Război în Ucraina, ziua 450 | Kievul afirmă că atacurile rușilor se concentrează acum pe împiedicarea contraofensivei ucrainene. Ce se întâmplă pe frontul din Bahmut

Rușii au avansat în interiorul orașului Marinka. Anterior, luptele se desfășurau în centrul orașului, dar, confruntați cu rezistență, trupele ruse și-au concentrat eforturile pe flancurile nordice și sudice, a declarat vineri viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, potrivit Ukrainska Pravda.

Pe frontul de la Avdiivka, rușii încearcă să cucerească acest oraș, a precizat ea.

„Cele mai intense lupte au loc în prezent pe trei fronturi: la Avdiivka, Marinka, Bahmut. Avdiivka și Marinnka fac parte din frontul de la Tavriia. Aceasta este zona de responsabilitate a generalului Tarnavsky. Acum se duc lupte crâncene. Inamicul urmărește să preia controlul asupra orașelor Avdiivka și Marinka”, a spus Maliar.

„Inamicul și-a concentrat principalele eforturi pe frontul de la Avdiivka și încearcă să cucerească orașul. Dar forțele noastre mențin cu fermitate apărarea și controlează Avdiivka”, a precizat oficialul ucrainean.

„În Marinka, inamicul a avansat în oraș, au avut loc lupte în centru, dar forțele noastre de apărare au îngreunat situația inamicului. Confruntat cu o rezistență puternică în oraș, inamicul și-a îndreptat eforturile spre flancurile din jurul orașului: în nord și în sud”, a adăugat Hanna Maliar.

Potrivit viceministrului, forțele ruse suferă pierderi semnificative în aceste zone, atât în efective, cât și în echipamente, dar nu se opresc.

Moscova a refuzat cea mai recentă solicitare a SUA privind accesul consular la reporterul american încarcerat Evan Gershkovich, a anunțat vineri Ministerul rus de Externe, potrivit Al Jazeera.

Reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal a fost arestat în luna martie sub acuzație de spionaj, pe care el și ziarul său o neagă.

Un alt cetățean american, Paul Whelan, este, de asemenea, încarcerat în Rusia.

Whelan, un fost pușcaș marin, a fost arestat în decembrie 2018, ținut timp de 18 luni în închisoarea Lefortovo din Moscova și condamnat, în iunie 2020, la 16 ani de închisoare în urma unor acuzații de spionaj.

Și el a negat acuzațiile, iar Washingtonul i-a desemnat pe amândoi ca fiind victime ale „detenției arbitare”.

Ritmul contraatacurilor ucrainene în jurul Bahmutului a încetinit vineri, dar „luptele foarte aprige continuă” în acest oraș din estul țării, potrivit viceministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, scrie CNN.

Într-o actualizare, Maliar a afirmat că rușii au „crescut prezența trupelor în sectorul Bahmut cu câteva mii de persoane și încearcă să își folosească avantajul în ceea ce privește artileria grea și numărul de obuze”.

„Trupele ruse continuă să atace cu prețul unor pierderi grele, care depășesc în mod disproporționat pierderile noastre”, a afirmat ea, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Maliar a adăugat că apărarea implementată de Ucraina la Bahmut reduce potențialul ofensiv al Rusiei și câștigă timp pentru „alte acțiuni planificate”.

Ea a precizat că rușii reduc clădirile din oraș la cenușă. „Ei lasă doar fundația, care este imposibil de apărat”, a adăugat Maliar.

Dar trupele ucrainene încă mai dețin o zonă în apropierea monumentului avionului din oraș și rămân în apropierea monumentului din sud-vestul Bahmutului, a precizat ea.

Serviciul Gărzii de Stat de Frontieră, care are unități în zona Bahmut, a anunțat că infanteria inamică a fost respinsă și că aceasta a suferit pierderi.

Un comandant al Brigăzii a Treia de Asalt a armatei ucrainene, Andriy Biletsky, a declarat că, în ultimele două zile, două companii ale Brigăzii 72 rusești au fost înfrânte și s-au retras. Joi, Brigada a precizat că a câștigat o zonă de doi kilometri lățime.

Dar Bilețki a precizat că „ofensiva nu vine cu un preț mic pentru noi”.

Trupele ruse au încercat joi și vineri să recupereze terenul pierdut recent în jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei, dar au fost împinse înapoi de forțele Kievului, a declarat vineri un oficial ucrainean din domeniul apărării, potrivit CNN.

Forțele ucrainene continuă să lupte în interiorul orașului, multe dintre confruntări având loc în sud-vestul Bahmutului, a declarat viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, la televiziunea națională.

Forțele ucrainene au revendicat în ultimele zile progrese în mai multe zone din jurul orașului asediat, în pofida faptului că au fost supuse unui tir intens din partea trupelor ruse. Dar Maliar a recunoscut că forțele ruse au făcut progrese în interiorul orașului.

CNN notează că nu poate verifica în mod independent evoluțiile de pe câmpul de luptă de la Bahmut, căci atât oficialii ruși, cât și cei ucraineni au făcut afirmații uneori contradictorii cu privire la stadiul luptelor.

Ministrul adjunct al apărării a mai declarat că Ucraina continuă să avanseze în suburbiile nordice și sudice ale orașului.

Dar ea a adăugat: „Trebuie să înțelegem costul acestui avans. Este extrem de dificil să desfășurăm misiuni de luptă acolo, deoarece inamicul și-a concentrat o cantitate uriașă de eforturi”.

Maliar a precizat că trupele ucrainene duc bătălii similare în ruinele altor două orașe din est care s-au aflat pe linia frontului încă de la începutul invaziei: Marinka și Avdiivka, situate la sud de Bahmut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anunțul SUA că va sprijini instruirea în Europa a piloților ucraineni pe avioanele de luptă F-16, scrie The Guardian.

În anunțul de vineri, SUA au precizat că vor sprijini țările europene pentru a-i ajuta pe piloții ucraineni să învețe cum să folosească avioanele americane F-16, la fel ca și alte avioane de luptă moderne, înainte ca acestea să fie furnizate Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva Rusiei.

„Salut decizia istorică a Statelor Unite și a lui Biden de a sprijini o coaliție internațională de avioane de luptă. Acest lucru va consolida foarte mult armata noastră pe cer. Mă aștept să discutăm despre implementarea practică a acestei decizii la summitul G7 de la Hiroshima”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat, de asemenea, că susține anunțul Statelor Unite, adăugând că Marea Britanie va colabora cu SUA, Olanda, Belgia și Danemarca pentru a asigura pregătirea piloților ucraineni.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat vineri că orice țară ar putea acționa ca mediator în războiul dintre Moscova și Kiev, dar ar trebui să respecte ceea ce el a numit „principii fundamentale”, relatează Al Jazeera.

În cadrul unei conferințe de presă la Lisabona, alături de omologul său portughez Joao Gomes Cravinho, Kuleba a declarat că eforturile de mediere ar trebui să „ducă la restabilirea deplină a integrității teritoriale a Ucrainei” și nu ar trebui să „înghețe conflictul”.

„Oricine poate juca un rol (de mediator, n.r.) dacă respectă aceste două principii și acționează cu bună credință”, a spus Kuleba când a fost întrebat ce părere are despre oferta făcută anterior în cursul zilei de vineri de Arabia Saudită, de a „continua eforturile de mediere între Rusia și Ucraina”.

Un consilier al președintelui polonez Andrzej Duda afirmă că obiectul care a intrat anul trecut în spațiul aerian al Poloniei și a fost găsit în aprilie a fost o rachetă de fabricație rusească, scrie Al Jazeera.

Consilierul prezintețial a declarat vineri la un post de radio că a fost găsit vârful rachetei, că acesta este din beton și că în prezent este examinat.

El a spus că este vorba de „tehnologie rusească” menită să dea greutate vârfului rachetei, adăugând că nu există explozibili în el.

Oficialii polonezi din domeniul apărării s-au confruntat cu o serie de întrebări legate de obiectul care s-a prăbușit pe teritoriul polonez în decembrie și ale cărui părți au fost găsite în aprilie.

Zborurile directe între Rusia și Georgia au fost reluate vineri, pe fondul protestelor și al criticilor dure ale președintei națiunii din Caucazul de Sud, scrie Al Jazeera.

Zborurile au fost reluate la puțin peste o săptămână după ce Kremlinul a ridicat în mod neașteptat o interdicție veche de patru ani, în ciuda relațiilor dificile dintre cele două țări.

Sute de protestatari s-au adunat la aeroportul din Tbilisi pentru a întâmpina primul zbor, din iulie 2019 încoace, care a sosit din Rusia.

Aceștia au ținut pancarte și au strigat sloganuri împotriva Moscovei, afirmând că decizia reflectă încercările guvernului georgian de apropiere de Moscova.

După ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, Georgia s-a alăturat rezoluțiilor internaționale de condamnare a războiului, a oferit Kievului ajutor umanitar și a primit mii de refugiați. Cu toate acestea, autoritățile georgiene nu au furnizat arme Ucrainei, invocând necesitatea de menținere a neutralității țării.

Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat săptămâna trecută: „Reluarea zborurilor directe (…) este inacceptabilă atâta timp cât Rusia își continuă agresiunea asupra Ucrainei”.

Premierul australian Anthony Albanese și ministrul de externe Penny Wong au anunțat vineri noi sancțiuni care vor viza 21 de entități ruse și trei persoane fizice, scrie The Guardian.

Printre entitățile incluse pe lista sancțiunilor se numără gigantul rus petrolier Rosneft, compania auriferă Polyus PJSC, compania siderurgică Severstal PJSC și cinci bănci.

Sancțiunile vor încerca, de asemenea, să interzică exporturile de utilaje către Rusia și către regiunile controlate de Moscova în Ucraina.

„Australia este alături de Ucraina. Aducem un omagiu rezilienței și curajului de neclintit de care dă dovadă poporul ucrainean”, a declarat Albanese.

„Australia cere din nou Rusiei să înceteze războiul său ilegal și imoral împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.

Arabia Saudită este oficial neutră în conflictul dintre Rusia și Ucraina, a anunțat ministrul său de externe în ziua în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a venit în orașul Jeddah pentru a se adresa Ligii Arabe, relatează Reuters.

Ministrul Faisal bin Farhan a precizat că Arabia Saudită a ales „neutralitatea activă”.

Acesta ar putea fi un rezultat pozitiv pentru Zelenski, după ce anul trecut relațiile dintre Rusia și Arabia Saudită păreau să fie la un nivel maxim.

În septembrie anul trecut, Riadul a negociat eliberarea unor soldați luați prizonieri în timpul luptelor din Ucraina.

Danemarca a anunțat vineri că va antrena piloți ucraineni pe avioanele de luptă F-16, în urma deciziei SUA de a sprijini această pregătire, relatează Reuters.

„Danemarca a colaborat pentru acest lucru împreună cu aliații apropiați”, a transmis Ministerul Apărării din această țară NATO.

„Danemarca este pregătită să sprijine acest lucru. Împreună cu aliații apropiați vom lucra cu prioritate la detalii”, a adăugat ministerul danez.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat vineri seară că se văd semne de pregătire a contraofensivei Kievului și că Alianţa Nord-Atlantică are încredere în capabilităţile militare ale Ucrainei, care va şti când şi unde să o pornească.

Mircea Geoană a fost întrebat dacă se văd semnele contraofensivei pregătite de Ucraina. „Este discutată, posibilă şi avem întreaga încredere în conducerea militară şi politica Ucrainei, să decidă unde şi când o pornesc. Se văd semne de pregătire, le ştim, nu le putem comenta pe toate public, dar este clar că se pregătesc şi suntem convinşi că vor avea capabilitatea militară să îşi recupereze teritoriul luat samavolnic de Federaţia Rusă”, a spus secretarul general adjunct al NATO, potrivit news.ro.

Geaonă a mai spus că „este clar că Rusia are un joc de anduranţă, de rezilienţă”.

„Astăzi, eu văd o unitate aproape fără fisură în Occident. Uitaţi-vă la discuţia despre antrenamentul piloţilor, discuţiile despre sprijinul pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru ceilalţi. Deci, eu aş spune că din punct de vedere politic, Occidentul este unit, partenerii noştri democratici din restul lumii sunt şi ei în acest efort”, a adăugat Mircea Geoană.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat vineri că fostul președinte american Barack Obama se numără printre cei 500 de cetățeni americani care vor avea interdicție de intrare în Rusia ca răspuns la ultima rundă de sancțiuni anunțate de Washington, scrie Al Jazeera.

Această măsură a fost declanșată de refuzul SUA de luna trecută de a acorda vize jurnaliștilor care trebuiau să îl însoțească pe ministrul de externe Serghei Lavrov la Națiunile Unite, se arată într-un comunicat.

„Washingtonul ar fi trebuit să învețe cu mult timp în urmă că niciun atac ostil la adresa Rusiei nu va rămâne nepedepsit”, a precizat ministerul condus de Lavrov.

Anterior în cursul zilei de vineri, Statele Unite au anunțat măsuri punitive împotriva a peste 300 de ținte, cu scopul de a pedepsi Rusia pentru invazia din Ucraina și de a intensifica unul dintre cele mai dure eforturi de sancționare implementate vreodată.

Mai multe informații: Rusia a interzis intrarea în țară a 500 de cetățeni americani. Barack Obama se află și el pe lista neagră a Moscovei

Mariupolul a devenit o versiune sumbră a Uniunii Sovietice în anul care a trecut de când ultimii apărători rămași în combinatul siderurgic Azovstal s-au predat trupelor ruse, spun oamenii rămași în orașul ucrainean, port la Marea Azov.

Localnicii vorbesc, într-o serie de interviuri acordate sub protecția anonimatului pentru The Guardian, despre modul „dramatic” în care s-a schimbat starea de spirit din oraș din mai anul trecut și până acum. Spun că duc o viață la standarde „primitive”, marcată de propaganda făcută în școli și de riscul permanent de a fi arestați.

Totuși, dacă la început credeau că rușii vor rămâne în Mariupol pentru totdeauna, în prezent, unii dintre ei așteaptă contraofensiva ucraineană pentru eliberarea orașului.

Mai multe informații: Un an de la căderea Mariupolului. Viața celor rămași în orașul distrus. „Trăim frugal. Pâine, apă, câțiva cârnați. Asta este tot”

Liudmila Narusova, văduva lui Anatoli Sobciak, considerat mentorul lui Vladimir Putin, critică invazia declanșată de Rusia în Ucraina, într-un interviu video pentru Forbes Rusia, preluat de Blick.

„Nimeni nu a explicat cum ar trebui să arate victoria”, a declarat Liudmila Narusova, într-un interviu de aproape o oră, acordat Forbes Rusia.

Mai multe detalii: Politiciană apropiată de Vladimir Putin: „Să demilitarizăm Ucraina înarmată de NATO înseamnă se demilitarizăm NATO. Este un obiectiv de neatins!”

Constructorul auto german Volkswagen (VW) a anunțat vineri, 19 mai, că a finalizat vânzarea activelor sale din Rusia către grupul local de dealeri Avilon, ca parte a ieșirii sale de pe piața rusă în urma invadării Ucrainei de către forțele Moscovei, informează agenția France Presse, preluată de The Moscow Times.

Vânzarea include fabrica sa emblematică Kaluga, situată la sud-vest de Moscova, care are aproximativ 4.000 de angajați și are capacitatea de a construi 225.000 de vehicule pe an.

„Noul proprietar va achiziționa toate acțiunile filialelor din Rusia”, a precizat grupul VW, într-un comunicat de presă.

Mai multe informații: Volkswagen și-a vândut activele din Rusia, inclusiv emblematica sa fabrică Kaluga, către o companie locală

Kievul a anunțat vineri că a respins atacurile forțelor ruse care încearcă să recucerească zonele pe care le-au pierdut în jurul orașului devastat Bahmut, situat în estul țării, acolo unde armata ucraineană susține că a provocat numeroase pierderi trupelor Moscovei, informează Reuters.

O unitate ucraineană de mortiere din apropierea orașului a precizat pentru Reuters că a avansat săptămân aceasta, dar că se confruntă cu tiruri grele din partea trupelor ruse care par să aibă o forță semnificativă în ceea ce privește efectivele și stocurile de muniție.

„Tirul a fost intens săptămâna aceasta. Forțele noastre au înaintat puțin, s-au oprit lângă canal. Este greu să îi împingem (pe ruși) de acolo”, a declarat un soldat cu indicativul Medvid, care înseamnă „urs” în ucraineană.

Trupele unității au spus că trag în jur de 100 de focuri de mortiere pe zi asupra pozițiilor rusești. Aceștia au precizat că locația lor nu poate fi dezvăluită.

Ucraina afirmă că a făcut mici progrese în această săptămână pe flancurile orașului din regiunea industrială Donbas, chiar dacă organizația rusă de mercenari Wagner s-a apropiat de cucerirea completă a orașului, avansând în interiorul acestuia.

Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a recunoscut că forțele ruse au câștigat ceva teren în interiorul Bahmutului, într-o serie de lupte aprige, dar că încă nu controlează orașul.

„Inamicul încearcă să recupereze ceea ce a pierdut… dar forțele noastre resping atacurile”, a spus ea, în declarații televizate. „Este foarte dificil să desfășurăm misiuni de luptă acolo și fiecare metru (de avans) este ca și cum ar fi 10 kilometri în alte condiții”, a adăugat Hanna Maliar.

Ea a precizat că forțele ruse au făcut „unele progrese” în interiorul Bahmutului, dar nu a precizat cât de mult au avansat acestea.

Șeful mercenarilor ruși care luptă în Bahmut a afirmat că este puțin probabil ca orașul să cadă în următoarele două zile. Evgheni Prigojin a spus că soldații ucraineni s-au ascuns într-o „fortăreață” improvizată din sudul orașului.

Moscova consideră că asaltul său asupra Bahmutului, un oraș cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în urmă cu aproape 15 luni, este o parte importantă a unei campanii de cucerire a restului regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pentru portalul de știri ucrainean RBK că Rusia a înregistrat până la 70.000 de victime în Bahmut și în jurul acestuia, inclusiv morți și răniți.

Afirmația lui nu a putut fi verificată în mod independent. Rusia susține în schimb că Ucraina a suferit pierderi grele în zonă.

Trei civili au fost uciși vineri în urma unui bombardament rusesc asupra așezării Yunakivska, din regiunea Sumî, în jurul orelor prânzului, a anunțat administrația militară regională, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Circumstanțele morții lor sunt în curs de investigare, a precizat administrația.

Forțele ruse au vizat regiunea Sumî și vineri, atacând patru așezări cu peste 180 de lovituri cu mortiere, grenade, rachete și focuri de armament ușor.

Regiunea Sumî este situată la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia. Aceasta a fost ținta atacurilor zilnice, efectuate peste graniță de forțele ruse, după ce mai multe părți ale regiunii au fost eliberate de sub ocupație, la începutul lunii aprilie 2022.

Grupul celor mai industrializatre șapte națiuni (G7) a îndemnat Rusia să înceteze să se opună acordului de la Marea Neagră privind cerealele și i-a cerut să înceteze să mai „amenințe aprovizionarea cu alimente la nivel mondial”, scrie The Guardian.

Într-o declarație comună publicată vineri, statele G7 au transmis: „Vom continua să sprijinim exportul de produse agricole ucrainene, inclusiv prin intermediul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina. În acest sens, susținem extinderea și prelungirea Inițiativei pentru cereale de la Marea Neagră (BSGI) și solicităm Rusiei să înceteze să mai amenințe aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și să permită BSGI să funcționeze la potențialul său maxim”.

„Ne menținem angajamentul față de inițiativa privind cerealele din Ucraina. Contribuțiile noastre sprijină furnizarea de asistență alimentară umanitară către cele mai vulnerabile țări, în parteneriat cu Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM)”, mai scrie în declarația comună.

„Rămânem dedicați acțiunilor concrete de colaborare pentru a spori securitatea energetică și pentru a îndeplini angajamentele privind clima. Vom continua să colaborăm în mod solidar pentru a limita impactul crizei energetice globale declanșate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a sprijini țările vulnerabile și afectate, cum ar fi prin intermediul grupului de lucru al Agenției Internaționale pentru Energie privind monitorizarea pieței gazelor naturale și a combustibililor verzi și securitatea aprovizionării”, au precizat cele șapte state.

Serhii Cherevatyi, un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est al armatei ucrainene, a confirmat vineri că forțele ucrainene au câștigat inițiativa pe câmpul de luptă în apropiere de orașul-cheie Bahmut, aflat sub asediul trupelor ruse de luni de zile, scrie The Kyiv Independent.

Pe parcursul zilei de vineri, trupele ucrainene au avansat până la 500 de metri în unele zone ale liniei frontului de la Bahmut, a precizat Cherevatyi, citat de Ukrainska Pravda.

„Situația este foarte dificilă în această zonă, dar controlată”, a declarat oficialul militar, la televiziunea națională.

„Inamicul continuă să desfășoare atacuri în interiorul orașului. De asemenea, unitățile noastre pun presiune asupra inamicului acolo unde este posibil și continuă să avanseze de-a lungul teritoriului”, a mai spus reprezentantul armatei ucrainene.

În cea mai recentă actualizare privind evoluția războiului, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american, a scris că armata ucraineană a preluat inițiativa tactică și a obținut câștiguri „semnificative din punct de vedere tactic” în jurul Bahmutului.

„Aceste operațiuni sunt o continuare a contraatacurilor localizate pe care forțele ucrainene le desfășoară de câteva zile și nu reflectă începutul unei noi operațiuni majore”, a precizat think tank-ul cu sediul la Washington.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat pentru CNN că încă nu este pregătit să sprijine aderarea Suediei la NATO, reluând afirmația sa potrivit căreia Stockholmul a permis organizațiilor teroriste să se adăpostească în țara nordică.

Erdogan nu poate privi cu ochi buni candidatura de aderare a Suediei, „atâta timp cât Suedia continuă să permită ca ramificațiile grupărilor teroriste din Turcia să umble libere pe străzile din Stockholm”, a declarat el, într-un interviu acordat postului american de televiziune.

Erdogan acuză de mult timp Suedia că adăpostește militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune scoasă în afara legii și care a fost desemnată drept grup terorist în Turcia, Suedia, Statele Unite și Europa.

Erdogan spune că ar dori ca acești indivizi să fie extrădați, dar Stockholmul a precizat că acest lucru nu se va întâmpla. Disputa a blocat aderarea Suediei la NATO, chiar dacă Finlanda, o altă țară nordică, a avansat în acest proces și s-a alăturat oficial alianței militare luna trecută.

Unii oficiali occidentali și observatori din Orientul Mijlociu au sugerat că revendicările privind terorismul îi oferă lui Erdogan o acoperire pentru a nu se angaja în chestiunea NATO și pentru a nu-l înfuria pe președintele rus Vladimir Putin, într-un moment nepotrivit din punct de vedere politic pentru actualul președinte turc.

Rusia a oferit un colac economic de salvare economic Turciei după ce alte națiuni au impus sancțiuni împotriva Ankarei, iar Putin rămâne un partener atractiv în eforturile de reconstrucție a țării după cutremurul devastator din aceste an, a declarat în martie Gonul Tol, un academician din cadrul programului pentru Turcia al Institutului pentru Orientul Mijlociu.

Peste 100.000 de persoane s-au înrolat în armata rusă până acum în acest an, a declarat fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, în contextul în care Moscova încearcă să recruteze voluntari pentru ofensiva sa din Ucraina, scrie The Guardian citând AFP.

Moscova a desfășurat o campanie agresivă de recrutare militară în ultimele luni, în timp ce Kievul se pregătește pentru o contraofensivă după luni de impas în estul Ucrainei.

„Între 1 ianuarie și 19 mai, 117.400 de persoane au fost acceptate în rândurile forțelor armate pe bază contractuală și ca parte a formațiunilor noastre voluntare”, a declarat Medvedev.

Mai multe informații: Armata rusă a recrutat aproape 120.000 de soldați până acum în acest an, susține Dmitri Medvedev

Tribunalul Regional din Rostov pe Don l-a condamnat pe Evgheni Kotikov la trei ani de închisoare cu executare și l-a obligat să plătească o amendă de 800.000 de ruble, circa 10.000 de euro, pentru „atacuri asupra site-urilor web ale Ministerului Apărării și al administrației prezidențiale“, scrie publicația Rostov Gazeta.

Potrivit acuzării, în 2022, Kotikov a condus un grup de hackeri și „a efectuat atacuri DDoS” aupra site-urilor Ministerului Apărării și Kremlinului, printre altele. El a fost condamnat în temeiul unui articol despre impactul ilegal asupra infrastructurii informaționale critice a Rusiei.

Mai multe detalii: Trei ani de închisoare și amendă de 10.000 de euro pentru un hacker care a atacat site-ul Kremlinului și al Ministerului rus al Apărării

Rusia a schimbat accentul atacurilor sale cu rachete pentru a încerca să perturbe pregătirile pentru iminentul contraatac ucrainean, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene, potrivit Al Jazeera.

„Anterior, nu au reușit să ne doboare sistemul energetic, iar acum au priorități complet diferite – să ne perturbe planurile și pregătirile pentru o acțiune (militară) activă în timpul campaniei de primăvară-vară”, a declarat Vadym Skibitskyi, adjunctul șefului Direcției principale de informații a Ministerului Apărării, pentru portalul de știri RBK-Ucraina.

El a precizat că rușii atacă centrele de decizie, rutele de aprovizionare și locurile în care se află cantități mari de muniție, echipamente, combustibil sau trupe.

„Inamicul a început să acorde o atenție deosebită zonelor în care se află echipamentele noastre de apărare antiaeriană”, a adăugat Skibitskyi.

Administrația președintelui SUA, Joe Biden, a oferit detalii despre noile sancțiuni radicale împotriva Rusiei impuse din cauza războiului din Ucraina, sancțiuni care au fost dezvăluite în cadrul summitului G7 de la Hiroshima, relatează CNN.

Departamentul Trezoreriei americane a impus sancțiuni împotriva a „22 de persoane și 104 entități, cu puncte de contact în peste 20 de țări sau jurisdicții”, a precizat agenția, într-un comunicat de presă.

Noile sancțiuni îi vizează pe cei care încearcă să se sustragă sancțiunilor existente împotriva Moscovei, precum și sursele de tehnologie-cheie ale Rusiei, capacitățile sale energetice și sectorul serviciilor financiare. Măsurile extind, de asemenea, tipurile de industrii care pot fi vizate de sancțiunile americane.

Separat, Departamentul de Stat al SUA a „impus sancțiuni împotriva a peste 200 de entități, persoane, nave și aeronave”, unele dintre aceste entități fiind definite ca „proprietăți blocate”, a anunțat secretarul de stat american Antony Blinken.

Potrivit unei fișe informative, Departamentul de Stat a impus sancțiuni împotriva mai multor oficiali pentru implicarea lor în presupusele planuri ale Moscovei de a deporta copii ucraineni în Rusia și de a-i înscrie în tabere de reeducare, fapte care sunt la originea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele președintelui rus Vladimir Putin.

SUA au impus, de asemenea, sancțiuni împotriva mai multor colaboratori ai lui Putin și oficiali de la Kremlin, precum și împotriva liderilor instalați de Moscova la conducerea zonelor ocupate din Ucraina.

Departamentul de Stat al SUA a inclus pe lista sancțiunilor mai multe companii despre care se spune că ar fi implicate în furtul de cereale ucrainene, precum și entități legate de „rețeaua logistică” dintre Rusia și Iran, inclusiv două companii de transport maritim iraniene.

De asemenea, SUA au plasat pe lista sancțiunilor o unitate a Ministerului rus al Apărării și o întreprindere de stat rusă pentru sprijinul acordat grupului de mercenari Wagner.

Organizația rusă de mercenari Wagner a încercat să își ascundă eforturile de a achiziționa echipamente militare pe care să le folosească în Ucraina, inclusiv printr-o încercare de a procura materialele din Mali, unde grupul are un punct de sprijin puternic, a declarat un oficial american pentru CNN.

Oficialul, citând documente ale serviciilor secrete americane declasificate în ultima săptămână, a declarat că administrația Biden a fost informată că grupul Wagner a încercat să trimită echipamente militare pentru războiul din Ucraina prin Mali și a falsificat documente pentru aceste tranzacții.

Nu există încă semne că organizația Wagner a reușit să achiziționeze cu succes echipamentul, dar grupul a continuat să depună eforturi pentru a procura mine, drone, radare și sisteme de contra-baterie de la mai multe contacte din Mali pentru a le folosi în Ucraina, a spus oficialul. „Monitorizăm acest lucru îndeaproape”, a adăugat oficialul american.

Grupul Wagner a încercat să își extindă prezența în Africa în ultimii ani și operează alături de forțele armate din Mali de mai bine de un an, luptând împotriva unei insurgențe jihadiste. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat în septembrie 2021 că guvernul din Mali ar fi angajat mercenari ruși privați pentru ajutor în domeniul securității.

Mali nu este singura țară la care organizația Wagner a apelat pentru armament pe care să îl folosească în Ucraina, consideră oficialii, deoarece grupul de mercenari se confruntă cu o lipsă severă de arme și muniție în contextul luptelor violente din orașul Bahmut din estul Ucrainei.

Un document al serviciilor secrete americane, cuprins în teancul de informații clasificate scurse online în ultimele luni și obținut de CNN, afirmă că personalul Grupului Wagner s-a întâlnit cu „contacte turcești” la începutul lunii februarie cu intenția „de a achiziționa arme și echipamente din Turcia”, care ar putea fi apoi folosite în Ucraina. Documentul respectiv mai spunea că Wagner încerca probabil să folosească arme achiziționate din Turcia pentru a le folosi în operațiunile sale din Mali.

Casa Albă a acuzat anterior și Coreea de Nord că a furnizat Grupului Wagner din Rusia rachete pentru a fi folosite în Ucraina.

„Wagner sprijină în mod direct războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ne opunem eforturilor oricărei alte țări de a ajuta Rusia prin intermediul grupului” de mercenari, a declarat oficialul american. „Statele Unite au sancționat numeroase entități și persoane, pe mai multe continente, care sprijină operațiunile militare ale Wagner. Vom continua să identificăm, să expunem și să contracarăm aceste eforturi ale Wagner de a procura echipamente militare pentru a fi folosite în Ucraina”, a precizat oficialul citat.

Rusia l-a plasat pe procurorul-șef Karim Khan de la Curtea Penală Internațională (CPI) pe lista persoanelor căutate, după ce instanța de la Haga l-a pus sub acuzare pe președintele Vladimir Putin pentru presupuse crime de război și e emis un mandat de arestare pe numele lui, relatează vineri site-ul rus independent de știri Mediazona, potrivit The Moscow Times.

Fotografia și informațiile personale ale lui Khan sunt vizibile în baza de căutare de date a Ministerului rus de Interne, notează Mediazona.

Ministerul nu specifică pentru ce infracțiune este acuzat Khan.

Mai multe informații: Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, care a cerut mandatul de arestare pe numele lui Putin, pus pe lista persoanelor căutate în Rusia

Președintele american Joe Biden le-a spus vineri liderilor G7 că Statele Unite vor sprijini efortul de pregătire a piloților ucraineni pe avioane avansate, inclusiv F-16, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Biden pentru CNN.

Efortul comun de instruire a piloților nu este de așteptat să aibă loc în SUA, a spus oficialul, și probabil că se va desfășura în întregime în Europa. Dar personalul american va participa la pregătire alături de aliați și parteneri, a spus oficialul. Se preconizează că intruirea piloților ucraineni pe avioane moderne de luptă va dura câteva luni.

„Pe măsură ce antrenamentul va avea loc în lunile următoare, coaliția noastră de țări care participă la acest efort va decide când vom furniza efectiv avioane, câte vom furniza și cine le va furniza”, a precizat oficialul.

Mai multe informații: Joe Biden le-a transmis aliaților din G7 că SUA vor sprijini instruirea piloților ucraineni pe avioanele de luptă F-16, spune o sursă CNN

Rusia a declarat vineri ONG-ul ecologist Greenpeace „indezirabil”, o măsură care îi interzice de facto activităţile în statul care, după declanşarea ofensivei sale în Ucraina, reprimă orice voce critică, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Parchetul general rus a afirmat, într-un comunicat de presă, că „Greenpeace International”, care are sediul social în Olanda, reprezintă o „ameninţare la fundamentele ordinii constituţionale şi securităţii” Rusiei şi încearcă „să răstoarne puterea într-un mod anticonstituţional”.

Mai multe informații: ONG-ul Greenpeace a fost declarat „indezirabil” de către Rusia. Organizația, acuzată că încearcă „să răstoarne puterea într-un mod anticonstituţional”

Europa sărbătorea pe 8 mai 1945 sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, după capitularea Germaniei naziste. 78 de ani mai târziu, istoricul rus Sergei Medvedev avertizează că Putin nu luptă doar pentru Ucraina, ci pentru un nou război mondial: „Nu are puterea militară, dar are puterea fricii, a haosului și a distrugerii”.

Mai multe informații: Cunoscut istoric rus, despre imperialismul Rusiei și dorința de a sta pe aceeași scenă cu SUA și China: „În mintea lui Putin, acum se desfășoară Al Treilea Război Mondial”

Ministerul francez al Forțelor Armate vrea să înlocuiască tancurile uşoare şi vehiculele blindate pe care le-a oferit Ucrainei cu 130 de blindate suplimentare, modele 38 Jaguar şi 92 Griffon, relatează AFP, citată de Agerpres.

Guvernul de la Paris prevede, într-un amendament la proiectul de lege pentru programare militară pentru perioada 2024-2030, ca până la finalul deceniului să aibă un parc de 238 de blindate Jaguar, față de cele 200 care erau menționate în prima variantă a textului.

Mai multe informații: Franța vrea să comande 130 de blindate ca să-și refacă stocul după livrările de vehicule militare către Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat vineri țările participante la summitul Ligii Arabe să sprijine inițiativa sa de pace menită să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, informează Reuters.

Zelenski, care face prima sa vizită în Arabia Saudită în calitate de președinte, a declarat într-un discurs că delegații vor primi fiecare textul planului de pace în 10 puncte al Kievului și le-a cerut să discute direct cu Ucraina, fără intermediari.

„Vă invit pe toți cei care respectați pacea să vă alăturați punerii în aplicare a formulei de pace și, astfel, să reduceți dușmănia, războaiele, suferința și răul”, a spus Zelenski, în limba engleză.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski cere sprijin pentru planul său de pace țărilor participante la summitul Ligii Arabe

Polonia a solicitat Chinei, în cadrul unei întâlniri între doi înalți oficiali la Varșovia, să pună presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a anunțat vineri Ministerul polonez de Externe, potrivit Al Jazeera.

Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, se află într-un turneu în capitalele europene și a fost marți și miercuri la Kiev, unde a discutat despre modalitățile prin care conflictul poate fi încheiat printr-o soluționare politică.

„Ministrul adjunct Gerwel a recunoscut responsabilitatea Chinei în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și și-a exprimat speranța că China… va condamna agresiunea Rusiei și va exercita presiuni asupra Rusiei pentru a reveni la respectarea principiilor dreptului internațional”, se arată într-o comunicat emis în urma discuțiilor dintre Li și ministrul adjunct de externe polonez, Wojciech Gerwel.

Polonia este, de asemenea, îngrijorată de declarațiile Beijingului potrivit cărora dorește să consolideze legăturile bilaterale cu Rusia, mai scrie în comunicatul citat.

Cinci voluntari belaruşi au căzut în luptă de partea Ucrainei la Bahmut, a anunţat vineri Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziţiei din Belarus, printr-un mesaj pe Twitter preluat de AFP.

„Cu inima frântă, am aflat despre moartea a cinci membri ai regimentului belarus Kastus Kalinovski care luptă la Bahmut. Regimentul a raportat că un comandant a fost ucis în timp ce ajuta la evacuarea unor răniţi. Patru sunt încă sub ruine după o lovitură de artilerie asupra imobilului în care se aflau şi nu pot fi recuperaţi deocamdată. Luptele continuă”, a scris Tihanovskaia, conform Agerpres.

Disidenta, care se opune din exil regimului de la Minsk condus de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, a salutat „adevăraţii eroi” care au făcut „sacrificiul suprem” pentru libertatea Ucrainei şi a Belarusului.

Regimentul Kastus Kalinovski poartă numele unui scriitor şi revoluţionar polono-belarus din secolul al 19-lea, figură emblematică a revoltei împotriva Rusiei ţariste. Unitatea militară a fost înfiinţată la începutul ofensivei declanşate de Rusia împotriva Ucrainei în februarie anul trecut. Sunt înrolaţi opozanţi faţă de autorităţile din Belarus, a căror ţară este aliată cu Rusia şi a permis utilizarea teritoriului său ca bază pentru invadarea Ucrainei.

Lukaşenko, care a ordonat reprimarea opoziţiei şi a manifestaţiilor din 2020, după ce a fost reales în urma unui scrutin controversat, acuză frecvent regimentul Kalinovski că intenţionează să participe la o insurecţie pentru răsturnarea puterii din Belarus.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus vineri liderilor țărilor arabe adunați în Arabia Saudită că „aici, printre voi” sunt oameni care „închid ochii” la suferința Ucrainei, îndemnându-i să „privească cu sinceritate” războiul, relatează CNN.

Președintele sirian Bashar al-Assad a participat la summitul Ligii Arabe pentru prima dată în ultimii zece ani și a fost surprins de camerele de luat vederi în sala de conferințe cu câteva minute înainte de discursul lui Zelenski. Siria a fost una dintre cele doar două țări din lume (alături de Coreea de Nord) care a recunoscut anexările revendicate de Rusia anul trecut, prin care Moscova a preluat controlul asupra a patru regiuni ucrainene.

Vorbind în engleză, Zelenski le-a spus omologilor săi: „Uitați-vă la câtă suferință au adus războaiele pe termen lung în Libia, Siria, Yemen, câte vieți au fost irosite de anii de luptă în Sudan și Somalia, în Irak și Afganistan.”

„Sper că cei mai mulți dintre noi se află aici de dragul păcii și al justiției”, a spus el.

„Chiar dacă sunt oameni aici, la summit, care au o viziune diferită asupra războiului, asupra pământului nostru, numindu-l un conflict, sunt sigur că putem fi cu toții uniți pentru a salva oameni din cuștile închisorilor rusești. Din păcate, sunt unii în lume, și aici printre voi, care închid ochii la aceste cuști și anexări ilegale”, a punctat Zelenski.

„Iar eu sunt aici pentru ca toată lumea să poată privi cu sinceritate, indiferent cât de mult încearcă rușii să influențeze. Trebuie să existe încă independență. Și vreau să mulțumesc Arabiei Saudite, vreau să mulțumesc majorității dintre voi, pentru că susțineți pozițiile internaționale și Carta ONU”, a adăugat liderul ucrainean.

Zelenski l-a adus cu el pe liderul poporului tătar din Crimeea, Mustafa Dzhemilev, în această vizită la Jeddah, în Arabia Saudită.

„Sunt, de asemenea, sigur că toate națiunile voastre vor înțelege apelul principal pe care vreau să îl fac aici, la Jeddah, un apel nobil către voi toți, pentru a ajuta la protejarea poporului nostru, inclusiv a comunității musulmane ucrainene”, a spus el. „Alături de mine aici se află Mustafa Dzhemilev, liderul poporului tătar din Crimeea, unul dintre popoarele indigene din Ucraina, a cărui casă este Crimeea, centrul culturii musulmane din Ucraina”, a precizat Zelenski.

„Timp de secole, tătarii din Crimeea au fost și ar trebui să rămână o parte integrantă și puternică a comunității musulmane din lume”, a adăugat Zelenski. „Dar Crimeea a fost prima care a avut de suferit de pe urma ocupației ruse. Și până acum, majoritatea celor care sunt supuși represiunii în Crimeea ocupată sunt musulmani”, a mai spus liderul ucrainean.

În prezent nu există discuții „substanțiale” privind controlul armelor între guvernele Rusiei și Statelor Unite, a anunțat vineri, 19 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

„În acest moment, nu putem decât să afirmăm cu regret că nu există contacte serioase și substanțiale pe aceste teme între Moscova și Washington”, le-a spus Dmitri Peskov reporterilor.

Potrivit lui Peskov, componentele limitate rămase din cadrul juridic internațional privind controlul armelor nucleare se erodează rapid.”Să spunem doar că ultimele rămăşiţe ale cadrului juridic internaţional în acest domeniu dispar”, a adăugat el.

Mai multe informații: Kremlinul afirmă că nu mai există discuții „substanțiale” privind controlul armelor între SUA și Rusia și dă vina pe Washington pentru „situația regretabilă”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul încearcă să divizeze Rusia în mai state diferite, pe baza unor linii etnice și naționale, informează Reuters.

Într-un discurs ținut vineri, el a declarat că sancțiunile occidentale contribuie la unirea poporului rus, în loc să îl dezbine.

„Există încercări de a crea o prăpastie între popoarele din țara noastră. Ei (occidentalii, n.r.) spun că Rusia ar trebui să fie împărțită în zeci de state diferite”, a susținut liderul de la Kremlin.

Andrii Yermak, șeful biroului președinției ucrainene, a oferit mai multe detalii, într-un mesaj publicat, pe Telegram despre vizita de vineri în Arabia Saudită a președintelui Volodimir Zelenski, scrie The Guardian.

„Vizita de lucru în Regatul Arabiei Saudite a început cu întâlnirea președintelui cu prințul moștenitor, prim-ministrul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman al-Saud. Președintele l-a invitat pe Mohammed bin Salman al-Saud să viziteze Ucraina”, a scris Yermak.

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (cunoscut și sub acronimul MBS) a declarat vineri la summitul Ligii Arabe că regatul său este pregătit să medieze între Rusia și Ucraina, scrie Al Jazeera

El a adăugat, de asemenea, că speră că revenirea Damascului în Liga Arabă va pune capăt crizei din Siria.

Un tribunal rus l-a condamnat vineri, 19 mai, pe opozantul Evgheni Roizman la plata unei amenzi, după ce l-a găsit vinovat de criticarea ofensivei Moscovei în Ucraina, informează AFP, care notează că aceasta este o pedeapsă relativ uşoară înt contextul represiunii extrem de dure la adresa criticilor regimului din Rusia.

Fostul primar foarte popular al oraşului Ekaterinburg din Ural – cel de-al patrulea oraș ca mărime al Rusiei – a fost declarat vinovat de „discreditarea” armatei ruse şi condamnat la plata unei amenzi de 260.000 de ruble (aproximativ 3.000 de euro la cursul de schimb actual), adică pedeapsa cerută de procuror cu o zi înainte, transmit agenţiile de presă ruse, potrivit Agerpres.

Mai multe informații: Decizie suprinzătoare în procesul opozantului rus Evgheni Roizman, care risca 5 ani de închisoare pentru că a criticat ofensiva rusă din Ucraina

Belarusul a început să construiască fortificații defensive în apropierea graniței sale cu Ucraina, a anunțat grupul de monitorizare independent Belaruski Hayun, potrivit The Moscow Times.

Echipamente de construcție și o linie de mici piramide de beton antitanc, cunoscute sub numele de „dinți de dragon”, au fost observate la 10 kilometri de Gomel, un oraș situat la aproximativ 44 de kilometri de granița cu Ucraina, a precizat joi Belaruski Hayun.

„Dinții de dragon” au fost folosiți pe scară largă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a opri înaintarea vehiculelor și infanteriei inamice.

Montarea lor în Belarus – un aliat fidel al Rusiei, care a permis trupelor Moscovei să invadeze Ucraina de pe teritoriul său în februarie 2022 – vine înaintea iminentei contraofensive ucrainene pe scară largă.

Mai multe detalii: Belarus construiește fortificații defensive la granița cu Ucraina, inclusiv „dinți de dragon”, deși Lukașenko cataloghează contraofensiva Kievului drept „dezinformare”

Membrii G7 intenționează să discute despre furnizarea de avioane de vânătoare pentru Ucraina în timpul summitului de vineri din Japonia, a declarat președintele Consiliului European, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit CNN.

„În ceea ce privește avioanele de vânătoare, ați văzut probabil că unele țări au anunțat o coaliție pentru a începe instruirea piloților. Acesta este un subiect astăzi cu Statele Unite și cu ceilalți parteneri”, a declarat vineri Charles Michel.

Michel a răspuns astfel unui reporter care l-a întrebat despre faptul că administrația Biden a transmis aliaților europeni că le va permite să exporte avioane de luptă F-16 în Ucraina.

Oficialii administrației Biden nu au cunoștință de nicio solicitare oficială din partea vreunui aliat de a trimite Ucrainei avioane F-16, iar oficialii Departamentului de Stat care ar trebui în mod normal să se ocupe de actele necesare pentru a aproba astfel de transferuri din partea unor terți nu au fost anunțați să se apuce de treabă, au declarat oficialii americani.

Câteva țări europene au în dotare avioane F-16 fabricate în SUA, inclusiv Marea Britanie și Olanda, care și-au manifestat disponibilitatea de a livra Ucrainei o parte din aparatele lor de luptă. Dar SUA ar trebui să aprobe acest transfer făcut de terți din cauza tehnologiei „sensibile” a avioanelor americane de luptă.

„Suntem în strânsă coordonare cu partenerii noștri, cu aliații noștri, pentru a avea o abordare comună în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina”, a declarat Michel. „Astăzi avem ocazia să discutăm acest subiect”, a precizat el.

În Arabia Saudită, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat summitului Ligii Arabe, relatează Sky News.

Președintele ucrainean a sosit la Jeddah în această dimineață – cea mai recentă vizită a sa în încercarea de a obține mai mult sprijin militar pentru lupta țării sale împotriva Rusiei.

El a declarat în cadrul summitului că este un fapt sigur că pot fi „uniți” împotriva Rusiei, dar că „din păcate, există unii în lume și aici care închid ochii”.

„Mă aflu aici pentru ca toată lumea să privească cu onestitate (războiul), indiferent cât de mult încearcă rușii să influențeze, trebuie să existe în continuare independență”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a mulțumit Arabiei Saudite pentru ajutor. De asemenea, el a cerut summitului să susțină formula de pace ucraineană, care conține 10 puncte privind modul în care se poate pune capăt „războiului, suferinței și răului”.

„Rusia este slabă, o învingem chiar și atunci când are mai multe arme în mâini. Agresivitatea sa nu vine din forță, ci din înțelegerea faptului că timpul imperiilor a trecut și că timpul națiunilor libere și independente nu se va sfârși niciodată”, a adăugat Zelenski.

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman a răspuns spunând că regatul său este gata să medieze între Rusia și Ucraina.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a vizitat cartierul general al forțelor ruse care luptă în zona ocupată a regiunii ucrainene Zaporojie și pe care Rusia a anexat-o anul trecut, a anunțat vineri Moscova, potrivit CNN.

„În cursul activității în zona operațiunii militare speciale, ministrul Apărării al Federației Ruse, generalul de armată Serghei Șoigu, a inspectat postul de comandă înaintat al uneia dintre formațiunile grupului de trupe Vostok în direcția Zaporojie”, a precizat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat.

Nu este clar când a avut loc această deplasare a lui Șoigu. Ministerul Apărării a publicat o înregistrare video cu Șoigu plimbându-se într-un buncăr subteran, vorbind cu comandanții și acordând medalii.

„Înaltele distincții sunt o importantă apreciere a activității voastre militare”, spune Șoigu, în înregistrarea video. „Vă mulțumesc pentru asta. Sper că veți continua să serviți cu credință țara noastră, în beneficiul poporului său. Felicitări și aveți grijă de voi”, a adăugat ministrul rus.

Zaporojie, o regiune din sud-estul Ucrainei, găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa. Poziția centralei în apropierea liniilor de front înseamnă că bombardamentele în orașele din jur și în apropierea sitului nuclear sunt frecvente, potrivit relatărilor locale.

Peste 12.000 de persoane au fost evacuate, anterior în cursul acestei luni, din zonele de pe linia frontului din regiunea Zaporojie, potrivit unui membru al consiliului principal al administrației militar-civile instalate de Moscova, Vladimir Rogov.

Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus vineri că Statele Unite s-au coordonat cu Ucraina pentru a ucide doi susținători ai războiului pe teritoriul Rusiei și pentru a efectua atacuri asupra infrastructurii naționale critice în efortul de a submina stabilitatea țării, potrivit agenției de stat Tass, preluată de Reuters.

Patrușev a declarat că toate atacurile „au fost plănuite și efectuate cu coordonarea serviciilor speciale ale SUA”.

„Atacurile teroriste comise în Rusia sunt însoțite de o campanie de informare pregătită în prealabil la Washington și Londra, menită să destabilizeze situația socio-politică și să submineze fundamentele constituționale și suveranitatea Rusiei”, a spus Patrușev, care în trecut a condus și Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Mai multe informații: Unul din cei mai importanți oficiali ruși din domeniul securității acuză direct SUA că „a plănuit și coordonat atacuri în interiorul Rusiei”

Liderii țărilor din Grupul celor șapte (G7) au convenit să impună noi sancțiuni Rusiei și și-au „reafirmat” angajamentul de a se opune războiului „ilegal, nejustificat și neprovocat” al Moscovei în Ucraina, informează CNN.

Sancțiunile și măsurile suplimentare au ca scop „să crească costurile pentru Rusia și pentru cei care îi susțin efortul de război”, au declarat liderii G7 într-o declarație emisă de Hiroshima.

„Ne vom extinde acțiunile pentru a ne asigura că exporturile tuturor articolelor critice pentru agresiunea Rusiei, inclusiv cele folosite de Rusia pe câmpul de luptă, sunt restricționate în toate jurisdicțiile noastre”, se arată în declarație.

Sectoarele cheie care vor fi vizate includ producția, construcțiile și transporturile, precum și serviciile financiare.

Liderii au declarat că „își mențin angajamentul” de a menține plafoanele de preț pentru petrolul și produsele petroliere rusești și vor spori eforturile „pentru a contracara eludarea acestor plafoane, evitând în același timp efectele de propagare și menținând aprovizionarea cu energie la nivel mondial”.

Liderii G7 și-au reînnoit, de asemenea, angajamentul de a oferi „sprijinul financiar, umanitar, militar și diplomatic de care Ucraina are nevoie atât timp cât va fi nevoie”, reluând promisiunile anterioare de susținere a Kievului.

„Sprijinul nostru pentru Ucraina nu se va clătina. Nu vom obosi în angajamentul nostru de a atenua impactul acțiunilor ilegale ale Rusiei asupra restului lumii”, se arată în declarație.

În plus, liderii au subliniat că pacea „nu poate fi realizată fără retragerea completă și necondiționată a trupelor și echipamentelor militare rusești” și au reiterat că amenințările Rusiei cu utilizarea armelor nucleare sunt „inadmisibile”.

Mai multe informații: Liderii G7 au convenit să impună noi sancțiuni la adresa Rusiei. Ce măsuri au fost anunțate

Rusia a epuizat un important stoc de rachete, dar a reușit să stabilizeze producția, după cum o demonstrează epavele rachetelor doborâte, a declarat Vadim Skibitskyi, adjunctul șefului Serviciului de informații al apărării din Ucraina, conform Ukrainska Pravda.

„Ei [rușii] aduc Kalibr în Crimeea ocupată cel puțin de două ori pe lună. În prezent, Rusia este capabilă să producă lunar aproximativ 25 de rachete Kalibr [rachete de croazieră], 35 de bucăți de Kh-101 [rachete de croazieră], două bucăți de Kinjal [rachete balistice hipersonice] și cinci bucăți de rachete balistice 9M723 pentru Iskander-M [sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune]. Prin urmare, ei reușesc să importe componente pentru producerea de arme cu rachete în ciuda sancțiunilor internaționale”, a declarat oficialul.

Skibitskyi a declarat că resturile rachetelor rusești doborâte în Ucraina indică faptul că aceste arme abia au ieșit de pe linia de asamblare, deoarece aceste muniții au fost fabricate în primul trimestru al anului 2023.

Serviciile secrete ucrainene consideră că Rusia va ataca Ucraina cu rachete atâta timp cât va avea resurse, astfel că Ucraina trebuie să continue să își consolideze apărarea aeriană.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Arabia Saudită pentru a participa la summitul Ligii Arabe, a anunțat acesta pe Telegram, informează CNN.

„Am sosit în Arabia Saudită”, a spus el. „Voi lua cuvântul la summitul Ligii Arabe. Mă voi întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman Al Saud și voi avea alte discuții bilaterale”.

„Prioritățile noastre sunt întoarcerea tuturor prizonierilor politici din Crimeea și din teritoriile ocupate temporar, întoarcerea tuturor prizonierilor și a persoanelor deportate ilegal, prezentarea formulei noastre de pace, a cărei punere în aplicare ar trebui să implice cât mai multe state posibil, și garantarea securității energetice în iarna viitoare”, a spus el.

„O altă prioritate este protejarea comunității musulmane din Ucraina. Mustafa Dzhemilev, liderul poporului tătar din Crimeea, este alături de noi. Crimeea a fost prima care a avut de suferit de pe urma ocupației rusești, iar cei mai mulți dintre cei care sunt reprimați în Crimeea ocupată sunt musulmani”, a mai transmis acesta.

Liderul ucrainean va merge şi în Japonia pentru summitul Grupului celor Șapte (G7).

Uniunea Europeană a cerut Chinei să „preseze Rusia să înceteze agresiunea sa militară”, a declarat vineri președintele Consiliului UE, arată CNN.

Vorbind înaintea summitului G7 de la Hiroshima, Japonia, Charles Michel a subliniat, de asemenea, importanța consolidării relațiilor blocului comunitar cu Beijingul, afirmând că „o relație stabilă și constructivă cu China este în interesul nostru reciproc”.

Cu toate acestea, Michel a adăugat că UE va rămâne „fermă” în ceea ce privește valorile sale și își va promova interesele.

Michel a subliniat „necesitatea de a ne angaja împreună cu China în ceea ce privește provocările globale: schimbările climatice, conservarea resurselor naturale; biodiversitatea; sustenabilitatea datoriei”, având în vedere rolul acesteia în comunitatea internațională și economia sa expansivă.

„China are o responsabilitate specială în lume. Ea trebuie să respecte regulile internaționale. Și solicităm Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii sale militare”, a declarat Michel.

„Vom continua să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la drepturile omului, fie că este vorba despre Hong Kong, Xinjiang sau Tibet. Nu vom tolera ingerințe în țările noastre care ar submina societățile noastre democratice”, a adăugat el.

Michel a adăugat că UE va depune eforturi pentru a „reduce dependența noastră excesivă” față de China și pentru a „crea condiții de concurență cu adevărat echitabile pentru companiile noastre și pentru lucrătorii noștri”.

El a reafirmat, de asemenea, angajamentul blocului față de „politica unei singure Chine” în ceea ce privește Taiwanul, adăugând că nu a existat „nicio schimbare unilaterală a status quo-ului” din partea UE.

Roman Starovoyt, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia, a postat pe Telegram pentru a susține că „districtul Korenevsky a fost bombardat de forțele armate ale Ucrainei”.

Potrivit acestuia, liniile electrice au fost avariate.

Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent, precizează The Guardian. Regiunea Kursk se învecinează cu Ucraina și se află la nord de Sumî.

Forțele ruse au câștigat „ceva teren” în interiorul Bahmut, a confirmat ministrul ucrainean al apărării, conform Sky News. Aceasta vine după ce Ucraina a declarat că a recâștigat teritoriu în orașul din estul țării în ultimele zile.

Hanna Maliar a declarat că, în ciuda câștigurilor Rusiei, aceasta nu deține încă controlul asupra Bahmut și că luptele continuă.

Trupele Moscovei încearcă să recupereze terenul pierdut în jurul orașului, dar forțele ucrainene au respins atacurile lor.

De cealaltă parte, liderul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut vineri că în Bahmut au loc „lupte grele” şi a exclus apropiata capturare completă a acestui oraş din estul Ucrainei, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„Informez pe toată lumea în mod oficial: Bahmut nu a fost deocamdată capturat. Există un cartier care se numeşte „Avion”. Este o fortăreaţă inexpugnabilă formată dintr-un şir de clădiri înalte situate în sud-vestul Bahmutului. Acolo se dau lupte foarte dure, foarte grele”, a declarat şeful Wagner într-o înregistrare audio postată pe Telegram.

El a susţinut că Bahmutul „va fi cucerit cu greu, în totalitate, mâine sau poimâine”.

„De aceea vă cer (…) o mare favoare: lăsaţi-ne să ne terminăm treaba”, a adăugat Prigojin.

El a dat din nou vina pe comandamentul militar rus pentru dificultăţile apărute în capturarea completă a oraşului, pe care, potrivit lui, unităţile wagner îl controlează în proporţie de 98% după aproape zece luni de lupte.

„Pentru cei care sunt interesaţi de detalii şi pentru a pune capăt speculaţiilor, brigăzile 4 şi 74 (de trupe ruseşti), care şi-au bătut joc de flancuri şi de zone înalte cheie, au permis forţelor armate ucrainene să avanseze din Ceasov Iar şi Konstantinovka în două direcţii, la nord şi la sud de Ivanivske”, a explicat Prigojin.

Din această cauză, a adăugat el, la Bahmut are loc o ciocnire „practic frontală”.

„Înaintam de la vest la est. Duşmanul (îşi) suplimentează (forţele) cu provizii, vehicule blindate şi armament în număr mare, tot ce are nevoie pentru a ne ţine piept. Şi de aceea progresul este foarte dificil”, a subliniat el.

Forțele ruse au doborât patru drone ucrainene în Crimeea, a declarat vineri guvernatorul regiunii ocupate, susținut de Rusia, relatează CNN.

„Peste noapte, patru drone au fost doborâte de forțele de apărare aeriană în nordul Crimeei”, a declarat Serghei Aksenov pe Telegram. Nu s-au înregistrat victime sau pagube, a adăugat el.

Armata ucraineană a efectuat în ultimele luni atacuri în Crimeea. Liderii ucraineni au declarat anterior că obiectivul lor este de a recuceri Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa vineri la summitul Ligii Arabe din Arabia Saudită, au confirmat pentru CNN doi diplomați arabi.

Liderul ucrainean este în drum spre Japonia pentru a participa la summitul Grupului celor Șapte (G7).

Oficialii citaţi de CNN au refuzat să spună exact când va ajunge Zelenski la Hiroshima.

Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare cu succes trei rachete de croazieră rusești și 16 drone kamikaze noaptea trecută, a anunțat Forțele Aeriene ucrainene pe Telegram, conform The Kyiv Independent.

Potrivit Forțelor Aeriene, Rusia a atacat Ucraina dinspre nord și sud-est cu 26 de drone de atac „kamikaze” Shahed de fabricație iraniană și șase rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.

Forțele Aeriene nu au oferit detalii cu privire la țintele dronelor care nu au fost doborâte sau ce pagube au fost provocate.

Lovituri rusești au avut loc în orașul Krivîi Rih din regiunea Dnipropetrovsk în cursul nopții, rănind două persoane și provocând mai multe incendii care au avariat puternic mai multe clădiri.

De asemenea, au fost raportate explozii în regiunile Liov, Cernihiv, Mikolaiv și Dnipropetrovsk.

Anton Gerashchenko, fost ministru de interne în Ucraina și consilier al guvernului de la Kiev, a descris noaptea trecută ca fiind „un alt atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei”. „Un alt atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei noaptea trecută. [Al zecelea] atac aerian rusesc asupra Kievului în 19 zile din luna mai. O altă noapte fără somn pentru mulți dintre noi”, a scris acesta.

Guvernul britanic a anunțat că a introdus „un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând întreprinderi și persoane fizice legate de capacitatea Rusiei de a finanța și de a duce războiul”, potrivit The Guardian.

Anunțul cuprinde 86 de persoane și organizații despre care guvernul spune că sunt „conectate la sectorul energetic, al metalelor, al apărării, al transporturilor și financiar al Rusiei”.

Guvernul britanic mai susține că acest lucru va crește „presiunea asupra veniturilor rămase lui Putin și asupra încercărilor de a folosi aceste sectoare pentru a susține mașina militară”.

Marea Britanie a sancționat peste 1.500 de persoane și entități de când a început invazia Rusiei în Ucraina, înghețând active în valoare de peste 18 miliarde de lire sterline (22,3 miliarde de dolari) în Marea Britanie, potrivit Downing Street, arată CNN.

Dronele rusești au lovit în cursul nopții o instalație de „infrastructură critică” din Liov, potrivit primarului acestui oraș din vestul Ucrainei, notează CNN.

„Potrivit informațiilor preliminare, ținta a fost o instalație de infrastructură critică din oraș”, a declarat primarul din Lviv, Andrii Sadovyi, pe Telegram.

„Atacul a fost efectuat cu Shaheds. Nu s-au înregistrat victime”.

Rusia și-a intensificat asaltul asupra Ucrainei în această lună, lansând atacuri cu rachete și drone din aer, de pe uscat și de pe mare, care au fost în mare parte interceptate de apărarea aeriană a Ucrainei.

În ultimele săptămâni, forțele militare ruse au consolidat pozițiile defensive în interiorul și în jurul centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, au declarat patru martori pentru Reuters.

Au fost săpate noi tranșee în jurul orașului și au fost amplasate mai multe mine. Camerele de supraveghere de la centrală sunt îndreptate spre nord, spre teritoriul controlat de Ucraina.

Rușii au poziții de tragere instalate în vârful unora dintre clădirile uzinei de câteva luni. De asemenea, au fost instalate plase pentru a descuraja dronele, potrivit rapoartelor.

Măsurile au fost descrise de doi ucraineni care lucrează la centrala electrică și de alți doi locuitori din orașul Enerhodar, care au vorbit sub rezerva anonimatului din cauza temerilor pentru siguranța lor într-un oraș aflat sub ocupație rusă.

Petro Kotin, șeful agenției nucleare ucrainene Energoatom, a declarat pentru Reuters că nu crede că forțele ucrainene vor organiza un atac direct, dar ar putea încerca în schimb să îi forțeze pe ruși să se retragă prin tăierea liniilor de aprovizionare.

Rusia a preluat centrala în primele zile ale invaziei lor în Ucraina și de atunci o dețin.

Mai multe informații: Trupele Rusiei și-au consolidat pozițiile la centrala nucleară Zaporojie, spun martorii. Au săpat noi tranșee și au pus mine

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 19 drone și rachete din cele 28 lansate vineri dimineață, a anunțat armata ucraineană, conform The Guardian.

„Trei rachete de croazieră lansate din Marea Neagră și 16 drone au fost doborâte. Bombardamentele continuă aproape zilnic”, a declarat purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iuriy Ihnat, pentru televiziunea ucraineană.

„Nu toate țintele au fost lovite”, a adăugat el.

Administrația Biden a semnalat aliaților europeni în ultimele săptămâni că SUA le va permite să exporte avioane de luptă F-16 în Ucraina, în condițiile în care Casa Albă se află sub o presiune tot mai mare din partea membrilor Congresului și a aliaților pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze avioanele, informează CNN.

Cu toate acestea, oficialii administrației nu au cunoștință de nicio solicitare oficială din partea vreunui aliat de a exporta avioane F-16, iar oficialii Departamentului de Stat care ar trebui în mod normal să fie însărcinați cu documentația pentru a aproba astfel de transferuri de la terți nu au fost anunțați să se apuce de treabă, au declarat sursele citate de CNN.

O parte dintre țările europene au în dotare avioane F-16 fabricate în SUA, inclusiv Olanda, care și-a manifestat disponibilitatea de a exporta o parte dintre ele în Ucraina.

Alerte de raid aerian au răsunat în toată Ucraina vineri dimineața devreme, iar în unele zone au fost raportate ulterior explozii, iar oficialii au declarat că unități antiaeriene au intrat în acțiune în mai multe regiuni, scrie The Guardian, care preia Reuters.

Alertele s-au extins în toate regiunile țării timp de aproximativ o oră, începând cu ora locală 02:00, relatează Reuters.

Șeful administrației militare de la Kiev a declarat că forțele ruse au trimis valuri succesive de drone spre capitală, al zecelea atac din această lună și al doilea în mai puțin de 24 de ore.

„Această tactică a Kremlinului este o încercare de a copleși forțele noastre antiaeriene și de a pune presiune psihologică asupra civililor. Nu se va întâmpla așa ceva!” a scris Serhiy Popko pe Telegram.

„Toate țintele aeriene trimise spre Kiev au fost distruse de apărările noastre antiaeriene”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va merge în Japonia pentru summitul Grupului celor Șapte (G7), potrivit unui oficial, transmite CNN.

Războiul din Ucraina se află în fruntea agendei summitului de trei zile, unde se așteaptă ca liderii să facă o declarație puternică de unitate în sprijinul Ucrainei și să prezinte noi măsuri pentru a sugruma capacitatea Rusiei de a finanța și de a-și aproviziona războiul.

Vizita așteptată a lui Zelenski ar fi prima sa vizită în Asia de când Moscova a lansat asaltul asupra Ucrainei în februarie anul trecut și vine în timp ce Kievul continuă să caute sprijin militar la partenerii săi occidentali înaintea unei contraofensive foarte așteptate.

Țările membre ale G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – includ cei mai mari susținători ai Ucrainei.

Ministerul japonez al afacerilor externe declarase joi că Zelenski va participa virtual la o sesiune de duminică a G7, după ce a fost invitat de premierul japonez Fumio Kishida la începutul acestui an.

Apărarea antiaeriană a avut din nou de lucru în zorii zilei de vineri la Kiev şi în alte oraşe din Ucraina, ţinte în ultimele zile ale unor bombardamente intense din partea forţelor ruse, informează AFP, preluată de Agerpres.

Alerte de raid aerian au fost activate în toate regiunile ucrainene și în orașul Kiev începând cu ora locală 2:30, din cauza amenințării cu atacuri cu drone și rachete, transmite The Kyiv Independent.

Oficiali militari şi mass-media au raportat explozii inclusiv în Liov şi Rivne, în vestul ţării, dar şi la Herson, în sud. Şeful administraţiei civile şi militare din regiunea Krivîi Rih (sud), Oleksandr Vilkul, a făcut apel ca locuitorii să rămână în adăposturi şi a raportat explozii.

În noaptea precedentă, Kievul şi alte câteva oraşe ucrainene au fost vizate de un val de lovituri cu rachete ruseşti. Armata ucraineană a susţinut că a doborât aproape toate proiectilele. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că a lovi şi a distrus toate ţintele raidurilor sale nocturne.

Administraţia civilă şi militară de la Kiev a apreciat că atacurile ruseşti efectuate de la începutul lunii mai au fost „fără precedent în ceea ce priveşte puterea, intensitatea şi varietatea lor”.

În privinţa situaţiei de pe front, liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin a apreciat drept improbabilă o capturare în zilele următoare a oraşului Bahmut din estul Ucrainei.”Este puţin probabil ca Bahmut să fie cucerit complet mâine sau poimâine”, a scris Prigojin pe Telegram joi seară, raportând lupte grele în suburbiile de sud-vest ale oraşului.”Bahmut nu a fost cucerit încă. Este o suburbie numită Samolet. Este o fortăreaţă inexpugnabilă, formată din şiruri de blocuri (…) Acolo au loc în acest moment cele mai grele bătălii”, a mai spus şeful mercenarilor Wagner.

„O rugăminte importantă, aşadar: fericirea iubeşte tăcerea. Lăsaţi-ne să terminăm treaba”, a adăugat el.

Bătălia pentru acest oraş din Donbas este cea mai sângeroasă şi cea mai lungă de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, la Lisabona, în cadrul unei conferințe comune cu premierul Portugaliei, Antonio Costa, că Ucraina dispune de mijloacele necesare pentru a elibera teritoriile ocupate de Rusia, scrie Ukrainska Pravda.

„De la începutul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre NATO au oferit un nivel de sprijin fără precedent. Și sunt sigur că trupele ucrainene au toate mijloacele necesare pentru a recupera teritoriile ocupate”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Mai multe detalii: Secretarul general al NATO: „Trupele ucrainene au toate mijloacele necesare pentru a-și recupera teritoriile ocupate”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi o întâlnire cu comandanții de rang înalt, lăsând să se înțeleagă după aceea că brigăzile ofensive ale armatei sale se pregătesc de luptă, deși nu a oferit informații concrete, relatează CNN.

„Brigăzile ofensive se descurcă bine, ne pregătim, dar nu oferim detalii”, a spus Zelenski, în discursul său video de seară adresat națiunii.

Ucraina a obținut câștiguri semnificative de-a lungul liniilor de front ale conflictului în ultimele zile, ceea ce a stârnit speculații potrivit cărora contraofensiva sa foarte așteptată ar putea fi deja în curs de desfășurare.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru CNN că „operațiunile de modelare” au început săptămâna trecută, dar Ucraina nu a afirmat încă în mod categoric și oficial că această contraofensivă a început.

După mai multe zile de atacuri masive cu rachete rusești asupra Kievului și a altor părți ale Ucrainei, Zelenski a declarat că armata sa va avea ca prioritate consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană și a stocurilor de rachete, antrenarea trupelor și achiziționarea mai multor arme cu rază lungă de acțiune.

Zelenski a vorbit, de asemenea, în discursul său, și despre comemorarea deportării tătarilor din Crimeea de către Stalin, în 1944.

„Onorăm memoria tuturor victimelor deportării poporului tătar din Crimeea”, a declarat liderul ucrainean.

„A fost una dintre cele mai grave crime ale secolului al XX-lea – o întreagă națiune a fost deportată cu forța din țara sa natală și obligată să trăiască zeci de ani într-o țară străină. Iar când oamenii s-au întors acasă, Rusia și-a adus din nou răul în casele lor”, a mai spus Zelenski.

Kievul a anunțat că a respins toate atacurile rusești efectuate joi în și în jurul orașului asediat Bahmut, din estul țării, și că a obținut progrese de un kilometru în unele locuri, câștigând timp pentru „anumite acțiuni planificate”, informează Reuters.

Șeful grupului de mercenari Wagner a susținut că forțele sale au avansat până la 400 de metri. „Înaintăm în Bahmut până la capăt”, a spus Evgheni Prigojin, într-o înregistrare audio difuzată pe canalul său de Telegram.

Forțele ucrainene au avansat cu 500 de metri în nord și în unele zone din sud cu un kilometru, a afirmat, în schimb, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Malyar, pe canalul său de Telegram.

„Apărarea Bahmutului și a împrejurimilor sale își îndeplinește obiectivele militare”, a afirmat ea. „Începând de acum, controlăm partea de sud-vest a Bahmutului”, a precizat viceministrul ucrainean al Apărării.

Mai multe informații: Kievul susține că forțele sale avansează la Bahmut și că toate atacurile rușilor, care au durat o zi întreagă, au fost respinse

Papa Francisc speră să-i trimită pe emisarii săi de pace să se întâlnească atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu liderul rus Vladimir Putin, pentru a încerca să medieze un armistițiu, relatează joi site-ul catolic Il Sismografo, potrivit Reuters.

Il Sismografo, site cu o bună reputație specializat în știri despre Vatican, scrie că aceasta este „misiunea” despre care Francisc a vorbit în mod criptic atunci când s-a întors, luna trecută, din Ungaria.

Potrivit acestui site, planul prevede ca Matteo Zuppi, cardinalul din Bologna, să meargă la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ca arhiepiscopul Claudio Gugerotti, șeful departamentului Vaticanului pentru Bisericile Orientale, să meargă la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin.

Mai multe informații: Papa vrea să trimită emisari de pace la Kiev și Moscova. Detalii despre misiunea Vaticanului pentru medierea unui armistițiu în Ucraina

În urma recentului val de atacuri care a vizat Kievul, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului pentru securitate națională și apărare al Ucrainei, a descris capitala ucraineană ca fiind „obiectivul maniacal și de neatins al lui Putin”, relatează The Guardian.

„Locuri simbolice ale Kievului sunt ținta atacurilor cu rachete rusești. Kremlinul are nevoie de aceste atacuri absurde și super-scumpe pentru Rusia asupra capitalei pentru a crește gradul de isterie patriotică în interiorul țării. În Rusia se dezvoltă un proces de disperare și dezamăgire față de autorități, pe fondul ofensivei nereușite și al eșecurilor de pe front”, a scris Danilov pe Twitter.

Forțelor Aeriene ucrainene au anunțat joi că rachetele lansate de Rusia noaptea trecută au venit în „mai multe valuri” și „din direcții diferite” și că aproape toate au fost interceptate, relatează CNN.

„În total, au fost 30 de rachete de croazieră lansate de pe mare, din aer și de pe uscat”, iar apărarea aeriană „a distrus 29 de rachete de croazieră”, au transmis reprezentanții Forțelor Aeriene, adăugând că au fost doborâte și două drone de atac și două drone de recunoaștere lansate de Rusia.

Raidurile aeriene care au vizat Capitala ucraineană joi dimineață sunt a noua serie de lovituri lansate asupra Kievului de la începutul lunii mai, relatează The Guardian, adăugând că se constată o escaladare clară după săptămâni de acalmie și înainte de așteptata contraofensivă ucraineană.

„O serie de atacuri aeriene asupra Kievului, fără precedent prin puterea, intensitatea și varietatea sa, continuă. Este al nouălea atac aerian asupra capitalei de la începutul lunii mai”, a declarat Serhiy Popko, șeful administrației orașului Kiev, într-o postare pe Telegram.

Atacul a fost efectuat de bombardiere strategice din regiunea caspică, probabil folosind rachete de croazieră, iar Rusia a desfășurat ulterior drone de recunoaștere deasupra Capitalei. Potrivit informațiilor preliminare, toate țintele rusești au fost distruse, a precizat Serhiy Popko.