Război în Ucraina, ziua 454 | Piloții ucraineni au început pregătirea pe avioane F-16

Șeful interimar al autoproclamatei Republici Populare Donețk a vizitat marți orașul ucrainean Bahmut, afirmând că acesta va fi cunoscut de acum înainte sub numele său ex-sovietic „Artemovsk”, informează CNN.

„Bahmutul a avut ghinionul să fie ucrainean. Acum nu mai este al Ucrainei, ci al Rusiei. Și nu este Bahmut – este Artemovsk”, a declarat Denis Pușilin, într-o înregistrare video postată pe Telegram.

Imaginile video îl arată pe Pușilin mergând pe străzile orașului grav avariat în uniformă militară și arborând steagul Republicii Populare Donețk pe o clădire.

În această înregistrare video, el a mai afirmat că cucerirea Bahmutului va deschide o rută pentru ca forțele ruse să obțină noi câștiguri în Ucraina.

Pușilin a promis că „orașul va fi reînnoit”, promițând noi locuințe, locuri de muncă și școli.

Forțele ruse au încercat fără succes să avanseze în direcția satului Khromove de lângă Bahmut, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat, de asemenea, lovituri aeriene de-a lungul frontului de la Bahmut, din regiunea Donețk, și anume în localitățile Bila Hora, Torețk și Ozarianivka, potrivit actualizării oferite de conducerea armatei ucrainene.

Mai multe așezări de-a lungul frontului de la Bahmut au fost afectate de bombardamentele rusești, inclusiv Kramatorsk, Kostiantynivka, Bahmut și New York.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, orașele Bahmut și Marinka rămân „epicentrul” luptelor dintre forțele ucrainene și cele ruse.

După o campanie de 10 luni pentru cucerirea Bahmutului, liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a revendicat duminică controlul total al orașului.

Cu toate acestea, forțele ucrainene sunt încă angajate în lupte în jurul Bahmutului, a anunțat marți ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar. Forțele ucrainene par să câștige inițiativa pe flancurile orașului, amenințând să încercuiască forțele ruse din interiorul Bahmutului.

Statele Unite sunt sceptice cu privire la informațiile conform cărora ar fi fost folosite arme furnizate de SUA în atacul din regiunea rusă Belgorod, a declarat marți un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, adăugând că Washingtonul nu încurajează sau permite atacuri ale Ucrainei în interiorul Rusiei, scrie Al Jazeera.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Moscova a anunțat marți că a oprit și a ucis, după două zile de luptă, zeci de „naționaliști ucraineni” care au trecut în regiunea rusă Belgorod din Ucraina, în ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari incursiuni de acest tip din războiul care durează deja de 15 luni.

Luptele au forțat Rusia să evacueze orașele de la granița aflată la nord-est de Ucraina. Rusia a acuzat Ucraina pentru atac, ceea ce Kievul a negat. Cele două grupuri de luptători care au revendicat responsabilitatea incursiunii se descriu ca fiind alcătuite din disidenți înarmați ruși.

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a apărut marți în public și a respins afirmațiile potrivit cărora ar fi grav bolnav, spunându-le oficialilor: „Nu am de gând să mor, băieți”, potrivit unei înregistrări video difuzate de un canal media de stat, informează Reuters.

Lukașenko, care părea răgușit, a declarat în cadrul unei reuniuni pe probleme de sănătate că a suferit de un adenovirus – un virus obișnuit al răcelii.

„Dacă cineva crede că voi muri, să se calmeze”, a declarat Lukașenko, adăugând că, deși este nevoie de doar trei zile pentru a se recupera după un astfel de virus, el a fost prea ocupat pentru a-și lua imediat concediu.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Mai multe informații: Lukașenko apare în public și respinge zvonurile că ar fi grav bolnav, spunându-le oficialilor din Belarus: „Nu am de gând să mor, băieți”

Ucraina investighează presupusul rol al Belarusului în transferul forțat de copii din teritoriile ocupate de Rusia, a anunțat marți biroul procurorului general, potrivit Reuters.

Anunțul a fost făcut după apariția unui un raport al opoziției belaruse din exil, document care susține că 2.150 de copii ucraineni, inclusiv orfani cu vârste cuprinse între șase și 15 ani, au fost duși în așa-numitele tabere de recreere și sanatorii de pe teritoriul Belarusului.

Managementul național anticriză, un grup de opozanți politici ai guvernului președintelui Alexandr Lukașenko, a afirmat în raportul său preliminar că minorii ucraineni au fost duși în cel puțin trei locații din Belarus.

Biroul procurorului general Andrii Kostin a declarat pentru Reuters că a lansat o procedură penală privind „transportul/deportarea forțată a peste 19.000 de copii” din regiunile ocupate Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson și Harkov, inclusiv în Belarus.

Președintele Joe Biden este profund îngrijorat de decizia serviciilor de securitate ale Rusiei de a prelungi detenția jurnalistului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Al Jazeera.

Gershkovich, arestat în luna martie în Rusia sub acuzația de spionaj, va rămâne în arest preventiv pentru încă trei luni de zile, până pe 30 august, potrivit unei decizii luate marți de un tribunal din Moscova.

Jean-Pierre a precizat că Gershkovich și cetățeanul american Paul Whelan, fost pușcaș marin, ar trebui să fie eliberați imediat din detenție.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale de pe front, că nu au avut loc atacuri cu rachete asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.

„Dar inamicul a lansat 25 de atacuri aeriene și s-a angajat în peste 20 de episoade de bombardament asupra orașelor și satelor”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

„Există, din păcate, morți și răniți în rândul civililor, iar locuințele private și infrastructura administrativă au fost avariate”, mai scrie în actualizarea oferită de Statul Major General al Ucrainei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că Ucraina nu a existat „în istoria omenirii” până la crearea sa de către Uniunea Sovietică, în 1922, una dintre principalele justificări ale Kremlinului pentru actuala sa intervenţie militară din ţara vecină, informează agenția spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

„Autorităţile sovietice au creat Uniunea Sovietică. Este un fapt bine cunoscut. Iar până atunci nu a existat nicio Ucraină în istoria omenirii”, a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu preşedintele Curţii Constituţionale, Valeri Zorkin.

Mai multe informații: Putin insistă că Ucraina nu a existat în istoria omenirii până la crearea URSS: „Lenin a pus o bombă atomică sub edificiul numit Rusia„

Două bombardiere americane au fost detectate în timp ce se apropiau de frontiera rusă deasupra Mării Baltice, a anunțat marți, 23 mai, Ministerul rus al Apărării, potrivit Sky News.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că un avion de vânătoare a fost mobilizat pentru a intercepta cele două bombardiere și pentru a preveni orice incursiune la frontieră.

Mai multe informații: Moscova susține că două bombardiere americane au fost detectate apropiindu-se de granița rusă, deasupra Mării Baltice

Ambasada SUA la Moscova s-a declarat „profund îngrijorată” de decizia de marți a unui tribunal rus de a prelungi cu trei luni arestul preventiv al jurnalistului american Evan Gershkovich, scrie CNN.

„Suntem profund îngrijorați de decizia de astăzi a tribunalului rus de a prelungi cu încă trei luni detenția preventivă a jurnalistului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal. Această decizie vine după ce săptămâna trecută a fost respinsă cererea ambasadei de vizită consulară la Evan Gershkovich, fiind a doua oară când autoritățile ruse refuză în mod nejustificat accesul consular în acest caz”, a transmims ambasada SUA, într-un comunicat.

„Statele Unite se opun cu fermitate refuzului continuu al Rusiei de a acorda acces consular la domnul Gershkovich. Reiterăm faptul că afirmațiile împotriva sa sunt nefondate și solicităm eliberarea imediată a domnului Gershkovich”, a adăugat ambasada.

Kremlinul nu a comentat până în prezent acuzațiile Washingtonului potrivit cărora Moscova ar fi refuzat accesul consular al ambasadei la Gershkovich.

Trei sate din regiunea rusă Kursk, situată la granița cu Ucraina, au rămas fără curent electric după ce o dronă a aruncat explozibili asupra unei substații electrice, a anunțat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, potrivit Reuters.

„Echipele de reparații efectuează în prezent lucrări de restabilire (a alimentării cu energie electrică, n.r.). Niciunul dintre locuitori nu a fost rănit”, a scris Starovoit, într-o postare pe Telegram.

După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, regiunile de frontieră au raportat în mod repetat atacuri cu drone asupra infrastructurii lor civile. Moscova spune că Ucraina este direct responsabilă pentru atacurile din interiorul teritoriului său, dar Kievul neagă acest lucru.

Ministrul apărării polonez, Mariusz Blaszczak, a declarat marţi că ţara sa „nu a început încă” antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea opera avioane de luptă F-16, deşi a precizat că Polonia „este pregătită” să îşi asume această misiune, relatează agenția spaniolă de presă EFE.

Într-o intervenţie la un post de radio local, ministrul apărării polonez s-a referit la afirmaţiile făcute anterior de șeful diplomației europene, Josep Borrell, care se declarase mulţumit în legătură cu faptul că instruirea piloţilor ucraineni pentru operarea F-16 „a început” în diferite ţări.

Într-o serie de postări pe reţele de social media, ministrul polonez a anunţat că „instructorii Forţelor aeriene poloneze sunt gata să antreneze piloţi ucraineni în utilizarea avioanelor F-16”. „Am propus ca aceasta să se desfăşoare în cadrul misiunii Uniunii Europene. Este un exemplu excelent de cooperare între ţările Uniunii şi oferă posibilitatea de a reduce costul unei astfel de instruiri”, a adăugat Blaszczak, potrivit Agerpres.

Ministrul polonez a subliniat „importanţa foarte mare acordată acestei misiuni de către agenţiile UE” şi a declarat că „acest lucru arată gradul înalt de pregătire al instructorilor noştri”. În plus, el a indicat că „există instrumente care vor face posibilă rambursarea costurilor de formare a soldaţilor ucraineni”.

Blaszczak a anunţat, de asemenea, că a discutat la Bruxelles cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, despre înfiinţarea în Polonia a unui centru logistic pentru întreţinerea şi repararea tancurilor Leopard aflate deja în Ucraina şi despre posibilitatea de a „extinde prezenţa sistemelor Patriot germane pe teritoriul polonez”.

Portul ucrainean Pivdennyi și-a întrerupt operațiunile deoarece Rusia nu permite intrarea navelor în el, afectând transportul sigur al exporturilor de grâne promis în cadrul acordului de la Marea Neagră privind cerealele, a declarat marți un oficial ucrainean, scrie Al Jazeera.

Organizația Națiunilor Unite, care, împreună cu Turcia, a intermediat acordul și prelungirea acestuia, și-a exprimat luni îngrijorarea că Pivdennyi, un port ucrainean, nu a primit nicio navă începând din data de 2 mai și până în prezent.

„Formal, portul Pivdennyi se află în cadrul Inițiativei de la Marea Neagră, dar, de fapt, nu mai funcționează de o lună. Nu are nicio flotă de intrare”, a declarat ministrul adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Vaskov, pentru agenția de presă Reuters.

„Ei (rușii, n.r.) au găsit acum o modalitate eficientă de a reduce în mod semnificativ exporturile de cereale (ucrainene) prin excluderea din Inițiativă a portului Pivdennyi, în care ar trebui să intre nave de mare tonaj”, a afirmat el.

Vaskov a adăugat că aceasta reprezintă o „gravă încălcare” a acordului privind cerealele.

Statele Unite au cerut marți eliberarea imediată a reporterului Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, încarcerat în Rusia pentru spionaj, după ce un tribunal rus i-a prelungit detenția pentru încă trei luni.

„El nu trebuia să fi fost reținut. Jurnalismul nu este o crimă. El trebuie să fie eliberat imediat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, pentru CNN.

„Vom depune eforturi în continuare foarte, foarte mari pentru a vedea dacă îl putem duce acasă, cu familia lui, acolo unde îi este locul”, a precizat Kirby.

Reprezentantul Casei Albe a mai declarat că oficialii americani fac în continuare presiuni pentru a obține acces consular la Gershkovich.

„Nu există niciun motiv pentru a refuza accesul consular… Vrem cu adevărat să obținem acest acces consular”, a spus Kirby.

Vladimir Djabarov, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), a ameninţat marţi, 23 mai, cu deschiderea unui dosar penal împotriva Maiei Sandu, după ce lidera de la Chişinău a anunțat că Republica Moldova va pune în aplicare mandatul emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra pe teritoriul țării, scrie Agerpres citând presa de peste Prut.

„Comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse are toate motivele să iniţieze un dosar penal împotriva preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, pe baza faptului că a ameninţat cu arestarea liderului rus Vladimir Putin, şi să o declare persoană căutată internaţional”, a spus Vladimir Djabarov.

Mai multe informații: Maia Sandu, ameninţată cu dosar penal de un deputat rus după declarația privind arestarea lui Vladimir Putin: „Ceva nu e în regulă cu capul doamnei”

Operațiunea „antiteroristă” din regiunea de frontieră rusă Belgorod s-a încheiat, a anunțat marți guvernatorul regional Viaceslav Gladkov, potrivit CNN, Reuters și The Kyiv Independent.

„A fost luată decizia de a anula regimul juridic al operațiunii antiteroriste pe teritoriul regiunii Belgorod”, a scris Gladkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Anterior, guvernatorul Belgorodului anunțase că marți nu au avut loc noi incursiuni ale luptătorilor care au trecut granița ucraineană în districtul Borisovsky, din regiunea Belgorod.

Gladkov a adăugat că un civil a murit ca urmare a luptelor transfrontaliere din această regiune.

„Din păcate, avem pierderi. Un civil din satul Kozinka a murit în mâinile Forțelor Armate ale Ucrainei”, a precizat Gladkov pe Telegram, marți. „Cele mai sincere condoleanțe tuturor familiilor și prietenilor. Știu că soția sa se află în spitalul nostru, cu răni”, a adăugat guvernatorul regional.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, anterior, că luptătorii care au trecut luni din Ucraina în regiunea Belgorod din vestul Rusiei au fost împinși înapoi pe teritoriul ucrainean.

Rusia i-a respins pe atacatori folosind lovituri aeriene, focuri de artilerie și unități militare, a precizat ministerul, adăugând: „Rămășițele naționaliștilor au fost împinse înapoi pe teritoriul Ucrainei, unde au continuat să fie loviți de tir până când au fost complet eliminați”.

Autoritățile ruse susțin că au „ucis 70 de combatanți” și au distrus patru vehicule blindate de luptă și cinci camioane, în timp ce „au împins formațiunile rămase (…) înapoi pe teritoriul ucrainean”.

The Kyiv Independent notează că nu a putut verifica în mod independent această informație, în contextul în care armata rusă de apărare nu a furnizat niciun material video care să susțină afirmația. Legiunea Libertății Rusiei a postat ulterior mai multe videoclipuri în care susținea că luptele erau în desfășurare.

Preşedintele rus Vladimir Putin nu s-a pronunțat marţi, la o ceremonie de înmânare de decoraţii, la Kremlin, pe tema incursiunii din regiunea Belgorod şi s-a limitat să vorbească în mod general despre conflict, scrie news.ro citând AFP.

#Russia did not start the #UkraineWar , Russia with the help of „SVO”, is trying to stop this war „against our people.” This was stated by Vladimir Putin.
According to him, Donbass repelled „an attack on the people living there” for 9 years .#Belgorod #LISAXCELINE #차은우 pic.twitter.com/Gr7dC08ZOC

— PR TIME (@prtimez) May 23, 2023

„Da, Rusia se confruntă cu vremuri dificile, dar azi (marţi) este un moment special al consolidării noastre”, a declarat el.

Statements by the President of Russia Vladimir Putin at the ceremony of awarding the highest state awards of the Russian Federation

Key points:

Participation in the fate of the motherland, readiness to defend national interests have always distinguished the character of the… pic.twitter.com/Su7cDBrWCJ

— Spriter (@Spriter99880) May 23, 2023

Luni, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, anunţase că liderul de la Kremlin a fost informat despre incursiunea din regiunea rusă Belgorod.

Rusia a anunţat marţi că a „zdrobit” cu aviaţia şi artileria grupul care a atacat începând de luni, traversând granița dinspre Ucraina, regiunea de frontieră Belgorod – cea mai gravă incursiune pe teritoriul rus de la începutul războiului.

Oficialii ucraineni au admis că orașul devastat a fost în mare parte pierdut. Mii de soldați ucraineni și ruși au murit acolo, dar pentru Moscova, costurile au fost deosebit de ridicate, iar sărbătoarea din Rusia este justificată strict de nevoia Kremlinului de a revendica o victorie, fie și simbolică, spun experții citați de New York Times și Associated Press.

Televiziunea rusă a sărbătorit cu frenezie momentul în care Moscova a anunțat capturarea orașului ucrainean Bahmut, după luni de luptă și zeci de mii de victime.

Au existat comparații cu intrarea Armatei Roșii în Berlin, în 1945, felicitări transmise de președintele Vladimir Putin și prezentatori care au evocat victoria folosind numele sovietic al orașului, Artiomovsk.

Mai multe informații: La televiziunile rusești, cucerirea Bahmutului a fost comparată cu cea a Berlinului. Realitatea arată cu totul altfel, spun experții

Imaginile video postate online de unul dintre grupurile de „partizani” ruși care au lansat un raid transfrontalier din Ucraina în regiunea rusă Belgorod par să arate că în acest atac au fost implicate vehicule militare fabricate în SUA, inclusiv Humvee-uri și ceea ce pare a fi vehicule internaționale Maxxpro 1224 rezistente la mine, scrie The Guardian.

Imaginile, publicate de grupul RDK (Corpului de Voluntari Ruși), aparent înainte de incursiunea lor alături membrii Legiunii pentru Libertatea Rusiei, par să arate vehiculele dintr-un convoi înainte de raidul transfrontalier, marcate cu cruci albe, același simbol folosit de armata ucraineană ca semn al forțelor prietene.

⚡️Video of the preparation of “RDK” militants to break through the border of the Belgorod region.

The footage shows a convoy of at least 6-7 American International MaxxPro armored vehicles and 2 HMMWVs, as well as other cars.

At the moment, the loss of only one of their MRAP… pic.twitter.com/zlDjnMyyro

— War Monitor (@WarMonitors) May 22, 2023

Unii dintre membrii grupării implicate în incursiune purtau benzi galbene de identificare similare cu cele folosite de unele unități ucrainene.

În timp ce oficialii ucraineni au fost evazivi în legătură cu raidul, sugerând că este vorba de cetățeni ruși care luptă împotriva lui Putin, se pare că vor apărea întrebări cu privire la proveniența vehiculelor implicate în raid și la informațiile prealabile pe care le aveau în special SUA cu privire la incursiunea planificată, notează The Guardian. Luptele au continuat timp de aproape două zile în satele din apropierea graniței dintre Ucraina și Rusia.

În urma primei zile de lupte, Rusia a afirmat că a capturat unul dintre vehiculele MaxxPro, deși acest lucru nu a putut fi verificat în mod independent.

Luni, un oficial al Departamentului de Stat al SUA a reiterat politica americană potrivit căreia nu sprijină acțiunile militare ale Ucrainei dincolo de granițele acesteia.

„Le-am spus foarte clar ucrainenilor că nu permitem și nu încurajăm atacurile în afara granițelor Ucrainei, dar cred că este important să facem un pas înapoi și să reamintim tuturor și să reamintim lumii că… bineînțeles, Rusia este cea care a lansat acest război”, a declarat Matthew Miller, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

„Rusia este cea care continuă să lanseze atacuri asupra civililor din Ucraina. Rusia este cea care a vizat școli și spitale și infrastructura civilă. Așadar, este la latitudinea Ucrainei să decidă cum dorește să își desfășoare operațiunile militare, dar Rusia este agresorul în acest război”, a punctat Miller.

Un tribunal din Moscova a prelungit cu trei luni arestul preventiv pentru reporterul american Evan Gershkovich, de la publicația Wall Street Journal, a anunțat marți agenția de presă rusă de stat TASS, potrivit The Moscow Times.

Tribunalul districtual Lefortovo a aprobat cererea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) de prelungire a arestului preventiv al lui Gershkovich până pe data de 30 august, în cadrul unei audieri cu ușile închise, a relatat TASS.

Gershkovich, cetățean american și fost reporter al publicației The Moscow Times, a fost arestat la Ekaterinburg la sfârșitul lunii martie și acuzat de spionaj, devenind primul jurnalist străin arestat în Rusia după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Mai multe informații: Rusia prelungește cu încă 3 luni arestul pentru jurnalistul american Evan Gershkovich

Marți nu au avut loc noi incursiuni ale luptătorilor care au trecut granița în districtul Borisovsky din regiunea rusă Belgorod, a anunțat guvernatorul regional, potrivit CNN.

„Informații vin din districtul Borisovsky: satul Bogun-Gorodok, ferma Lozovaya Rudka și satul Tsapovka. Potrivit informațiilor noastre, au fost bombardamente din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, au avut loc atacuri”, a scris guvernatorul regional Viaceslav Gladkov, pe Telegram.

„Unele canale de Telegram încep să interpreteze aceste informații ca fiind incursiuni ale grupului de sabotaj și recunoaștere și încearcă să-i facă pe oameni să intre în panică. Nu a existat nicio incursiune. FSB, Ministerul pentru Situații de Urgență și Ministerul Apărării nu confirmă această informație. Armata acționează”, a precizat el.

Luni, două grupuri de cetățeni ruși anti-Kremlin – care au legătură cu armata ucraineană – au revendicat un atac în regiunea Belgorod din sud-vestul Rusiei, în timp ce Moscova a anunțat că luptă împotriva unui grup de sabotori din această regiune.

Într-o postare pe Telegram, cele două grupuri, care se autointitulează „Legiunea Libertate pentru Rusia” și „Corpul de Voluntari Ruși”, au afirmat că au „eliberat” o așezare din regiunea Belgorod, care se învecinează cu Ucraina.

Țările UE au furnizat Ucrainei 220.000 de obuze de artilerie și 1.300 de rachete, în cadrul planului privind livrările de muniții convenit la nivelul blocului comunitar în luna martie, a anunțat marți șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, potrivit Reuters.

O parte din orașul asediat Bahmut rămâne în continuare sub control ucrainean, a declarat marți, într-un interviu acordat CNN, consilierul pentru securitate națională Oleksii Danilov.

„Dacă ei (rușii) cred că au cucerit Bahmutul, pot spune că acest lucru nu este adevărat. Începând de astăzi, o parte din Bahmut se află sub controlul nostru”, a spus Danilov. „Nu pot să spun că tot, dar o parte din Bahmut este încă sub tirul nostru”, a precizat el.

Danilov a apărat decizia Kievului de a păstra orașul cât mai mult timp posibil.

„Când a fost vorba de Bahmut, acestea au fost decizii luate la nivel strategic. Operațiunea de apărare a fost controlată în permanență în cadrul reuniunilor Statului Major (…). Am înțeles de ce o făceam”, a explicat el. „În direcția Bahmut, un număr mare de soldați ruși au fost uciși, nu numai trupele Wagner, ci și forțele speciale, trupele aeropurtate și reprezentanți ai altor ramuri ale armatei ruse. A fost distrusă o cantitate uriașă de echipament și au folosit acolo o cantitate uriașă de muniție”, a adăugat Danilov.

„A fost o operațiune de apărare strategică, care a fost un succes pentru noi, având în vedere că am ținut teritoriul timp de 10 luni, unde îi distrugeam în fiecare zi. Ei (rușii) nu au putut să cucerească Bahmutul timp de 10 luni. Cu ce se pot lăuda?”, a mai spus acesta.

Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat în acest weekend că trupele sale au cucerit „toate teritoriile pe care au promis să le cucerească, până la ultimul centimetru pătrat”. Dar ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat că forțele ucrainene ocupă încă „o mică parte a orașului”, dar că luptele s-au „împuținat” marți.

În ceea ce privește calendarul contraofensivei ucrainene mult așteptate, Danilov a declarat că președintele Volodimir Zelenski va avea ultimul cuvânt.

„Lucrăm în conformitate cu planul nostru, îl avem. Știm în mod clar când, unde, cum și ce ar trebui să înceapă”, a declarat el. „Decizia finală aparține președintelui și Statului Major. Când decizia va fi luată, Rusia o va simți cu siguranță”, a conchis el.

Aproximativ 100 de civili au fost evacuați din localitățile ruse de frontieră Glotovo și Kozinka, din regiunea Belgorod, spun autoritățile locale, potrivit CNN.

Guvernatorul regional din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a afirmat, într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram: „Începând de ieri seară, grupul nostru operativ, condus de șeful departamentului regional de securitate, Evgheni Vorobițov, evacuează civili din Glotovo și Kozinka. În total, în acest moment au fost scoase aproximativ 100 de persoane, printre care se află persoane imobilizate la pat și copii”.

Luni, un grup de naționaliști anti-Putin a afirmat că a „eliberat” așezarea Kozinka, unde se află un punct de trecere a frontierei dintre Rusia și Ucraina.

Anterior în cursul zilei de marți, Gladkov a anunțat că atât Kozinka, cât și Glotovo au fost, în ziua precedentă, ținta unor tiruri de mortiere și artilerie.

Antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea pilota avioane de vânătoare F-16, de fabricaţie americană, nu face din Alianţa Nord-Atlantică parte la conflict, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

„Ucraina are dreptul să se apere. Noi ajutăm Ucraina să pună în aplicare acest drept”, le-a declarat el jurnaliştilor. „Aceasta nu face ca NATO şi aliaţii din NATO să fie parte a conflictului”, a insistat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a apreciat că anunţul făcut anterior de mai multe ţări privind disponibilitatea lor de a antrena piloţi ucraineni pe F-16 arată dorinţa de a sprijini Ucraina în faţa unei invazii ruse pe termen lung.

Mai multe informații: Jens Stoltenberg: Antrenarea piloţilor ucraineni pe avioanele de luptă F-16 nu transformă NATO într-o parte implicată în război

Rusia nu a declanșat niciun război, dar cu ajutorul „operațiuni militare speciale” încearcă să-l oprească, a declarat, marți, președintele rus Vladimir Putin, la ceremonia de decernare a premiilor de stat, potrivit agenției ruse de presă Interfax.

„Ni se spune adesea și auzim că Rusia a început un fel de război. Nu. Rusia, cu ajutorul operațiunii militare speciale, încearcă să oprească acest război împotriva noastră, împotriva poporului nostru, din care o parte parte, din cauza nedreptăţii istorice, a ajuns în afara graniţelor istorice ale statului rus. Dar acest lucru nu l-a împiedicat să fie poporul nostru”, a transmis Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin: Rusia, cu ajutorul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, încearcă să oprească războiului început împotriva ei

Un tribunal rus l-a amendat pe un localnic din Siberia pentru că a „discreditat” armata țării, aceasta fiind a patra oară din decembrie și până acum când este condamnat pentru aceeași infracțiune, scrie The Moscow Times.

Ivan Losev, din orașul siberian Cita, fusese amendat în februarie 2023 pentru că a vorbit cu presa despre o amendă pe care o primise anterior pentru că a povestit un vis pe care l-a avut despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Marți, 23 mai, Tribunalul Districtului Central din Cita l-a amendat pe Losev cu încă 120.000 de ruble (1.499 de dolari) pentru o postare pe Instagram despre care instanța a considerat că ar fi conținut informații ce „discreditează” armata rusă.

Mai multe informații: Siberianul amendat după ce a povestit un vis cu Zelenski a primit o nouă amendă, tot pentru „discreditarea” armatei ruse

„Da. Republica Moldova este semnatară a acordului Curții Penale, iar Moldova va respecta decizia Curții”, a transmis, marți, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, când a fost întrebată dacă omologul ei rus, Vladimir Putin, va fi arestat în cazul în care va veni la Chișinău, informează Euronews.

Potrivit președintei Republicii Moldova, în prezent nu există vreun risc de invazie militară a Moscovei „grație Ucrainei care ține armata rusă departe de granițele noastre”, dar că există numeroase tentative rusești de destabilizare a țării, pe care, din fericire, până în prezent, instituțiile de la Chișinău au reușit să le dejoace.

Mai multe detalii: Maia Sandu: Vladimir Putin va fi arestat dacă va veni în Republica Moldova

Mai multe detalii: Maia Sandu: Vladimir Putin va fi arestat dacă va veni în Republica Moldova

Belarusul a luat parte la deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de forțele ruse, arată un raport preliminar întocmit de liderii opoziției belaruse aflați în exil, informează Reuters.

Conducerea Națională Anticriză, un grup de opozanți politici ai guvernului președintelui Alexandr Lukașenko, afirmă că 2.150 de copii ucraineni – inclusiv orfani cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani – au fost duși în așa-numitele tabere de recreere și sanatorii de pe teritoriul Belarusului.

Reuters notează că nu a primit răspunsuri la întrebările trimise biroului lui Lukașenko.

Fostul procuror general al Ucrainei a declarat anul trecut agenției de știri că au existat cazuri de deportări forțate de cetățeni ucraineni în Rusia și Belarus.

Ucraina susține că aproximativ 20.000 de copii au fost transferați ilegal în Rusia de când a început invazia pe scară largă, unii fiind dați spre adopție.

În martie, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru două capete de acuzare legate de comiterea de crime de război. Cei doi sunt acuzați că sunt implicați în deportarea ilegală a sute de copii ucraineni în Rusia.

Iulia Ioffe, profesor asistent la University College London și specialist în legislația privind drepturile copilului, a declarat că, dacă acuzațiile aduse guvernului belarus sunt întemeiate, atunci este „foarte probabil” ca Belarusul să fi încalcat Convenția privind drepturile copilului.

Mai multe informații: Belarusul și președintele Aleksandr Lukașenko, acuzați de implicare în deportarea ilegală a peste 2.100 de copii din Ucraina

Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că 12 persoane au fost rănite în atacul de marți asupra regiunii pe care o conduce, scrie Al Jazeera.

„Încă de dimineață, localitățile din districtul Grayvoronsky Golovchino, Antonovka, Kozinka, Spodaryushino, Gora-Podol, Glotovo, Zamostye, Bezymeno, Zarechye, Grayvoron, Orlovka și Novostroevka au fost supuse la numeroase tiruri de mortiere și artilerie. MLRS (sisteme de lansatoare multiple de rachete, n.r.) au vizat clădiri rezidențiale și civili, dispozitive explozive au fost lansate din quadrocoptere (drone, n.r.)”, a susținut Gladkov.

„Ca urmare, există 12 civili răniți, iar 29 de case și trei mașini au fost avariate. În prezent, nu există electricitate în 14 așezări. Vom începe lucrările de restaurare atunci când situația operațională o va permite”, mai anunțase guvernatorul Belgorodului.

Între timp, Ministerul rus al Apărării a anunțat că „toți atacatorii transfrontalieri rămași au fost alungați înapoi în Ucraina”, potrivit CNN.

Luni, ministerul afirmase că, „după bombardarea intensivă cu artilerie a punctului de control internațional Kozinka, precum și a unui număr de alte facilități civile din districtul Graivoronski din regiunea Belgorod, o unitate a formațiunii naționaliste ucrainene a invadat teritoriul Federației Ruse”.

Rusia i-a respins pe atacatori folosind lovituri aeriene, focuri de artilerie și unități militare, a precizat marți ministerul condus de Serghei Șoigu, adăugând: „Rămășițele naționaliștilor au fost alungate înapoi pe teritoriul Ucrainei, unde au continuat să fie loviți de tir până când au fost complet eliminați.”

În timp ce Moscova s-a referit la grupul sau grupurile care au trecut în Rusia ca fiind „ucrainene”, atacul a fost revendicat de Legiunea Libertății Rusiei și de Corpul Voluntarilor Ruși – două grupuri de cetățeni ruși anti-Putin care luptă în Ucraina ca parte a forțelor de apărare ale Kievului. Oficialii ucraineni au recunoscut că grupurile au trecut în Rusia, dar spun că au acționat independent.

Cu aproximativ două ore înainte de anunțul ministerului de la Moscova, Legiunea Libertății a postat pe Telegram: „Legiunea și RDK (Corpul voluntarilor ruși, n.r.) continuă să elibereze regiunea Belgorod!”.

Într-un reportaj realizat de CNN, jurnaliștii postului american de televiziune s-au alăturat unui grup de specialiști britanici în explozibili și contrainsurgență care au transmis zeci de ani de expertiză în domeniul fabricării de bombe trupelor ucrainene aflate pe front. Dar nu doar abilitățile și tehnicile lor subversive au fost aduse de acești experți britanico-irlandezi – ci și componentele bombei.

O mare parte din atenția din ultimele luni s-a concentrat asupra solicitării Kievului de a primi echipamente militare grele: tancuri, avioane, lansatoare de rachete și rachete.

Dar, uneori, notează CNN, cel mai mare ajutor poate veni în cele mai mici pachete: întrerupătoare sofisticate, microcipuri specializate, ochelari de vedere pe timp de noapte, dispozitive de monitorizare sub acoperire, chiar și imprimante 3D.

Un ofițer din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, care s-a prezentat sub numele de „Skif”, a spus că aceste echipamente sunt folosite „pentru a produce dispozitive explozive pe care le putem folosi la sol, pe câmpul de luptă, sau în aer ca muniție pentru drone”.

În timpul „operațiunii antiteroriste” din regiunea Belgorod, „formațiunile naționaliste ucrainene” au fost „blocate și învinse”. Peste 70 de „sabotori” au fost uciși, 4 vehicule de luptă de infanterie și 5 camionete „au fost distruse”, iar ceilalți au fost „împinși” în Ucraina, relatează publicația rusă Kommersant, care citează Ministerul rus al Apărării.

„După ce a fost învins în orașul Artemovsk (numele rusesc al Bahmutului, n.r.), regimul de la Kiev a trecut la punerea în aplicare a actelor teroriste împotriva populației civile. Ieri, după bombardamentele intense de artilerie asupra punctului de control internațional Kozinka, precum și a unor obiective civile din districtul Graivoronski din regiunea Belgorod, o unitate a formațiunii naționaliste ucrainene a invadat teritoriul Federației Ruse”, a comunicat Ministerul Apărării de la Moscova, în informarea sa zilnică.

Mai multe detalii: Rușii anunță că au ucis 70 de „sabotori ucraineni” în regiunea Belgorod. Ceilalți au fost „forțați să plece” în Ucraina

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, este convins că Ucraina nu este capabilă să câștige războiul de agresiune declanșat împotriva ei de Rusia, la 24 februarie 2022, relatează Bloomberg.

„Poziția mea este că, privind realitatea în față, uitându-ne la cifre, privind împrejurările și faptul că NATO nu este pregătită să trimită trupe, este evident că nu va exista nicio victorie pentru bieții ucraineni pe câmpul de luptă”, a declarat Viktor Orban.

„Poziția mea este că, privind realitatea în față, uitându-ne la cifre, privind împrejurările și faptul că NATO nu este pregătită să trimită trupe, este evident că nu va exista nicio victorie pentru bieții ucraineni pe câmpul de luptă”, a declarat Viktor Orban.

Mai multe detalii: Viktor Orban susține că Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia. „Nu va exista nicio victorie pentru bieții ucraineni pe câmpul de luptă”

Duma de Stat a adoptat marţi amendamente la legea cu privire la ieşirea din ţară, astfel încât ofiţerii FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, fostul KGB) de la controlul graniţelor au prerogative extinse şi pot confisca paşapoartele cetăţenilor care nu au voie să călătorească în străinătate, prevederile referindu-se în special la cei care sunt chemaţi în serviciul militar, informează news.ro preluând The Moscow Times.

Potrivit documentului, care a fost înaintat Dumei de Stat de către guvern şi care a fost adoptat printr-o procedură „accelerată”, a doua şi a treia lectură având loc într-o singură zi, ofiţerii FSB de la controlul frontierei vor putea confisca paşapoartele ruşilor care nu au voie să călătorească în străinătate.

Prevederile nu se aplică în cazul celor care au restricţii de a călători pentru că sunt suspectaţi, acuzaţi ca inculpaţi, condamnaţi pentru o infracţiune sau pentru că „se sustrag obligaţiilor impuse de instanţă”, precizează legea. Este vorba de cei care sunt chemaţi la serviciul militar şi care, din acest motiv, sunt limitaţi în dreptul lor de a părăsi Rusia. Conform legii, ei vor trebui să predea paşapoartele autorităţii care a emis documentul (de regulă, acesta este Ministerul Afacerilor Interne). În cazul în care cetăţeanul nu a predat paşaportul, atunci acesta este declarat invalid şi poate fi confiscat la controlul de frontieră.

Confiscarea paşapoartelor îi va afecta inclusiv pe cei care au primit „citaţii electronice”, care restricţionează de asemenea ieşirea din ţară, subliniază avocatul Kaloi Ahilgov. În cazul în care un cetăţean este chemat la serviciul militar sau trimis la un serviciu civil alternativ, paşaportul unui astfel de cetăţean trebuie transferat, în cinci zile lucrătoare, pentru depozitare, la Departamentul de migraţie al Ministerului Afacerilor Interne „până la expirarea restricţiei temporare”.

Moscova susține că i-a respins pe luptătorii despre care spune că au lansat un atac transfrontalier din Ucraina în regiunea Belgorod, relatează Reuters, precizând că afirmația nu a putut fi imediat verificată independent.

Nu a existat prea multă claritate cu privire la cine a ordonat atacul. Rusia a susținut că a fost efectuat de „militanți ucraineni”, respingând rapoartele potrivit cărora aceștia s-au autoidentificat ca fiind o miliție anti-Kremlin de etnie rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există mulți etnici ruși în interiorul Ucrainei și că acest lucru nu înseamnă că nu erau militanți ucraineni, în cele din urmă.

Kievul a dezmințit legătura cu luptătorii partizani ruși, spunând că aceștia acționează independent și nu sunt supuși controlului militar.

Ministerul rus al Apărării susține că rămășițele unităților pe care le-a acuzat pentru atac au fost acum forțate să se întoarcă pe teritoriul ucrainean. În informarea sa zilnică, ministerul a declarat că peste 70 de atacatori au fost uciși.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat pentru agenția de știri de stat RIA că, cu cât Ucraina primește arme mai distructive din partea susținătorilor săi occidentali, cu atât crește riscul unei „apocalipse nucleare”, relatează Reuters.

RIA l-a citat pe Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și un adept al unei linii dure în ceea ce privește invazia țării în Ucraina.

El a subliniat că negarea de către Kiev a implicării în incursiunea armată în regiunea de frontieră rusă Belgorod este „mincinoasă”.

Mai multe detalii: Medvedev amenință cu „apocalipsa nucleară”, pe măsură ce Ucraina primește arme tot mai distructive din Occident

Mai multe țări, inclusiv Polonia, au început deja să instruiască piloții ucraineni pentru a utiliza avioane de luptă F-16 construite în SUA, a declarat marți șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, potrivit The Kyiv Independent.

„Va dura ceva timp, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a declarat Borrell reporterilor înainte de o reuniune a miniștrilor apărării din UE. El nu a menționat ce alte țări au început antrenamentul.

O sursă din cadrul guvernului polonez a confirmat informațiile despre antrenamentul F-16 pentru publicația ucraineană Ukrinform. Un anunț oficial va fi făcut în curând, a spus sursa.

Marea Britanie și Olanda au convenit pe 17 mai să creeze o coaliție internațională pentru a furniza F-16 Ucrainei. Pe 20 mai, SUA au declarat, de asemenea, că se vor alătura inițiativei, la fel ca Portugalia și Danemarca.

Potrivit ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba, unele țări și-au exprimat disponibilitatea de a instrui soldații ucraineni pentru a opera avioane de luptă occidentale, iar altele sunt pregătite să furnizeze avioanele.

Până în prezent, Ucraina a primit 14 avioane de vânătoare MiG-29 din epoca sovietică de la Polonia și 13 de la Slovacia.

Cu toate acestea, Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru F-16, construit în SUA, care este în serviciu din anii 1970 și este operat de peste 20 de națiuni.

Criticii susțin că reticența aliaților de a furniza Ucrainei avioane de luptă occidentale și rachete cu rază lungă de acțiune ar putea prelungi războiul de agresiune al Rusiei și ar putea duce la mii de morți.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut un presupus agent al serviciului de informații militare rus, Direcția principală de informații (cunoscută sub numele de GRU), în regiunea Cerkasî, pentru colectarea de date privind mișcările militare și sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Persoana reținută este un rezident al regiunii Herson, care ar fi fost recrutat de GRU la începutul invaziei la scară largă, a raportat SBU, marți.

Serviciile secrete militare rusești l-au contactat pe presupusul infractor prin intermediul Telegram, instruindu-l să desfășoare activități de recunoaștere și subversive, dându-se drept o persoană strămutată, potrivit SBU.

Acesta era interesat în special de locațiile sistemelor de apărare aeriană, de spitalele militare ucrainene, precum și de fabrici, poduri și baraje.

SBU a raportat că l-a prins pe presupusul spion în flagrant, făcând înregistrări ale infrastructurii critice și trimițând datele către responsabilii săi din GRU.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă închisoare pe viață sub acuzația de trădare comisă în timpul legii marțiale.

Rușii au precizat într-o declarație de presă emisă marți că „reprezentanți ai formațiunilor armate ucrainene” au atacat regiunea Belgorod. Potrivit acestora, uicrainenii au bombardat clădiri rezidențiale, administrative și infrastructură civilă cu artilerie și mortiere, scrie The Guardian.

„Comitetul de anchetă al Rusiei a inițiat o cauză penală pe baza infracțiunilor prevăzute la articolele 205, 317, 105, 167, 222, 222.1 din Codul penal al Federației Ruse (act terorist, atentat la viața agenților de aplicare a legii, tentativă de omor, distrugerea sau deteriorarea intenționată a proprietății, circulația ilegală de arme și explozibili).”

Potrivit anchetei, la 22 mai 2023, reprezentanți ai formațiunilor armate ucrainene au atacat districtul Graivoronsky din regiunea Belgorod. Clădirile rezidențiale și administrative, instalațiile de infrastructură civilă au fost supuse bombardamentelor cu mortiere și artilerie. Mai mulți civili au fost răniți ca urmare a acestor acte criminale.

În prezent, sunt în curs de desfășurare măsuri de investigare și operaționale menite să stabilească identitatea atacatorilor și toate circumstanțele incidentului.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a afirmat că dronele au fost doborâte de apărarea aeriană deasupra orașului Belgorod și în alte părți ale regiunii, marți, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit datelor preliminare, nu există victime, a adăugat Gladkov.

Canalele rusești de Telegram au raportat, de asemenea, atacuri cu drone împotriva unei clădiri FSB și, posibil, a unei clădiri a Ministerului de Interne din Belgorod.

The Kyiv Independent nu a putut verifica independent aceste afirmații.

În cursul zilei de astăzi, același guvernator a raportat că doi civili, un bărbat și o femeie, au fost răniți în așezările care ar fi fost atacate de partizanii ruși.

Guvernatorul Belgorodului a făcut apel la locuitorii din districtul Grayvoron, unde se presupune că au loc cele mai puternice confruntări între trupele de securitate și cele de partizani, să nu se întoarcă în casele lor până când nu va fi sigur.

Suspilne, radiodifuzorul de stat ucrainean, relatează marți că a avut loc o întrerupere a alimentării cu energie electrică în Herson, ca urmare a acțiunilor militare rusești, potrivit The Guardian.

„În Herson, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă temporar în microdistrictul Korabel. Lucrătorii din domeniul energiei repară linia de rezervă avariată de bombardamentele trupelor rusești. Sunt posibile întreruperi în alimentarea cu apă. După finalizarea lucrărilor, energia electrică va fi furnizată stabil.”, a declarat șeful regiunii orașului, Roman Mrochko

Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

Forțele ucrainene controlează în continuare marginea de sud-vest a orașului Bahmut, iar luptele din oraș au scăzut în intensitate, a afirmat marți ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, potrivit The Guardian.

Potrivit Reuters, ea a scris pe Telegram că forțele Kievului au făcut unele progrese „pe flancurile de la nord și sud de Bahmut” și că forțele ruse, care susțin că au cucerit orașul în sine, continuă să elibereze zonele pe care le controlează.

Forțele de securitate rusești s-au confruntat au fosta atacate de grupuri de voluntari pe 19 și 22 mai, în cel puțin trei locații din regiunea rusă Belgorod, cele mai violente lupte având loc în apropiere de orașul Grayvoran, a raportat Serviciul de informații al apărării din Marea Britanie la 23 mai, potrivit The Kyiv Independent.

În timp ce identitatea partizanilor rămâne neconfirmată, unitățile rusești antiguvernamentale care declară că luptă de partea Ucrainei, Corpul voluntarilor ruși și Legiunea Libertate pentru Rusia, au revendicat responsabilitatea.

Autoritățile ruse au evacuat mai multe sate și au desfășurat forțe de securitate suplimentare în zonă.

„Rusia se confruntă cu o amenințare de securitate pe mai multe planuri, din ce în ce mai serioasă, în regiunile sale de frontieră, cu pierderi de avioane de luptă, atacuri cu dispozitive explozive improvizate pe liniile de cale ferată și, în prezent, acțiuni directe ale partizanilor”, scrie în raportul de informații.

„Rusia va folosi aproape cu siguranță aceste incidente pentru a susține narațiunea oficială că este victima în război”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat, marți, că Rusia a pierdut 204.360 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă în februarie 2022, cu un număr estimat de 480 de victime la 22 mai, notează The Kyiv Independent.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.789 de tancuri, 7.419 vehicule blindate de luptă, 6.139 de vehicule și rezervoare de combustibil, 3.318 sisteme de artilerie, 565 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 327 de sisteme de apărare aeriană, 309 avioane, 295 de elicoptere, 2.864 de drone și 18 ambarcațiuni.

Guvernatorul regiunii ruse Belgord, Viaceslav Gladkov, a anunțat continuarea „operațiunii antiteroriste” împotriva grupurilor armate despre care autoritățile ruse spun că au intrat în regiune la 22 mai, relatează Ukrainska Pravda.

„Despre situația din districtul Grayvoron. Teritoriul este curățat de Ministerul Apărării împreună cu organele de drept. Dar încă nu merită să vă întoarceți la casele voastre”, a scris oficialul pe Telegram, adăugând că în localitățile în care au intrat grupurile armate există doi civili răniți care nu au putut ajunge la forțele de securitate rusești.

Nu există morți în rândul populației civile astăzi, a mai precizat Gladkov.

„Toate acțiunile necesare sunt întreprinse de forțele de ordine. Așteptăm finalizarea operațiunii antiteroriste, care a fost anunțată ieri”, a adăugat guvernatorul.

Viaceslav Gladkov a anunțat luni, 22 mai, că „un grup de sabotaj și recunoaștere” al Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU) a trecut granița și s-a infiltrat în regiune.

În noaptea de 23 mai, forțele ruse au folosit „până la patru” drone Shahed, de fabricație iraniană, pentru atacuri pe teritoriul Ucrainei, toate fiind doborâte de forțele de apărare, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook, relatează Ukrainska Pravda.

„Preliminar. În această noapte, inamicul a folosit până la 4 «Shahed» pentru lovituri, toate au fost doborâte. Informațiile sunt în curs de actualizare”, se precizează în raportul citat.

Anterior, în noaptea de 22 mai, forțele ruse au atacat instalațiile militare și de infrastructură ale orașului Dnipro, lansând 16 rachete de diferite tipuri și 20 de drone. Patru rachete de croazieră și toate dronele au fost doborâte de Forțele Aeriene, au precizat autoritățile ucrainene.

Din cauza intensificării bombardamentelor din partea Federației Ruse, autoritățile din regiunea ucraineană Sumî au anunțat evacuarea persoanelor din comunitățile de frontieră din districtul Akhtyrsky, relatează Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

Potrivit oficialilor locali, forțele rusești au vizat, luni, 22 mai, comunitățile Bilopillia, Myropillia, Yunakivka, Novoslobidske și Velyka Pysarivka. Oficialii au înregistrat 80 de lovituri cu mortiere, lansatoare de grenade, rachete și artilerie în aceste așezări.

„Inamicul și-a sporit în mod semnificativ puterea de foc pe teritoriul comunităților de frontieră din districtul Akhtyrsky. Pentru a preveni pierderea de vieți omenești în aceste comunități, se iau măsuri pentru a asigura siguranța locuitorilor, inclusiv transportul celor care doresc, în locuri sigure. Aceste comunități sunt dotate cu mijloace de transport”, a transmis Administrația militară regională din Sumî.

Autoritățile locale au subliniat că situația din regiune este sub control și a îndemnat locuitorii să rămână calmi și să folosească doar sursele oficiale de informare.

Regiunea Sumî se află la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia și a fost ținta atacurilor lansate de peste graniță de când părți ale regiunii au fost eliberate de sub controlul rusesc la începutul lunii aprilie 2022.

Mai multe canale rusești de Telegram relatează despre o lovitură asupra biroului Serviciului Federal de Securitate din regiunea rusă Belgorod, notează Ukrainska Pravda.

Potrivit canalului SOTA, atacul asupra clădirii FSB a fost confirmat de canalul pro-guvernamental de Telegram Rybar (blocat pe teritoriul Ucrainei – n.r.). Aceleași surse notează că a fost atacată și clădirea Ministerului de Interne local.

Canalul Readovka a confirmat, de asemenea, informația despre explozia de la clădirea FSB.

„În Belgorod, probabil că au fost lansați explozibili de la o dronă asupra clădirii FSB. Pe acoperișul uneia dintre clădiri se vede fum. Drumul spre clădire este blocat. Pompierii și serviciile operaționale sunt deja la fața locului”, notează canalul citat.

Guvernatorul regiunii Belgorod din Federația Rusă, Viaceslav Gladkov, a declarat luni, 22 mai, că un „grup de sabotaj și recunoaștere al Forțelor Armate ale Ucrainei” a intrat pe teritoriul districtului Graivoronski.

Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui Ucrainei, a dat asigurări că Kievul nu are legătură directă cu bombardamentele din regiunea rusă Belgorod din 22 mai.

Statele Unite au ca prioritate dotarea Ucrainei cu avioane de luptă F-16 și vor depune eforturi pentru a atinge acest obiectiv în lunile următoare, a transmis Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în timpul unei ședințe de informare de luni, scrie European Pravda, conform Ukrainska Pravda.

„Președintele [Joe Biden – n.r.] a precizat foarte clar că vom începe să instruim militarii ucraineni în pilotarea avioanelor F-16 și că vom lucra cu aliații și partenerii noștri pentru a furniza Ucrainei avioane F-16”, a declarat oficialul Departamentului de Stat.

„Nu pot anunța când sau cum se va întâmpla acest lucru sau din ce țări vor veni. Cu toate acestea, aceasta [furnizarea de avioane F-16] este prioritatea noastră și vom începe să o punem în aplicare în lunile următoare”, a adăugat el.

Miller a subliniat că Statele Unite, la fel ca și alte țări, nu sunt de acord cu utilizarea armelor occidentale pentru a lovi teritoriul rusesc.

„Dar cred că este important să reamintim tuturor că, bineînțeles, Rusia a fost cea care a început acest război. Rusia este cea care continuă să atace civilii ucraineni. Și Rusia este cea care bombardează școli, spitale și infrastructuri civile”, a spus el.

„Așadar, depinde de Ucraina să decidă cum vrea să își desfășoare operațiunile militare. Dar Rusia este agresorul în acest război”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Ministrul portughez de externe, João Gomes Cravinho, a exclus posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane F-16, dar a declarat că țara sa este pregătită să antreneze piloți ucraineni, scrie ziarul Diário de Notícias, citat de The Kyiv Independent.

„Avem piloți și instructori foarte buni, iar aceștia sunt disponibili să lucreze cu colegii din alte țări care au, de asemenea, F-16 pentru a antrena piloți ucraineni”, a declarat Cravinho, citat de Diário de Notícias.

Potrivit lui Cravinho, aprovizionarea Ucrainei cu avioane F-16 nu este în prezent o opțiune, deoarece „Portugalia nu are un număr nelimitat de avioane”.

Cu toate acestea, Cravinho a lăsat să se înțeleagă că Portugalia ar putea fi deschisă la solicitări din partea ucrainenilor în ceea ce privește piesele pentru întreținerea avioanelor, notează Diário de Notícias.

Marea Britanie și Olanda au convenit pe 17 mai asupra unei „coaliții de avioane de luptă” pentru Ucraina. La 20 mai, SUA au declarat, de asemenea, că se vor alătura inițiativei, la fel ca Portugalia și Danemarca.

Până în prezent, Ucraina a primit 14 avioane de vânătoare MiG-29 din epoca sovietică de la Polonia și 13 de la Slovacia.

Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru F-16, construit în SUA, care este în serviciu din anii 1970 și este operat de peste 20 de națiuni.

Orașele Bahmut și Marinka din estul Ucrainei continuă să fie „epicentrul luptelor”, transmite luni Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, conform CNN.

Douăzeci și cinci de „angajamente de luptă” au avut loc în jurul orașelor Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, se arată în raportul armatei ucrainene.

„Luptele pentru orașul Bahmut continuă. Ocupanții au efectuat lovituri aeriene în apropiere de Bahmut și Ivanivske”, a precizat Statul Major General. „Forțele de apărare ucrainene au respins numeroase atacuri inamice în apropierea orașului Marinka. În plus, satul Pobieda din regiunea Donețk a fost bombardat de inamic”.

Atacurile rusești au lovit blocuri rezidențiale, case particulare, o grădiniță și alte facilități de infrastructură civilă, rănind unii civili, potrivit Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Ei continuă să distrugă infrastructura civilă în apropierea liniei de contact” în direcțiile Zaporojie și Herson, adaugă sursa citată.

Potrivit armatei ucrainene, un atac masiv cu rachete a vizat instalațiile de infrastructură civilă și critică a Ucrainei din oraşele Dnipro, Zaporojie și așezări din regiunea Harkov.

Armata ucraineană a anunţat luni că a distrus un elicopter de atac rusesc Mi-24 în regiunea Donețk, informează The Kyiv Independent. Potrivit sursei citate, elicopterul încerca să efectueze un atac asupra unei localităţi din regiunea Doneţk.

Armata ucraineană a folosit un sistem portabil de apărare antiaeriană 9K38 Igla pentru a doborî elicopterul, care s-a prăbușit în apropiere de orașul Horlivka, pe teritoriul controlat de forțele ruse.

Armata ucraineană mai transmite că forțele ucrainene au doborât 294 de elicoptere rusești de la începutul invaziei la scară largă.

Echipele de căutare ucrainene au găsit 50 de cadavre ale unor persoane dispărute numai în ultima lună în zonele ocupate anterior de forțele ruse, a declarat comisarul ucrainean pentru persoanele dispărute în circumstanțe speciale, Oleh Kotenko, transmite CNN.

Comisarul ucrainean pentru persoanele dispărute în circumstanțe speciale, Oleh Kotenko, a declarat că trupurile au fost descoperite în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov. Potrivit lui Kotenko, comisia continuă să caute posibile morminte pe teritoriile dezocupate.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că aproximativ 23.000 de persoane au fost considerate oficial dispărute de la începutul războiului, declanşat de Rusia.

„De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, zeci de mii de persoane au fost date dispărute. Marea majoritate a acestora au fost găsite. Cu toate acestea, aproximativ 23.000 de persoane au fost confirmate oficial ca fiind date dispărute în circumstanțe speciale ca urmare a operațiunilor militare”, a declarat Ministerul Afacerilor Interne la începutul acestei luni, când a lansat un registru al persoanelor dispărute.

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că războiul din Ucraina a intrat „într-o etapă critică”, în timpul discursului din parlament după vizita sa la summitul G7 din Japonia, transmite Sky News.

El a mai spus că Occidentul susține Ucraina și că „libertatea trebuie să învingă”.

„Putin ar trebui să știe că nu plecăm nicăieri”, a spus el. Premierul a reiterat, de asemenea, sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a mai spus acesta.

În urma bombardamentelor din districtul Graivoronski din Belgorod au fost rănite opt persoane, a declarat Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii, în timpul unei transmisiuni în direct pe rețeaua de socializare rusă VKontakte, relatează The Guardian.

Viaceslav Gladkov, guvernatorul Belgorodului, a introdus măsuri de urgență împotriva terorismului.

„Pentru a asigura siguranța cetățenilor din regiunea Belgorod, astăzi a fost introdus regimul juridic al operațiunii antiteroriste, care stabilește măsuri speciale și restricții temporare”, a transmis oficialul.

Potrivit acestuia, se suspendă activitățile industriilor periculoase și a organizațiilor care utilizează substanțe explozive, radioactive, chimice și biologice periculoase.

De asemenea, guvernul regiunii Belgorod va restricționa circulația vehiculelor și a pietonilor pe străzi și drumuri.

Preşedintele Zelenski a lăudat sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit acestuia, apărarea aeriană a doborât „25 din 25” de drone kamikaze Shahed, de fabricație iraniană, între duminică seara și luni dimineața. „Un rezultat excelent”, spune el, conform Sky News.

„Și fiecare astfel de doborâre înseamnă vieți salvate, infrastructură salvată. Vă mulțumesc”.

Cu toate acestea, el spune că unele rachete rusești au reușit să treacă de apărarea antiaeriană a Ucrainei, inclusiv în Dnipro, Harkov, Odesa, Liov, Kiev și Zaporojie.

El spune că Ucraina lucrează cu partenerii occidentali pentru a asigura sisteme de apărare antiaeriană „pe deplin dezvoltate” pentru „toate orașele și comunitățile noastre”.

We have already started preparing for this and the coming weeks. We are expecting new meetings and negotiations, so far to a greater extent – ​​visits to us, to our state. We will continue our intensive foreign policy, various non-standard formats, maximum useful attention of the… pic.twitter.com/QDreO5Wn7m

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 22, 2023

Urmărește-ne pe Google News