Război în Ucraina, ziua 45 | Ucraina anunță al treilea schimb de prizonieri cu Rusia, în timp ce bombardamentele continuă în est

Mai mulți oameni care au ieșit din bloc pentru a arunca gunoiul au fost surprinși de un atac cu rachete, într-o zonă rezidențială din Harkov, anunță Nexta TV, pe Twitter, unde publică și o înregistrare cu momentul atacului.

Racheta nu a lovit direct un bloc, dar suflul exploziei a avariat mai multe apartamente. Potrivit sursei citate, un crater de cinci metri adâncime s-a format în urma exploziei.

Autoritățile ucrainene au anunțat mai multe persoane au fost salvate sau evacuate din blocurile din apropiere.

Toate persoanele rănite în atacul de vineri de la gara Kramatorsk au fost evacuate din oraş, majoritatea fiind mutate în centrul regional Dnipro, iar unele la Kiev, a declarat pentru CNN un oficial al unui spital local.

În total, 99 de oameni, 80 de adulţi şi 19 copii, au fost răniţi în atacul rusesc cu rachete din gara Kramatorsk. 20 dintre răniţi sunt în stare gravă.  

Potrivit oficialilor ucraineni, 52 de persoane au fost ucise în urma acestui bombardament. „Atacul asupra unei gări ucrainene este încă o atrocitate oribilă a Rusiei, ce loveşte civili care încercau să evacueze şi să ajungă în locuri sigure”, a declarat președintele american Joe Biden.

Rusia a negat că ar fi fost responsabilă pentru acest atac.

Citește și: Rusia neagă că ar fi provocat masacrul din gara Kramatorsk. „Sunt victimele unei rachete Tochka-U trase de ucraineni”

După întâlnirea de sâmbătă, Johnson și Zelenski au luat-o la pas prin Bankova și au coborât la Khreshchatyk, însoțiți de gărzile de corp. Au ajuns în Piața Independenței și la Aleea Eroilor Sutei Cerești, unde au adus celor care și-au pierdut viața în război și în timpul protestelor Euromaidan din 2013.

„Kievul este încă puțin populat și cu alarme aeriene frecvente. Dar la fel de frumos și deja fără lupte în suburbii. Am adus un omagiu Eroilor Sutei Cerești. Din păcate, eroii noștri continuă să moară zilnic pe front luptând cu ocupanții ruși, dar cu ajutorul prietenilor noștri loiali precum Marea Britanie, ne apropiem de victorie pe zi ce trece. Îți mulțumim Boris Johnson pentru vizita și susținerea Ucrainei. Vom învinge, nu avem altă cale!”, a transmis Vladimir Zelenski pe Facebook.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat, sâmbătă, că un al treilea schimb de prizonieri a avut loc între Ucraina și Federația Rusă.

În urma acestui schimb de prizonieri, 26 de oameni au fost repatriați în Ucraina, dintre care 12 dintre militari și 14 civili, informează Ukrinform. 

„Din ordinul președintelui Zelenski, al treilea schimb de prizonieri a avut loc astăzi (n.r. – sâmbătă). Doisprezece dintre militarii noștri se întorc acasă, inclusiv o femeie ofițer”, a scris Irina Vereșciuk.

De asemenea, au fost eliberați 14 civili ucraineni, dintre care 9 femei. Oficialul ucrainean nu a specificat câți ruși au fost eliberați.

Un prim schimb de prizonieri, în care au fost eliberați 10 ucraineni și 10 ruși, a avut loc pe 24 martie. Al doilea schimb de prizonieri s-a produs la 1 aprilie, când fiecare parte a eliberat câte 86 de persoane.

Trupele ruse au eliberat autobuzele din convoiul umanitar care au fost reținute timp de trei zile în Melitopol, informează Ukrainska Pravda.

„După trei zile de suferință, a început evacuarea din Melitopol”, a anunțat, sâmbătă, primarul din Melitopol, Ivan Fedorov.

Primarul a reamintit că pe 6 aprilie convoiul umanitar a fost trimis la Melitopol, unde trebuia să descarce medicamente și alimente și să-i preia pe locuitorii orașului care voiau să plece la Zaporojie.

„Ocupanții ruși au blocat mai întâi convoiul de mărfuri umanitare la punctul de control din Vasylivka, l-au forțat să petreacă noaptea acolo. Apoi l-au blocat la intrarea în orașul Melitopol, forțându-l să stea încă o noapte. Aici au luat luat și marfa care era destinată locuitorilor din Melitopol, și echipamentul în sine”, a spus Ivan Fedorov.

Sâmbătă, 9 aprilie, armata rusă a returnat autobuzele, dar le-a interzis intrarea în oraș, așa că toți cei care au vrut să evacueze orașul au fost nevoiți să ajungă în termen de o oră în centrul urbei, în condițiile în care la Melitopol transportul în comun nu mai există.

„Acum aceste autobuze merg acum spre Zaporojie. Nu știu câte acte inumane vor fi făcute de Federația Rusă la punctele de control, cât de mult îi vor tortura și îi vor verifica pe oamenii noștri”, a mai transmis Ivan Fedorov.

Potrivit Ukrainska Pravda, medicamentele din marfa umanitară au fost totuși livrate instituțiilor medicale, așa că în maternitatea Melitopol există stocuri de medicamente pentru primul ajutor.

În urma discuțiilor dintre premierul Boris Johnson și președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Kiev, Downing Street a anunțat, sâmbătă, că Marea Britanie va trimite 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă pentru a susţine Ucraina împotriva invaziei ruse.

De asemenea, Regatul Unit va garanta un credit suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru Ucraina.

În plus, guvernul britanic va liberaliza tarifele asupra majorităţii importurilor din Ucraina şi va oferi facilităţi vamale.

„Datorită conducerii hotărâte a președintelui Zelenski, a eroismului invincibil și a curajului poporului ucrainean, obiectivele monstruoase ale lui Putin au fost zădărnicite”, a spus Boris Johnson după întâlnirea cu Zelenski, potrivit unui comunicat de la Downing Street.

Boris Johnson este primul lider din G7 (principalele state industrializate din lume) care vizitează Ucraina după începerea invaziei ruse în această ţară, pe 24 februarie.

Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat, până sâmbătă, 1.766 de morți și 2.383 de răniți în rândul civililor din Ucraina, de la invazia rusă declanșată pe 24 februarie.

Printre cei uciși s-au numărat 452 de bărbați, 284 de femei, 27 de fete și 43 de băieți, precum și 69 de copii, dar și alți 891 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

De asemenea, de la 24 februarie până sâmbătă, 8 aprilie, au fost răniți 272 de bărbați, 206 de femei, 45 de tinere și 44 de băieți, precum și 126 de copii și 1.690 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

Cele mai multe victime s-au înregistrat în rândul civililor din cauza folosirii armelor explozive cu o largă zonă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea şi sisteme de rachete cu lansare multiplă şi lovituri aeriene.

OHCHR consideră că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că informațiile din unele locuri unde se duc lupte intense nu au putut fi actualizate.  

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că organul executiv suprem al Uniunii Europene va aloca 1 miliard de euro pentru a sprijini Ucraina și țările care primesc refugiații ce fug de război, informează BBC.

„Șase sute de milioane de euro vor merge către Ucraina, către autoritățile ucrainene și parțial către Națiunile Unite. Iar 400 de milioane de euro vor merge către statele din prima linie care fac o treabă remarcabilă și îi ajută pe refugiații care vin (n.r. – din Ucraina)”, a declarat președintele acesteia, Ursula von der Leyen, la un eveniment de strângere de fonduri pentru Ucraina.

Lideri mondiali au asistat, sâmbătă, la evenimentul „Stand Up for Ukraine”, desfăşurat la Varşovia, Polonia, de strângere de fonduri în favoarea refugiaţilor ucraineni.

Ursula von der Leyen a anunţat că deja s-au strâns 9,1 miliarde de euro pentru Ucraina. 

„Astăzi (n.r. sâmbătă) am strâns 9,1 miliarde de euro pentru oamenii care fug de invazie, în Ucraina şi în străinătate. Şi vor veni şi mai mulţi”, a scris pe Twitter, Ursula von der Leyen.  

Aceasta a anunţat, de asemenea, că ajutorul va continua. „După ce bombele vor înceta să mai cadă, vom ajuta poporul ucrainean să îşi reconstruiască ţara”, a mai transmis Ursula von der Leyen. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o întrevedere la Kiev cu prim-ministrul Marii Britanii Boris Johnson. Anunțul a fost făcut, sâmbătă, pe Facebook, de Andrei Sibiga, șeful adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.

„În acest moment, vizita lui Boris Johnson la Kiev a început cu o întâlnire tete-a-tete cu președintele Zelenski. Marea Britanie este lider în sprijinul apărării Ucrainei. Lider în coaliția anti-război. Lider în sancțiuni împotriva agresorului rus”, a scris Andrei Sibiga, postând și o fotografie de la întâlnirea celor doi lideri.

Un purtător de cuvânt de la Downing Street a confirmat că Boris Johnson se află la Kiev, unde discută cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Prim-ministrul a mers în Ucraina pentru a se întâlni cu președintele Zelenski, într-o demonstrație de solidaritate cu poporul ucrainean. Vor discuta despre sprijinul pe termen lung al Marii Britanii pentru Ucraina, iar premierul va stabili un nou pachet de ajutor financiar și militar”, a anunțat purtătorul de cuvânt al premierului britanic.

Volodimir Zelenski a postat, pe Facebook, mai multe fotografii de la întâlnire, alături de mesajul: „Bine ai venit la Kiev, prietene!”.

UNHCR, agenţia ONU pentru refugiaţi, a anunțat, sâmbătă, că 4.441.663 de ucraineni au fugit din țară de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Această cifră este cu 59.347 mai mare decât în ​​ziua precedentă. Aproximativ 90% dintre cei care au fugit din Ucraina sunt femei și copii, informează The Guardian.

De asemenea, după invazia Rusiei din 24 februarie, aproximativ 210.000 de persoane de alte naționalități au plecat din Ucraina, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a ONU.

Se estimează că de la izbucnirea conflictului cu Rusia 7,1 milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, conform cifrelor publicate de OIM la începutul acestei săptămâni.

Uniunea Europeană își reia prezența diplomatică la Kiev, după ce a mutat-o ​​temporar în Polonia după invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunțat, sâmbătă, blocul comunitar.

Matti Maasikas, șeful delegației UE în Ucraina, „se întoarce la Kiev pentru a spori prezența UE și pentru a asigura sprijin pentru partenerii noștri ucraineni”, a anunțat, sâmbătă, pe contul său oficial de Twitter al Uniunii Europene.

„Sunt fericit că mă întorc la Kiev”, a notat, la rândul său, Matti Maasikas pe Twitter.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, au mers vineri în Ucraina pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali ucraineni.

„Cu ocazia acestei vizite, Uniunea Europeană se întoarce la Kiev. Și vreau să spun asta la propriu: șeful delegației noastre s-a întors aici, astfel încât să putem lucra mai direct și mai strâns cu partenerii noștri ucraineni, asigurând sprijin pentru cetățenii ucraineni”, a scris Josep Borrell pe Twitter..

Delegaţia UE a fost evacuată de la Kiev în oraşul polonez Rzeszow la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Avocatul Poporului din Ucraina, Liudmila Denisova, a anunțat, sâmbătă, la postul de televiziune Espresso, că până în prezent există informații cu privire la peste 15.000 de cazuri de persoane dispărute după 24 februarie, data invaziei ruse.

„În ceea ce privește numărul celor dispăruți, câți am identificat – sunt peste 15.000 de cazuri. Pentru că le înregistrăm, cetățenii apelează la noi și știm clar unde, cine, ce prenume, ce an de naștere, unde a dispărut”, a spus Liudmila Denisova, potrivit Ukrinform.

Potrivit Avocatului Poporului ucrianean, violul asupra femeilor, copiilor, adolescenților, băieților și bătrânilor este o armă specială a Federației Ruse împotriva poporului ucrainean.

„Ei fac asta în mod deliberat și atât de mult își bat joc de fetele noastre încât ele să rămână marcate pe viață și să nu mai dea naștere copiilor ucraineni”, a spus Liudmila Denisova.

Avocatul Poporului a documentat mai multe cazuri de femei și fete care au fost violate, au rămas însărcinate și au cerut ajutorul psihologic întrebând ce să facă și cum să trăiască.

De asemenea, Lyudmila Denisova a precizat că, sâmbătă dimineață, existau date despre 176 de copii uciși în ostilitățile din Rusia, cu șapte mai mulți față de vineri.

Vorbind în general despre crimele armatei ruse din Ucraina, Liudmila Denisova a spus că este greu de estimat amploarea lor.

Canalul Duma-TV a fost „închis pentru o încălcare a Termenilor și condițiilor YouTube”, este mesajul afișat sâmbătă, 9 aprilie, de YouTube, provocând indignarea oficialilor ruși careau avertizat cu privire la represalii, relatează BBC și The Guardian.

Președintele Dumei de stat, Viacheslav Volodin, acuză SUA că au încălcat „drepturile rușilor”.

„Statele Unite vor să aibă un monopol asupra difuzării informațiilor. Nu putem permite asta”, a scris Volodin pe Telegram.

O reacție a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care spune că „YouTube și-a pecetluit soarta”.

”După cum arată, YouTube și-a pecetluit soarta. Salvați conținut, transferați-l pe platformele rusești. Și grăbiți-vă!”, a scris Zakharova pe Telegram.

Jurnaliştii AFP au confirmat că pagina online este inaccesibilă.

Canalul Duma-TV difuzează videoclipuri din timpul dezbaterilor parlamentare și interviuri cu parlamentari ruși și are peste 145.000 de abonați, potrivit Moscovei.

Organismul de control al comunicațiilor din Rusia a anunțat joi, 7 aprilie, că va interzice Google să-și promoveze serviciile în țară, acuzând YouTube, parte a gigantului online, că răspândește „știri false” despre așa-numita ”operațiune militară specială” în Ucraina.

Forțele ruse au distrus un depozit de muniții de la baza aeriană Mirgorod din centrul Ucrainei, anunță agenția de presă Interfax, citând ministerul rus al apărării, potrivit BBC.

Totodată, un avion de luptă MiG-29 și un elicopter Mi-8 ale forțelor aeriene ucrainene au fost distruse în atacul asupra bazei din regiunea Poltava, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului, Igor Konașenkov.

Guvernatorul regiunii Poltava, Dmitro Lunin, anunțase pe rețelele sociale că două persoane au fost rănite și au fost provocate distrugeri ”semnifcative” asupra infrastructurii de la Mirgorod.

Aproximativ un sfert din forțele ruse folosite în invazia Ucrainei sunt „efect inoperabile”, din cauza pierderilor înregistrate, logisticii și susținerii slabe, potrivit unui oficial european, citat de CNN.

Înainte de începutul invaziei, Rusia a organizat aproximativ 120 de grupuri tactice de batalion în jurul Ucrainei, după cum relata atunci sursa citată. După șase săptămâni de război, aproape 29 dintre acestea sunt scoase din funcțiune, spune oficialul. El a explicat că forțele ruse au încercat să combine unele dintre părțile rămase din batalioane pentru a forma unități de luptă coerente.

Declarațiile vin la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că Rusia a suferit pierderi „semnificative” ale trupelor sale în Ucraina, într-un interviu pentru Sky News.

„Avem pierderi semnificative de trupe și este o tragedie uriașă pentru noi”, a afirmat Peskov, motivând că retragerea trupelor ruse din regiunile Kiev și Cernihiv a fost „un act de bunăvoință în timpul negocierilor dintre delegațiile ucrainene și ruse”.

Rusia a făcut acest lucru ca „să reducă tensiunea din acele regiuni, ca să arate că este cu adevărat pregătită să creeze condiții confortabile pentru continuarea negocierilor”.

Luna trecută, tabloidul rus Komsomolskaya Pravda pro-Kremlin a raportat că 9.861 de soldați ruși au murit, cu mult mai mult față de cifrele oficiale anunțate de Moscova. Informațiile, care au fost retrase ulterior de ziar, susținând că siteul a fost piratat, nu au fost confirmate de Kremlin.

Oficialii americani și cei ai NATO estimau în luna martie că victimele rusești variază între 3.000 și 10.000. Oficialii ucraineni au susținut că bilanțul este și mai mare.

Potrivit unui oficial american citat de Reuters, Statele Unite au indicii că Rusia a început mobilizarea unor rezerviști și ar putea căuta să recruteze peste 60.000 de persoane.

Soldații ruși care au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Cernobîl, în prima zi a invazei în Ucraina, au dat dovadă de „un comportament lax și neglijent” față de materialele radioactive în perioada în care au ocupat zona,nspun soldații ucraineni, citați de jurnaliștii de la CNN, care au avut acces la în centrală, după retragerea forțelor Moscovei.

În încăperea în care au stat soldații ruși la Cernobîl, nivelurile radiațiilor sunt acum mai mari decât în mod normal. Nu este vorba despre o prezența vizibilă a sursei materialului radioactiv în cameră, dar oficialii ucraineni spun că acesta provine din particule mici și praf pe care soldații le-au adus în clădire.

„S-au dus la Pădurea Roșie și au adus material radioactiv pe pantofi. Alte locuri sunt în regulă, dar radiațiile au crescut aici, pentru că locuiau aici. (…) Au mers peste tot și au luat și praf radioactiv pe ei când au plecat”, spune soldatul Ihor Ugolkov.

Pădurea Roșie din jurul Cernobîlului este una dintre zonele cele mai contaminate cu radiații din lume, iar armata ucraineană a acuzat trupele ruse că au săpat tranșee aici.

Oficialii din cadrul centralei explică faptul că nivelurile măsurate în camera folosită de militarii ruși depășesc doar puțin ceea ce Asociația Nucleară Mondială descrie drept limita radiațiilor naturale. Un singur contact cu aceste particule nu este îngrijorător, însă expunerea continuă ar reprezenta un pericol pentru sănătate.

Este un exemplu a ceea ce oficialii ucraineni descriu drept un comportament ”lax și neglijent” al soldaților ruși în timp ce aceștia controlau locul în care s-a produs dezastrul nuclear din 1986.

Forțele ruse au controlat centrala de la Cernobîl timp de o lună și se crede că au activat de cele mai multe ori în zone contaminate, potrivit CNN.

„Este o nebunie, într-adevăr”, spune ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, adăugând că nu înțelege de ce soldații au mers în Pădurea Roșie.

„Dar putem observa că au intrat acolo, soldații care au mers acolo, s-au întors aici și nivelul radiațiilor a crescut”, a continuat Galușcenko.

Deși Cernobîl nu este o centrală energetică activă, sarcofagul de deasupra reactorului care a explodat acum aproape 36 de ani trebuie întreținut pentru a fi evitate scurgerile de radiații. De asemenea, trebuie gestionat cu grijă combustibilul nuclear uzat din zonă.

Forțele ruse continuă bombardamentele asupra capitalei regionale din Harkov, anunță Oleh Syniehubov, șeful administrației militare, potrivit CNN.

„În cursul zilei trecute, ocupanții au dat aproximativ 50 de lovituri de artilerie, mortiere, tancuri și MLRS (lansatoare de rachete multiple)”, a precizat oficialul printr-un comunicat publicat pe Telegram.

În urma atacurilor, a fost afectată infrastructura din raioanele Saltivka, Kholodna Hora, Oleksiivka și din districtul fabricii de tractoare din Harkov, a adăugat Syniehubov.

În ultimele zile, oficialii ucraineni au avertizat cu privire la o posibilă ofensivă rusă majoră în estul țării, precizând că forțele Moscovei încearcă să avanseze de la Izium, în sudul regiunii Harkov, spre regiunea Donbas.

Astfel, oficialii regionali au cerut evacuarea civililor din estul Ucrainei înainte de luptele grele în Donbas care ar putea urma.

Olga Stefanishyna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat că țara sa este „gata să se miște rapid” în privința candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează The Guardian.

”Ucraina a primit chestionarul de aderare la UE. Am făcut deja multă muncă pregătitoare, așa că suntem gata să mergem repede. Așteptați-vă să se acorde statutul de candidat în iunie. Face parte din redresarea și victoria noastră asupra Rusiei agresoare care dorește să inverseze cursul democratic al Ucrainei”, a scris oficialul pe Twitter.

Precizările Olgăi Stefanishyna vin la o zi după ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un chestionar care va duce Ucraina cu un pas mai aproape de obținerea statutului de candidat pentru aderarea la UE, cu ocazia deplasării pe care a efectuat-o vineri la Kiev.

Von der Leyen a dat asigurări că va sprijini Ucraina astfel încât finalizarea procesului de aderare să dureze „săptămâni, nu ani”:

La rândul său, Volodimir Zelenski a promis că răspunsurile la chestionar vor fi gata în decurs de o săptămână.

Locotenent-colonelul Gheorghi Petrunin, în vârstă de 48 de ani, a fost ucis în timpul războiului din Ucraina, potrivit informației publicate de InformNapalm și confirmată de tabloiidul pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda.

„Comandantul militar al orașului Samara, locotenent-colonelul Gheorghi Petrunin, a murit eroic în timpul unei operațiuni speciale în Ucraina. Familia și prietenii i-au adus un ultim omagiu pe 5 aprilie 2022. Militarul a fost îngropat acasă, la Volgograd. Veșnică amintire, eroului”, notează Komsomolskaia Pravda.

Gheorghi Petrunin era comandant militar al garnizoanei orașului Samara, din sudul Rusiei, și luptase în Cecenia și în Siria.

La finalul lunii martie, Kievul a anunțat uciderea generalului Iakov Rezanţev, comandantul celei de-a 49-a armate combinate a Rusiei. Un oficial occidental preciza atunci că Rezanţev era al şaptelea general rus care a murit în Ucraina.

Mai multe informații: Comandant rus „mort eroic în timpul operațiunii speciale din Ucraina”. Gheorghi Petrunin, luptase în Cecenia și în Siria

Coridoarele de evacuare pentru civilii din Kramatorsk sunt „în curs de ajustare” în urma atacului cu rachete asupra gării din oraș, soldat cu cel puțin 52 de morți și zeci de răniți, a anunțat guvernatorul militar al regiunii Luhansk, Serghei Haidai, relatează CNN.

„Din păcate, după dezastrul de ieri de la Kramatorsk, rutele noastre de evacuare sunt ajustate, dar suntem pregătiți, vom continua să evacuăm oamenii”, a declarat oficialul la televiziunea națională.

Potrivit acestuia, bombardamente au loc în continuare în regiune.

„Toate așezările sunt bombardate. Cele mai afectate zone sunt comunitatea Rubijne, Popasna și Hirske. Comunitatea Hirske este bombardată de dimineața până seara, în mod constant, inamicul nu s-a oprit deloc, sunt folosite tot felul de arme, dar și aeronave. Luptele continuă în Popasna și Rubijne”, a spus Serghei Haidai.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat că pentru ziua de sâmbătă, 9 aprilie, au fost convenite 10 coridoare de evacuare.

Cel puțin 50 de persoane, inclusiv cinci copii, au fost ucise și aproape 100 au fost rănite într-o un atac cu rachete asupra unei gări care era folosită pentru evacuarea civililor din Kramatorsk. Oficialii spun că aproximativ 4.000 de persoane erau în zona gării în momentul bombardamentului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacul este „o altă crimă de război a Rusiei, pentru care toți cei implicați vor fi trași la răspundere”. Moscova neagă resposabilitatea pentru acest atac și acuză Ucraina că se află în spatele loviturii cu rachete.

Explozia a avut loc în orașul Ciornomorsk, din regiunea Odesa, potrivit primarului Vasili Gulieev, care a precizat că nu există victime, însă i-a sfătuit pe cetățeni să nu se apropie de ferestre sau să coboare în adăposturile anti-bombă, relatează Ukrainska Pravda.

”Locuitori ai orașului Cernomorsk, nu intrați în panică, situația este sub control. Da, există o explozie, dar după ce ne lămurim, vă voi oferi informații complete. Acum, dacă se poate, stați la distanță de ferestre. Dacă este posibil vă rog să coborâți la adapostul anti-bombe”, a transmis edilul într-un mesaj video publicat pe Facebook.

Ulterior, Gulieev a precizat că, potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Totodată, el a făcut apel la locuitorii orașului să nu răspândească informații false și să nu facă gesturi care ar putea duce la escaladarea situației.

Șeful Administrației Regionale din Poltava, Dmitri Lunin, anunță că două persoane au fost rănite după ce trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra infrastructurii din orașul-stațiune Mirgorod, relatează Ukrainska Pravda.

Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă.

”În această noapte, invadatorii ruși au lansat din nou un atac cu rachete asupra infrastructurii din Mirgorod. Distrugere semnificativă. Din păcate, două persoane au fost rănite. Primesc toată asistența necesară”, a precizat oficialul într-o postare pe Telegram.

Regiunea Poltava se află în estul Ucrainei, iar atacul are loc în contextul în care oficialii de la Kiev se așteaptă la o ofensivă rusă majoră în această parte a țării în zilele următoare.

Premierul japonez Fumio Kishida a anunțat vineri, 8 aprilie, expluzarea a opt diplomați ai Moscovei și interzicerea totală a importurilor de cărbune din Rusia, relatează BBC.

„Rusia a încălcat în mod repetat dreptul internațional umanitar ucigând civili și atacând centrale nucleare. Acestea sunt crime de război de neiertat”, a spus șeful guvernului nipon într-o conferință de presă.

Japonia, care este al treilea importator mondial de cărbune după India și China, continuă astfel să impună sancțiuni Rusiei în coordonare cu țările europene și cu SUA.

Cărbunele rusesc reprezintă 11% din importurile din acest combustibil fosil ale Japoniei.

Cel puțin 52 de oameni au murit în urma atacului care a vizat vineri, 8 aprilie, gara din orașul estic Kramatorsk, a anunțat guvernatorul regiuni Donețk, Pavlo Kirienko, pe Telegram.

12 persoane au decedat pe loc, în timp ce alte 40 au murit ulterior, la spital, din cauza rănilor. Printre cei care și-au pierdut viața se numără și cinci copii.

Totodată, oficialul acuză forțele ruse de o altă „crimă de război”: uciderea unei familii întregi în orașul Avdiivka.

”Patru oameni – pentru inamic este doar un alt ordin executat, mai multe ținte distruse. Pentru noi – o pierdere și o tragedie. Și nu ne vom opri până când fiecare criminal nu va fi pedepsit”, a afirmat guvernatorul din Donețk, adăugând că bombardamentele continuă în Ochertynska, Mariinka, Avdiivka, Ugledarska și Toretska.

În contextul înmulțirii bombardamentelor din ultimele zile și a sosirii mai multor trupe rusești, guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, spune că este nevoie de mai multe evacuări ale civililor din zonă, relatează Reuters.

Potrivit oficialului, aproximativ 30% din populație încă se află în așezările din regiune, oamenii fiind rugați să plece.

Rusia ”adună forțe pentru o ofensivă și vedem că numărul bombardamentelor a crescut”, a declarat Haidai pentru postul public de televiziune.

Apelul său vine în contextul în care tot mai mulți oficiali ucraineni și experți internaționali spun că este așteptată o ofensivă rusă majoră în estul Ucrainei.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk anunță că pentru ziua de sâmbătă, 9 aprilie, au fost stabilie zece coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din regiunile asediate, relatează The Guardian.

Printre ele se numără un culoar destinat persoanele care pot părăsi cu mijloace private de transport orașul-port Mariupol din sudul țării.

Armata rusă se regrupează în estul Ucrainei și intenționează să avanseze spre orașul Harkov, a declarat vineri pentru CNN, șeful Serviciului ucrainean de informații din domeniul apărării, generalul-maior Kirilo Budanov.

Forțele Moscovei ”se regrupează spre orașul Izium prin Belgorod. (…) Primesc trupe suplimentare în Belgorod pentru a compensa pierderile lor din Ucraina”, a explicat generalul-maior.

„Ei plănuiesc să avanseze spre Harkov, în primul rând. Vor încerca să termine cu Mariupol și numai după aceea, ar putea încerca să se îndrepte către Kiev”, a adăugat Budanov.

În acest context, el a făcut apel la aliații Ucrainei să ofere sprijin militar „cu adevărat serios” pentru a ajuta țara să contracareze ofensiva rusă. Potrivit generalului, forțele Kievului au nevoie de artilerie grea, sisteme de rachete antiaeriene și avioane de luptă care să poată fi folosite împotriva forțelor terestre ale Rusiei.

„Ucraina are nevoie de sprijin serios de armament greu și nu avem nevoie de el mâine, ci astăzi”, a subliniat Kirilo Budanov, precizând că slăbiciunile armatei ruse au ieșit la iveală acum, în Ucraina.

Cel mai recent bilanț anunțat de Procuratua Generală a Ucrainei indică cel puțin 176 de decese în rândul copiilor, de la începutul invaziei ruse, relatează The Guardian.

De asemenea, alți 324 de copii au fost răniți de la debutul războiului.

Datele vin la o zi după atacul cu rachete asupra gării din orașul esti Kramatork, unde aproximativ 4.000 de civili așteptau să plece către zone mai sigure din Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că cinci copii se numără printre cele 50 de persoane care au murit în urma bombardamentului de vineri.

Încercările forțelor ruse de a stabili un coridor terestru între Crimeea și Donbas continuă să fie zădărnicite de rezistența ucraineană, potrivit celui mai recent raport al Ministerului britanic al Externelor, care citează serviciile de informații, relatează The Guardian.

”Rusia continuă să lovească noncombatanți ucraineni, cum ar fi cei uciși în atacul cu rachetă de ieri asupra gării Kramatorsk din estul Ucrainei”, mai precizează instituția britanică, adăugând că „operațiunile rusești continuă să se concentreze asupra regiunilor Donbas, Mariupol și Mikolaiv, susținute de lansările continue de rachete de croazieră în Ucraina de către forțele navale ruse”.

De asemenea, activitatea aeriană a Rusiei este de așteptat să crească în sudul și estul Ucrainei, mai notează sursa citată.

Președintele american, Joe Biden, a semnat proiecte de lege care prevăd noi sancțiuni economice pentru cele două țări, relatează CNN.

Unul dintre proiecte prevede suspendarea relațiilor comerciale normale cu Rusia și Belarus, deschizând calea pentru tarife mai mari pentru importuri. Al doilea proiect interzice importurile de energie din Rusia, inclusiv pe cele de petrol, cărbune și gaze naturale.

Proiectele au fost adoptate cu umanimitate de Senatul SUA și cu o largă majoritate de Camera Reprezentanților.

Aceasta este cea mai recentă mișcare a administrației de la Washington de a sancționa cele două țări pentru invazia din Ucraina.

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte în Consiliul de Securitate, cataloghează sancțiunile economice impuse de Occident la adresa țării sale drept ”un act de agresiune” din partea statelor individuale și a uniunilor din care fac parte, potrivit The Guardian.

Vizat el însuși de sancțiuni, Medvedev scrie într-un mesaj pe Telegram că Rusia are dreptul să se apere în conformitate cu dreptul internațional și afirmă că nimeni nu ar trebui să se îndoiască de faptul că Moscova va folosi acest drept.

De asemenea, oficialul avertizează că sancțiunile care, spune el, aveau ca scop slăbirea statului rus și declanșarea revoltelor împotriva autorităților, vor avea efectul invers. Măsurile impuse de Occident ar determina publicul să se ralieze în jurul actualei conduceri a Rusiei, în timp ce adâncesc resentimentele față de cei responsabili de impunerea sancțiunilor, a adăugat Dmitri Medvedev.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a catalogat atacul cu rachete asupra gării din orașul Kramatorsk din estul țării drept o crimă de război a Rusiei „pentru care toți cei implicați vor fi trași la răspundere”, relatează The Guardian.

Cinci copii se numără printre cele 50 de persoane care au murit vineri, 8 aprilie, în urma bombardamentului, a spus Zelenski în cel mai recent discurs al său către cetățeni, cerând un răspuns ”ferm” din partea comunității internaționale.

„Ne așteptăm la un răspuns ferm, global, la această crimă de război. La fel ca masacrul de la Bucha, la fel ca multe alte crime de război rusești, lovitura cu rachete din Kramatorsk trebuie să fie una dintre acuzațiile din instanță, ceea ce se va întâmpla cu siguranță”, a declarat președintele Ucrainei.

Și a continuat: ”Toate eforturile lumii vor trebui să stabilească minut cu minut: cine ce a făcut, cine a dat ordine. De unde a venit racheta, cine o transporta, cine a dat ordinul și cum a fost coordonată lovitura”.

Totodată, Zelenski a repetat apelul pentru furnizarea mai multor arme Ucrainei și pentru intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Presiunea asupra Rusiei trebuie crescută. Este necesar să se introducă un embargo energetic complet pentru petrol, pentru gaz. Exporturile de energie sunt cele care asigură cea mai mare parte din profiturile Rusiei. Băncile rusești trebuie, de asemenea, să fie complet deconectate de sistemul financiar global”, a mai cerut Zelenski.

Orice întârziere în furnizarea de (…) arme Ucrainei, orice scuză poate însemna un singur lucru: politicienii relevanți vor să ajute conducerea rusă mai mult decât pe noi, ucrainenii.

Volodimir Zelenski:

Rusia a negat că ar fi atacat gara din orașul estic, unde, potrivit oficialilor locali, în acel moment se aflau aproximativ 4.000 de oameni care așteptau să plece din Kramatorsk.

6.665 de persoane au fost evacuate prin culoarele umanitare organizate în Ucraina vineri, 8 aprilie, a anunțat vicepremierul Irina Vereșciuk, relatează publicația Kyiv Independent, citată de The Guardian.

5.158 dintre civilii evacuați au plecat din orașul-port Mariupol, asediat de forțele ruse, și din Berdiansk.

Alte 1.507 de persoane au fost evacuate din regiunea Luhansk.

Trupele ruse au ucis 132 de civili în Makariv, oraș din regiunea capitalei Kiev, a anunțat primarul Vadim Tokar, citat de CNN.

Aproape toată infrastructura a fost distrusă, la fel zonele rezidențiale, unde blocurile au fost bombardate continuu, și un spital. „E o catastrofă”, a apus Tokar.

Conform primarului, orașul ar fi împânzit de mine lăsate în urmă de ruși.

Înainte de invazie, Makariv avea în jur de 15.000 de locuitori. Acum mai sunt acolo sub 1.000.

Un oficial militar occidental a confirmat pentru BBC că Moscova a schimbat „capul” operațiunilor militare din Ucraina.

Generalul Alexander Dvornikov, comandantul districtului militar sudic, conduce acum trupele aflate în Ucraina.

„Acest general are experiență în războiul din Siria. Probabil vom vedea o îmbunătățire a tacticii rușilor, cu el la conducere”, a spus oficialul occidental pentru BBC.

Mai multe informații: Un general care a luptat în Siria, noul comandant al invaziei din Ucraina. Ce așteaptă Kremlinul de la el

Potrivit unui înalt oficial american al Apărării, Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune în atacul asupra gării Kramatorsk, unde cel puțin 50 de persoane au murit, potrivit The Guardian.

Armata americană crede că o rachetă SS-21 Scarab a fost folosită în atac, a spus oficialul. Nu este încă clar dacă au fost folosite muniții cu dispersie. „Nu credem negarea rușilor că ei nu sunt responsabili”, a mai spus oficialul.

Rusia închide birourile a 15 ONG-uri occidentale, inclusiv cele ale două organizații importante pentru drepturile omului, Amnesty International și Human Rights Watch, potrivit BBC.

Ministerul rus al Justiției a declarat că decizia a fost luată din cauza încălcării legilor rusești, fără a oferi mai multe detalii.

Directorul Amnesty International, Agnes Callamard, a declarat că este doar una dintre multele organizații pedepsite pentru că au comunicat adevărul autorităților ruse.

„Autoritățile (n.r ruse) se înșală profund dacă cred că prin închiderea biroului nostru din Moscova ne vor opri munca de documentare și dezvăluire a încălcărilor drepturilor omului”, a spus directorul organizației.

Și Human Rights Watch a reacționat la anunțul Rusiei.

„Human Rights Watch a avut Rusia în vedere încă din epoca sovietică, când era un stat totalitar închis. Am găsit modalități de a documenta încălcările drepturilor omului atunci și vom face acest lucru în viitor”, a spus organizația într-un comunicat.

Rusia și-a înăsprit legea deja restrictivă a presei după invadarea Ucrainei prin introducerea unei noi legi care amenință să oprească pe oricine consideră că Rusia a răspândit știri „false” despre forțele armate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri în cadrul întâlnirii cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șeful diplomației UE, Joseph Borrell că măsurile din ultimul pachet de sancțiuni „nu sunt suficiente”.

„Aș dori să mulțumesc întregii lumi, Uniunii Europene, Ursulei von der Leyen personal, pentru cel de-al cincilea pachet de sancțiuni, dar cred că nu este suficient”, a spus el în timpul întâlnirii de la Kiev.

„Pentru că ei [Rusia] ne-au luat multe de la noi, teritoriile, oamenii”, a spus el. În timp ce Ucraina poate „aduce teritoriile înapoi”, Rusia nu poate „aduce acei oameni înapoi la viață”, a spus el. „Vă rugăm să ne ajutați în continuare cu sancțiunile”, a adăugat Zelenski.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE a fost adoptat în această săptămână și include o interdicție a importurilor de cărbune rusesc și blochează accesul Rusiei în porturile UE.

Statul Major al Ucrainei a declarat vineri că forțele ruse și-au încheiat retragerea din regiunea Sumi, din nordul Ucrainei, dar continuă în același timp acumularea de forțe în estul țării.

„Ocupanții ruși și-au retras complet trupele din regiunea Sumi în Federația Rusă”, se arată într-un comunicat al Statului Major.

Armata Rusiei a anunțat anterior că se retrage din nordul Ucrainei și din jurul Kievului pentru a concentra eforturile în regiunea de est Donbas.

În comunicat, armata ucraineană mai precizează că trupele ruse au continuat desfășurarea de trupe în Zaporojie și Donețk și au continuat o ofensivă în direcția Popasna și Severodonețk, în regiunea Luhansk.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat vineri președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un chestionar care va duce Ucrainei cu un pas mai aproape de obținerea statutului de candidat pentru aderarea la UE, cu ocazia deplasării pe care a efectuat-o vineri la Kiev, potrivit BBC.

Adresându-se președintelui ucrainean, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că UE va sprijini Ucraina pentru a se asigura că finalizarea procesului de aderare să dureze „săptămâni, nu ani”, întrucât procesul a fost oarecum accelerat din cauza războiului.

„Rusia va coborî în declin economic, financiar și tehnologic, în timp ce Ucraina se îndreaptă spre viitorul european, asta văd”, a spus ea.

Primind chestionarul într-un plic, Zelenski i-a asigurat pe jurnalişti că va fi gata într-o săptămână.

Mai multe informații: UE oferă Ucrainei o procedură rapidă de aderare. Ursula von der Leyen: „Ucraina se îndreaptă spre viitorul european”

Autoritățile ucrainene din regiunea Odesa au impus o interdicție de circulație pentru sâmbătă și prima parte a zilei de duminică, drept măsură de protejare a populației după atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk.

Din cauza riscului ca un atac similar să aibă loc și în Odesa, regiune din sudul Ucrainei, locuitorii nu pot putea ieși pe străzi de vineri ora 21 până duminică dimineață la 6.

„Fac un apel către locuitorii din Odessa și locuitorii din regiune să înțeleagă restricțiile impuse și să nu le încalce. Astfel de măsuri sunt necesare, în primul rând, pentru siguranța dumneavoastră, ceea ce vă va salva viața, deoarece consecințele pot fi fatale”, a spus șeful Administrației Militare Regionale Odessa, Maxim Marchenko.

Ministerul rus de Externe a anunțat, vineri, că va expulza 45 de diplomați polonezi din Rusia, ca răspuns la o decizie similară luată în martie de executivul de la Varșovia.

„Ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale Poloniei de a expulza diplomații ruși, pe baza principiului reciprocității, au fost declarați persoana non grata 45 de angajați ai Ambasadei Republicii Polone și consulatelor generale ale Republicii Polone la Irkutsk, Kaliningrad și Sankt Petersburg”, a precizat ministerul de externe al Rusiei într-un comunicat.

Cei 45 de diplomați polonezi „trebuie să părăsească teritoriul Federației Ruse înainte de sfârșitul zilei de 13 aprilie.”

Mai multe informații: Rusia expulzează 45 de diplomați polonezi, „ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale Poloniei”

Procurorul general ucrainean Irina Venedyktovae a dezvăluit vineri că 164 de cadavre au fost găsite în orașul Bucha de lângă Kiev, unde au fost descoperite cele mai mari atrocități comise de soldații ruși.

„Până ieri (7 aprilie), 164 de cadavre au fost găsite în Bucha”, a spus ea. „În plus, astăzi 21 de cadavre pe care le-am exhumat din groapa comună înainte să înceapă ploaia abundentă”.

Venedyktova a declarat că 26 de cadavre au fost recuperate ieri de sub dărâmăturile unei clădiri prăbușite dintr-o altă suburbie a Kievului, Borodianka, și că încă două cadavre au fost recuperate vineri. Ea a avertizat că mai multe cadavre ar putea fi găsite în clădirile distruse din oraș.

Rusia și Ucraina sunt dispuse să continue discuțiile, chiar dacă imaginile cu cadavrele găsite în orașul ucrainean Bucha au blocat procesul, a declarat vineri un oficial turc, citat de publicația independentă The Moscow Times.

„Atât Rusia, cât și Ucraina sunt dispuse să țină discuțiile în Turcia, dar sunt departe de a ajunge la un acord asupra unui text comun”, a spus oficialul.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că bilanțul deceselor în urma atacului cu rachetei asupra gării din Kramatorsk a crescut de la 39 la 50, potrivit Reuters. Printre civilii uciși se numără și 5 copii.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că niciun soldat ucrainean nu se afla în momentul atacului. Primarul din Kramatorsk a spus că la gară se aflau 4.000 de oameni, majoritatea vârstnici, femei și copii, la momentul atacului.

O filmare în care este surprins momentul atacului cu rachete asupra gării din Kramatorsk a fost publicată de Twitter de jurnalistul Yorrick de Vries care relatează despre războiul din Ucraina.

Ambasada Statelor Unite la Kiev respinge orice mesaj de negare din partea Rusiei privind atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk. Alături de o imagine cu distrugerile provocate de atacul comis vineri, oficialii americani precizează că Vladimir Putin va fi tras la răspundere pentru această atrocitate.

„Atacul cu rachete rusești asupra gării din Kramatorsk, un nod pentru evacuările civile, care a provocat zeci de decese și peste 100 de răniți, este încă o atrocitate comisă de Rusia în Ucraina. Lumea va cere socoteală lui Putin”, a transmis ambasada americană.

Marea Britanie a adăugat vineri pe lista de sancțiuni pe cele două fiice ale lui Vladimir Putin, dar și pe cea a lui Serghei Lavrov. Oficiialii britanici spun că decizia face parte dintr-un efort de a nu permite celor din cercul apropiat al președintelui rus să se bucure de un stil de viață prin de luxuri în occident în timp ce Kremlinul lovește civilii din Ucraina.

Ultima actualizare a listei de sancțiuni a Marii Britanii introduce înghețarea activelor fiicelor lui Putin, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova, cât și pe cele deținute de Sergheievna Vinokurova, fiica ministrului de externe Serghei Lavrov. Toate cele trei se află și pe lista de sancțiuni a Statelor Unite de la începutul acestei săptămâni.

„Pachetul nostru de sancțiuni fără precedent lovește elita și familiile acestora, în timp ce degradează economia rusă la o amploare pe care Rusia nu a văzut-o de la căderea Uniunii Sovietice”, a declarat ministrul de externe britanic Liz Truss.

Mai multe informații: O viață ținută la secret. Cine sunt fiicele lui Vladimir Putin, vizate acum de sancțiuni

Rămășițele uneia dintre rachetele care au lovit vineri gara din Kramatorsk pare să aibă înscris pe ea cuvintele „pentru copii” scrise în rusă.

Expresia – „za detei” în rusă – sugerează că a fost concupută în sprijinul copiilor sau ca răzbunare la un atac asupra copiilor, mai degrabă decât că este îndreptată împotriva copiilor.

Oficialii ucraineni spun că bombardarea gării din Kramatorsk a ucis cel puțin 39 de persoane, inclusiv patru copii. Stația era folosită pentru evacuarea civililor din regiunea Donbas din estul Ucrainei, unde luptele s-au intensificat în ultimele zile.

O persoană a murit și alte patru au fost rănite în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei, după ce mașina în care se aflau a fost aruncată în aer de o mină antitanc lăsată în urmă de forțele ruse, anunță șeful Administrației Militare Regionale, Dmitro Zivițki, pe Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

”Ieri, pe 7 aprilie, în apropiere de satul Bilka, raionul Ohtîrka, o mașină cu o echipă de muncitori Sumyoblenergo a explodat pe o mină antitanc lăsată de armata rusă”, anunță oficialul, precizând că echipa mergea în zonă pentru a rezolva problemele cu electricitatea.

O persoană a murit, iar alte patru au fost rănite, dintre care două au ajuns la spital.

”Subliniez încă o dată: teritoriul regiunii Sumî nu este sigur în acest moment. Armata rusă a lăsat multă muniție și mine”, atrage atenția oficialul local.

Vineri dimineață, Dmitro Zivițki a anunțat că regiunea Sumî este acum liberă de forțele Rusiei.