Război în Ucraina, ziua 449 | 30 de rachete, lansate de ruși spre capitala Ucrainei, într-un singur atac. „Kievul este obiectivul maniacal al lui Putin”

Rusia a pierdut peste 50.000 de cercetători științifici în ultimii cinci ani, a anunțat un membru de rang înalt al Academiei de Științe a Rusiei (RAS), potrivit The Moscow Times.

„Principala problemă în Rusia este următoarea: în ultimii cinci ani, doar Rusia – nicio altă țară – a pierdut atât de mulți oameni care lucrează în domeniul științific. Rusia a pierdut 50.000 de persoane”, a declarat în cadrul unei reuniuni vicepreședintele RAS, Valentin Parmon, citat de agenția de presă Interfax.

„Acum, când toată lumea vorbește despre suveranitate tehnologică și când viitorul depinde de tehnologia intensivă din punct de vedere științific, problema este că Rusiei, ca stat, îi lipsesc cei care pot face acest lucru”, a adăugat Parmon, care este și președintele filialei siberiene a RAS.

Mai multe informații: Rusia a pierdut 50.000 de oameni de știință în doar 5 ani

Încercarea președintelui rus Vladimir Putin de a șantaja Europa folosind resursele energetice a eșuat, dar anul viitor va reprezenta o nouă provocare pentru blocul comunitar, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, potrivit Sky News.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

În cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai energiei din țările regiunii mediteraneene, care a avut loc în Malta, Simson a spus că această regiune a jucat un rol-cheie în a ajuta UE să răspundă unui an extraordinar, marcat de criza energetică și de dificultățile create de invazia rusă.

UE a lansat planul REPowerEU în mai 2022 ca răspuns la perturbarea pieței cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, cu scopul de a realiza economii la energie, de a crește producția de energie verde și de a diversifica aprovizionarea cu energie a blocului comunitar.

„După un an, putem spune că încercarea lui Putin de a șantaja Europa prin intermediul energiei a eșuat și, mai important, pe termen lung, am investit masiv în energiile regenerabile”, a afirmat Kadri Simson.

Forțele armate ale Ucrainei au postat joi o înregistrare video care arată momentul în care o dronă rusească a fost doborâtă de un sistem american de apărare antiaeriană portabil Stinger MANPADS, scrie Ukrainska Pravda.

„Operatorii Forțelor Armate Ucrainene au detectat un UAV inamic (posibil un Supercam) care zbura și au tras cu un Stinger MANPADS, distrugând drona”, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Statul Major General a precizat că drona a fost doborâtă de un soldat al Regimentului 8 al Forțelor Speciale, unitate care poartă numele prințului Iziaslav Mstyslavych.

Norvegia va furniza Ucrainei până la opt sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS) și trei radare Arthur de localizare a artileriei, a anunțat joi ministrul norvegian al apărării Bjørn Arild Gram, potrivit The Kyiv Independent.

Sistemul radar mobil Arthur, dezvoltat în comun de Norvegia și Suedia, este conceput pentru a detecta artileria de câmp a inamicului, pentru a o distruge.

Livrarea va fi efectuată „în strânsă colaborare” cu Marea Britanie, a precizat Gram după o întâlnire cu secretarul britanic al apărării, Ben Wallace.

Ministrul norvegian al apărării a adăugat că țara sa va dubla, de asemenea, numărul instructorilor săi care îi vor antrena pe soldații ucraineni începând din această vară. Norvegia participă la Operațiunea Interflex, lansată în iulie 2022 și la care participă instructori din alte unsprezece națiuni.

Norvegia a alocat 300 de milioane de dolari pentru sprijinul militar acordat Ucrainei în primul an după invazia rusă. La începutul lui 2023, parlamentul norvegian a aprobat un plan de sprijin de 7,4 miliarde de euro pentru Ucraina, ca parte a unui pachet de ajutor pe cinci ani.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Pe 20 martie, Norvegia a livrat Ucrainei opt tancuri de luptă principale Leopard 2 de fabricație germană și patru vehicule de sprijin. De asemenea, guvernul norvegian s-a angajat să furnizeze Ucrainei două unități de tragere ale Sistemului Norvegian Avansat de Rachete Aol-Aer (NASAMS) până în această primăvară.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Lisabona, în cadrul unei conferințe comune cu premierul Portugaliei, Antonio Costa, că Ucraina dispune de mijloacele necesare pentru a elibera teritoriile ocupate de Rusia, scrie Ukrainska Pravda.

„De la începutul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre NATO au oferit un nivel de sprijin fără precedent. Și sunt sigur că trupele ucrainene au toate mijloacele necesare pentru a recupera teritoriile ocupate”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Mai multe detalii: Secretarul general al NATO: „Trupele ucrainene au toate mijloacele necesare pentru a-și recupera teritoriile ocupate”

Trei noi nave au fost autorizate să ia parte la acordul care permite exportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU), în timp ce prețurile globale la grâu au continuat să scadă, la o zi după ce Rusia a fost de acord să prelungească înțelegerea pentru încă 60 de zile, scrie Reuters.

Rusia a amenințat că va părăsi Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele (BSGI) dacă până pe 18 mai nu-i va fi îndeplinită o listă de cereri pentru depășirea obstacolelor din calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte. Kremlinul a declarat că a prelungit acordul deoarece unele rezultate ale discuțiilor i-au dat „anumite speranțe”, dar că trebuie făcute mai multe progrese.

Centrul Comun de Coordonare al BSGI a autorizat trei noi nave să călătorească spre porturile ucrainene Odesa și Chornomorsk, a anunțat joi purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq.

„În timp ce salutăm această reluare parțială a activității de intrare, solicităm părților să se asigure că autorizarea de noi nave se face pentru toate cele trei porturi (prevăzute în acord, n.r.), pentru a fi utilizată capacitatea maximă și a satisface cererile industriei”, le-a spus Haq reporterilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi o întâlnire cu comandanții de rang înalt, lăsând să se înțeleagă după aceea că brigăzile ofensive ale armatei sale se pregătesc de luptă, deși nu a oferit informații concrete, relatează CNN.

„Brigăzile ofensive se descurcă bine, ne pregătim, dar nu oferim detalii”, a spus Zelenski, în discursul său video de seară adresat națiunii.

Ucraina a obținut câștiguri semnificative de-a lungul liniilor de front ale conflictului în ultimele zile, ceea ce a stârnit speculații potrivit cărora contraofensiva sa foarte așteptată ar putea fi deja în curs de desfășurare.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru CNN că „operațiunile de modelare” au început săptămâna trecută, dar Ucraina nu a afirmat încă în mod categoric și oficial că această contraofensivă a început.

După mai multe zile de atacuri masive cu rachete rusești asupra Kievului și a altor părți ale Ucrainei, Zelenski a declarat că armata sa va avea ca prioritate consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și a stocurilor de rachete, antrenarea trupelor și achiziționarea mai multor arme cu rază lungă de acțiune.

Zelenski a vorbit, de asemenea, în discursul său, și despre comemorarea deportării tătarilor din Crimeea de către Stalin, în 1944.

„Onorăm memoria tuturor victimelor deportării poporului tătar din Crimeea”, a declarat liderul ucrainean.

„A fost una dintre cele mai grave crime ale secolului al XX-lea – o întreagă națiune a fost deportată cu forța din țara sa natală și obligată să trăiască zeci de ani într-o țară străină. Iar când oamenii s-au întors acasă, Rusia și-a adus din nou răul în casele lor”, a mai spus Zelenski.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod afirmă că doi civili au fost uciși de tirurile de armă ucrainene, într-un district din apropierea graniței, scrie CNN.

Viaceslav Gladkov a afirmat pe Telegram că doi oameni au fost uciși și o altă persoană a fost spitalizată, în stare critică, în districtul Shebekinsky.

„Forțele armate ucrainene au ucis acești civili în timp ce se aflau în grădina lor de legume și plantau cartofi”, a susținut Gladkov.

Mai mulți civili ruși au fost uciși sau răniți în zonele din apropierea frontierei cu Ucraina, după începutul războiului.

Pe 10 mai, un bărbat din regiunea Belgorod a murit după ce a fost rănit la cap din cauza bombardamentelor ucrainene, a mai susținut Gladkov.

În Ucraina, Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, a anunțat joi că o persoană a fost ucisă în satul Tsyrkuny în urma unui atac cu rachete rusești. Alți doi civili au fost răniți, a spus el.

Ucraina afirmă că regiunile sale de la granița de nord se află aproape zilnic sub tirul forțelor ruse, atacurile soldându-se cu zeci de victime în ultimele luni.

După ce a fost de acord, săptămâna aceasta, să prelungească din nou inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, Rusia a reluat amenințările potrivit cărora va lăsa acordul să expire dacă puterile occidentale nu îndeplinesc cererile sale de ridicare a anumitor sancțiuni, relatează CNN.

Rusia a fost de acord cu o prelungire de două luni, până la 17 iulie, a înțelegerii, considerată esențială pentru combaterea foametei în lume.

Moscova s-a plâns frecvent că, deși acordul permite Ucrainei să își exporte cerealele prin porturile din Marea Neagră, propriile sale exporturi sunt împiedicate de sancțiunile occidentale. Acordul cu Națiunile Unite pentru facilitarea livrărilor rusești nu a dat rezultate, susține Kremlinul.

Ministerul rus de Externe a transmis joi că nu vor exista noi discuții privind prelungirea acordului dacă Moscova nu va obține concesii.

„Federația Rusă reamintește SUA, Marii Britanii și UE de necesitatea unei ridicări reale a sancțiunilor unilaterale asupra îngrășămintelor și alimentelor rusești; chiar și donațiile de îngrășăminte rusești către cele mai sărace țări continuă să se confrunte cu blocaje din cauza sancțiunilor”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov, într-un comunicat de presă.

După ce Duma rusă de Stat a aprobat, marți, în primă lectură, un proiect de lege care permite „eutanasierea” câinilor fără adăpost, deputatul Fedot Tumusov a cerut ca exemplarele „mari și agresive” să fie salvate și „antrenate de specialiști pentru munca de război”, relatează agenția RBC.

„Avem o mulțime de experți în câini în țara noastră care îi pot dresa pe maidanezi pentru tot felul de abilități”, a spus politicianul, care a interpelat parlamentul, întrebând dacă „exemplarele mari și agresive nu ar putea fi antrenate și trimise în zona operațiunii speciale”.

Mai multe detalii: Un deputat rus a propus ca maidanezii să nu fie eutanasiați, ci dresați și antrenați pentru războiul din Ucraina

Kievul a anunțat că a respins toate atacurile rusești efectuate joi în și în jurul orașului asediat Bahmut, din estul țării, și că a obținut progrese de un kilometru în unele locuri, câștigând timp pentru „anumite acțiuni planificate”, informează Reuters.

Șeful grupului de mercenari Wagner a susținut că forțele sale au avansat până la 400 de metri. „Înaintăm în Bahmut până la capăt”, a spus Evgheni Prigojin, într-o înregistrare audio difuzată pe canalul său de Telegram.

Forțele ucrainene au avansat cu 500 de metri în nord și în unele zone din sud cu un kilometru, a afirmat, în schimb, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Malyar, pe canalul său de Telegram.

„Apărarea Bahmutului și a împrejurimilor sale își îndeplinește obiectivele militare”, a afirmat ea. „Începând de acum, controlăm partea de sud-vest a Bahmutului”, a precizat viceministrul ucrainean al Apărării.

Mai multe informații: Kievul susține că forțele sale avansează la Bahmut și că toate atacurile rușilor, care au durat o zi întreagă, au fost respinse

Bateria de rachete Patriot avariată de masivul atac cu rachete rusești efectuat marți dimineață în apropiere de Kiev a fost reparată, a anunțat joi Pentagonul.

„Un sistem Patriot a fost avariat, dar acum a fost reparat și este complet funcțional”, a declarat adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh.

The U.S. Department of Defense has announced that U.S. Army Technicians and Advisors have assisted the Ukrainian Air Force in Repairing a MIM-104 “Patriot” Air Defense System that was Damaged after a Russian Attack using Cruise and Hypersonic Missiles against the Capital of Kyiv… pic.twitter.com/Eyg87qjDhD

— OSINTdefender (@sentdefender) May 18, 2023

Miercuri, trei oficiali americani au declarat pentru CNN că daunele suferite de acest sistem Patriot sunt minime, unul dintre aceștia descriind daunele ca fiind „minore”.

SUA au trimis marți inspectori pentru a examina sistemul, după ce ucrainenii le-au spus că acesta pare să fi fost avariat, a precizat un oficial.

Papa Francisc speră să-i trimită pe emisarii săi de pace să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu liderul rus Vladimir Putin, pentru a încerca să medieze un armistițiu, relatează joi site-ul catolic Il Sismografo, potrivit Reuters.

Il Sismografo, site cu o bună reputație specializat în știri despre Vatican, scrie că aceasta este „misiunea” despre care Francisc a vorbit în mod criptic atunci când s-a întors, luna trecută, din Ungaria.

Potrivit acestui site, planul prevede ca Matteo Zuppi, cardinalul din Bologna, să meargă la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ca arhiepiscopul Claudio Gugerotti, șeful departamentului Vaticanului pentru Bisericile Orientale, să meargă la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin.

Mai multe informații: Papa vrea să trimită emisari de pace la Kiev și Moscova. Detalii despre misiunea Vaticanului pentru medierea unui armistițiu în Ucraina

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele armate ucrainene au lovit un depozit de muniții al rușilor, un sistem de rachete antiaeriene și șapte sisteme de război electronic, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„În cursul zilei de astăzi, avioanele ucrainene au efectuat șase lovituri aeriene asupra unor zone în care erau concentrate efective și echipamente militare rusești. Forțele de apărare ucrainene au doborât 21 de rachete de croazieră rusești și șapte drone de recunoaștere”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Astfel, unitățile forțelor ucrainene de Rachete și Artilerie au lovit o zonă în care erau concentrate efective și echipamente militare rusești, un punct de depozitare a munițiilor, trei unități de artilerie de câmp, un sistem de rachete antiaeriene, șapte sisteme de război electronic și un radar, a adăugat Statul Major General.

Tot pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat 36 de atacuri cu rachete și 23 de lovituri aeriene și au desfășurat sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a efectua aproximativ 30 de atacuri asupra pozițiilor forțelor ucrainene și a așezărilor civile, mai susține conducerea armatei ucrainene.

Forțele ruse continuă să își concentreze principalele eforturi pe fronturile de la Lîman, Bkhmut, Avdiivka și Marinka. Pe parcursul zilei, au avut loc aproximativ 17 angajamente de luptă pe aceste patru fronturi, orașele Bakhmut și Marinka aflându-se în continuare în epicentrul ostilităților, notează Statul Major General ucrainean.

Conform acestuia, nu există nicio dovadă că Rusia formează unități ofensive pe fronturile de la Volin și Polissia, iar situația operațională de acolo rămâne la fel ca înainte.

Pe fronturile de la Sivershchyna și Slobozhanshchyna, forțele ruse continuă să își mențină prezența în zonele din apropierea graniței ruso-ucrainene.

Pe parcursul zilei, acestea au desfășurat mortiere și artilerie pentru a trage asupra localităților Leonivka (din regiunea Cernihiv), Boiaro-Lezhachi, Pavlivka, Basivka și Myropillia (din regiunea Sumî) și asupra localităților Starytsia, Synelnykove, Ohirtseve, Hatyshche, Nesterne și Budarky (din regiunea Harkov).

Pe frontul din Kupiansk, forțele ruse au desfășurat mortiere și artilerie pentru a trage asupra localităților Kamianka, Kolodiazne, Fyholivka, Novomlynsk, Dvorichna, Zapadne, Masiutivka, Lyman Pershyi, Tabaivka și Berestove (din regiunea Harkoviv) și Stelmakhivka (din regiunea Luhansk).

Forțele ruse nu au întreprins operațiuni ofensive pe frontul de la Lîman, dar au atacat orașele Makiivka și Bilohorivka (din regiunea Luhansk) și Verkhnokamianske și Spirne (din regiunea Donețk).

În schimb, forțele ruse continuă să desfășoare operațiuni ofensive pe frontul de la Bahmut. Luptele pentru orașul Bahmut continuă. În cursul zilei de joi, rușii au făcut încercări nereușite de a avansa spre orașul Ivanivske. Avioanele rusești au lovit zone din Bohdanivka și Bahmut și din jurul acestora. Orașele Vasiukivka, Zaliznianske, Orikhovo-Vasylivka, Bohdanivka, Bahmut, Ivanivske, Ceasov Iar, Bila Hora și Pivnichne (din regiunea Donețk) s-au aflat sub tirul rusesc.

Trupele ruse au încercat să avanseze spre orașul Sievierne, pe frontul de la Avdiivka, dar nu au reușit. Pe parcursul zilei, avioanele rusești au lovit zone din Novokalynove și Avdiivka și din jurul acestora. De asemenea, forțele ruse au bombardat orașele Novokalynove, Berdychi, Avdiivka, Tonenke, Pervomaiske, Karlivka și Nevelske (din regiunea Donețk).

Pe frontul din Marinka, forțele de apărare ucrainene au respins din nou numeroasele asalturi ale rușilor în apropierea orașului Marinka. Forțele ruse au continuat să vizeze așezările civile de pe linia frontului și au bombardat orașele Krasnohorivka, Marinka și Pobieda din regiunea Donețk.

Tot joi, forțele ruse nu au întreprins operațiuni ofensive pe frontul din Șahtarsk, deși au bombardat orașele Vuhledar, Novoukrainka, Prechystivka și Shaktarske și au efectuat atacuri aeriene în localitățile Zolota Nyva și Velyka Novosilka și în jurul acestora.

În schimb, forțele ruse se află în defensivă pe fronturile din regiunile Zaporojie și Herson. Acestea au efectuat lovituri aeriene asupra zonelor din Novopil (regiunea Donețk) și din împrejurimi și au atacat localitățile Burlatske (regiunea Donețk); Olhivske, Charivne, Bilohiria, Mala Tokmachka, Novodanylivka, Novoandriivka, Stepove, Kamianske și Plavni (regiunea Zaporizhzhia); și orașul Herson (regiunea Herson).

Forțele ruse de ocupație continuă să exercite presiuni asupra civililor care trăiesc în teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson, în special în districtul Henichesk, unde amenință cu deportarea tuturor celor care refuză să primească pașapoarte rusești, mai susține conducerea armatei ucrainene.

De asemenea, se pare că forțele ruse și-au intensificat măsurile de contrainformații în părțile ocupate din districtul Herson. Acestea au înființat puncte de control suplimentare pe drumurile dintre așezări și inspectează amănunțit vehiculele și documentele proprietarilor acestora, precum și conținutul telefoanelor lor, mai scrie în actualizarea Statului Major General ucrainean.

Pentagonul a supraevaluat echipamentele americane trimise Ucrainei cu aproximativ 3 miliarde de dolari, au declarat joi un consilier al Senatului american și un oficial din domeniul apărării agenției de presă Reuters, care notează că această eroare deschide posibilitatea ca mai multe arme să fie trimise Kievului pentru apărarea împotriva forțelor ruse.

Eroarea a fost rezultatul atribuirii unei valori mai mari decât cea propriu-zisă pentru armamentul care a fost luat din stocurile americane și apoi livrat în Ucraina, au precizat doi oficiali americani de rang înalt din domeniul apărării.

„Am descoperit neconcordanțe în modul în care evaluăm echipamentul pe care l-am oferit” Ucrainei, a spus unul dintre înalții oficiali din domeniul apărării. Oficialii americani citați și consilierul din Senat au vorbit sub protecția anonimatului.

Congresul SUA urma să fie notificat joi cu privire la ajustarea contabilă, au precizat sursele.

Oficialul din domeniul apărării a adăugat că este posibil ca valoarea armamentului supraevaluat să crească pe măsură ce Pentagonul examinează mai amănunțit situația, suma putând să ajungă chiar și la 3 miliarde de dolari.

Mai multe informații: O eroare de contabilitate a Pentagonului a supraevaluat cu 3 miliarde de dolari sprijinul militar acordat Ucrainei

O brigadă ucraineană a fost antrenată în secret în Suedia pe echipamente occidentale moderne, scrie The Times, potrivit European Pravda.

Brigada ucraineană de 3.000 până la 5.000 de militari a fost antrenată în Suedia, fiind dotată cu tehnologie occidentală modernă, inclusiv cu tancuri Leopard 2, vehicule de luptă CV-90 și sisteme de artilerie Archer, conform unui articol publicat de The Times. Această instruire ar putea face din brigadă una dintre cele mai capabile unități care vor participa la viitoarea contraofensivă.

Ziarul britanic mai scrie că după ce și-a încheiat programul de instruire în Suedia, brigada ucraineană s-a întors în Ucraina în luna mai pentru a fi pregătită de luptă. The Times a descris-o ca fiind una dintre cele mai puternice unități din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei.

Aceasta este prima știre din presă despre unitățile ucrainene care se antrenează în Suedia. Forțele de apărare suedeze nu au confirmat și nici nu au infirmat oficial informația.

Cu toate acestea, se știe că ofițerii suedezi au asistat la instruirea trupelor ucrainene în Regatul Unit în cadrul operațiunii Interflex. Printre alte activități, instructorii suedezi au oferit instruire soldaților ucraineni în ceea ce privește construcția, plasarea și depășirea obstacolelor inginerești.

Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a anunțat joi, într-o postare pe Telegram, că forțele Kievului au respins un atac efectuat de trupele ruse asupra orașului asediat Bahmut, atac care s-a desfășurat pe parcursul întregii zile, informează Reuters.

„Inamicul și-a adunat cea mai mare parte a rezervelor la Bahmut și a întărit semnificativ grupul”, a afirmat ea.

„Astăzi, inamicul a atacat Bahmut pe parcursul întregii zile. Toate atacurile au fost respinse”, a precizat Hanna Maliar.

Nu există nicio îndoială că Rusia are „intenția și capacitatea” de a viza liniile energetice și de comunicații subacvatice, a declarat joi secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Sky News.

„Ceea ce știm este că rușii au un program de lucru, au un program naval specific conceput atât pentru a examina, cât și pentru a sabota sau ataca potențial infrastructura națională critică aparținând adversarilor săi. Au o serie de submarine și alte echipamente și nave de spionaj și tot ceea ce este conceput special în acest scop”, a afirmat Ben Wallace.

„Așadar, fie că vorbim despre Nord Stream, fie că vorbim despre propria noastră infrastructură, aceasta este o zonă care este vulnerabilă și trebuie protejată”, a precizat ministrul britanic.

El a mai spus că Marea Britanie trebuie să aibă „intenția și capacitatea de a apăra” astfel de linii.

În timp ce luptele intense continuă în orașul Bahmut din estul Ucrainei și în jurul acestuia, o unitate ucraineană afirmă că a înregistrat mai multe progrese la periferia vestică a orașului, relatează CNN.

Brigada a Treia Separată de Asalt spune că recentele sale „acțiuni ofensive” au ajutat-o să își stabilească o poziție puternică înainte de mult-așteptata contraofensivă a forțelor ucrainene. Liderii brigăzii afirmă că avansul a avut loc într-o zonă cu o lățime de aproximativ 2.000 de metri.

Luptătorii ucraineni susțin că au ucis cel puțin 50 de soldați ruși și au rănit alți 100, luând prizonieri patru ruși . Acest lucru a redus semnificativ rezervele inamicului în zonă, spune brigada. CNN notează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile brigăzii.

Alte evoluții recente în Bahmut: Forțele ucrainene susțin că au avansat în ultimele zile în mai multe zone din jurul orașului estic, în ciuda faptului că au fost supuse unui tir intens din partea trupelor ruse.

Luptătorii ucraineni dintr-o altă unitate, Brigada 46 Separată de Asalt Aerian, au scris pe Telegram că se concentrează pe un teritoriu promițător într-o zonă rurală aflată la sud de oraș, precum și pe satele din apropierea autostrăzii principale care merge spre nord-vest de la Bahmut spre Sloviansk.

Șeful organizației de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat joi că unitățile armatei ruse s-au retras într-o zonă situată la nord de Bahmut, lăsându-i expuși pe luptătorii grupării sale.

Cu toate acestea, Prigojin a susținut că luptătorii săi din interiorul orașului continuă să cucerească străzi și clădiri de-a lungul marginii vestice a Bahmutului.

Rachetele Storm Shadow cu rază lungă de acțiune furnizate Kievului de către Marea Britanie au fost folosite în Ucraina, a declarat joi ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, potrivit The Guardian și Sky News.

„Tot ce pot spune este că am înțeles că a fost folosită după ce am anunțat desfășurarea ei în Ucraina, dar nu voi intra în alte detalii”, a declarat Wallace, în cadrul unei conferințe de presă.

Secretarul britanic a mai spus că sistemele de armament care au fost oferite Ucrainei de aliații occidentali sunt „puternice” și „fac diferența”.

„Coridorul cerealelor” de la Marea Neagră nu și-a reluat încă operațiunile, în ciuda anunțurilor făcute de Turcia și Rusia privind prelungirea acordului, a declarat joi un oficial ucrainean de rang înalt, potrivit Reuters.

Acordul a fost prelungit cu încă două luni, în ceea ce secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat ca fiind „o veste bună pentru omenire”, cu o zi înainte ca Rusia să fi putut renunța la înțelegere din cauza obstacolelor pe care le reclamă în calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte.

„Acest lucru a fost anunțat ieri, dar până în prezent aceste declarații nu au dus la reluarea activității, iar Centrul Comun din Istanbul nu a inspectat navele pentru intrare nici ieri, nici astăzi”, a declarat Iuriy Vaskov, ministrul adjunct ucrainean al Infrastructrurii, într-un interviu acordat Reuters.

„Ne așteptam să fie ieri, imediat după declarațiile partenerilor noștri. Așteptăm poziția partenerilor astăzi și credem că vor putea rezolva această problemă”, a mai spus el.

El a precizat că 62 de nave sunt pregătite pentru inspecție, iar unele dintre ele sunt în așteptare de mai multe luni.

Ucrainenii care locuiesc în Kiev sunt privați de somn și „foarte furioși” după cel de-al nouălea atac din această lună asupra capitalei, a declarat Inna Sovsun, un parlamentar ucrainean, potrivit Sky News.

Ucraina a anunțat că a doborât 29 din cele 30 de rachete de croazieră lansate de forțele ruse în timpul nopții, pe fondul unei escaladări a atacurilor asupra țării.

„Cred că oamenii sunt foarte furioși. Acesta este sentimentul major. Toată lumea este furioasă”, a declarat Inna Sovsun. „Toată lumea este privată de somn, foarte mult, inclusiv eu astăzi, pentru că nu este ca și cum te poți întoarce cu ușurință să dormi când se întâmplă acest lucru și să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic”, a mai spus aceasta.

După ce a fost trezită de „o explozie puternică”, Inna Sovsun a primit un mesaj de la vecinul ei, care arăta un fragment de rachetă căzut pe clădirea în care aceasta locuiește, lucru despre care a spus că a fost „al naibii de înfricoșător”.

Sovsun crede că escaladarea atacurilor din partea Rusiei este o încercare de „a ne supune spiritul” și că bombardamentele au lovit depozite în care s-ar fi putut afla muniție, pentru a slăbi capacitatea Ucrainei de a se apăra.

În ciuda acestui fapt, ea a precizat că locuitorii Kievului continuă să își trăiască viața și că este „absolut sigură” că Ucraina va câștiga războiul.

Cel puțin o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în timpul unui atac cu rachetă efectuat de forțele ruse asupra satului Tsyrkuny, a anunțat joi guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

O clădire rezidențială a fost lovită direct în acest atac, arătau informațiile preliminare. Serviciile de urgență se află la fața locului.

Alerta de raid aerian a sunat pentru întreaga regiune Haorkov de la ora locală 14:52 până la ora 15:24.

Din cauza proximității sale față de granița cu Rusia, regiunea ucraineană nord-estică Harkov a fost ținta unor atacuri rusești aproape zilnic, după începutul invaziei.

Fostul mercenar al grupării paramilitare ruse Wagner, care în ianuarie a fugit în Norvegia, unde a cerut azil politic şi a descris atrocitățile comise de gruparea lui Evgheni Prigojin împotriva propriilor combatanţi, a anunţat că a decis să revină în Rusia, în ciuda tuturor riscurilor, informează agenţia spaniolă de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Am decis că sunt pregătit să mă întorc în Rusia. M-am adresat ambasadei ruse la Oslo pentru a cere ajutor, pentru a-mi facilita revenirea” în Rusia, a spus fostul combatant rus Andrei Medvedev, într-un mesaj video publicat miercuri pe YouTube.

Mai multe informații: Fostul comandant din cadrul grupului de mercenari Wagner care a fugit în Norvegia vrea să se întoarcă în Rusia: „Dacă mă omoară, asta e”

Trupele ruse atacă liniile de aprovizionare din Bahmut pentru a încerca să oprească avansarea forțelor Kievului, afirmă soldații ucraineni din apropierea liniei de front, potrivit Al Jazeera.

„Acum, în mare parte, pe măsură ce am început să avansăm, (rușii) bombardează toate rutele către pozițiile din față, astfel încât vehiculele noastre blindate nu pot livra mai multă infanterie, muniție și alte lucruri”, a declarat Petro Podaru, comandantul unității.

În ultima săptămână, Kievul a afirmat că a intensificat presiunea asupra forțelor Moscovei la nord și la sud de Bahmut, dar că Rusia a continuat să trimită mai multe trupe, inclusiv parașutiști.

„Inamicul efectuează zilnic recunoașteri (aeriene). Zboară foarte des”, a spus un soldat ucrainean, care s-a identificat cu numele de Barber.

Ucraina a raportat joi noi câștiguri teritoriale în ceea ce pare a fi o schimbare de moment a situației de pe frontul de la Bahmut.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că următoarele două luni vor fi „decisive” în ceea ce privește viitorul acordului de la Marea Neagră privind cerealele, care permite exportul în siguranță al grânelor prin porturile ucrainene, relatează CNN.

„Ținând cont de întreaga gamă de circumstanțe și ținând cont de apelurile partenerilor noștri, am susținut inițiativa președintelui Erdogan atunci când a propus prelungirea acestui acord pentru încă două luni, înțelegând clar că aceste două luni vor fi decisive”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său ugandez, la Moscova.

Moscova a fost de acord cu prelungirea cu două luni a acordului privind cerealele, a confirmat anterior în cursul zilei de joi și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Premierul japonez Fumio Kishida a declarat presei că el și președintele american Joe Biden au convenit, în cadrul întâlnirii celor doi lideri care a avut loc joi în orașul japonez Hiroshima, să continue sancțiunile împotriva Rusiei și susținerea Ucrainei, relatează Reuters.

Kishida a părut, de asemenea, să confirme că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu va veni personal în Japonia pentru summitul G7 care are loc între 19 și 21 mai. Zelenski ar urma să se alăture duminică summitului G7 prin teleconferință.

Premierul japonez a mai spus că ambele țări au afirmat importanța colaborării în ceea ce privește problemele comune referitoare la China, notează Sky News.

Liderii țărilor membre NATO urmează să aprobe, la summit-ul programat în luna iulie, în Lituania, planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de după Războiul Rece, modul în care alianța ar răspunde unui atac rusesc, relatează Reuters.

Este vorba despre o schimbare fundamentală a abordării NATO, precizează sursa citată, amintind că, timp de decenii, alianța nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă pentru că a fost implicată în războie mai mici, în Afganistan și Irak, și a avut certitudinea că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Acum, însă, când în Ucraina este în desfășuare cel mai sângeros conflict de după Al Doilea Război Mondial, NATO afirmă că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar ca Rusia.

Mai multe informații: Pentru prima dată după Războiul Rece, NATO face planuri majore de apărare în caz de atac rusesc. „Trebuie să ne pregătim”

Fostul premier britanic Boris Johnson l-a calificat pe Emmanuel Macron drept „greţos” pentru că a călătorit la Moscova ca să se întâlnească cu Vladimir Putin, în ianuarie 2022, când a încercat să-l convingă pe președintele rus să nu invadeze Ucraina, a declarat Guto Harri, un fost consilier al guvernului britanic, scrie The Guardian.

„Au existat tensiuni la început, când oameni precum Emmanuel Macron din Franţa au mers la Moscova pentru a vorbi cu Putin. Cred că Boris a descris-o în privat ca fiind «greţoasă» (n.r. – vizita la Moscova). Şi, între timp, cred că Macron simţea tensiunea provocată de Boris, care făcea treabă cu ajutorul militar pentru Ucraina”, a povestit Guto Harri.

Mai multe detalii: Boris Johnson l-a făcut pe Emmanuel Macron „lingăul lui Putin”, potrivit unui fost consilier din guvernul britanic

Kremlinul a susţinut joi, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că blocarea conturilor bancare ale ambasadei finlandeze la Moscova a fost o reacţie la măsuri ostile din partea Occidentului, inclusiv din partea Finlandei, scrie Agerpres preluând Reuters.

Oficiali din Finlanda şi Danemarca anunţaseră miercuri că au fost blocate conturile reprezentanţelor diplomatice ale ambelor ţări în Rusia, iar ambasadele sunt nevoite să recurgă la plăţi în numerar. În afară de ambasada de la Moscova, Finlanda – țară vecină cu Rusia – are şi un consulat la Sankt Petersburg.

Dmitri Peskov le-a spus reporterilor, într-un briefing de presă, că blocarea acestor conturi „nu este o iniţiativă a părţii ruse. Reacţionăm la situaţia creată de autorităţile mai multor ţări din Occident, inclusiv, spre regretul nostru, Finlanda”.

Mai multe informații: Moscova afirmă, după ce a înghețat conturile bancare ale ambasadelor Finlandei, că măsura nu este „o iniţiativă a părţii ruse”

Atacurile rusești asupra regiunilor Donețk și Herson au ucis patru persoane în ultimele 24 de ore, au anunțat joi guvernatorii locali, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a scris, pe Telegram, că trei persoane au fost ucise, dintre care una era un copil, în timp ce alte opt au fost rănite din cauza bombardamentelor rusești. Unul dintre răniți este, de asemenea, un copil.

Forțele ruse au bombardat regiunea Herson de 90 de ori, trăgând 529 de obuze, care au fost lansate de echipamentele de artilerie grea, de sistemele de rachete Grad, de tancuri, de drone și de aviație. Orașul Herson a fost bombardat de trei ori.

O persoană a fost ucisă, iar o alta a fost rănită în orașul Kosteantînivka, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

Două persoane au fost rănite în satul Katerynivka și o alta în satul Umanske. În plus, Kirilenko a precizat, într-un mesaj pe Telegram, că în satul Tetyanivka a fost exhumat cadavrul unui copil care a murit în timpul ocupației ruse.

În total, 1.521 de decese au putut fi confirmate în regiunea Donețk de la începutul invaziei ruse, iar alte 3.543 de persoane au fost rănite. Aceste cifre nu includ date despre victimele din orașele ocupate Volnovakha și Mariupol, deoarece acestea sunt imposibil de colectat în prezent, astfel că numărul real al victimelor este, cel mai probabil, mult mai mare.

Moscova a fost de acord să prelungească acordul de la Marea Neagră privind cerealele cu încă două luni, în ciuda faptului că nu a văzut rezultate în ceea ce privește punerea în aplicare a părților din înțelegere care se aplică Rusiei, a afirmat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit Al Jazeera.

În cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul său ugandez, Lavrov a declarat că acordul a avut ca scop consolidarea securității alimentare a celor mai săraci oameni din lume.

În plus, el a negat că prelungirea de către Rusia a acordului parțial mediat de Ankara ar avea legătură cu alegerile prezidențiale din Turcia.

Kremlinul a anunțat joi că delegația din țările africane care speră să prezinte o inițiativă care să pună capăt conflictului din Ucraina va ajunge la Moscova, relatează Reuters.

Mai multe țări s-au oferit să intermedieze pacea între Rusia și Ucraina, inclusiv China, al cărei trimis special a început săptămâna aceasta un turneu în Europa în încercarea de a promova planul Beijingului.

Detaliile planului african nu au fost dezvăluite public, dar președintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat că atât președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cel rus, Vladimir Putin, au fost de acord să se întâlnească cu liderii africani.

„Un grup de țări va trimite, într-adevăr, o delegație, care va ajunge, de asemenea, la Moscova”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că ziua vizitei nu a fost încă stabilită.

„Am spus deja că suntem gata să ascultăm cu mare atenție orice propuneri care vor contribui la rezolvarea situației din Ucraina”, a precizat Peskov.

Moscova a fost de acord cu o prelungire de două luni a acordului de la Marea Neagră privind cerealele, după o serie de discuții privind relaxarea restricțiilor asupra exporturilor agricole rusești, a confirmat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

„Putem confirma că partea rusă a decis, de asemenea, să continue acest așa-numit acord de la Marea Negră pentru o perioadă de două luni”, le-a spus Peskov reporterilor.

El a descris acest lucru ca fiind un „rezultat relativ” pentru Rusia, adăugând că soarta înțelegerii este „în mâinile celor cu care ONU trebuie să se înțeleagă în privința respectării părții” din acord care privește exporturie rusești de îngrășăminte și produse agricole.

Moscova a amenințat anterior că se va retrage din acord, plângându-se că nu a fost respectat un acord separat cu ONU care viza facilitarea transporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, negociat ca parte a înțelegerii din iulie anul trecut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea merge în Japonia pentru summitul Grupului celor Șapte (G7) de la Hiroshima, relatează presa japoneză, potrivit Al Jazeera.

Oficialul guvernamental ucrainean Ihor Dzhokova a declarat pentru agenția japoneză de știri Kyodo că președintele ucrainean va „monitoriza cu atenție situația de pe câmpul de luptă și apoi va lua o decizie finală”.

Moscova a afirmat joi că a lovit depozite de „arme și echipamente de fabricație străină” în atacurile din timpul nopții asupra Ucrainei, folosind rachete de „înaltă precizie”, relatează Al Jazeera și CNN.

„În timpul nopții, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat lovituri de grup cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, maritime și aeriene, împotriva unor depozite mari de arme și echipamente de fabricație străină, precum și împotriva rezervelor inamice. Obiectivul a fost atins. Toate țintele fixate au fost distruse”, a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, în briefingul său zilnic despre evoluţia campaniei militare din Ucraina.

„În urma atacurilor, au fost distruse rezerve semnificative de arme și muniții ale Forțelor Armate ale Ucrainei și a fost împiedicată, de asemenea, trimiterea de rezerve în zonele de luptă”, a adăugat acesta.

Ucraina a anunțat anterior că a interceptat 29 din cele 30 de rachete rusești de croazieră, de diferite tipuri, care au fost lansate în cursul nopții, inclusiv asupra capitalei Kiev. Cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul portuar Odesa, în sudul țării, după ce resturi de la o rachetă interceptată au căzut pe clădiri industriale.

Rusia a atacat în cursul nopţii regiunile Odesa, Mikolaiv şi capitala Kiev.

Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner, a acuzat joi unitățile armatei regulate ruse că s-au retras cu 570 de metri la nord de orașul Bahmut din estul Ucrainei, lăsând flancurile luptătorilor săi expuse, relatează Reuters, care precizează că nu a putut verifica informația în mod independent.

„Din nefericire, unități ale Ministerului rus al Apărării s-au retras până la 570 de metri la nord de Bahmut, expunându-ne flancurile. Fac apel la conducerea de vârf a Ministerului Apărării – în mod public – pentru că scrisorile mele nu sunt citite. Vă rog să nu renunțați la flancuri”, a spus Prigojin, într-un mesaj vocal, adresându-se ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, și lui Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General al Rusiei.

Evgheni Prigojin a acuzat în repetate rânduri conducerea militară de vârf a Rusiei că nu le-a oferit luptătorilor Wagner resursele necesare pentru lupte.

Gruparea Wagner spune că a cucerit cea mai mare parte a orașului distrus din regiunea Donețk, dar Ucraina afirmă că forțele sale au recucerit teritoriul din jurul Bahmutului în ultimele zile.

În urma recentului val de atacuri care a vizat Kievul, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei, a descris capitala ucraineană ca fiind „obiectivul maniacal și de neatins al lui Putin”, relatează The Guardian.

„Locuri simbolice ale Kievului sunt ținta atacurilor cu rachete rusești. Kremlinul are nevoie de aceste atacuri absurde și super-scumpe pentru Rusia asupra capitalei pentru a crește gradul de isterie patriotică în interiorul țării. În Rusia se dezvoltă un proces de disperare și dezamăgire față de autorități, pe fondul ofensivei nereușite și al eșecurilor de pe front”, a scris Danilov pe Twitter.

Kyiv remains putins maniacal and unattainable goal. Symbolic places of Kyiv are the target of russian missile attacks. The kremlin needs those senseless and super-expensive attacks for russia on the capital to raise the degree of patriotic hysteria inside the country. In russia,…

— Oleksiy Danilov (@OleksiyDanilov) May 18, 2023

Trupele ucrainene au avansat în direcția Bahmut cu o distanță cuprinsă între 150 și 1.700 de metri pe zi, a declarat reprezentantul Grupului de Est al Forțelor Armate ale țării, Serghei Cherevaty, citat de Ukrainska Pravda.

„Bahmut rămâne epicentrul ostilităților în estul Ucrainei. În timpul luptelor, unitățile noastre, în ciuda faptului că nu există niciun avantaj în ceea ce privește personalul, obuzele și echipamentul, continuă să avanseze pe flancuri. Distanța pe zi este de la 150 la 1700 metri. Am reușit să trecem”, a precizat oficialul ucrainean, adăugând că forțele ruse încă încearcă să cucerească orașul din Donețk.

Potrivit acestuia, rușii au tras, într-o zi, cu tunuri și rachete de artilerie de 487 de ori asupra pozițiilor ucrainene. De asemenea, au avut loc 25 de ciocniri de luptă și șase raiduri aeriene.

În timpul luptelor, 130 de militari ruși au murit, 145 au fost răniți și patru, luați prizonieri, mai precizează oficialul ucrainean.

Atacul masiv din timpul nopții asupra mai multor zone din Ucraina a avariat o serie de instalații ale infrastructurii energetice, dar nu se așteaptă restricții de consum, a transmis joi, Ministerul Energiei de la Kiev, citat de publicația Pravda.

Din cauza bombardamentelor nocturne, liniile electrice aeriene din regiunea Hmelnițki au fost deconectate. Ca urmare, trei așezări din regiune au rămas fără energie electrică.

De asemenea, două așezări din regiunea Zaporojie și trei din regiunea Mikolaiv au fost deconectate de la curent.

În regiunea Herson, 15 așezări au rămas fără energie electrică, fiind afectați aproape 12.000 de consumatori, dar, între timp, problemele au fost rezolvate, a precizat Ministerul Energiei.

În regiunea Donețk, peste 20.000 de de abonați sunt afectați de întreruperea alimentării cu energie.

Ministerul a precizat că este în curs de desfășurare „cea mai mare campanie de reparații a instalațiilor energetice” de când Ucraina și-a obținut independența, pentru a se pregăti pentru următorul sezon de încălzire.

Cinci vagoane ale unui tren cu cereale au deraiat în regiunea ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează agenția rusă de stat Ria Novosti și publicația Kommersant.

În urma incidentului, circulația trenurilor pe ruta Simferopol-Sevastopol a fost suspendată temporar, a precizat guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksenov.

„În regiunea Simferopol, vagoane cu cereale au deraiat. Nu s-au înregistrat victime (…). Circulația trenurilor electrice pe sectorul Simferopol – Sevastopol este suspendată. Pentru pasageri vor fi organizate transferuri cu autobuzul”, a declarat Aksenov.

Căilor Ferate din Crimeea au precizat într-un comunicat că deraierea a avut loc ca urmare a „intervenției unor persoane neautorizate în activitatea de transport feroviar”.

Mai multe detalii: Cinci vagoane cu cereale au deraiat în Crimeea. Rușii acuză ucrainenii de sabotaj

Forțelor Aeriene ucrainene au anunțat joi că rachetele lansate de Rusia noaptea trecută au venit în „mai multe valuri” și „din direcții diferite” și că aproape toate au fost interceptate, relatează CNN.

„În total, au fost 30 de rachete de croazieră lansate de pe mare, din aer și de pe uscat”, iar apărarea aeriană „a distrus 29 de rachete de croazieră”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene, adăugând că au fost doborâte și două drone de atac și două drone de recunoaștere lansate de Rusia.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat joi, 18 mai, că Rusia a pierdut 201.100 de soldați de la începutul invaziei lansate în țara vecină pe 24 februarie 2022. Bilanțul îi include și pe cei 510 militari pierduți de Moscova pe 17 mai, relatează The Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de tupele ruse în cele aproape 15 luni de război se numără și 3.773 de tancuri, 7.373 de vehicule blindate de luptă, 6.073 de vehicule și rezervoare de combustibil, 3.198 de sisteme de artilerie, 563 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 318 sisteme de apărare aeriană, 308 avioane, 294 de elicoptere, 2.759 de drone și 18 ambarcațiuni.

Fragmente de rachete rusești doborâte au căzut pe teritoriul regiunii Kiev fără să fie înregistrate pagube semnificative sau victime. „Planurile inamicului au eșuat încă o dată”, a scris Andrey Nebytov, șeful poliției din regiunea Kiev, pe Telegram, unde a publicat și imagini cu fragmente ale unor rachete lansate asupra Kievului, relatează Ukrainska Pravda.

„Rusia a încercat din nou să lovească cu rachete capitala noastră. Datorită acțiunilor profesioniste ale luptătorilor de apărare aeriană ai Forțelor Armate ale Ucrainei, planurile inamicului au eșuat încă o dată. Poliția inspectează locurile unde au căzut resturile și repară pagubele. În prezent, nu au fost înregistrate pagube semnificative și nu există persoane rănite”, a precizat Nebytov.

Șeful poliției din regiunea Kiev a arătat o fotografie a resturilor rachetelor doborâte și i-a îndemnat pe ucraineni să nu ignore semnalele de raid aerian.

„Dacă sunt găsite fragmente de rachete, UAV-uri, alte obiecte necunoscute, în niciun caz nu le atingeți, raportați pe linia specială «102», dacă este posibil, limitați accesul persoanelor neautorizate la locul faptei și așteptați sosirea serviciilor speciale”, a subliniat oficialul.

Anterior, autoritățile orașului au anunțat că toate „țintele inamice” din spațiul aerian al Kievului au fost detectate și distruse.

Ministerul chinez de Externe a transmis, după ce trimisul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că cele două părți au căzut de acord că ar trebui să lucreze „pentru a-și menține cooperarea reciproc avantajoasă”, relatează The Guardian.

„China a jucat întotdeauna un rol constructiv în ameliorarea situației umanitare din Ucraina, în felul său, și va continua să ofere asistență Ucrainei în limita capacității sale”, a transmis ministerul chinez.

De asemenea, în comunicatul instutuției de la Beijing se precizează că în timpul discuțiilor cu oficialii de la Kiev, Li Hui a subliniat din nou că țara sa este dispusă să servească drept agent de pace pentru rezolvarea crizei ucrainene, pe baza pozițiilor sale declarate anterior cu privire la război.

„Nu există un panaceu în rezolvarea crizei. Toate părțile trebuie să pornească de la ele însele, să acumuleze încredere reciprocă și să creeze condiții pentru a pune capăt războiului și pentru a se angaja în discuții de pace”, a declarat Li, potrivit comunicatului, relatează CNN.

Kievul nu a făcut nicio mențiune despre întâlnirea oficialului chinez cu Volodimir Zelenski, însă a transmis că Li s-a întâlnit cu ministrul de externe Dmitro Kuleba și a discutat „probleme de actualitate ale cooperării dintre Ucraina și China”, precum și despre „modalități de a opri agresiunea rusă”.

Săptămâna trecută, Ministerul de Externe al Chinei a anunțat că Li va vizita Ucraina, Polonia, Franța, Germania și Rusia începând cu 15 mai.

Raidurile aeriene care au vizat Capitala ucraineană joi dimineață sunt a noua serie de lovituri lansate asupra Kievului de la începutul lunii mai, relatează The Guardian, adăugând că se constată o escaladare clară după săptămâni de acalmie și înainte de așteptata contraofensivă ucraineană.

„O serie de atacuri aeriene asupra Kievului, fără precedent prin puterea, intensitatea și varietatea sa, continuă. Este al nouălea atac aerian asupra capitalei de la începutul lunii mai”, a declarat Serhiy Popko, șeful administrației orașului Kiev, într-o postare pe Telegram.

Atacul a fost efectuat de bombardiere strategice din regiunea caspică, probabil folosind rachete de croazieră, iar Rusia a desfășurat ulterior drone de recunoaștere deasupra Capitalei. Potrivit informațiilor preliminare, toate țintele rusești au fost distruse, a precizat Serhiy Popko.

Armata ucraineană a anunțat că au avut loc atacuri cu „rachete de croazieră” în regiunea Vinița din centrul țării, notează The Guardian.

Presa locală a relatat despre explozii în Hmelnițki, la aproximativ 100 de kilometri înspre vest.

O persoană a murit în urma loviturilor cu rachete lansate în timpul nopții asupra orașului sudic Odesa, a anunțat pe Telegram purtătorul de cuvânt al administrației militare, Serhiy Bratchuk, citat de The Guardian. Alți doi oameni au fost răniți.

„Cele mai multe dintre rachetele inamicului au fost doborâte deasupra mării de către forțele de apărare aeriană. Din nefericire, un obiect industrial a fost lovit: o persoană a murit, două au fost rănite”, a scris oficialul pe Telegram.

Ucraina a distrus toate țintele inamice în timpul atacului aerian asupra Kievului din dimineața zilei de 18 mai, potrivit primelor informații anunțate de șeful administrației militare a orașului, Serhii Popko, citate de Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

„Conform informațiilor preliminare, toate țintele inamice din spațiul aerian al Kievului au fost detectate și distruse! Datele finale privind numărul, tipul de rachete și UAV-uri (drone) vor fi comunicate în curând de către Forțele Aeriene”, a precizat Popko.

Anterior, oficialul a relatat că forțele ruse au folosit în atac bombardiere strategice Tu-95MS, Tu-160 din regiunea caspică, „probabil cu rachete de croazieră de tip Kh-101/555”, iar după lansarea rachetelor, rușii au trimis în zonă drone de recunoaștere.

Căderea unor resturi a provocat pagube în două cartiere ale Kievului.

O nouă serie de atacuri a fost lansată joi dimineață asupra Kievului, a anunțat Administrația regională a orașului pe Telegram, relatează The Guardian și Ukrainska Pravda.

„De data aceasta, atacul a fost efectuat de bombardiere strategice Tu-95MS, Tu-160 din regiunea caspică, probabil de rachete de croazieră de tip X-101/555. După lansarea rachetelor, inamicul și-a desfășurat UAV-urile (dronele) de recunoaștere deasupra capitalei”, au transmis autoritățile locale.

Armata ucraineană a raportat mai multe explozii la Kiev și în alte părți ale țării joi dimineața, îndemnând oamenii să rămână în adăposturi antiaeriene.

Un incendiu a izbucnit la o afacere din cartierul Darnytskyi din Kiev, ca urmare a căderii unor resturi, iar o explozie a fost înregistrată în cartierul Desnyansky, potrivit primarului Vitali Klitschko.

„Nu părăsiți adăposturile în timpul alertei aeriene!”, a subliniat edilul.

Armata ucraineană a anunțat miercuri că forțele ruse au lansat rachete S-300 asupra Bahmutului, adăugând că au avut loc atacuri aeriene în mai multe locații din jurul orașului, relatează CNN.

„Luptele grele pentru Bahmut continuă. În plus, în cursul zilei, inamicul a desfășurat acțiuni ofensive nereușite în direcția Ivanivske”, a transmis Statul Major General al armatei ucrainene, în actualizarea de miercuri seară a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Ivanivske este un sat situat la vest de Bahmut.

Între timp, mai multe înregistrări video care apar din Bahmut arată bombardamente intense și distrugeri masive în partea de vest a orașului, ultima zonă în care forțele ucrainene sunt prezente.

Înregistrările video publicate de agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, precum și de RIA FAN, arătă luptători ruși care se deplasează prin clădiri de apartamente abandonate și prin curți pline de moloz.

Filmări din dronă arată nori de fum gri care se ridică din mai multe cartiere – o biserică ortodoxă de la periferia vestică a Bahmutului pare a fi una dintre foarte puținele clădiri aparent neavariate. CNN notează că nu este clar când au fost filmate aceste imagini.

De-a lungul liniilor de front, Statul Major General a precizat că au avut loc 32 de lovituri aeriene. Acest număr este ușor mai mic decât media recentă, potrivit estimărilor ucrainene.

Care este situația în alte părți ale Ucrainei: În regiunea nordică Harkov, potrivit Statului Major General, rușii continuă să încerce să își îmbunătățească „situația tactică” în sectorul Kupiansk – unde au avut loc ofensive nereușite în apropierea râului Oskil și bombardamente intense asupra zonelor controlate de ucraineni.

Statul Major General a adăugat că situația a fost mai liniștită într-un alt punct fierbinte al frontului – și anume în jurul orașului Avdiivka din Donețk, unde „inamicul nu a desfășurat nicio acțiune ofensivă în ultimele 24 de ore”.

Oficialii militari au precizat că forțele ruse din părțile ocupate ale regiunii Zaporojie au continuat să bombardeze așezările din zonă, lovind peste 20 de locații în ultima zi.

Un tribunal din Kârgâzstan l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe un bărbat care a luptat pentru Rusia în Ucraina, într-un moment în care Moscova încearcă să stimuleze recrutarea de persoane din fostele țări sovietice din Asia Centrală, scrie AFP, potrivit Al Jazeera.

Un tribunal din capitala Kârgâzstanului, Bișkek, a declarat că l-a găsit pe bărbatul în vârstă de 32 de ani vinovat de mercenariat și l-a condamnat la 10 ani de închisoare, într-o decizie anunțată marți seara târziu.

Instanța a stabilit că bărbatul, care a negat participarea la ostilități, a fost în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, între iunie și noiembrie anul trecut, pentru care a fost plătit cu 180.000 de ruble (2.250 de dolari) pe lună și i s-a asigurat un pașaport rusesc.

Zeci de cetățeni din țări din Asia Centrală au fost uciși în Ucraina în ultimele luni, potrivit presei locale, majoritatea după ce s-au alăturat armatei ruse sau mercenarilor Wagner, un grup militar privat.

În ultimele 36 de ore s-a discutat mult în jurul rachetelor hipersonice Kinjal („Pumnal”) ale Rusiei, Ucraina susținând că a doborât șase dintre ele în timpul masivului atac din primele ore ale dimineții de marți, scrie Sky News.

Un oficial occidental a dezvăluit pentru televiziunea britanică mai multe detalii în jurul acestor informații și semnificația lor.

„Potențial, până la șase” rachete Kinjal au fost lansate de Rusia și „mai multe” au fost doborâte de ucraineni, a declarat oficialul, deși a precizat că nu poate „comenta exact cum s-a procedat”.

Aceste arme au fost considerate de Kremlin ca fiind factori care „schimbă major jocul”, a continuat oficialul. El a precizat că racheta Kinjal „poate atinge viteze hipersonice”, având în vedere „traiectoria sa balistică”, iar Moscova consideră că doborârea acesteia ar fi fost „practic imposibilă”.

„Nu a fost cazul”, au adăugat expertul.

Revenind la potențiala contraofensivă ucraineană, forțele Kievului „se apropie de pregătirea ei finală” și au „potențialul de a putea avea un oarecare succes”, a mai spus oficialul occidental.

Cu toate acestea, el a adăugat: „Aș spune că mai important, fără îndoială, decât deschiderea unei breșe în liniile rusești până la granița rusă, va fi efectul cognitiv asupra celor de la Kremlin”.

„Aceasta este o șansă, am evalua noi, pentru Ucraina de a-i arăta președintelui Putin că nu poate pur și simplu să câștige prin neprezentare, așteptând războiul în spatele liniilor de tranșee defensive”, a afirmat oficialul.

„Efectul cognitiv al activității de pe câmpul de luptă cred că în acest caz este, fără îndoială, mai important decât câți metri pătrați de teritoriu reușesc” să elibereze trupele ucrainene, a mai spus acesta.

Imaginile din satelit surprinse compania americană Maxar Technologies arată pagubele produse în ultimul an în orașul Bahmut, din regiunea estică Donețk, care a fost grav afectat de luptele intense, scriu CNN și Sky News.

Imaginile din satelit de înaltă rezoluție arată părți din Bahmut în luna mai a anului trecut și în această lună. Ele arată în detaliu nivelul de distrugere a orașului.

Maxar Technologies a precizat că „rânduri de clădiri de apartamente, școli, magazine și alte infrastructuri au fost transformate în moloz fumegând”.

„Părți ale orașului care, în urmă cu un an, erau mărginite de copaci și parcuri sunt acum complet lipsite de vegetație și sunt acoperite de praf maro/roșu și de moloz”, a precizat compania americană.

Luna mai 2022 vs. luna mai 2023:

Mai multe informații: Imagini din satelit cu amploarea distrugerilor din ultimele 12 luni din orașul asediat Bahmut. Multe clădiri au ajuns „moloz fumegând”

Senatul francez a aprobat miercuri o rezoluție care recunoaște drept „genocid” înfometarea a milioane de ucraineni în anii 1932 și 1933 ca urmare a politicilor sovietice, scrie Al Jazeera.

Propunerea, discutată în prezența ambasadorului ucrainean Vadym Omelchenko, a primit 327 de voturi favorabile și doar 16 împotrivă, potrivit presei locale.

„Marea Foamete”, cunoscută sub numele de Holodomor în limba ucraineană, a constat în înfometarea, deportarea și „exterminarea metodică organizată” a poporului ucrainean, se arată în textul aprobat, adăugând că evenimentul, prin urmare, echivalează cu un „genocid”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a mulțumit ulterior Senatului francez pentru că a aprobat rezoluția. „Sunt recunoscător senatorilor francezi pentru acest vot istoric care restabilește dreptatea și onorează memoria a milioane de victime”, a scris Kuleba, într-un mesaj pe Twitter.

French @Senat has just recognized the 1932-1933 Holodomor as genocide of the Ukrainian people. I am grateful to French senators for this historic vote which restores justice and honours the memory of millions of victims. Such crimes should never repeat and never be forgotten.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) May 17, 2023

Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, a restabilit parțial controalele la granița cu vecinul său, a anunțat miercuri ministrul belarus de externe, Serghei Aleinik, potrivit agenției de știri The Associated Press, preluată de The Guardian.

Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când au existat controale la frontiera comună de 770 de mile (aproximativ 1240 de kilometri).

Potrivit lui Aleinik, introducerea controalelor la graniță are ca scop evitarea intrării în Belarus a cetățenilor din țări terțe, înainte de punerea în aplicare a acordului interguvernamental dintre Moscova și Minsk privind recunoașterea reciprocă a vizelor.

Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile omului consideră că verificările la frontieră îi vor viza pe bărbații ruși care încearcă să evite înrolarea în armata rusă.

Aleinik a declarat că verificările asupra persoanelor care trec granița dintre Belarus și Rusia sunt efectuate de polițiștii de frontieră belaruși în strânsă cooperare cu omologii lor ruși. „Nu este vorba de un control propriu-zis, ci mai degrabă de monitorizarea situației de la graniță”, le-a spus Aleinik reporterilor de la Moscova.

Urmărește-ne pe Google News