele sale apeluri publice și de invocarea continuă a Domnului încă din luna februarie a anului trecut”, a precizat biroul de presă al Vaticanului.

„Amândoi au fost de acord asupra necesității de a continua eforturile umanitare pentru a sprijini populația”, a adăugat acesta.

Papa Francisc a subliniat, de asemenea, necesitatea unor „gesturi umane” față de victimele războiului, potrivit comunicatului.

Aceasta a fost prima întâlnire față în față dintre Zelenski și Papa de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. Suveranul Pontif a vorbit adesea despre sprijinul său pentru încetarea conflictului.

Trupele ucrainene avansează în două direcții în orașul Bahmut din estul țării, dar situația din centrul orașului este mai complicată, a declarat sâmbătă ministrul adjunct al apărării, Hanna Malyar, potrivit The Guardian.

„Inamicul nu reușește să preia controlul asupra orașului”, a scris Malyar, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Giorgia Meloni a promis un sprijin neclintit Ucrainei, afirmând că Italia este pregătită să sprijine parteneriatul acesteia cu NATO, după ceea ce premierul italian a descris ca fiind o întâlnire „lungă și fructuoasă” cu președintele Volodimir Zelenski, care a avut loc sâmbătă la Palazzo Chigi din Roma, relatează CNN.

„Suntem pregătiți să sprijinim o intensificare în continuare a parteneriatului Ucrainei cu NATO, vom discuta acest lucru la Vilnius, la summitul din iulie; probabil că va fi tema centrală”, a declarat Meloni.

„Atât timp cât va fi nevoie, și dincolo de această perioadă, națiunea noastră va continua să ofere asistență bilaterală și multilaterală și va exista o adeziune fermă la acordurile de aplicare a sancțiunilor”, a adăugat ea, promițând „sprijinul nostru pentru pace, cu condiția să fie o pace dreaptă”.

Meloni a spus că ea crede că Ucraina va câștiga războiul și va „renaște mai puternică” și „mai prosperă decât înainte”.

Premierul italian a continuat să acuze Rusia, folosind unele dintre cele mai puternice cuvinte pe care guvernul său le-a rostit în legătură cu acest conflict. Ea a spus că pacea va veni doar atunci când „Rusia va înceta ostilitățile”, făcând apel la Moscova să își retragă trupele.

„Suntem în favoarea unei soluții diplomatice la conflict”, a spus Meloni. „Susținem formula de pace în 10 puncte a președintelui Zelenski. Și recunoaștem aspirațiile europene legitime ale Ucrainei, un avanpost de securitate pentru întregul continent european”, a adăugat ea.

Ea a precizat că este fericită că Zelenski l-a vizitat pe Papa Francisc și și-a încheiat discursul subliniind sprijinul continuu al Italiei pentru Ucraina. „Mizăm pe victoria Ucrainei”, a punctat ea.

Zelenski le-a mulțumit ucrainenilor care s-au adunat pe străzi fluturând steagul Ucrainei și i-a invitat pe liderii și reprezentanții politici italieni să viziteze Ucraina.

Șeful agenției federale ruse de combatere a criminalității a sugerat sâmbătă că mai multe sectoare cheie ale economiei ar trebui să revină în proprietatea statului pentru a sprijini războiul Moscovei în Ucraina, informează Reuters.

Moscova a confiscat deja active sau le-a achiziționat, pe baza unor reduceri importante, de la unele firme occidentale care au părăsit Rusia sau și-au redus activitățile după invazie.

„În esență, vorbim despre securitatea economică într-un război”, a declarat Alexander Bastrykin, șeful Comitetului de Anchetă, în cadrul unei conferințe care a fost transmisă online. „Să mergem pe calea naționalizării principalelor sectoare ale economiei noastre”, a propus acesta.

Mai multe informații: Șeful agenției ruse de combatere a criminalității propune naționalizarea unor părți cheie ale economiei, pentru susținerea războiului din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a purtat sâmbătă, 13 mai, discuții la Vatican cu Papa Francisc, care a declarat la sfârșitul lunii aprilie că Sfântul Scaun este implicat într-o misiune de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia, informează Reuters.

„Este o mare onoare”, i-a spus Zelenski lui Francisc, punându-și mâna la inimă și plecându-și capul în timp ce îl saluta pe Papa, în vârstă de 86 de ani, care stătea în picioare cu un baston, conform unei scurte înregistrări video a întâlnirii pe care reporterii au văzut-o.

Zelenski, care a vizitat Roma pentru prima dată de la începutul războiului, a vorbit cu Papa timp de 40 de minute și i-a prezentat acestuia o vestă antiglonț care a fost folosită de un soldat ucrainean și pe care a fost ulterior pictată o imagine a Fecioarei Maria.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski i-a dăruit Papei Francisc, în cadrul vizitei la Vatican, o icoană pictată pe o vestă antiglonț

Berlinul a dezvăluit sâmbătă ce arme conține pachetul de ajutor militar în valoare de 2,7 miliarde de euro (3 miliarde de dolari) pentru Ucraina, cel mai mare pachet de acest tip de până acum după începutul invaziei Rusiei, scrie Reuters.

Potrivit unui comunicat al Ministerului german al Apărării, pachetul de sprijin militar va include:

• 30 de tancuri Leopard 1
• 15 tancuri antiaeriene Gepard
• peste 200 de drone de recunoaștere
• și patru sisteme antiaeriene IRIS-T.

Publicația germană Tagesspiegel a relatat sâmbătă că pachetul mai conține:

• 18 obuziere
• peste 100 de vehicule blindate de luptă
• peste 200 de drone de recunoaștere
• și 20 de blindate suplimentare Marder.

Mai multe informații: Germania dezvăluie un pachet de sprijin militar de 2,7 miliarde de euro pentru Ucraina, cel mai mare de până acum. Ce arme conține acesta

Rusia a transmis sâmbătă că forțele sale continuă să avanseze în interiorul orașului Bahmut din regiunea estică Donețk, aflat pe linia frontului, și că a preluat controlul asupra unei zone din estul orașului, relatează AFP, potrivit The Moscow Times.

„În direcția Donețk, detașamentele de asalt au eliberat un bloc în partea de nord-vest a orașului Artemovsk”, a precizat Ministerul Apărării de la Moscova, folosind numele rusesc al Bahmutului.

Anunțul a fost făcut după ce șeful grupului paramilitar rus Wagner, care conduce asaltul pentru Bahmut, a afirmat că trupele regulate ruse au fugit de pe flancurile orașului și i-au expus pe luptătorii săi în centrul acestuia.

Ministerul rus al Apărării anunțase vineri că și-a redistribuit strategic forțele la nord de Bahmut, informație care a sugerat o posibilă retragere a trupelor ruse de pe acest front.

Dar ministerul condus de Serghei Șoigu a susținut sâmbătă că armata regulată oferea, de fapt, sprijin forțelor Wagner.

„Unitățile forțelor aeropurtate au oferit sprijin detașamentelor de asalt și au blocat inamicul pe flancuri”, a precizat ministerul, într-un comunicat. Ministerul lui Șoigu foloseşte deseori termenul de „unităţi de asalt” pentru a desemna grupul de mercenari Wagner, care este vârful de lance al asaltului asupra Bahmut.

Aviația și artileria rusă au vizat trupele ucrainene în apropierea mai multor așezări din regiunea estică Donețk, inclusiv Ceasov Iar, se mai arată în comunicatul ministerului de la Moscova.

Forțele ruse au bombardat sâmbătă orașul Kosteantînivka din regiunea Donețk cu un lansator de rachete multiple Smerch de 300 mm, ucigând două persoane și rănind alte 10, inclusiv copii, a anunțat Parchetul General ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

O fată de 15 ani se numără printre cei uciși, iar alți doi adolescenți sunt răniți, conform procuraturii.

Răniții au fost spitalizați.

Bombardamentul efectuat de ruși a avariat, de asemenea, clădiri de apartamente, case, o benzinărie locală, o farmacie și magazine alimentare.

Procuratura Generală a precizat că desfășoară o anchetă privind încălcarea legilor sau cutumelor de război.

Regiunea Donețk înregistrează cel mai mare număr de victime în rândul copiilor, fiind locul unde au avut loc cele mai aprige lupte.

Războiul declanșat de Rusia a ucis cel puțin 480 de copii în Ucraina și a rănit alți 968, din februarie anul trecut și până acum. Se așteaptă ca numărul victimelor să fie mai mare, deoarece cifrele actuale nu includ date din teritoriile ocupate de Rusia sau unde ostilitățile sunt în curs de desfășurare.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu a participat sâmbătă la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE cu omologul ucrainean Dmytro Kuleba, la Stockholm, unde a pledat pentru necesitatea găsirii unei baze juridice solide pentru înfiinţarea cât mai curând posibil a unui Tribunal special care să pedepsească crima de agresiune săvârşită în Ucraina.

România face parte din Grupul Nucleu pentru crearea acestei instanțe.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că țara noastră susţine cu fermitate tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crimele din Ucraina, inclusiv de crima de agresiune, a transmis Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.

Mai multe informații: Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu Dmytro Kuleba. Ministrul român susține înfiinţarea unui Tribunal special pentru sancţionarea crimei de agresiune din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă cu președintele italian Sergio Mattarella despre „război și importanța victoriei Ucrainei”, a anunțat șeful de cabinet al lui Zelenski, potrivit CNN.

„La Roma, în ciuda ploii, sunt mulți oameni pe străzi și simțim mult sprijin pentru Ucraina”, a afirmat șeful de cabinet, Andrii Yermak, pe Telegram.

„De asemenea, s-a acordat multă atenție problemei răpirilor de copii ucraineni de către Rusia. Acest lucru trebuie oprit, copiii trebuie să se întoarcă acasă, iar rușii trebuie să fie pedepsiți”, a adăugat el.

Zelenski a sosit sâmbătă în Italia și s-a întâlnit cu Mattarella și cu premierul italian Giorgia Meloni la Roma. De asemenea, președintele ucrainean a ajuns la Vatican, pentru o audiență privată cu Papa Francisc.

În martie, președintele rus Vladimir Putin și un oficial de rang înalt, Maria Lvova-Belova, au fost acuzați de crime de război de către Curtea Penală Internațională în baza unor acuzații de deportare forțată pe scară largă a copiilor ucraineni în Rusia. Ucraina a estimat recent că numărul total al copiilor îndepărtați cu forța din casele lor este de cel puțin 20.000. Kievul a declarat că mii de cazuri sunt deja în curs de investigare. Rusia a negat că orice ilegalitate, susținând că îi „salvează” pe copiii ucraineni și îi duce în zone sigure.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la Vatican pentru o audiență privată cu Papa Francisc, relatează The Guardian și Sky News.

Zelenski se întâlnește cu Suveranul Pontif pentru prima dată de la începutul războiului.

Vizita liderului ucrainean are loc în urma unor comentarii interesante făcute de Papa Francisc luna trecută, când a lăsat să se înțeleagă că ar fi implicat într-un plan secret de pace – o inițiativă care nu a fost confirmată nici de Rusia, nici de Ucraina.

Suveranul Pontif face frecvent pledoarii emoționante în numele poporului „martir” al Ucrainei și a declarat că ar dori să meargă la Kiev și la Moscova dacă un pelerinaj papal ar putea promova cauza păcii.

Luna trecută, premierul ucrainean s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican și a declarat că i-a cerut liderului religios să ajute Ucraina să-i recupereze pe copiii duși ilegal în Rusia în timpul invaziei.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, președintele ucrainean s-a întâlnit cu omologul său italian, Sergio Mattarella, și cu prim-ministrul Giorgia Meloni, înainte de a se îndrepta spre Vatican.

Atât Mattarella, cât și Meloni au reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru Ucraina în ceea ce privește ajutorul militar, financiar, umanitar și de reconstrucție pe termen scurt și lung.

În cadrul unei conferințe de presă organizatre după întâlnirea cu Zelenski, Meloni a condamnat „agresiunea brutală și nedreaptă” a Rusiei, a promis sprijinul Italiei pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar” și a îndemnat Rusia să se retragă imediat.

„Nu poți obține pacea printr-o capitulare”, a spus ea, reluând un comentariu anterior al lui Mattarella. „Ar fi un precedent foarte grav pentru toate națiunile lumii”, a precizat Giorgia Meloni.

Ea a subliniat sprijinul Italiei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru „intensificarea” unui parteneriat cu NATO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va merge duminică într-o vizită în Germania, potrivit unor surse guvernamentale germane citate de Reuters.

Aceste surse au precizat că liderul ucrainean va ateriza duminică la Berlin – dar nu au dezvăluit cu cine se va întâlni.

Zelenski a mers în vizită ultima dată în Germania în februarie anul trecut, când a participat la o reuniune a Consiliului de Securitate de la Munchen, chiar înainte de izbucnirea războiului.

Germania va fi a noua țară în care liderul de la Kiev merge după începutul invaziei ruse. El a mai efectuat vizite oficiale în Statele Unite, Polonia, Marea Britanie, Franța, Belgia, Finlanda, Olanda și Italia.

În cursul zilei de sâmbătă, el s-a întâlnit cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și este așteptat să stea de vorbă cu Papa Francisc în această după-amiază.

Prim-ministrul Giorgia Meloni a promis sâmbătă sprijinul deplin al Italiei pentru Ucraina în eforturile acesteia de a respinge „agresiunea brutală și nedreaptă a Rusiei”, scrie The Guardian.

Vorbind alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei conferințe de presă, Meloni a declarat că Italia va continua să furnizeze arme Ucrainei și să sprijine această țară atât timp cât va fi necesar.

„Mizăm pe victoria Ucrainei”, a spus Meloni.

Anterior în cursul zilei, Zelenski s-a întâlnit cu șeful statului italian, Sergio Matttarella, la palatul Quirinale al președintelui, iar în scurt timp va merge la Vatican pentru a purta discuții cu Papa Francisc.

Forțele ruse au atacat sâmbătă regiunile ucrainene Zaporojie, Herson și Harkov, rănind opt civili, inclusiv un copil, scrie The Kyiv Independent.

Rușii au bombardat de 15 ori centrul orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind un civil, a anunțat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.

Doi civili au fost răniți în Chornobaivka, o suburbie din nordul orașului Herson care găzduiește un aerodrom inactiv, a anunțat Daria Zarivna, consilier de comunicare al lui Yermak.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Iurii Malașko, a anunțat și el, sâmbătă dimineață, că forțele ruse au atacat regiunea de 87 de ori, vizând zeci de așezări, inclusiv Huliaipole, cu artilerie, drone și lovituri aeriene.

Orașul Huliaipole a fost supus constant bombardamentelor rușilor, întrucât se află la doar câțiva kilometri de pozițiile rusești din sud. Aproximativ 1.000 de persoane au rămas în oraș, care avea circa 14.000 de locuitori înainte de invazia rusă.

Administrația militară din regiunea Herson a raportat 88 de atacuri rusești în regiune în cursul zilei de vineri, soldate cu doi civili uciși și patru răniți.

Bombardamentele rusești asupra a două așezări din regiunea Harkov au provocat rănirea a cinci civili, inclusiv a unui băiat de 15 ani, a precizat sâmbătă Parchetul regional.

Administrația regiunii Hmelnițki a anunțat sâmbătă că 21 de persoane au fost rănite în urma atacului cu drone efectuat de Rusia în cursul nopții asupra regiunii, scrie The Kyiv Independent.

Primarul orașului Hmelnițki, Oleksander Symchyshyn, a declarat anterior la televiziunea națională că 11 persoane au fost rănite în urma atacului.

Rusia a lansat 21 de drone kamikaze Shahed, de fabricație iraniană, pentru a ataca mai multe orașe din Ucraina în noaptea de 12 spre 13 mai, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene.

Armata ucraineană a reușit să doboare 17 dintre ele, dar patru drone Shahed au penetrat apărarea și au lovit regiunea Hmelnițki, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat.

Administrația regională a precizat că atacul a lovit o instalație de infrastructură situată între localități. În așezările din jur, mai multe situri de infrastructură civilă au fost avariate în urma undelor de explozie.

Semchyshyn a anunțat anterior că în urma atacului au fost avariate clădiri rezidențiale, instituții de învățământ și medicale, precum și clădiri administrative în orașul Hmelnițki, capitala regională.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că avioanele ucrainene au lovit două situri industriale din oraşul Luhansk din estul Ucrainei, controlat de trupele ruse, cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow furnizate de Marea Britanie, informează agenția de presă Reuters, potrivit news.ro.

Ministerul de la Moscova a susținut că rachetele au lovit vineri o fabrică de polimeri şi o fabrică de prelucrare a cărnii din Luhansk, fiind vizate astfel „ținte civile”.

„Pe 12 mai, în jurul orei (locale) 18.30, avioane de luptă ale forţelor aeriene ucrainene au lansat un atac cu rachete asupra companiei de produse polimerice Polypak şi fabricii de prelucrare a cărnii Milam din oraşul Luhansk”, a afirmat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

„Rachetele aer-aer Storm Shadow furnizate regimului de la Kiev de către Marea Britanie au fost folosite pentru acest atac, contrar declaraţiilor Londrei că aceste arme nu vor fi folosite împotriva unor ţinte civile”, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu.

Mai multe informații: Rusia susține că Ucraina a folosit, pentru prima dată, rachetele britanice Storm Shadow pentru a ataca Luhanskul și că a vizat „ținte civile”

Liderii financiari din țările G7 – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Canada și Japonia – au extins ajutorul pentru Ucraina la 44 de miliarde de dolari, pentru 2023 și începutul anului 2024, scrie The Kyiv Independent.

Decizia a fost anunțată într-un comunicat al reuniunii care a avut loc sâmbătă.

Ajutorul financiar va permite Fondului Monetar Internațional (FMI) să aprobe un sprijin de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina pe o perioadă de patru ani.

Acest sprijin financiar va ajuta Ucraina să protejeze funcționarea guvernului său, să continue să furnizeze servicii de bază, să efectueze cele mai importante reparații ale infrastructurii deteriorate și să își stabilizeze economia, potrivit comunicatului G7.

„Solicităm încetarea imediată a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, ceea ce ar elimina una dintre cele mai mari incertitudini asupra perspectivelor economice globale”, se mai arată în declarație.

Banca Mondială și-a crescut estimarea în privința nevoilor de redresare și reconstrucție ale Ucrainei la cel puțin 411 miliarde de dolari, pe baza pagubelor provocate de primul an de război al Rusiei, a scris Bloomberg pe 23 martie. Această cifră este echivalentă cu de 2,6 ori produsul intern brut al Ucrainei preconizat pentru 2022, potrivit Bloomberg.

Soldaţii ucraineni avansează în unele zone ale frontului în direcţia orașului Bahmut, din regiunea estică Donețk, în timp ce ruşii pierd echipamente şi soldaţi, a anunțat sâmbătă Oleksandr Sîrski, comandantul forţelor terestre ucrainene, potrivit agenției spaniole de presă EFE, citată de Agerpres.

„Operaţiunea defensivă în direcţia Bahmut continuă. Soldaţii noştri avansează în unele zone ale frontului, în timp ce inamicul pierde echipamente şi oameni”, a scris generalul Sîrski, într-un mesaj pe Telegram.

Mai multe detalii: Forțele ucrainene continuă să avanseze în Bahmut, „în timp ce inamicul pierde echipamente şi oameni”, anunță Kievul

Ministerul german al Apărării a anunțat un pachet de ajutor militar de 2,95 miliarde de dolari (2,7 miliarde de euro) pentru Ucraina, relatează sâmbătă ziarul german Tagesspiegel, potrivit The Kyiv Independent.

Pachetul include încă 20 de vehicule de luptă de infanterie Marder, 30 de tancuri de luptă principale Leopard 1A5, patru unități IRIS-T SLM pentru apărare antiaeriană și 12 lansatoare IRIS-T SLS, 18 obuziere, peste 100 de vehicule blindate de luptă și peste 200 de drone de recunoaștere care urmează să fie furnizate Kievului.

„Cu această contribuție valoroasă de material militar de care este nevoie urgentă, arătăm încă o dată că Germania este serioasă în ceea ce privește sprijinul său”, a declarat ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius, adăugând că Germania va oferi tot ajutorul „atât timp cât va fi necesar”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, guvernul german a aprobat livrări de arme pentru Kiev în valoare de peste 3 miliarde de dolari.

Anunțul recent urmează să dubleze sprijinul în armament acordat Ucrainei de Germania.

Până la sfârșitul lunii martie, Ucraina a primit deja 18 tancuri de luptă principale moderne Leopard 2A6 cu muniție din Germania.

Președintele Volodimir Zelenski ar putea merge duminică, 14 mai, la Berlin, la invitația cancelarului german Olaf Scholz, potrivit presei germane. Sâmbătă, Zelenski se află în Italia, unde s-a întâlnit cu președintele țării, Sergio Mattarella, cu premierul Giorgia Meloni și urmează să fie primit de Papa Francisc.

Italia sprijină pe deplin Ucraina în rezistența ei împotriva invaziei Rusiei, a declarat șeful statului italian, întâmpinându-l sâmbătă la reședința sa din Roma pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

„Este o onoare să vă avem aici, la Roma”, i-a spus președintele Sergio Mattarella lui Zelenski, în declarațiile difuzate de televiziunea italiană.

„Am cerut să vă întâlnesc din nou după conversația noastră de acum câțiva ani, deși în acest context diferit, suntem pe deplin alături de dumneavoastră”, a adăugat Mattarella.

Oficiali din Rusia au declarat vineri că rachete lansate de forţele ucrainene au rănit şase copii şi un parlamentar rus şi au avariat două fabrici dezafectate în principalul oraş din estul regiunii Luhansk, situat la aproximativ 100 km în spatele liniei frontului, scrie news.ro preluând Reuters.

Două rachete tactice „Grom” (Hrim-2) de fabricaţie ucraineană au avariat sau distrus clădirile administrative ale unei fabrici de ambalaje şi ale unei fabrici care produce materiale pentru curăţenie în oraşul Luhansk. Ferestrele a cinci case au fost pulverizate, au anunţat, pe Telegram, autorităţile proruse din regiune.

O fotografie care însoţeşte postarea arată o clădire redusă în mare parte la moloz, cu un singur perete rămas în picioare. Mai multe înregistrări video postate anterior pe reţelele de socializare au arătat o coloană mare de fum negru şi gros care se ridica deasupra oraşului Luhansk, care se află la aproximativ 30 km de graniţa cu Rusia.

Leonid Pasecinik, şeful regiunii anexate de Rusia anul trecut, a declarat că şase copii au fost răniţi. Oficialii au mai spus că un membru al Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, Viktor Volodaţki, a fost, de asemenea, rănit.

Pasecinik a spus că atacul a fost efectuat pentru a perturba sărbătorile locale de Ziua Republicii (autoproclamate) din regiune.

Deoarece oraşul se află departe de poziţiile ucrainene, s-a speculat în rândul analiştilor că Ucraina ar fi putut folosi o nouă rachetă cu o rază de acţiune mai mare. Nu a existat o reacţie oficială imediată din partea Kievului.

Uniunea Europeană trebuie să accelereze livrarea de muniţii pentru Ucraina, care are nevoie de 1.000 de proiectile de artilerie numai în regiunea Bahmut, a susţinut sâmbătă înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters.

Oficialul european se află la Stockholm, unde găzduieşte alături de ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, Forumul ministerial UE-Indo-Pacific, în contextul preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene.

Potrivit lui Borrell, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat în faţa omologilor săi europeni, cu care s-a întâlnit la Stockholm, că Ucraina are nevoie de mai multă susţinere pentru a se apăra de agresiunea Rusiei.

Întrebat cum ar putea acţiona europenii pentru aprovizionarea mai rapidă cu muniţii a Ucrainei, Borrell arătat că statele membre alee Uniunii ar putea recurge la rezervele naţionale şi trebuie să depăşească obstacolele logistice. El a precizat că Ucraina are nevoie în special de muniţie cu rază lungă de acţiune, deoarece „ruşii bombardează de la distanţe mari”, iar „ucrainenii trebuie să aibă capacitatea de a ajunge (…) la aceleaşi distanţe”, potrivit Agerpres.

Înainte de întâlnirea cu miniştrii europeni de externe, Kuleba a susţinut acelaşi lucru – prioritatea trebuie să fie muniţia de artilerie cu rază lungă de acţiune.

Un avion de vânătoare rusesc SU-34 s-a prăbușit, sâmbătă, în regiunea Briansk, la granită cu Ucraina, a transmis agenția de presă TASS, citând servicii de urgență. A fost al doilea astfel de incident în aceeași zi, după ce un elicopter a fost aparent doborât în aceeași regiune, relatează The Guardian.

„Su-34 s-a prăbușit lângă granița cu Ucraina. Deocamdată nu se cunoaște soarta celor aflați de la bord”, a transmis o sursă pentru TASS.

Mai multe detalii: Un avion de vânătoare și un elicopter rusesc s-au prăbușit în regiunea Briansk, aproape de Ucraina

Un obiect neidentificat, care a fost probabil un balon de observaţie, a pătruns în spaţiul aerian polonez, din direcţia Belarusului, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării de la Varşovia, potrivit agenției de presă Reuters, preluată de Agerpres.

„Centrul de Operaţiuni Aeriene a observat apariţia în spaţiul aerian polonez a unui obiect care zbura dinspre Belarus”, a anunţat ministerul, printr-un mesaj pe Twitter, adăugând că „probabil este un balon de observaţie”, iar „contactul s-a pierdut în apropiere de Rypin”, un mic oraş din nordul țării.

Mai multe detalii: Polonia anunță că un obiect neidentificat a intrat în spațiul său aerian din direcția Belarusului. „Probabil este un balon de observație”

Rusia a încercat recent să distrugă cu o rachetă hipersonică Kinjal un sistem de apărare Patriot furnizat de SUA Ucrainei, au declarat doi oficiali americani citați de CNN.

Oficialii precizează că atacul a eșuat, iar racheta a fost interceptată cu ajutorul sistemului Patriot.

Sistemul a putut fi țintit de forțele ruse cu racheta hipersonică după ce au fost recepționate semnalele emise de acesta.

Mai multe detalii: CNN: Rusia a încercat să distrugă un sistem american de apărare antiaeriană Patriot folosit de Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primit sâmbătă, la Roma, de omologul său italian, Sergio Mattarella, relatează Ukrainska Pravda.

Zelenski a sosit la palatul prezidențial Quirinale în jurul orei 13.00, ora Kievului (aceeași oră în România – n.r.), fiind întâmpinat cu onoruri militare.

Întrevederea dintre cei doi lideri a durat 25 de minute. Apoi, Zelenski a mers la reședința premierului italian Giorgia Meloni, iar după discuții, aceștia au luat prânzul.

Potrivit presei italiene, în această după-amiază, Volodimir Zelenski se va întâlni la Vatican cu Papa Francisc.

Imaginile apărute sâmbătă pe rețelele sociale arată cum un elicopter rusesc pare să fie doborât deasupra regiunii Briansk aflată în vestul Rusiei, aproape de granița cu Ucraina, relaetază Reuters. Agenția rusă TASS precizează că două persoane au murit.

„Elicopterul s-a prăbușit în orașul Klintsy, potrivit datelor preliminare, din cauza unui incendiu la motor”, adaugă TASS.

Autoritățile orașului au precizat că nu au existat distrugeri la sol şi nu s-au înregistrat victime în rândul civililor.

Mai multe detalii: Elicopter rusesc, doborât în regiunea Briansk la graniţa cu Ucraina

Consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko, a anunțat în dimineața zilei de 13 mai că explozii puternice sunt auzite în orașul ocupat, relatează Ukrainska Pravda.

Oficialul a vorbit, pe canalul său de Telegram, despre două explozii.

„A doua explozie puternică. Auzită în toate cartierele orașului. De data aceasta epicentrul este spre Azovstal”, a precizat Andriușcenko.

În urma atacului cu drone Shahed, lansat noaptea trecută în regiunea ucraineană Hmelnîțkîi, cel puțin 11 persoane au fost rănite, a declarat primarul orașului cu același nume, Oleksandr Simchyshyn, citat de Ukrainska Pravda.

„Sunt 11 răniți, o persoană este spitalizată”, a precizat oficialul, adăugând că victimele au suferit răni din cauza bucăților de sticlă și au fost lovite de ușile și tavanele prăbușite.

De asemenea, primarul spune că numărul victimelor ar putea crește.

Potrivit acestuia, infrastructura rezidențială a avut de suferit, este vorba despre „sute de clădiri” – clădiri înalte și case, instituții educaționale, medicale, industriale și administrative.

Presa rusă relatează sâmbătă, 13 mai, despre o nouă explozie care au avut loc în orașul ocupat Luhansk, precizând că nori de fum negru au fost văzuți deasupra localității suburbane Yubileynoye, notează Ukrainska Pravda.

Ca urmare a exploziei, ferestrele unor case au fost sparte.

„Explozia a avut loc în jurul orei 9.30, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.). Imediat după ea, casa a rămas fără curent electric. Ferestrele caselor vecine au fost aruncate în aer. (…) După impact, sirena a început să funcționeze, au apărut ambulanțele (…). Se pare că există victime”, relatează agenția rusă de stat TASS, care citează o femeie din Luhansk.

Locotenent-colonelul în retragere al Miliției Populare a autoproclamatei Republici Populare Luhansk (LPR), Andrei Marochko, a declarat că, potrivit datelor preliminare, Forțele Armate ale Ucrainei au folosit din nou rachete de croazieră Storm Shadow în timpul atacului asupra Luhanskului.

„Biroul LPR din cadrul Centrului Comun pentru Controlul și Coordonare a Problemelor legate de Crimele de Război al Ucrainei a transmis oficial informații conform cărora loviturile asupra Luhanskului din 12 mai au fost efectuate cu rachete Storm Shadow. Astăzi, cel mai probabil, a avut loc o a doua lansare de testare în oraș a acestui tip special de muniție”, a spus Marochko.

În cel mai noi raport despre situația din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării vorbește despre o retragere haotică a Brigăzii 72 a Rusiei de pe frontul din Bahmut.

„În ultimele patru zile, elemente ale Brigăzii 72 de pușcași motorizați separați a Rusiei (72 SMRB) s-au retras probabil în dezordine de pe pozițiile lor de pe flancul sudic al operațiunii Bahmut. Forțele ucrainene au recâștigat cel puțin un kilometru de teritoriu”, afirmă specialiștii de la Londra.

Potrivit acestora, zona este una importantă din punct de vedere tactic pentru că „era un cap de pod rusesc pe partea de vest a canalului Doneț-Donbas, care marchează linia frontului”.

Despre Brigada 72, parte a Corpului 3 de Armată al Rusiei, s-a spus că are un moral scăzut și a arătat o eficiență limitată în luptă, mai notează sursa citată, care precizează și că „desfășurarea sa într-un sector atât de solicitant și de important din punct de vedere operațional evidențiază lipsa gravă de unități de luptă credibile” cu care se confruntă Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că se află sâmbătă, 13 mai, în capitala Italiei, unde are programate întâlniri cu omologul său Sergio Mattarella, cu prim-ministrul Giorgia Meloni și cu Papa Francisc.

„Astăzi la Roma. Mă întâlnesc cu președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și cu Papa. O vizită importantă pentru apropierea victoriei Ucrainei!”, a scris liderul de la Kiev pe Twitter.

Zelenski a făcut deja două călătorii în străinătate în luna mai pentru a discuta cu aliații despre sprijinirea Ucrainei, amintește The Kyiv Independent. El a vizitat Finlanda pe 3 mai pentru un summit de o zi cu liderii țărilor nordice, iar pe 4 mai s-a aflat la Haga, în Olanda, unde a vorbit despre înființarea unui tribunal pentru crimele de agresiune pentru care acuză Rusia și și-a exprimat speranța că președintele Vladimir Putin va fi adus în fața justiției.

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, a declarat că pentru victoria Ucrainei nu este suficientă doar eliberarea întregului teritoriu ocupat de forțele ruse, relatează Ukrainska Pravda.

„Victoria noastră este eliberarea fără echivoc a întregului teritoriu ocupat al Ucrainei. Întregul teritoriu trebuie să fie eliberat. Dar acest lucru încă nu este suficient. Ucraina, ca stat, trebuie să facă totul pentru a se asigura că tot ce (…) a început pe 24 februarie 2022 nu se va mai întâmpla niciodată”, a declarat Zalujnîi într-un interviu cu Dmitri Komarov pentru proiectul „Anul. În culise”.

Comandatul armatei ucrainene spune că ar trebui să fie înființată o instutuție militară care, „cel puțin atât timp cât ucrainenii vor să trăiască în pace și liniște, nu le va da niciodată rușilor posibilitatea de a repeta totul”.

„Victoria pentru noi este un teritoriu eliberat și niște Forțe Armate puternice ultramoderne și, poate, foarte mari, pregătite de luptă, care nu vor permite Federației Ruse să repete ceea ce s-a întâmplat și ceea ce se întâmplă acum. (…) Iar istoria lumii cunoaște state care trăiesc și arată mereu prin comportamentul lor că «e mai bine să nu le atingi». Statul Ucraina ar trebui să devină exact așa”, a mai declarat Valeri Zalujnîi.

Rusia trimite pe frontul din Ucraina militari care au trecut prin tratament și reabilitare din cauza tulburărilor psihice, precizează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Pentru a reface pierderile de personal, una dintre unitățile inamice care operează în districtul Svatovski din regiunea Luhansk a primit întăriri din rândul persoanelor mobilizate. Se știe că printre personalul nou sosit se află militari care au urmat un tratament și o reabilitare din cauza unor tulburări psihice”, scrie în raportul armatei ucrainene.

Rusia a lansat 21 de drone kamikaze Shahed, de fabricație iraniană, asupra unor orașe din Ucraina în noaptea de 12 spre 13 mai, au anunțat sâmbătă Forțele Aeriene ucrainene, adăugând că apărarea aeriană a reușit să doboare 17 dintre ele, relatează The Kyiv Independent.

Forțele aeriene au doborât, de asemenea, o dronă de recunoaștere rusă, Orlan 10, potrivit raportului citat.

Administrația militară a orașului Kiev a anunțat, la rândul său, că apărarea aeriană a Ucrainei a doborât toate dronele Shahed de fabricație iraniană lansate de forțele rusești spre Capitală.

Totuși, patru dintre dronele folosite de Rusia pentru atacurile de noaptea trecută și-au atins țintele. Au fost lovite instalații de infrastructură din Hmelnîțkîi, un oraș din vestul Ucrainei, capitală a regiunii cu același nume. Primarul din Hmelnîțkîi, Oleksandr Semchyshyn, a scris pe Telegram că unele persoane au fost rănite, fără a preciza numărul victimelor.

Clădiri rezidențiale, instituții educaționale și medicale, precum și clădiri administrative, au fost avariate în urma atacului, a mai precizat edilul.

De asemenea, trei persoane au fost rănite din cauza unui atac asupra orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a anunțat primarul Oleksandr Sienkevych pe Telegram.

Guvernul federal al Germaniei dorește să își extindă semnificativ sprijinul pentru Ucraina cu cea mai mare livrare de arme de la începutul războiului, relatează publicația Spiegel, citată de Ukrainska Pravda.

Pachtul de ajutor militar este în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro.

Ucraina va primi încă 20 de transportoare blindate pentru trupe Marder și 30 de tancuri Leopard 1. În plus, se așteaptă livrarea a 18 obuziere pe roți, care a fost deja anunțată pentru sfârșitul anului 2022. De asemenea, guvernul federal intenționează să furnizeze încă patru sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T-SLM, 12 lansatoare IRIS-T-SLS și sute de rachete ghidate pentru acest sistem.

Este planificată și livrarea a până la 200 de drone de recunoaștere, precum și transferul a 100 de vehicule de luptă protejate, care vor fi folosite în principal pentru transportul trupelor pe front, și a peste 100 de vehicule de sprijin logistic.

Acesta este cel mai mare pachet de armament oferit de Germania Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, și până acum.

Potrivit publicației germane, acest pachet va fi anunțat în paralel cu decernarea Premiului Charlemagne președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, duminică, la Aachen, ca un simbol al solidarității Berlinului cu Kievul.

Nu este exclus ca Zelenski să meargă în Germania pentru ceremonia de premiere. Vineri, poliția germană a anunțat înăsprirea măsurilor de securitate în cursul zilei de duminică, pe fondul unor informații încă neconfirmate privind vizita președintelui ucrainean.

O sursă din domeniul securității a declarat apoi pentru Reuters că dezvăluirea publică a vizitei, făcută la începutul lunii mai, a fost prematură şi că nu mai este clar dacă Volodimir Zelenski va mai merge în Germania.

Administrația militară a orașului Kiev a comunicat sâmbătă, 13 mai, că în timpul atacului aerian nocturn lansat de forțele ruse, nu s-au înregistrat pagube și nici victime, iar toate dronele au fost doborâte, relatează Ukrainska Pravda.

„Al șaselea atac aerian asupra Capitalei de la începutul lunii mai! De data aceasta inamicul a atacat folosind exclusiv aparate de zbor fără pilot.

În timpul ultimului raid aerian, care a durat două ore și jumătate ore la Kiev, a fost detectată muniție iraniană Shahed (drone – n.r.) în spațiul aerian în direcția Capitalei. Toate dronele inamice care se îndreptau spre Kiev au fost distruse cu succes!”, a precizat Administrația militară.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) precizează în raportul său de vineri, 12 mai, că în cursul zilei au apărut imagini geolocalizate care arată cum forțele rusești se retrag sub tirul artileriei grele pe malul sudic al rezervorului Berkhivske, aflat la aproximativ patru kilometri nord-vest de Bahmut, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit specialiștilor de la think-thank-ul american, imaginile oferă o confirmare vizuală a datelor publicate de bloggeri militari ruși, conform cărora forțele ucrainene au obținut câștiguri teritoriale în zona Bohdanivka și Berkhivka.

Un blogger militar a afirmat că membri ai Brigăzii 200 de pușcași motorizați separați din Corpul 14 de armată al Flotei de Nord și-au pierdut pozițiile între Hryhorivka și Dubovo-Vasylivka, la aproximativ șase kilometri nord-vest de Bahmut.

Surse rusești au avertizat, de asemenea, cu privire la o posibilă încercuire a Grupului Wagner în interiorul orașului Bahmut.

Alți bloggeri militari ruși au raportat contraatacuri ale trupelor ucrainene spre Khromove, Bohdanivka și Klishchiivka, informații respinse de Ministerul rus al Apărării.

Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunțat primarul orașului Mikolaiv, Oleksandr Sienkevych, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent. În urma loviturii, trei civili au fost răniți.

Forțele ruse au vizat o fabrică locală, au precizat guvernatorul Vitali Kim și primarul din Mikolaiv.

În urma atacului, fabrica și trei apartamente dintr-o clădire de cinci etaje din apropiere au luat foc.

Un civil rănit a fost transportat la spital, iar alți doi au primit îngrijiri medicale la fața locului.

Autoritățile nu au făcut încă precizări în legătură cu amploarea pagubelor.

Administrația militară a regiunii Hmelnîțkîi din vestul Ucrainei a anunțat că au fost auzite explozii sâmbătă, la scurt timp după miezul nopții, relatează The Kyiv Independent.

Autoritățile i-au îndemnat pe civili să rămână în adăposturi.

„S-au auzit explozii în zonă. Rămâneți la adăpost! Aveți grijă de voi și de cei dragi”, au avertizat acestea.

Ulterior, sâmbătă dimineață, administrația regională a anunțat pe Telegram că a fost lovit un obiectiv de infrastructură.

„Astăzi, în timpul alertei aeriene, inamicul a atacat Hmelnîțkîi. Din păcate, avem o lovitură asupra infrastructurii critice. Obiectivul este situat în afara centrelor populate. Ne păstrăm calmul. Serviciile relevante lucrează. Unele trenuri vor urma un program modificat astăzi”, au precizat autoritățile.

Alerte de raid aerian au răsunat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv în regiunea Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

Sirenele au început să se audă după ora locală 1.10 (aceeași oră în România – n.r.) din regiunile sudice.

La ora 2.20 a fost anunțată o alertă de raid aerian în Capitală, iar apoi în regiunea Kiev.

În regiunea Harkov, raidul aerian a început vineri la ora 23.45 și s-a încheiat sâmbătă la ora 00.21.

Raidul aerian înseamnă pericol de lovituri, iar cetățenii sunt sfătuiți să se adăpostească.

În zonele din vestul țării nu au fost pornite alertele de raid aerian.

Orașul estic Luhansk, ocupat de forțele ruse și considerat un centru important pentru așa-numita „operațiune militară specială” a Moscovei, a fost zguduit vineri de o serie de explozii, relatează CNN, citând oficiali locali.

Șeful autoproclamatei Republici Populare Luhansk (LPR), Leonid Pasechnik, a acuzat Ucraina pentru atacul pe care l-a numit „o altă încercare a regimului terorist de la Kiev de a intimida civilii”.

Pasechnik a precizat că districtul Leninski din oraș a fost bombardat de „Ziua Republicii”, care este o sărbătoare în regiunea separatistă.

Două rachete au lovit zona industrială a orașului, a precizat comitetul de coordonare al LPR pe Telegram, adăugând că a fost folosit sistemul de rachete balistice „Grom” de fabricație ucraineană.

Orașul Luhansk a fost rareori atacat de forțele ucrainene de la începutul invaziei ruse, pentru că se află în afara razei de acțiune a sistemelor lor de rachete și rachete cu rază lungă de acțiune, precum HIMARS.

Agenția rusă de știri TASS a relatat, citându-l pe locotenent-colonelul în retragere din cadrul Miliției Republicii Populare Luhansk, Andrei Marochko, că „pentru prima dată forțele armate ucrainene au folosit rachete cu o rază de acțiune de 150 de kilometri”, după ce au avut loc cel puțin două explozii în oraș vineri seara târziu. Aceste informații nu au fost confirmate oficial.

Autoritățile ucrainene nu au făcut niciun comentariu cu privire la vreun atac împotriva forțelor rusești din Luhansk.

Serghei Jirnov, un fost spion al KGB, afirmă că, de mai multe săptâmâni, există tensiuni puternice între președintele rus Vladimir Putin și liderul grupării de mercenari Wagner, precizând că Evgheni Prigojin l-a învins pe Putin în ochii opiniei publice, scrie Euractiv citând Rador.

Conform fostului spion, Prigojin din ce în ce mai critic față de Kremlin din cauza derutei armatei ruse apărute în ultimele zile și, cel mai recent, din cauza retragerii trupelor regulate ruse din orașul asediat Bahmut.

„Vorbele rostite împotriva ministrului apărării, Serghei Șoigu, sau a șefului Statului Major al Armatei ruse, (generalul Valeri) Gherasimov, de o vreme, arată că toate simbolurile au fost depășite. Prigojin este președintele interimar, Putin nu mai există. Și dacă nu va fi ucis înainte, Prigojin va fi președinte în 2024”, a spus Jirnov, într-un interviu acordat publicației La Dépêche du Midi.

Mai multe informații: Un fost spion KGB afirmă că Evgheni Prigojin e președintele interimar al Rusiei, pentru că „Putin, un om depășit și nebun, nu mai există”

Cel puțin 480 de copii au fost uciși de agresiunea rusă, a anunțat vineri Parchetul General ucrainean, potrivit Sky News.

Alți 968 de copii ucraineni au fost răniți de la începutul războiului, a adăugat procuratura.

Biroul a furnizat actualizări regulate cu privire la presupusele crime de război comise de forțele ruse după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei.

Cele mai recente cifre sugerează că au fost înregistrate 86.237 de crime de agresiune și crime de război, alături de alte 17.123 de crime împotriva securității naționale.

Ambele infracțiuni contravin regulilor de război prevăzute în Convențiile de la Geneva.

O notă internă a UE sugerează că Ucraina a pierdut 13.000 de soldați de la începutul invaziei ruse pe scară largă, relatează vineri Euractiv, potrivit The Kyiv Independent.

Nota arată că alți 35.000 de militari ucraineni au fost răniți în luptă.

Documentul citează, de asemenea, informații americane care plasează rata victimelor ucrainene la 17.500 de militari uciși în acțiune și între 124.000 și 131.000 de persoane care au fost scoase din luptă „din cauza rănilor, morții sau dispariției, ori din alte motive”, precizează Euractiv.

Nici Ucraina, nici Rusia nu au furnizat informații precise despre pierderile de soldați.

Pe 16 aprilie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că numărul total al victimelor militare ucrainene este „mai mic decât numărul celor uciși de cutremurul din Turcia”. Ulterior, el și-a cerut scuze pentru comparație.

Bilanțul victimelor din Turcia în urma celor două cutremure puternice care au lovit țara pe 6 februarie a trecut de 50.500 de morți, a anunțat ministrul turc de interne Suleyman Soylu, pe 14 aprilie.

Trei ofițeri ucraineni de poliție au fost răniți în bombardamente de artilerie asupra orașului asediat Bahmut, a anunțat vineri Ministerul ucrainean de Interne, potrivit Sky News.

Orașul din estul țării este scena unor lupte violente de mai multe luni de zile, iar ambele părți au suferit pierderi grave.

Autoritatea a distribuit fotografii ale unei veste antiglonț care a salvat viața unui ofițer și ale unui aparat radio de emisie distrus.

„Așa arată astăzi rezistența și curajul tuturor apărătorilor Ucrainei, inclusiv al ofițerilor de aplicare a legii, care își fac datoria cu onoare. Acesta este modul în care se face treaba – de dragul securității și al păcii”, a precizat ministerul ucrainean.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Rusia este deja „pregătită pe plan intern pentru înfrângere”, iar Ucraina trebuie să facă presiuni zilnice asupra forțelor ruse, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul video de seară adresat națiunii, potrivit Sky News.

Liderul ucrainean a precizat că trupele ucrainene trebuie să se asigure că transformă „sentimentul de înfrângere al Rusiei în fuga lor (a forțelor ruse, n.r.), în greșelile lor, în pierderile lor”.

„Le mulțumesc fiecăruia dintre cei care distrug inamicul. Le sunt recunoscător tuturor celor care, în pofida oricăror dificultăți, înapoiază pământul nostru Ucrainei”, a adăugat el.

Liderul în vârstă de 45 de ani a mai spus țării sale i se pregătesc mai multe arme și că luptătorii ucraineni vor avea „și mai multe oportunități de a-l învinge pe agresor”.