Război în Ucraina, ziua 448 | Ucrainenii continuă să avanseze în Bahmut, rușii au intensificat atacurile în Harkov, Cernihiv și Sumî

Armata ucraineană a anunțat miercuri că forțele ruse au lansat rachete S-300 asupra Bahmutului, adăugând că au avut loc atacuri aeriene în mai multe locații din jurul orașului, relatează CNN.

„Luptele grele pentru Bahmut continuă. În plus, în cursul zilei, inamicul a desfășurat acțiuni ofensive nereușite în direcția Ivanivske”, a transmis Statul Major General al armatei ucrainene, în actualizarea de miercuri seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Ivanivske este un sat situat la vest de Bahmut.

Între timp, mai multe înregistrări video care apar din Bahmut arată bombardamente intense și distrugeri masive în partea de vest a orașului, ultima zonă în care forțele ucrainene sunt prezente.

Înregistrările video publicate de agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, precum și de RIA FAN, arătă luptători ruși care se deplasează prin clădiri de apartamente abandonate și prin curți pline de moloz.

Filmări din dronă arată nori de fum gri care se ridică din mai multe cartiere – o biserică ortodoxă de la periferia vestică a Bahmutului pare a fi una dintre foarte puținele clădiri aparent neavariate. CNN notează că nu este clar când au fost filmate aceste imagini.

De-a lungul liniilor de front, Statul Major General a precizat că au avut loc 32 de lovituri aeriene. Acest număr este ușor mai mic decât media recentă, potrivit estimărilor ucrainene.

Care este situația în alte părți ale Ucrainei: În regiunea nordică Harkov, potrivit Statului Major General, rușii continuă să încerce să își îmbunătățească „situația tactică” în sectorul Kupiansk – unde au avut loc ofensive nereușite în apropierea râului Oskil și bombardamente intense asupra zonelor controlate de ucraineni.

Statul Major General a adăugat că situația a fost mai liniștită într-un alt punct fierbinte al frontului – și anume în jurul orașului Avdiivka din Donețk, unde „inamicul nu a desfășurat nicio acțiune ofensivă în ultimele 24 de ore”.

Oficialii militari au precizat că forțele ruse din părțile ocupate ale regiunii Zaporojie au continuat să bombardeze așezările din zonă, lovind peste 20 de locații în ultima zi.

Un tribunal din Kârgâzstan l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe un bărbat care a luptat pentru Rusia în Ucraina, într-un moment în care Moscova încearcă să stimuleze recrutarea de persoane din fostele țări sovietice din Asia Centrală, scrie AFP, potrivit Al Jazeera.

Un tribunal din capitala Kârgâzstanului, Bișkek, a declarat că l-a găsit pe bărbatul în vârstă de 32 de ani vinovat de mercenariat și l-a condamnat la 10 ani de închisoare, într-o decizie anunțată marți seara târziu.

Instanța a stabilit că bărbatul, care a negat participarea la ostilități, a fost în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, între iunie și noiembrie anul trecut, pentru care a fost plătit cu 180.000 de ruble (2.250 de dolari) pe lună și i s-a asigurat un pașaport rusesc.

Zeci de cetățeni din țări din Asia Centrală au fost uciși în Ucraina în ultimele luni, potrivit presei locale, majoritatea după ce s-au alăturat armatei ruse sau mercenarilor Wagner, un grup militar privat.

În ultimele 36 de ore s-a discutat mult în jurul rachetelor hipersonice Kinjal („Pumnal”) ale Rusiei, Ucraina susținând că a doborât șase dintre ele în timpul masivului atac din primele ore ale dimineții de marți, scrie Sky News.

Un oficial occidental a dezvăluit pentru televiziunea britanică mai multe detalii în jurul acestor informații și semnificația lor.

„Potențial, până la șase” rachete Kinjal au fost lansate de Rusia și „mai multe” au fost doborâte de ucraineni, a declarat oficialul, deși a precizat că nu poate „comenta exact cum s-a procedat”.

Aceste arme au fost considerate de Kremlin ca fiind factori care „schimbă major jocul”, a continuat oficialul. El a precizat că racheta Kinjal „poate atinge viteze hipersonice”, având în vedere „traiectoria sa balistică”, iar Moscova consideră că doborârea acesteia ar fi fost „practic imposibilă”.

„Nu a fost cazul”, au adăugat expertul.

Revenind la potențiala contraofensivă ucraineană, forțele Kievului „se apropie de pregătirea ei finală” și au „potențialul de a putea avea un oarecare succes”, a mai spus oficialul occidental.

Cu toate acestea, el a adăugat: „Aș spune că mai important, fără îndoială, decât deschiderea unei breșe în liniile rusești până la granița rusă, va fi efectul cognitiv asupra celor de la Kremlin”.

„Aceasta este o șansă, am evalua noi, pentru Ucraina de a-i arăta președintelui Putin că nu poate pur și simplu să câștige prin neprezentare, așteptând războiul în spatele liniilor de tranșee defensive”, a afirmat oficialul.

„Efectul cognitiv al activității de pe câmpul de luptă cred că în acest caz este, fără îndoială, mai important decât câți metri pătrați de teritoriu reușesc” să elibereze trupele ucrainene, a mai spus acesta.

Imaginile din satelit surprinse compania americană Maxar Technologies arată pagubele produse în ultimul an în orașul Bahmut, din regiunea estică Donețk, care a fost grav afectat de luptele intense, scriu CNN și Sky News.

Imaginile din satelit de înaltă rezoluție arată părți din Bahmut în luna mai a anului trecut și în această lună. Ele arată în detaliu nivelul de distrugere a orașului.

Maxar Technologies a precizat că „rânduri de clădiri de apartamente, școli, magazine și alte infrastructuri au fost transformate în moloz fumegând”.

„Părți ale orașului care, în urmă cu un an, erau mărginite de copaci și parcuri sunt acum complet lipsite de vegetație și sunt acoperite de praf maro/roșu și de moloz”, a precizat compania americană.

Luna mai 2022 vs. luna mai 2023:

Mai multe informații: Imagini din satelit cu amploarea distrugerilor din ultimele 12 luni din orașul asediat Bahmut. Multe clădiri au ajuns „moloz fumegând”

Senatul francez a aprobat miercuri o rezoluție care recunoaște drept „genocid” înfometarea a milioane de ucraineni în anii 1932 și 1933 ca urmare a politicilor sovietice, scrie Al Jazeera.

Propunerea, discutată în prezența ambasadorului ucrainean Vadym Omelchenko, a primit 327 de voturi favorabile și doar 16 împotrivă, potrivit presei locale.

„Marea Foamete”, cunoscută sub numele de Holodomor în limba ucraineană, a constat în înfometarea, deportarea și „exterminarea metodică organizată” a poporului ucrainean, se arată în textul aprobat, adăugând că evenimentul, prin urmare, echivalează cu un „genocid”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a mulțumit ulterior Senatului francez pentru că a aprobat rezoluția. „Sunt recunoscător senatorilor francezi pentru acest vot istoric care restabilește dreptatea și onorează memoria a milioane de victime”, a scris Kuleba, într-un mesaj pe Twitter.

Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, a restabilit parțial controalele la granița cu vecinul său, a anunțat miercuri ministrul belarus de externe, Serghei Aleinik, potrivit agenției de știri The Associated Press, preluată de The Guardian.

Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când au existat controale la frontiera comună de 770 de mile (aproximativ 1240 de kilometri).

Potrivit lui Aleinik, introducerea controalelor la graniță are ca scop evitarea intrării în Belarus a cetățenilor din țări terțe, înainte de punerea în aplicare a acordului interguvernamental dintre Moscova și Minsk privind recunoașterea reciprocă a vizelor.

Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului consideră că verificările la frontieră îi vor viza pe bărbații ruși care încearcă să evite înrolarea în armata rusă.

Aleinik a declarat că verificările asupra persoanelor care trec granița dintre Belarus și Rusia sunt efectuate de polițiștii de frontieră belaruși în strânsă cooperare cu omologii lor ruși. „Nu este vorba de un control propriu-zis, ci mai degrabă de monitorizarea situației de la graniță”, le-a spus Aleinik reporterilor de la Moscova.

Parlamentul rus a aprobat miercuri, în primă lectură, un proiect de lege care va impune federaţiile sportive ruse în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Organizaţiile şi Asociaţiile sportive din regiunile ucrainene ocupate vor fi plasate sub jurisdicţia autorităţilor sportive ruse. Parlamentul rus a aprobat miercuri proiectul de lege care se va aplica regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijia, scrie news.ro.

Această decizie face parte dintr-o serie de acţiuni prin care Rusia încearcă să-şi impune legea, cultura şi sistemul în teritoriile ocupate din Ucraina, în urma invaziei din februarie 2022.

Legea prevede că federaţiile sportive deja existente în Ucraina vor deveni filiale ale Federaţiilor ruse corespunzătoare. Astfel, sportivii din regiunile ocupate ar urma să participe la competiţiile şi campionatele din Rusia.

Produsul intern brut al Rusiei s-a contractat cu 1,9% în primul trimestru din acest an, a anunțat miercuri agenția de statistică a țării, Rosstat, scrie The Moscow Times preluând AFP.

Economia rusă a fost îngreunată de un nou val de sancțiuni impuse din cauza ofensivei sale în Ucraina, inclusiv de interdicția Uniunii Europene asupra produselor petroliere rusești, pe lângă plafonul de preț convenit cu Grupul celor Șapte (G7) și Australia.

Aceste sancțiuni au avut un impact vizibil asupra economiei ruse.

În ciuda faptului că exporturile de petrol au atins cel mai ridicat nivel de la începutul ofensivei, veniturile din petrol au scăzut cu 43% față de anul trecut, anunțase în martie Agenția Internațională pentru Energie (AIEA).

Veniturile mai mici din petrol au avut un impact direct asupra deficitului bugetar, care a ajuns la 3.400 de miliarde de ruble (aproximativ 42,3 miliarde de dolari) între lunile ianuarie și aprilie.

Această sumă este considerabil mai mare decât deficitul țintă de 2.900 de miliarde de ruble.

Ministerul de Finanțe a anunțat că deficitul s-a datorat scăderii veniturilor din energie (-52%) și creșterii cheltuielilor (+26%), parțial din cauza ofensivei din Ucraina.

Miercuri, Rosstat a precizat totuși că sectoarele construcțiilor și agriculturii au rezistat bine în primul trimestru al anului.

Un tribunal din Moscova l-a condamnat miercuri pe Mihail Krieger, o cunoscută figură a opoziției și activist anti-război, la șapte ani de închisoare, informează The Moscow Times.

Krieger, în vârstă de 63 de ani, a fost arestat în noiembrie anul trecut și acuzat de „justificarea terorismului” pentru o postare pe rețelele de socializare din 2020, în care i-a lăudat pe doi bărbați care au organizat atacuri în clădirile Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), numindu-i pe aceștia „eroi”.

De asemenea, el a fost acuzat de „incitare la ură” pentru un comentariu online făcut în 2020 în care a menționat spânzurarea președintelui rus Vladimir Putin.

Mai multe informații: Încă un activist al opoziției ruse, condamnat la închisoare. Mihail Krieger și-a încheiat pledoaria finală spunând „Glorie Ucrainei”

Ramzan Kadîrov a postat, pe canalul său de Telegram, un videoclip pe un tanc T-72 modernizat. El a indicat că vehiculul militar „oferă comoditatea unui Maybach” și a spus că „depășește echipamentul străin în putere, control, protecție și ușurință în utilizare”, scrie portalul de știri Bloknot.

„Aceasta este puterea reală! Un tanc T-72, modernizat! Ofertă confortul și comoditatea unui Maybach. Există chiar și o cameră de marșarier, pentru a nu zdrobi pe cineva din neatenție sau de a zdrobi, dacă este nevoie”, a scris liderul cecen, ai cărui soldați, așa-numiții „kadîroviți” participă la invazia rusă din Ucraina.

Mai multe detalii: Comandantul cecen Ramzan Kadîrov a defilat într-un tanc rusesc T-72 modernizat: „Te simți ca-n Maybach. O plăcere să ataci cu el”

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat prelungirea cu încă 60 de zile a acordului care permite exportul în siguranță de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, dar a menționat că rămân unele probleme nerezolvate, relatează Al Jazeera.

„Prelungirea (acordului) este o veste bună pentru omenire”, le-a spus Guterres reporterilor.

„Privind în viitor, sperăm că exporturile de alimente și îngrășăminte, inclusiv amoniac, din Federația Rusă și Ucraina vor putea ajunge, în condiții de siguranță și în mod previzibil, în lanțurile de aprovizionare globale”, a precizat șeful ONU.

El a adăugat că Rusia, Ucraina, Turcia și ONU vor continua să se angajeze în discuții pe această temă.

Peste 30,2 milioane de tone de cereale au fost transportate până în prezent, de 951 de nave, în cadrul acordului de la Marea Neagră privind cerealele, a anunțat miercuri agenția de presă turcă de stat Anadolu, citând datele colectate de Centrul Comun de Coordonare din Istanbul.

Prima navă încărcată cu cereale a plecat din portul ucrainean Odesa pe data de 1 august 2022, scrie Al Jazeera.

Centrul Comun de Coordonare a fost înființat în iulie pentru a monitoriza transportul în siguranță prin Marea Neagră al navelor cu cereale care au plecat din porturile ucrainene.

Consiliul Europei (CoE) a creat un „registru al pagubelor” care să ajute la tragerea la răspundere a Rusiei pentru acțiunile acesteia în Ucraina, a anunțat miercuri organizația internațională, la încheierea unui summit de două zile organizat la Reykjavik, în Islanda, potrivit CNN

Registrul – denumit oficial „Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei” – va documenta „daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, a precizat CoE, într-o inițiativă care va dura o perioadă inițială de trei ani.

Sistemul este „vital” pentru ca Moscova să fie trasă la răspundere pentru despăgubirea victimelor războiului, a declarat Marija Pejčinović Burić, secretar general al CoE.

„Este una dintre primele decizii obligatorii din punct de vedere juridic pentru a trage Rusia la răspundere pentru faptele sale”, a adăugat ea.

Consiliul Europei are 46 de state membre. Reuniunea de la Reykjavik este doar al patrulea summit de la înființarea consiliului, în 1949. Potrivit site-ului CoE, „prioritatea principală” a summitului a fost sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia.

„Registrul este un pas important spre tragerea la răspundere pentru crimele comise în războiul brutal al Rusiei și un mesaj puternic de susținere a Ucrainei”, a declarat prim-ministrul islandez Katrín Jakobsdóttir.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal a declarat că registrul este „o etapă importantă pe drumul spre justiție și reparații pentru Ucraina și pentru ucrainenii care au suferit atât de mult din cauza acestui război”.

40 de națiuni – inclusiv unele, precum Statele Unite, care au avut statut de observator la summit – s-au alăturat registrului, iar alte trei și-au exprimat intenția de a se alătura. Nouă țări care sunt fie membre, fie state observatoare ale Consiliului nu au aderat încă la acord: Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Serbia, Turcia, Vatican, Israel și Mexic.

Înaltul oficial chinez Li Hui și-a încheiat vizita de două zile în Ucraina, a anunțat miercuri Ministerul ucrainean de Externe, potrivit CNN.

Ministerul a precizat pe site-ul său că Li Hui, reprezentantul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, a fost în vizită în Ucraina în perioada 16-17 mai.

„Vizita fost efectuată în conformitate cu acordurile la care s-a ajuns în timpul unei conversații telefonice între președintele Volodimir Zelenski și președintele Xi Jinping, pe 26 aprilie”, a precizat acesta.

Li s-a întâlnit cu ministrul afacerilor externe, Dmytro Kuleba, potrivit site-ului, dar ministerul nu a precizat dacă s-a întâlnit și cu președintele ucrainean.

„În timpul întrevederii, părțile au discutat chestiuni de actualitate privind cooperarea dintre Ucraina și China atât la nivel bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale, precum și modalități de a opri agresiunea rusă”, a precizat ministerul, oferind puține alte detalii specifice.

Conform ministerului, Kuleba a vorbit despre „restabilirea unei păci durabile și juste, bazată pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”. „El a subliniat că Ucraina nu acceptă nicio propunere care ar implica pierderea teritoriilor sale sau înghețarea conflictului”, a precizat instituția.

Kuleba a subliniat de asemenea „importanța participării Chinei la punerea în aplicare a Formulei de pace a președintelui (Zelenski), a Inițiativei pentru Marea Neagră, a siguranței nucleare și a altor eforturi internaționale importante”, a adăugat ministerul.

Rusia nu a primit detalii ale propunerilor de pace pentru încheierea războiului din Ucraina evocate de preşedintele brazilian Lula da Silva şi de cel sud-african Cyril Ramaphosa, dar este dispusă să le studieze, spre deosebire de Occident, care acceptă doar planul de pace al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit agenției spaniole de știri EFE, preluată de Agerpres.

În același timp, un purtător de cuvânt al preşedintelui Zelesnki a declarat că acesta salută iniţiativa lui Ramaphosa şi este dispus să-l primească la Kiev, împreună cu alţi lideri africani ,”pentru a discuta despre formula de pace ucraineană”.

„Există şi alte iniţiative de pace, cea a Braziliei, sau a preşedintelui Africii de Sud. În ambele cazuri vom răspunde apelurilor din partea prietenilor noştri latino-americani şi africani ale căror propuneri suntem dispuşi să le studiem”, a afirmat Lavrov, la o conferinţă de presă comună cu omologul său belarus Serghei Aleinik.

Potrivit șefului diplomației ruse, este vorba despre iniţiative „generate de dorinţa sinceră de a ajuta la stabilizarea ordinii mondiale”. „Dar deocamdată, spre deosebire de (iniţiativa) vecinilor chinezi, nu am primit vreun document din partea brazilienilor şi nici din partea sud-africanilor”, a precizat Lavrov.

„Ne interesează să transmitem logica noastră unui număr cât mai mare dintre partenerii noştri de pe toate continentele” şi Rusia este deschisă „contactelor atunci când (partenerii săi) vor fi pregătiţi”, a explicat el.

Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa şi-a anunţat marţi intenţia de a le prezenta la sfârşitul săptămânii viitoare preşedinţilor rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, o propunere de a vizita ţările lor împreună cu o misiune africană de pace din care ar urma să facă parte de asemenea şefii de stat din Egipt, Senegal, Congo, Zambia şi Uganda.

În iniţiativa chineză de 12 puncte „principalele postulate au caracter sistemic şi global: necesitatea respectării şi îndeplinirii în totalitate şi fără standarde duble a principiilor ONU, necesitatea aprobării la nivel global a indivizibilităţii securităţii” şi excluderea recurgerii la sancţiuni unilaterale, a rezumat Lavrov propunerea chineză menită să conducă la încetarea războiului pornit de Rusia contra Ucrainei.

Această iniţiativă a Beijingului nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare etc. Ea nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina, o cerere esenţială a Kievului şi Occidentului.

Kievul a salutat miercuri prelungirea acordului de la Marea Neagră privind cerealele, dar a avertizat că nu trebuie să i se permită Rusiei să saboteze înțelegerea prin folosirea alimentelor „ca armă și șantaj”, relatează Al Jazeera și Sky News.

„Salutăm prelungirea Inițiativei, dar subliniem că aceasta trebuie să funcționeze eficient”, a afirmat vicepremierul Oleksandr Kubrakov, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat miercuri că Rusia a fost de acord să prelungească cu două luni acordul de la Marea Neagră privind cerealele pentru a ajuta țările aflate în dificultate, scrie Al Jazeera.

Dar ea a subliniat că evaluarea Moscovei cu privire la acest acord nu s-a schimbat.

„Astfel, există o șansă, nu în cuvinte, ci în fapte, de a contribui la asigurarea securității alimentare globale”, a precizat Zaharova, potrivit Sky News.

Anterior, Moscova amenințase că nu va prelungi acordul privind cerealele până când nu vor fi rezolvate „îngrijorările sistemice” privind exporturile rusești de cereale și îngrășăminte.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a subliniat, de asemenea, că acordul a fost prelungit deoarece Rusia „nu și-a pierdut speranța” că problemele sale legate de acord vor fi rezolvate.

Trupele ruse au bombardat miercuri un sat din regiunea ucraineană sudică Herson, ucigând un băiat de 5 ani și doi bărbați, a anunțat Parchetul General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Un alt bărbat și un copil au fost răniți când un proiectil rusesc a lovit o zonă din apropierea unui magazin local, au scris procurorii, într-un mesaj pe Telegram.

Potrivit șefului Biroului Prezidențial, Andrii Yermak, a fost vorba de satul Zelenivka, situat la periferia orașului Herson.

Orașul Herson și alte așezări din regiunea de pe malul vestic al râului Nipru au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești după ce au fost eliberate de către forțele ucrainene, în noiembrie 2022.

Forțele ruse au fost împinse pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat moartea și rănirea unor civili.

Potrivit Administrației militare din regiunea Herson, trupele ruse au bombardat marți regiunea sudică de 79 de ori, rănind șapte civili, inclusiv trei copii.

Activista Natalia Arno, fondator și președinte al Fundației Rusia Liberă, o luptătoare proeminentă pentru promovarea democrației și a drepturilor omului în țara sa natală, crede că a fost „otrăvită, posibil cu un agent neurotoxic”, fie la Berlin, fie la Praga, relatează portalul de investigații Agentstvo și Sky News.

Arno a zburat la Praga din Berlin, unde în perioada 29-30 aprilie, a avut loc o întâlnire organizată de Mihail Hodorkovski, liderul opoziției ruse din exil.

Ea se simțea deja rău și a fost la clinica „Charite”, din Berlin, unde liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a fost tratat după ce a fost otrăvit cu Novichok.

Mai multe detalii: „Amorțeală și durere în tot corpul”. O politiciană rusă de opoziție, stabilită în SUA, acuză simptome de otrăvire, după ce a fost la Berlin și la Praga

Armata ucraineană afirmă că a făcut noi progrese în luptele grele din apropierea orașului Bahmut din estul țării, relatează The Guardian Sky News.

Unitățile ucrainene au avansat cu până la o jumătate de kilometru, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Serhiy Cherevatyi, pentru televiziunea ucraineană.

„Desfășurăm cu succes o operațiune defensivă, contraatacăm și în cursul acestei zile unitățile noastre au pătruns până la 500 de metri în unele părți ale frontului de la Bahmut”, a spus el.

Informațiile potrivit cărora forțele ruse duc lipsă de muniție sunt incorecte, a adăugat el.

„Inamicul caută după plac să cucerească orașul, lovind cu toate sistemele și armele, indiferent de calibru. Nu se poate vorbi în niciun fel de lipsă de obuze. Ei (rușii, n.r.) deplasează noi unități acolo, în principal parașutiști, în încercarea de a obține un fel de succes intermediar”, a mai declarat Cherevatyi.

În ultimele săptămâni, liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a susținut că forțele sale din oraș ar fi fost private de muniție de către forțele armatei regulate ruse.

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, dorește să vină în Ucraina în cadrul unei „inițiative de pace”, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Sergii Nykyforov, potrivit Al Jazeera.

Într-un interviu acordat ziarului local Ukrainska Pravda, acesta a confirmat că „în timpul unei conversații telefonice din 13 mai, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, l-a informat pe Volodimir Zelenski despre intenția de a veni în Ucraina în cadrul unei misiuni din partea mai multor țări africane”.

Înalților funcționari ruși de la Kremlin și din regiunile Rusiei li s-a interzis să își părăsească posturile, susține IStories, o publicație rusă independentă, potrivit CNN.

IStories este o publicație online de investigație cu sediul în afara Rusiei și este condusă de un cunoscut jurnalist, Roman Aninn, care a declarat că printre sursele sale se numără cunoștințe ale unor oficiali de rang înalt din cadrul Administrației Prezidențiale ruse.

Aninn a declarat pentru CNN că nu știe câte persoane au încercat în total să demisioneze, dar că nu li s-a permis acest lucru. „Cu toate acestea, știu exemple concrete ale celor care au încercat să demisioneze. Aceștia sunt guvernatori, oameni din forțele de securitate și oameni din administrația prezidențială”, a spus el.

Jurnalistul a refuzat să ofere nume pentru a-și proteja sursele.

Mai multe informații: Înalții oficiali ruși de la Kremlin și guvernatorii nu au voie să demisioneze, scrie o publicație rusă independentă. Cum sunt intimidați cei care vor să plece

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, le-a spus miercuri reporterilor din Berlin că o eventuală decizie de a trimite Ucrainei avioane de luptă F-16 va veni de la Washington, scrie Al Jazeera.

Afirmațiile acestuia au fost făcute după o întâlnire cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, care a împărtășit o opinie similară.

Anterior, premierul britanic Rishi Sunak și premierul olandez Mark Rutte au convenit să sprijine crearea unei coaliții internaționale care să furnizeze Kievului avioane de luptă F-16.

Daunele suferite de unul dintre sistemele de apărare antiaeriană Patriot în urma masivului atac cu rachete rusești, efectuat marți dimineață în apropiere de Kiev, sunt minime, au declarat trei oficiali americani pentru CNN, unul dintre aceștia descriind daunele ca fiind „minore”.

SUA au trimis marți inspectori pentru a examina sistemul, după ce ucrainenii le-au spus că acesta pare să fi fost avariat, a precizat un oficial.

Sistemul în sine este încă operațional, au precizat oficialii americani, iar componenta radar a Patriot, unul dintre cele mai importante elemente ale sale, nu a fost avariată. Oficialii americani nu cred că sistemul Patriot va trebui să fie scos de pe câmpul de luptă pentru reparații.

Mai multe informații: Sistemul Patriot pe care rușii susțin că l-au distrus în Ucraina are daune „minore” și este operațional, spun oficiali americani

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat miercuri că acordul de la Marea Neagră dintre Ucraina și Rusia privind cerealele a fost prelungit cu încă două luni, relatează Sky News, CNN și Al Jazeera.

Anunțul lui Erdogan, făcut într-un discurs adresat oficialilor partidului său de guvernământ, AKP, a venit după ce ultima navă încărcată cu grâne a părăsit un port ucrainean în cadrul acordului, care permite navelor ucrainene să exporte cereale și îngrășăminte din porturile țării din Marea Neagră. Acordul privind cerealele urma să expire joi, 18 mai.

„Vreau să dau o veste bună”, a afirmat Erdogan.

„Cu eforturile țării noastre, cu sprijinul prietenilor noștri ruși și cu contribuția prietenilor noștri ucraineni, Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele a fost prelungită cu încă două luni”, a continuat liderul turc.

Mai multe informații: Acordul privind exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost prelungit pentru încă două luni, anunță Erdogan

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că țara sa caută o soluție mai pragmatică pentru a preveni eludarea sancțiunilor impuse Rusiei, scrie Al Jazeera.

Statele Unite au anunțat că se așteaptă ca țările din Grupul celor Șapte (G7) să convină, în cadrul unui summit din weekend, să își ajusteze abordarea privind sancțiunile astfel încât, cel puțin pentru anumite categorii de bunuri, toate exporturile rusești să fie automat interzise, cu excepția cazului în care se află pe o listă de articole aprobate.

Vorbind în marja unui summit al Consiliului Europei din Islanda, Scholz le-a spus reporterilor că speră că se va ajunge în curând la un acord „fără a fi nevoie de schimbări majore de sistem”.

Cancelarul german se va afla printre liderii care vor participa la reuniunea G7 din Japonia.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, spune că este important ca țările din Occident să arate Rusiei că sunt pregătite să satisfacă nevoile militare ale Ucrainei, în timp ce războiul continuă, scrie Al Jazeera.

El a declarat miercuri că Regatul Unit poate sprijini armata ucraineană permițând altor țări care doresc să furnizeze Kievului avioane de luptă și alte echipamente militare să facă acest lucru.

„Cu ceea ce putem contribui, în mod evident, este pregătirea și sprijinul, din nou, în anumite limite, pentru că nu avem piloți de F-16”, a declarat Wallace, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin comune cu omologul său german, când a fost întrebat despre planurile internaționale de a trimite avioane în Ucraina.

Anterior, Marea Britanie și Olanda s-au angajat să sprijine în continuare Ucraina, acceptând să creeze o „coaliție internațională” pentru a oferi sprijin pentru avioane de luptă, dar au precizat că nu există niciun progres de raportat în discuțiile internaționale privind posibila livrare de avioane de luptă F-16 către Ucraina.

„Nu am ajuns încă la o soluție”, le-a spus ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, reporterilor la Amsterdam, ca răspuns la întrebările privind discuțiile anunțate anterior de olandezi cu Marea Britanie, Danemarca, Belgia și alți parteneri pentru o eventuală livrare de avioane F-16 către Ucraina.

„Când vom fi pregătiți să traversăm această punte și vom fi gata anunțăm acest lucru, o vom face”, a precizat Hoekstra.

Marea Britanie și Țările de Jos lucrează la o „coaliție internațională” care să ajute Ucraina să achiziționeze avioane de luptă F-16, despre care Kievul spune că sunt vitale pentru apărarea sa în contextul în care Rusia își intensifică atacurile aeriene, a declarat marți un purtător de cuvânt al premierului britanic Rishi Sunak, potrivit CNN.

Cele două state NATO încearcă să facă rost pentru Ucraina de avioanele de luptă fabricate în SUA și promit să-i antreneze pe piloții Kievului pe acestea, a anunțat Downing Street, după o întâlnire între Sunak și premierul olandez Mark Rutte, carea avut loc la summitul Consiliului Europei, în Islanda.

Ucraina, care a afirmat că avioanele de luptă sunt esențiale pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone, a salutat anunțul celor doi lideri.

„Avem nevoie de F-16 și le sunt recunoscător aliaților noștri pentru decizia lor de a lucra în această direcție, inclusiv pentru pregătirea piloților noștri”, a declarat Andrii Yermak, șeful biroului președintelui Volodimir Zelenski.

Yermak a precizat că în special Belgia, o altă țară NATO, și-a „confirmat disponibilitatea de a-i antrena” pe piloții ucraineni.

Marea Britanie nu are avioane F-16 în forțele sale aeriene, dar Olanda și Belgia au. Forțele aeriene americane au aproape 800 de aeronave de vânătoare F-16 în flota lor.

Ministerul rus al Apărării afirmă că forțele sale continuă să cucerească localități situate în părțile vestice ale Bahmutului, în estul Ucrainei, scrie agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, potrivit Reuters

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că forțele ruse au lovit un mare depozit de muniții în orașul ucrainean Mikolaiv în cursul nopții.

Guvernatorul regional Vitali Kim a anunțat, anterior în cursul zilei de miercuri, că rușii au lovit un centru comercial, o reprezentanță auto, infrastructura industrială, în timp ce mai locuințe au fost avariate. Conform guvernatorului, atacul s-a soldat și cu rănirea unei femei.

Ministerul rus al Apărării susține că un obuzier L-119 de fabricație britanică folosit în Ucraina a fost distrus de trupele ruse, anunță agenția de știri rusă de stat TASS, potrivit Al Jazeera.

Marea Britanie nu a verificat încă veridicitatea afirmațiilor privind distrugerea acestui obuzier.

Acest anunț al Moscovei vine după ce Marea Britanie s-a angajat, la începutul acestei săptămâni, să trimită Ucrainei mai multe rachete cu rază lungă de acțiune.

O sursă turcă de rang înalt afirmă că discuțiile despre acordul de la Marea Neagră privind cerealele continuă și că vede o probabilitate ridicată ca acesta să fie prelungit, relatează Reuters.

Acordul dintre Rusia și Ucraina, negociat anul trecut de ONU și Turcia, urmează să expire pe 18 mai.

Între timp, agenția de presă rusă de stat RIA Novosti a scris, de asemenea, că discuțiile online continuă și că o decizie ar putea fi luată miercuri.

Guvernul german analizează modalități de a asigura bani prin care să poată fi reparate daunele provocate de invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv posibilitatea de a folosi active ruse confiscate sau înghețate pentru a despăgubi țara, afirmă un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, potrivit Al Jazeera.

Cancelarul Olaf Scholz, împreună cu alți lideri europeni, a înființat, în cadrul unui summit al Consiliului Europei desfășurat în Islanda, un registru al pagubelor provocate de războiul din Ucraina.

„Registrul va deschide calea pentru ca Rusia să plătească pentru pagubele din Ucraina”, a declarat cancelarul german.

Ucraina își menține pozițiile în zonele substanțiale din jurul Bahmutului pe care susține că le-a recucerit, iar forțele ucrainene continuă să avanseze în anumite zone, potrivit ministrului adjunct ucrainean al apărării Hanna Maliar, relatează CNN.

„Cei aproape 20 de kilometri pătrați eliberați în suburbii în ultimele zile nu au fost pierduți. Noi mergem mai departe. Înaintăm în unele zone”, a anunțat Maliar, pe contul său de Telegram.

Ea a precizat că „luptele aprige” continuă în jurul orașului asediat din estul țării, recunoscând că trupele ruse „avansează de asemenea într-o oarecare măsură”.

Declarația lui Maliar nu poate fi verificată în mod independent, iar mulți observatori consideră că progresele înregistrate de forțele ucrainene sunt mai modeste decât afirmă Kievul, notează CNN.

Marți, Maliar a declarat că trupele ucrainene „au eliberat aproximativ 20 de kilometri pătrați din suburbiile Bahmutului din nordul și sudul orașului”.

Ungaria nu a aprobat plata următoarei tranşe de sprijin militar pentru Ucraina acordat în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace (EPF) a UE, a confirmat marţi biroul purtătorului de cuvânt al guvernului maghiar, potrivit agenției Reuters, preluată de news.ro.

Fondul European pentru Pace, facilitate creată în 2021, este un instrument extrabugetar menit să îmbunătăţească capacitatea UE de a preveni conflictele, de a construi pacea şi de a consolida securitatea internaţională şi se ridică la opt miliarde de euro.

„Ungaria nu este de acord cu faptul că Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, utilizează Fondul European pentru Pace doar în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece acest lucru nu permite canalizarea unor fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a justificat biroul purtătorului de cuvânt al guvernului de la Budapesta într-un răspuns trimis Reuters după ce informaţii în acest sens apăruseră iniţial în presa italiană.

Potrivit agenţiei italiene ANSA, aceasta ar fi fost cea de-a opta tranşă acordată Ucrainei din Fondul European pentru Pace. Tranşa – de 500 de milioane de euro – urma să fie plătită lunea viitoare, 22 mai, dar Budapesta a blocat decizia, cerând „garanţii” că Fondul European pentru Pace nu va fi folosit exclusiv pentru a ajuta Ucraina în viitor.

Un emisar al Chinei se află miercuri la Kiev pentru a discuta despre o ”reglementare politică” a conflictului dintre Ucraina şi Rusia, o vizită aşteptată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care doreşte ca Beijingul să facă uz de influenţa sa asupra Rusiei, scrie Agerpres preluând AFP.

„O întrevedere este posibilă miercuri după-amiaza” între preşedintele ucrainean şi Li Hui, a declarat pentru agenția franceză de știri un înalt responsabil ucrainean, sub protecţia anonimatului.

Această discuţie va fi o premieră între Zelenski – care încurajează Beijingul să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin – şi un înalt responsabil chinez, după declanşarea invaziei ruse.

Potrivit Beijingului, Li Hui, reprezentant special pentru probleme eurasiatice şi fost ambasador chinez la Moscova, este însărcinat să discute despre o „reglementare politică” a conflictului din Ucraina, în cadrul unui turneu european ce îl va duce de asemenea în Polonia, Franţa, Germania şi Rusia.

China, partener apropiat al Moscovei, nu a condamnat niciodată public invazia rusă.

Beijingul a propus în februarie un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, plan primit cu scepticism de Occident, iar preşedintele chinez Xi Jinping s-a deplasat la Moscova în martie, acordând astfel o susţinere simbolică lui Vladimir Putin în faţa occidentalilor.

Trei academicieni ruși care au lucrat la tehnologia rachetelor hipersonice se confruntă cu „acuzații foarte grave” în cadrul unei anchete de trădare, a anunțat miercuri Kremlinul, investigația declanșând o serie de îngrijorări în rândul comunității științifice din Rusia, informează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este la curent cu o scrisoare deschisă din partea oamenilor de știință siberieni publicată în apărarea acestor cercetărori, dar a precizat că acest caz este de competența serviciilor de securitate.

În scrisoare, publicată luni, colegii lui Anatoly Maslov, Alexander Shiplyuk și Valery Zvegintsev au protestat, susținând nevinovăția celor trei, și au afirmat că urmărirea penală declanșată împotriva acestora amenință să aducă grave prejudicii științei ruse.

Mai multe detalii: Kremlinul anunță că trei dintre cerrcetătorii ruși care au lucrat la dezvoltarea rachetelor hipersonice Kinjal sunt acuzați de trădare

Potrivit unui raport transmis miercuri de administrațiile regionale ucrainene, armata rusă a intensificat bombardamentele asupre regiunilor de graniță, Harkov, Cernihiv și Sumî.

În ultima săptămână, între 8 și 16 mai, trupele ruse au bombardat, în total, de 162 de ori, cele tyrei regiuni cu artilerie și mortiere.

Cele mai multe bombardamente a fost înregistrate în regiunea Sumî – 110, urmată de regiunea Cernihiv – 29 și regiunea Harkov – 23.

Ucraina a negat miercuri că o rachetă hipersonică rusă i-ar fi distrus un sistem american de apărare antirachetă Patriot într-un atac aerian asupra Kievului, relatează Reuters.

Ministerul Apărării rus a făcut o declaraţie în acest sens marţi, după un atac aerian nocturn asupra capitalei ucrainene. Doi responsabili americani au declarat ulterior că un sistem Patriot, aflat în dotarea armatei ucrainene, a fost probabil avariat, dar se pare că nu a fost distrus.

„Vreau să vă spun să nu vă faceţi griji cu privire la soarta (sistemului) Patriot. Distrugerea acestui sistem cu un soi de Kinjal este imposibilă. Tot ceea ce spun ei acolo poate să rămână în arhivele lor de propagandă”, a spus purtătorul de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ihnat.

În noaptea în care Rusia a atacat Kievul cu şase rachete Kinjal, sistemul de rachete antiaeriene Patriot funcţiona în mod automat, a mai adăugat Iuri Ihnat.

„Serviciul de presă al Ministerului Apărării rus este mai puternic decât armatele celor mai multe ţări din lume. Rusia nici nu are nevoie de armată pentru a cuceri întreaga lume; presa sa de stat şi purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konaşenkov, sunt mai mult decât suficient”, a precizat, miercuri, Ministerul ucrainean Apărării, potrivit Ukrainska Pravda.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, că războiul din Ucraina s-ar putea încheia prin abandonarea de către SUA a aliaților săi, așa cum, a spus el, s-a întâmplat și în Afganistan, relatează agenția rusă de presă TASS.

Șeful diplomației ruse a amintit că SUA „au abandonat conducerea afgană pe care s-au bazat în timpul ocupației americane a acelei țări timp de 20 de ani”.

„Sper ca politicienii moderni să acorde atenție istoriei. Oamenii de știință politică scriu multe despre asta. Ei prevăd că toate acestea vor continua atâta timp cât americanii au nevoie. Acești oameni (n.r. – guvernul de la Kiev) vor fi la putere atâta timp cât (n.r. – SUA) au nevoie de ei”, a spus Serghei Lavrov.

Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a cerut Coreei de Sud să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, precum și echipamente militare neletale, la întâlnirea de marți cu președintele Yoon Suk Yeol, de la Seul.

Olena Zelenska, care vizitează capitala sud-coreeană în calitate de trimis prezidențial ucrainean, mai solicitat detectoare de mine, echipamente de deminare și vehicule de prim ajutor, a declarat marți purtătorul de cuvânt al prezidențial al Coreei de Sud, Lee Do-woon.

Potrivit  biroului prezidențial al Ucrainei , Zelenska i-a spus lui Yoon că țara ei are nevoie de ajutor cu tehnologiile pentru care Coreea de Sud „este renumită”.

„Am discutat cu președintele necesitatea sistemelor de apărare aeriană pentru a opri terorismul țării agresoare. De asemenea, avem nevoie de mijloace pentru a curăța capcanele pe care Rusia le-a lăsat pe teritoriul nostru și de echipamente medicale pentru a-i salva pe cei care au fost răniți de atacatori”, a spus Olena Zelenka.

Un fost soldat din Forțele Speciale ale armatei SUA a fost identificat drept cetățeanul american ucis de artileria rusă în orașul asediat Bahmut săptămâna aceasta, potrivit unui prieten apropiat, care este și fondatorul unui grup non-profit care lucrează în Ucraina, informează CNN.

Veteranul Nicholas Maimer se afla într-o clădire din Bahmut care s-a prăbușit după ce a fost lovită de un focul de artilerie, potrivit locotenentului colonel în retragere Perry Blackburn, fondatorul organizației non-profit AFGFree, cu care Maimer lucra în Ucraina.

„Ucrainenii care erau cu Maimer cred că acesta a fost fie prins în clădirea prăbușită, fie ucis de un „baraj” de foc de artilerie rusă”, a spus Perry Blackburn.

Confirmarea morții lui Maimer vine după ce liderul companiei militare private ruse Wagner, Evgheni Prigojin a anunţat moartea unui voluntar american angajat în luptă alături de trupele Kievului, în estul Ucrainei.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 200.590 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 610 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.771 de tancuri, 7.365 de blindate, 3.166 sisteme de artilerie, 308 de avioane, 294 de elicoptere, 2.748 de drone și 982 de rachete de croazieră.

Administrația Militară Regională Sumî a anunțat, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că ruși au efectuat 20 de bombardamente în regiunea, fiind înregistrate 112 explozii care au afectat două localități.

Rușii au bombardat regiunea cu mortiere, artilerie și cu drone, fiind vizate localitățile Myropil, Bilopolska Hromada, Yunakivska Hromada, Seredino-Budsk, Khotin, Velikopisarovsk și Novoslobodsk Hromada.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că în seara zilei de 16 mai, rușii au lovit orașul Nikolaev cu două rachete de croazieră Kalibr.

În urma acestui atac, au izbucnit incendii în oraș și o femeie a fost rănită. Potrivit guvernatorului regiunii, Vitaly Kim, a fost avariat un centru comercial, dar și mai multe locuințe.

„Aseară, 16 mai, la ora 23:08, Nikolaev a fost ținta unui atac cu rachete inamice. Ca urmare, un centru comercial și un showroom auto au fost parțial distruse, incendiile au fost stinse rapid de pompieri. Casele particulare și magazinele au fost avariate de explozie. În plus, un obiect de infrastructură industrială a fost lovit. În prezent, știm despre o persoană rănită”, a spus Vitaly Kim.

Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, în special cu ajutorul avioanelor de luptă occidentale, în discursul său la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik.

Zelenski a subliniat că, în timpul atacului cu rachete din noaptea de 15-16 mai, apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 100% din rachetele lansate de Rusia. El a subliniat că acest lucru a fost realizat de sistemele de apărare aeriană pe care puterile occidentale le-au furnizat Kievului.

„În urmă cu un an, nu puteam doborî majoritatea rachetelor teroriste, în special rachetele balistice, iar când întreb dacă putem face acest lucru acum, dacă putem face ceva atunci când suntem uniți și determinați să protejăm viața, răspunsul este că noi, în unitate, vom da 100% în orice caz”, a spus Zelenski.

Moscova a dezminţit marţi afirmaţiile Kievului potrivit cărora apărarea sa antiaeriană ar fi doborât şase rachete hipersonice ruseşti Kinjal într-un nou atac rus, transmite AFP.

„Rusia nu a lansat atâtea +Kinjal+ câte spun (ucrainenii) că au doborât”, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, agenţiei de presă Ria Novosti.

„Numărul acestor (aşa-zise) +interceptări ucrainene+ este de trei ori mai mare decât ceea ce tragem”, a adăugat el în afirmaţii transmise de serviciul său de presă pe Telegram.

Marţi, Ucraina a declarat că a doborât şase rachete hipersonice Kinjal, foarte greu de interceptat, o performanţă majoră într-un moment în care atacurile ruseşti cu rază lungă de acţiune s-au intensificat din nou.

Un „registru” care să enumere toate daunele cauzate de Rusia în timpul războiului său din Ucraina este important pentru reconstrucția țării devastate de război, a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz la sosirea lasummitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, citat de CNN.

Registrul este „condiția preliminară” pentru ca aliații Ucrainei să lucreze la un plan comun de reconstrucție a țării, a spus Scholz, adăugând că este „de cea mai mare importanță” pentru viitorul Ucrainei.

Ucraina nu are suficient echipament militar pentru a lansa o contraofensivă împotriva Rusiei, a declarat marți șeful adjunct al biroului președintelui Zelenski, la Sky News.

Ihor Zhovkva a spus că Ucraina are nevoie de vehicule blindate și tancuri dacă vrea să „elibereze” zonele capturate de Moscova.

El a adăugat că „obiectivul principal” al vizitelor lui Volodimir Zelenski în Europa din ultimele zile a fost acela de a solicita „pachete militare suplimentare”.

„Din păcate, nivelul echipamentului pe care îl avem nu este încă suficient pentru a începe contraofensiva. Pentru a începe o contraofensivă, având ca rezultat eliberarea teritoriilor ucrainene, ai nevoie de suficiente sisteme de artilerie și muniție. Ai nevoie de vehicule blindate și de tancuri. Ne dorim ca această contraofensivă să aibă un succes cât mai mare”, a spus Zhovkva, la Sky News.

Forțele ruse își concentrează eforturile principale pe fronturile Liman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, unde au fost avut loc 44 de lupte în timpul zilei, dar forțele ucrainene continuă să distrugă depozitele și echipamentele rusești, a anunțat Statul Major.

În timpul zilei, unitățile de rachete și artilerie au lovit cinci zone de concentrare militare, trei stații de război electronic, două depozite de muniții și o stație de combustibil.

Pe frontul din Bahmut, luptele grele continuă, iar rușii continuă să desfășoare acțiuni ofensive, potrivit armatei ucrainene.

Trupele ruse au lovit marți satul Molodizhne din apropierea orașului Herson, din sudul Ucrainei, a informat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin.

În urma atacului, o fetiță de 8 ani a fost rănită la cap, în timp ce o femeie a suferit o comoție cerebrală, a spus Prokudin. Potrivit Procuraturii Generale, atacul rusesc asupra Molodizhne a afectat clădiri rezidențiale, ferme și mașini.

Numărul ocupanților înarmați la centrala nucleară Zaporojie ocupată de ruși, a crescut semnificativ, în prezent fiind peste 2.500 de militari ruși, a transmis Energoatom, compania națională de energie nucleară a Ucrainei, citată de Pravda.

„Ocupanții au transformat complet cea mai mare centrală nucleară din Europa în baza lor militară fortificată”, a trasnmis Energoatom, pe Telegram.