Război în Ucraina, ziua 455 | Rușii anunță „finalizarea operațiunii antiteroriste” din regiunea rusă Belgorod. Bilanțul anunțat de guvernator

Congressmenii americani din ambele partide, Democrat și Republican, i-au trimis o scrisoare președintelui american Joe Biden în care îl îndeamnă să transfere bunurile rusești înghețate în Ucraina, potrivit unui comunicat de presă din 23 mai al biroului congresmanului Adam Schiff, scrie The Kyiv Independent.

Semnatarii scrisorii au scris că precedentele trecute, cum ar fi Legea Internațională a Puterilor Economice de Urgență și fostul președinte al SUA George W. Bush, care a transferat 1,7 miliarde de dolari din fonduri guvernamentale irakiene victimelor terorismului din SUA, au deschis calea pentru ca SUA să „reutilizeze banca centrală rusă”.

Fiecare dolar „face o diferență mare” în efortul de război al Ucrainei, având în vedere că cerințele bugetare actuale ale țării sunt estimate la 5 miliarde de dolari în fiecare lună.

Eforturile de reconstrucție postbelice ale Ucrainei vor dura peste 10 ani și vor costa peste 411 miliarde de dolari, se mai arată în comunicatul de presă.

Recomandări

Afacerile românești ale familiei Irinei Vlah, candidata prorusă la președinția Republicii Moldova. Opozanta Maiei Sandu, decorată de patriarhul Kirill

Școala de Economie din Kiev a raportat la sfârșitul lunii martie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat daune de peste 138 de miliarde de dolari în toată țara, inclusiv daune estimate la 36,2 miliarde de dolari aduse infrastructurii.

Germania va cumpăra 18 tancuri Leopard 2 și 12 obuziere autopropulsate pentru a reface stocurile epuizate de livrările către Ucraina, a declarat pentru Reuters un membru al comisiei parlamentare pentru buget care a aprobat achiziția miercuri, potrivit The Guardian.

Comanda de tancuri va ajunge la 525,6 milioane EUR, în timp ce obuzierele au un preț de 190,7 milioane EUR. Toate urmează să fie livrate cel târziu până în 2026, se arată în documentele Ministerului Finanțelor destinate parlamentului.

Achiziția include o opțiune pentru alte 105 tancuri pentru aproximativ 2,9 miliarde de euro, a informat Reuters.

Germania a furnizat Ucrainei 18 tancuri Leopard 2 de la invazia rusă de anul trecut și a declarat că intenționează să acopere deficitul cu tancuri noi, cât mai curând posibil.

Cele 12 obuziere fac parte din planurile Ministerului Apărării, aprobate de parlamentul german în martie, pentru a cumpăra până la 28 de obuziere ca înlocuitori.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Forțele ruse încearcă să-și consolideze pozițiile pe flancurile suburbiilor din Bahmut, bazându-se pe bombardamente constante pentru a atinge acest obiectiv, a informat miercuri adjunctul ministrului apărării Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Maliar, numărul total de atacuri rusești a scăzut pe măsură ce unitățile sunt înlocuite.

Între timp, trupele ucrainene fac „progres treptat”, a spus Maliar. Trupele ucrainene controlează încă o parte din zona de sud-vest a orașului.

Pe 23 mai, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că forțele ruse au încercat fără succes să avanseze spre satul Hromove de lângă Bahmut.

După o campanie de 10 luni de capturare a lui Bakhmut, fondatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a pretins controlul complet al orașului pe 21 mai.

The Kyiv Independent a raportat pe 22 mai că Bahmut a fost efectiv ocupat de trupele ruse. Deși nu a fost încă confirmat de guvernul ucrainean, este evident atât pe baza declarațiilor oficiale, cât și a celor făcute de soldații de pe teren către Kyiv Independent.

Cu toate acestea, forțele ucrainene sunt încă angajate în luptă în jurul lui Bahmut, după cum a raportat Maliar pe 22 mai.

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Introduse la începutul acestui an, bombele ghidate ale Rusiei pot fi lansate dincolo de raza de acțiune efectivă a sistemelor de apărare antiaeriană ucrainene, lăsând Ucrainei, deocamdată, opțiuni limitate pentru a le contracara, scrie The Kyiv Independent.

⚡️Today, the enemy carried out 1 airstrike on the territory of the Velikopysarovska community, — Sumy Regional Military Administration reported.

For preliminary information – all without victims and destruction of civil infrastructure. pic.twitter.com/11yWbvWQLM

— FLASH (@Flash_news_ua) May 24, 2023

Regiunea Sumî este situată la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia.

Ea a fost ținta atacurilor zilnice ale Rusiei de peste graniță de când părți ale regiunii au fost eliberate de sub controlul rusesc la începutul lunii aprilie 2022.

Forțele de ocupație rusești din regiunea Luhansk se pregătesc să răpească mai mulți copii sub pretextul fals de a efectua „examinări medicale”, a raportat Centrul Național de Rezistență, marți, potrivit The Kyiv Independent.

Centrul Național de Rezistență a raportat anterior, pe 12 aprilie, că peste 100.000 de copii ucraineni din regiunile Donețk și Luhansk au fost recomandați pentru așa-numitul „tratament medical”.

Majoritatea copiilor ucraineni au fost recomandați pentru tratament medical în Rusia, iar părinții nu pot refuza tratamentul fără a fi amenințați cu pierderea drepturilor părintești, a precizat centrul.

De la începutul anului 2023, 75.000 de copii din regiunea Donețk au fost supuși unor examinări medicale, dintre care 39.000 au fost „prescrise pentru a urma un tratament” în Rusia, potrivit raportului.

Patologii au fost „detectate” la 66.000 dintre cei 94.000 de copii examinați în regiunea Luhansk, a scris Centrul Național de Rezistență.

Unii medici fac presiuni asupra părinților pentru ca aceștia să dea mită, pentru ca ei să nu raporteze nicio boală, a adăugat Centrul Național de Rezistență.

Kremlinul a declarat că „nu este un secret” că tot mai multe echipamente militare occidentale sunt folosite de forțele armate ucrainene, în urma unor rapoarte potrivit cărora vehicule militare fabricate în SUA au fost utilizate în atacul transfrontalier de luni de către cetățeni ruși anti-Putin, potrivit CNN.

„Nu este un secret pentru noi că implicarea directă și indirectă a acestor țări occidentale în acest conflict crește în fiecare zi”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov reporterilor.

„Nu este un secret pentru noi că tot mai multe echipamente intră în serviciul forțelor armate ale Ucrainei, ale regimului de la Kiev. De asemenea, nu este un secret că această tehnică este folosită împotriva armatei noastre”, a spus Peskov.

Comentariile sale vin în urma unor informații care circulă pe rețelele de socializare potrivit cărora o serie de vehicule folosite de grupurile rusești care se opun președintelui Vladimir Putin pentru raidul lor transfrontalier în regiunea Belgorod au fost fabricate în SUA.

CNN a identificat cel puțin trei vehicule MaxxPro MRAP diferite de fabricație americană în videoclipuri care se presupune că provin din incursiune, prin geolocalizarea și analiza marcajelor de pe vehicule, precum și prin compararea acestora cu imagini oficiale ale vehiculelor.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a calificat miercuri raidul transfrontalier din Belgorod drept un „act terorist” și a avertizat că Rusia va răspunde „prompt și extrem de dur” la orice altă tentativă, scrie The Guardian.

Șoigu a mai afirmat că peste 70 de sabotori au fost uciși, precum și autovehicule și vehicule blindate.

CNN nu a putut verifica în mod independent afirmația lui Șoigu.

„În timpul operațiunii antiteroriste, formațiunile naționale au fost blocate și înfrânte”, a declarat acesta în timpul unei întâlniri televizate.

„Vom continua să răspundem prompt și extrem de dur la astfel de acțiuni ale militanților ucraineni”, a spus el.

Ministerul rus al Apărării a transmis miercuri că forțele ucrainene au atacat cu drone marine, fără succes, nava flotei de recunoaștere din Marea Neagră, scrie The Guardian.

„Astăzi, la ora 05:30, forțele armate ucrainene au făcut o încercare nereușită de a ataca nava Ivan Khurs a flotei din Marea Neagră cu trei ambarcațiuni rapide fără pilot. (Nava Ivan Khurs) îndeplinește sarcini pentru a asigura siguranța funcționării gazoductelor Turkish Stream și Blue Stream în zona economică exclusivă a Republicii Turcia.”, transmite Ministerul rus al Apărării.

Ministerul a transmis că toate dronele navale au fost distruse de nave rusești la 140 km nord-est de Bosfor. Nava Ivan Khurs a flotei din Marea Neagră continuă să își îndeplinească sarcinile.

Nava Ivan Khurs este o navă de recunoaștere.

Serghei Narîșkin, șeful SVR, a acuzat Washingtonul și Londra că au zădărnicit eforturile de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina și că închid ochii la ceea ce a spus că este o creștere a „terorismului și a violenței” asupra civililor din partea Ucrainei, scrie The Guardian.

Reuters relatează că, în remarcile făcute la un forum de securitate din afara Moscovei la care au participat oficiali străini din domeniul securității, Narîșkin și-a exprimat satisfacția că majoritatea țărilor din Asia, Africa și America Latină nu au impus sancțiuni Rusiei din cauza acțiunilor sale în Ucraina, în ciuda a ceea ce el a numit presiuni colosale din partea Washingtonului pentru a face acest lucru.

De asemenea, el a acuzat ceea ce a numit „elita euro-atlantică” că refuză să renunțe în mod voluntar la conducerea lor, în timp ce fac tot ce pot pentru a împiedica ascensiunea a ceea ce el a numit centre alternative de putere.

„Perioadele turbulente sunt, în esență, un test al măsurii în care națiunile și popoarele și-au păstrat adevăratele fundamente”, a declarat Narîșkin. „Țările noastre, spre deosebire de Occident, au păstrat o marjă semnificativă de putere și profunzime strategică în această privință”, a spus el.

„Mă refer la o legătură cu dimensiunea spirituală a existenței, tradiții care în SUA și Europa au cedat de mult timp locul pozitivismului, cultului succesului material și satanismului pur și simplu”, a spus Narîșkin.

Biroul Procurorului General a declarat pentru Reuters, miercuri, că Ucraina investighează rolul probabil al Belarusului în transferul ilegal de copii ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia, scrie The Kyiv Independent.

Reuters a citat un raport publicat de membri ai opoziției belaruse în exil, potrivit căruia 2.150 de copii ucraineni, inclusiv orfani cu vârste cuprinse între șase și 15 ani, au fost mutați cu forța în tabere de recreere și sanatorii de pe teritoriul belarus.

Dictatorul belarus Alexander Lukașenko este acuzat în raport că a facilitat personal relocarea forțată a orfanilor ucraineni pe teritoriul belarus, ceea ce l-ar implica în crime de război.

Pe 27 aprilie, APCE a adoptat o rezoluție prin care îl recunoaște pe Lukașenko ca fiind potențial complice la deportarea forțată a copiilor ucraineni de către Rusia, pe fondul războiului.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis pe 17 martie mandate de arestare pentru dictatorul rus Vladimir Putin, precum și pentru Maria Lvova-Belova, oficialul rus care ar fi supravegheat deportările forțate a zeci de mii de copii ucraineni în Rusia.

Peste 19.000 de copii au fost răpiți în Rusia, potrivit unei baze de date naționale ucrainene, în timp ce alte mii de copii sunt încă de negăsit.

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Ucraina a aprobat trecerea la noul calendar iulian de la 1 septembrie, ceea ce înseamnă că ucrainenii vor sărbătorii Crăciunul pe 25 decembrie, în loc de 7 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Alte sărbători cu o dată fixă vor fi de asemenea mutate, în timp ce schimbarea nu se va aplica Paștelui, deoarece data acestuia fluctuează.

Potrivit Bisericii, în ciuda deciziei Sinodului din 24 mai, parohiile și mănăstirile pot continua să folosească vechiul calendar.

Consiliul local al Bisericii urmează să aprobe trecerea la 27 iulie 2023. Cu toate acestea, șeful Bisericii, mitropolitul Epifanie și alți câțiva episcopi au declarat pentru BBC Ucraina că mutarea a fost decisă și se va întâmpla așa cum a fost planificată.

În cele mai recente cifre privind migrația, publicate miercuri, 6.003 persoane au emigrat din Rusia în Finlanda în 2022, ceea ce reprezintă cel mai mare număr din ultimii peste 30 de ani, potrivit Institutului național de statistică din Finlanda, scrie CNN.

Statistics Finland a precizat că 1.958 de persoane au emigrat în Finlanda din Uniunea Sovietică în 1990 și 5.515 persoane au făcut acest lucru în 1991.

„În anii de după prăbușirea Uniunii Sovietice, 1992-1995, au existat aproximativ 1.700-2.600 de emigrări din Rusia, pe an”, potrivit instituției. Iar până în 2021, „emigrarea din Rusia a rămas sub 3.100″ pe an.

Potrivit Statisticii Finlandei, „a existat un număr record de 49.998 de emigrări în Finlanda în 2022″ în total, în comparație cu anii precedenți, în care au fost între 29.000 și 36.000 pe an. Cifrele nu includ ucrainenii care stau în Finlanda sub protecție temporară și persoanele care cer azil.

„Operațiunea antiteroristă” care a fost în vigoare de la o incursiune în regiunea Belgorod din sud-vestul Rusiei a unor cetățeni ruși anti-Putin aliniați cu Ucraina a fost dezactivată, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Gladkov, scrie CNN.

Într-o postare pe Telegram, Gladkov a oferit, de asemenea, o actualizare cu privire la o serie de atacuri care au avut loc în regiune în noaptea de marți spre miercuri.

Gladkov a declarat că orașul Belgorod și împrejurimile sale au fost vizate de Forțele Armate ale Ucrainei, „atacate de o dronă pe timp de noapte”, iar un dispozitiv exploziv a fost „aruncat de o aeronavă fără pilot”.

El a precizat că orașul a fost ținta a opt focuri de armă în ultimele zile, o dronă fiind, de asemenea, doborâtă la sud de oraș, în Nijni Olșaneț, fără a provoca pagube.

Legiunea Libertate pentru Rusia a declarat pe Telegram la începutul zilei de marți că ea și un alt grup, Corpul Voluntarilor Ruși, „continuă să elibereze regiunea Belgorod!”.

Ministerul rus al Apărării a declarat că luptătorii care au trecut luni din Ucraina în regiunea Belgorod din vestul Rusiei au fost împinși înapoi pe teritoriul ucrainean.

Ucraina nu va putea adera la NATO atâta timp cât războiul va continua, a declarat miercuri șeful alianței, Jens Stoltenberg, potrivit The Guardian.

„Cred că toată lumea și-a dat seama că, a deveni membru în mijlocul unui război, nu este pe ordinea de zi”, a declarat acesta, potrivit Reuters, la un eveniment organizat de German Marshall Fund of the US la Bruxelles.

„Problema este ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat să participe personal la următorul summit NATO, care va avea loc la Vilnius, în iulie, și a declarat anterior că acesta ar fi un moment oportun pentru o declarație politică despre perspectiva aderării Ucrainei la NATO.

Armata privată rusă Wagner a pierdut peste 20.000 de luptători în bătălia prelungită pentru Bahmut, potrivit șefului Evgheni Prigojin, potricit The Kyiv Independent.

Acesta a spus că aproximativ 20% din cei 50.000 de prizonieri ruși recrutați pentru a lupta în cele 15 luni de război au murit în orașul din estul Ucrainei, potrivit Reuters.

Cifra a fost în contrast puternic cu afirmațiile Moscovei, care susține că a pierdut puțin peste 6.000 de soldați în război, și este mai mare decât estimarea oficială a pierderilor sovietice în războiul din Afganistan, de 15.000 de soldați între 1979 și 1989.

Ucraina nu a spus câți dintre soldații săi au murit de la începutul invaziei rușilor.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că va cheltui 1,5 miliarde de euro în Ucraina, anul viitor, pentru a sprijini infrastructura și economia, a declarat o sursă de rang înalt din cadrul băncii, potrivit The Guardian.

Această sumă se adaugă la cele 3 miliarde de euro deja prevăzute pentru 2022 și restul anului 2023.

Fondurile au ajutat economia să continue să funcționeze, au împiedicat o plecare a băncilor, iar funcționarii publici au continuat să fie plătiți.

Anul trecut, banca, fondată în 1991, după războiul rece, pentru a sprijini Europa de Est, a alocat 1,7 miliarde de euro, cu cheltuieli semnificative pentru reconstrucția rețelelor de gaze și de căi ferate.

Banca Mondială a estimat că va fi nevoie de 11 miliarde de euro pentru investiții critice și prioritare de reconstrucție și redresare în 2023.

Rusia s-a luptat să mențină disciplina în armata sa pe tot parcursul războiului din Ucraina, dar problemele sale „s-au înrăutățit cel mai probabil” din octombrie 2022, după primul val de mobilizare, a raportat Ministerul britanic al Apărării, miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit unor jurnaliști ruși independenți, citați de minister, din ianuarie până în mai 2023, tribunalele militare rusești au audiat 1.053 de cazuri de personal care a lipsit fără permisie, mai multe decât în tot anul 2022.

Înregistrările tribunalelor arată că majoritatea celor găsiți vinovați de absențe fără permisie sunt în prezent condamnați cu suspendare, ceea ce înseamnă că ar putea fi redistribuiți pe frontul din Ucraina, a scris ministerul în ultima sa actualizare a informațiilor.

Serviciul rusesc al RFE/RL a relatat pe 15 martie că Ministerul rus al Apărării va începe o nouă campanie de recrutare la 1 aprilie, urmând să încheie contracte cu 400.000 de soldați profesioniști.

Kremlinul a negat lansarea unui al doilea val de mobilizare, dar au existat rapoarte potrivit cărora birourile de înrolare militară au început să trimită citații bărbaților din orașele rusești.

Adunarea Organizației Mondiale a Sănătății a adoptat miercuri o moțiune prin care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv atacurile asupra unităților medicale.

Moțiunea a fost adoptată cu 80 de voturi pentru, 9 împotrivă, cu 52 de abțineri și 36 de țări absente, a informat Reuters.

În moțiunea inițiată de țările din Occident și prezentată la reuniunea anuală a agenției ONU se solicită și o evaluare a impactului agresiunii Rusiei asupra sectorului sănătății.

Nu a existat nicio reacție imediată din partea Rusiei, deși a înaintat o contra-propunere care recunoaște urgența sanitară din Ucraina, dar nu făcea nicio mențiune despre propriul rol în război.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a plecat, miercuri, într-o vizită de lucru de două zile în Rusia, a anunţat miercuri serviciul său de presă, relatează CNN.

Lukaşenko urmează să participe la Forumul Economic Eurasiatic şi are programate convorbiri, miercuri, cu liderul rus Vladimir Putin.

Kremlinul a confirmat anterior jurnaliştilor că Putin are programate discuţii cu Lukaşenko în cadrul Consiliului Economic Suprem Eurasiatic.

Consiliul Economic Eurasiatic Suprem este alcătuit din şefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgîzstan şi Rusia.

Între decembrie 2022 şi mai 2023, trupele ruseşti au reuşit să captureze doar câteva sute de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina, iar Moscova a plătit un preţ enorm, în morţi şi răniţi, pentru aceste câştiguri limitate, transmite Business Insider.

Pe baza estimărilor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, în perioada de cinci luni dintre 2 decembrie 2022 şi 2 mai 2023, forţele ruse au cucerit aproximativ 870 de kilometri pătraţi de teritoriu în estul Ucrainei, ceea ce reprezintă 0,1 la sută din întreaga ţară.

SUA estimează că, în această perioadă, forţele lui Putin au suferit peste 100.000 de pierderi pe câmpul de luptă.

Miercuri dimineață a fost observat fum în zona Podului Kerci, pe care șeful autorităților ruse de ocupație din Crimeea, Serghei Aksionov, l-a atribuit efectuării de „exerciții”, informează agenția rusă de știri RIA Novosti.

 „Podul din Crimeea este închis din cauza exercițiilor care au loc în zonă”, a transmis Serghei Aksionov.

Oficialul rus a adăugat că lucrurile vor reveni la normal în scurt timp și a cerut populației să aibă încredere doar în informațiile transmise de autoritățile impuse de la Moscova.

Ulterior, autoritățile ruse de ocupație au raportat că traficul pe podul din Crimeea a fost restabilit la ora 11.00. Antrenamentul s-a încheiat și smogul s-a îndepărtat.

Nu se știe care a fost natura acestor exerciții și de ce populația nu a fost avertizată în prealabil.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru demararea negocierilor de pace în Ucraina, informează agenția rusă de presă TASS.

„Este prematur să discutăm despre aceasta, atâta timp cât în mod evident nu există premise pentru o reglementare pașnică. Operațiunea militară specială (n.r. – războiul din Ucraina) continuă”, a transmis Dmitri Peskov.

În momentul în care când a fost rugat să precizeze dacă Kremlinul este pregătit pentru negocieri de pace cu unii dintre reprezentanții autoritățile actuale de la Kiev, Peskov a răspus: „Este puțin probabil ca să putem discuta, deoarece orice fel de negocieri cu Federația Rusă sunt interzise (n.r. – în Ucraina)”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a validat, în octombrie anul trecut, o decizie a Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare din Ucraina potrivit căreia este interzis să se negocieze cu liderul rus, Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, a anunțat, marți, la la Vocea Americii, că militarii ucraineni vor începe antrenamentele pe tancurile M1A1 Abrams săptămâna viitoare.

„Este de așteptat ca ca instructorii americani să înceapă antrenamentele cu ucrainenii pe tancurile M1A1 Abrams în aproximativ o săptămână”, a spus Patrick Ryder.

Un alt oficial militar american a declarat, sub rezerva anonimatului, că în această săptămână aproximativ 250 de ucraineni vor ajunge în Germania pentru a începe antrenamentele.

Armata ucraineană se va antrena pe 31 de tancuri Abrams care au sosit în Germania la începutul acestei luni.

Oficialii americani au spus că un alt lot de M1A1 Abrams este reparat în Statele Unite și va fi livrat în Ucraina până în toamnă.

Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii ruse Belgorod, a anunțat, miercuri, pe Telegram, încă două incidente, relatează The Guardian.

Potrivit oficialului rus, un atac cu dronă asupra localității Novaya Tavolzhanka a eșuat, după ce dispozitivul exploziv căzut nu a explodat, iar la Terezovka o persoană a fot rănită și internată în spital, după ce localitatea a fost supusă unui bombardament.

Ulterior, Viacheslav Gladkov a revenit cu data actualizate, anunțând că nouă persoane au fost spitalizate în urma atacurilor nocturne cu drone asupra regiunii Belgorod.

Afirmaţiile oficialului rus nu pot fi verificate în mod independent.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 204.760 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie, relatează Ukrinform.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 400 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.792 de tancuri, 7.424 de blindate, 3.339 de sisteme de artilerie, 309 de avioane, 294 de elicoptere și 2.871 de drone de atac.

Procuratura Generală a Ucrainei, a anunțat, miercuri, într-un comunicat pe Telegram , că peste 1.465 de copii au avut suferit, în urma invaziei pe scară largă a trupelor rusești în Ucraina, transmite Ukrinform.

Potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, din 24 februarie 2022, cel puțin 482 de copii au murit, iar alți 983 de copii au fost răniți.

Cei mai mulți copii au fost afectați în regiunea Donețk – 461, regiunea Harkov – 278, regiunea Kiev – 128, regiunea Herson – 102, regiunea Zaporojie – 91, regiunea Mykolaiv – 89, regiunea Cernihiv – 70, regiunea Dnipropetrovsk -70 și regiunea Luhansk – 66.

Șeful administrației militare regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat, miercuri, într-un comunicat pe Telegram, că trupele ruse au bombardat regiunea Herson de 64 de ori în ultima zi, ucigând doi civili și rănind alți trei.

„În ultima zi, inamicul a bombardat de 64 regkiunea Herson, trăgând 271 de obuze. Inamicul a bombardat orașul Herson de 11 ori, lansând 147 de obuze. Armata rusă a vizat cartierele rezidențiale din zonele populate ale regiunii; și obiective ale infrastructurii din raionul Berislav. În urma agresiunii ruse în regiunea Herson, două persoane au murit și alte trei au fost rănite”, a transmis Oleksandr Prokudin.

Militarii ucraineni vor începe antrenamentele pe tancurile Abrams săptămâna viitoare, că

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, a anunțat, marți, la Vocea Americii 

Militarii ucraineni vor începe antrenamentele pe tancurile M1A1 Abrams săptămâna viitoare.

a spus acest lucru într-un comentariu la Vocea Americii , relatează „Europa Pravda” .

Se așteaptă ca instructorii americani să înceapă antrenamentele ucrainenii pe tancurile M1A1 Abrams „în aproximativ săptămâna viitoare”, a spus el.

În plus, un alt oficial militar a declarat, sub rezerva anonimatului, că în această săptămână aproximativ 250 de ucraineni vor ajunge în Germania pentru antrenament.

Armata ucraineană se va antrena pe 31 de tancuri Abrams care au sosit în Germania la începutul acestei luni.

Oficialii americani au spus că un alt lot de M1A1 Abrams este reparat în Statele Unite și va fi livrat în Ucraina până în toamnă.

Statului Major General al armatei ucrainene a transmis, miercuri, într-un comunicat, că orașele Bahmut și Maiyinka continuă să fie în epicentrul ostilităților, informează Ukrinform.

„Inamicul continuă să-și concentreze principalele eforturi pe direcțiile Kupiansk, Lymansk, Bahmut, Avdiivsk și Marinka – au avut loc 26 de ciocniri. Bahmut și Marinka rămân în epicentrul ostilităților”, se arată în comunicat.

În direcția lui Bahmut în ultimele 24 de ore, rușii au inițiat acțiuni ofensive fără succes în direcția Khromovoy și au efectuat bombardamente aeriene în aproape toată regiunea.

În direcția Marinka, numeroase atacuri inamice au fost respinse în zona orașului. Krasnohorivka, Georgiivka, Maksimilianivka, Kurakhove și Pobyeda din regiunea Donețk au ajuns și ele sub focul inamicului.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a raportat, miercuri, despre un dispozitiv exploziv aruncat dintr-o dronă în centrul regional, informează agenția rusă de presă Interfax.

„În Belgorod, un dispozitiv exploziv a fost aruncat pe carosabil de o dronă. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost victime. Există avarii la o mașină”, ​​a transmis Viaceslav Gladkov.

Oficialul rus a precizat că la fața locului lucrează experți în bombe și ofițeri de aplicare a legii.

Șeful interimar al autoproclamatei Republici Populare Donețk a vizitat marți orașul ucrainean Bahmut, afirmând că acesta va fi cunoscut de acum înainte sub numele său ex-sovietic „Artemovsk”, informează CNN.

„Bahmutul a avut ghinionul să fie ucrainean. Acum nu mai este al Ucrainei, ci al Rusiei. Și nu este Bahmut – este Artemovsk”, a declarat Denis Pușilin, într-o înregistrare video postată pe Telegram.

Imaginile video îl arată pe Pușilin mergând pe străzile orașului grav avariat în uniformă militară și arborând steagul Republicii Populare Donețk pe o clădire.

În această înregistrare video, el a mai afirmat că cucerirea Bahmutului va deschide o rută pentru ca forțele ruse să obțină noi câștiguri în Ucraina.

Pușilin a promis că „orașul va fi reînnoit”, promițând noi locuințe, locuri de muncă și școli.

Forțele ruse au încercat fără succes să avanseze în direcția satului Khromove de lângă Bahmut, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea de seară a informațiilor de pe front, potrivit The Kyiv Independent.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au efectuat, de asemenea, lovituri aeriene de-a lungul frontului de la Bahmut, din regiunea Donețk, și anume în localitățile Bila Hora, Torețk și Ozarianivka, potrivit actualizării oferite de conducerea armatei ucrainene.

Mai multe așezări de-a lungul frontului de la Bahmut au fost afectate de bombardamentele rusești, inclusiv Kramatorsk, Kostiantynivka, Bahmut și New York.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, orașele Bahmut și Marinka rămân „epicentrul” luptelor dintre forțele ucrainene și cele ruse.

După o campanie de 10 luni pentru cucerirea Bahmutului, liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a revendicat duminică controlul total al orașului.

Cu toate acestea, forțele ucrainene sunt încă angajate în lupte în jurul Bahmutului, a anunțat marți ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar. Forțele ucrainene par să câștige inițiativa pe flancurile orașului, amenințând să încercuiască forțele ruse din interiorul Bahmutului.

Statele Unite sunt sceptice cu privire la informațiile conform cărora ar fi fost folosite arme furnizate de SUA în atacul din regiunea rusă Belgorod, a declarat marți un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, adăugând că Washingtonul nu încurajează sau permite atacuri ale Ucrainei în interiorul Rusiei, scrie Al Jazeera.

Moscova a anunțat marți că a oprit și a ucis, după două zile de luptă, zeci de „naționaliști ucraineni” care au trecut în regiunea rusă Belgorod din Ucraina, în ceea ce pare a fi una dintre cele mai mari incursiuni de acest tip din războiul care durează deja de 15 luni.

Luptele au forțat Rusia să evacueze orașele de la granița aflată la nord-est de Ucraina. Rusia a acuzat Ucraina pentru atac, ceea ce Kievul a negat. Cele două grupuri de luptători care au revendicat responsabilitatea incursiunii se descriu ca fiind alcătuite din disidenți înarmați ruși.

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a apărut marți în public și a respins afirmațiile potrivit cărora ar fi grav bolnav, spunându-le oficialilor: „Nu am de gând să mor, băieți”, potrivit unei înregistrări video difuzate de un canal media de stat, informează Reuters.

Lukașenko, care părea răgușit, a declarat în cadrul unei reuniuni pe probleme de sănătate că a suferit de un adenovirus – un virus obișnuit al răcelii.

„Dacă cineva crede că voi muri, să se calmeze”, a declarat Lukașenko, adăugând că, deși este nevoie de doar trei zile pentru a se recupera după un astfel de virus, el a fost prea ocupat pentru a-și lua imediat concediu.

Mai multe informații: Lukașenko apare în public și respinge zvonurile că ar fi grav bolnav, spunându-le oficialilor din Belarus: „Nu am de gând să mor, băieți”

Ucraina investighează presupusul rol al Belarusului în transferul forțat de copii din teritoriile ocupate de Rusia, a anunțat marți biroul procurorului general, potrivit Reuters.

Anunțul a fost făcut după apariția unui un raport al opoziției belaruse din exil, document care susține că 2.150 de copii ucraineni, inclusiv orfani cu vârste cuprinse între șase și 15 ani, au fost duși în așa-numitele tabere de recreere și sanatorii de pe teritoriul Belarusului.

Managementul național anticriză, un grup de opozanți politici ai guvernului președintelui Alexandr Lukașenko, a afirmat în raportul său preliminar că minorii ucraineni au fost duși în cel puțin trei locații din Belarus.

Biroul procurorului general Andrii Kostin a declarat pentru Reuters că a lansat o procedură penală privind „transportul/deportarea forțată a peste 19.000 de copii” din regiunile ocupate Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson și Harkov, inclusiv în Belarus.

Președintele Joe Biden este profund îngrijorat de decizia serviciilor de securitate ale Rusiei de a prelungi detenția jurnalistului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Al Jazeera.

Gershkovich, arestat în luna martie în Rusia sub acuzația de spionaj, va rămâne în arest preventiv pentru încă trei luni de zile, până pe 30 august, potrivit unei decizii luate marți de un tribunal din Moscova.

Jean-Pierre a precizat că Gershkovich și cetățeanul american Paul Whelan, fost pușcaș marin, ar trebui să fie eliberați imediat din detenție.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat, în actualizarea de seară a informațiilor operaționale de pe front, că nu au avut loc atacuri cu rachete asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.

„Dar inamicul a lansat 25 de atacuri aeriene și s-a angajat în peste 20 de episoade de bombardament asupra orașelor și satelor”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

„Există, din păcate, morți și răniți în rândul civililor, iar locuințele private și infrastructura administrativă au fost avariate”, mai scrie în actualizarea oferită de Statul Major General al Ucrainei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că Ucraina nu a existat „în istoria omenirii” până la crearea sa de către Uniunea Sovietică, în 1922, una dintre principalele justificări ale Kremlinului pentru actuala sa intervenţie militară din ţara vecină, informează agenția spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

„Autorităţile sovietice au creat Uniunea Sovietică. Este un fapt bine cunoscut. Iar până atunci nu a existat nicio Ucraină în istoria omenirii”, a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu preşedintele Curţii Constituţionale, Valeri Zorkin.

Mai multe informații: Putin insistă că Ucraina nu a existat în istoria omenirii până la crearea URSS: „Lenin a pus o bombă atomică sub edificiul numit Rusia„

Două bombardiere americane au fost detectate în timp ce se apropiau de frontiera rusă deasupra Mării Baltice, a anunțat marți, 23 mai, Ministerul rus al Apărării, potrivit Sky News.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că un avion de vânătoare a fost mobilizat pentru a intercepta cele două bombardiere și pentru a preveni orice incursiune la frontieră.

Mai multe informații: Moscova susține că două bombardiere americane au fost detectate apropiindu-se de granița rusă, deasupra Mării Baltice

Ambasada SUA la Moscova s-a declarat „profund îngrijorată” de decizia de marți a unui tribunal rus de a prelungi cu trei luni arestul preventiv al jurnalistului american Evan Gershkovich, scrie CNN.

„Suntem profund îngrijorați de decizia de astăzi a tribunalului rus de a prelungi cu încă trei luni detenția preventivă a jurnalistului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal. Această decizie vine după ce săptămâna trecută a fost respinsă cererea ambasadei de vizită consulară la Evan Gershkovich, fiind a doua oară când autoritățile ruse refuză în mod nejustificat accesul consular în acest caz”, a transmims ambasada SUA, într-un comunicat.

„Statele Unite se opun cu fermitate refuzului continuu al Rusiei de a acorda acces consular la domnul Gershkovich. Reiterăm faptul că afirmațiile împotriva sa sunt nefondate și solicităm eliberarea imediată a domnului Gershkovich”, a adăugat ambasada.

Kremlinul nu a comentat până în prezent acuzațiile Washingtonului potrivit cărora Moscova ar fi refuzat accesul consular al ambasadei la Gershkovich.

Trei sate din regiunea rusă Kursk, situată la granița cu Ucraina, au rămas fără curent electric după ce o dronă a aruncat explozibili asupra unei substații electrice, a anunțat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, potrivit Reuters.

„Echipele de reparații efectuează în prezent lucrări de restabilire (a alimentării cu energie electrică, n.r.). Niciunul dintre locuitori nu a fost rănit”, a scris Starovoit, într-o postare pe Telegram.

După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, regiunile de frontieră au raportat în mod repetat atacuri cu drone asupra infrastructurii lor civile. Moscova spune că Ucraina este direct responsabilă pentru atacurile din interiorul teritoriului său, dar Kievul neagă acest lucru.

Ministrul apărării polonez, Mariusz Blaszczak, a declarat marţi că ţara sa „nu a început încă” antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea opera avioane de luptă F-16, deşi a precizat că Polonia „este pregătită” să îşi asume această misiune, relatează agenția spaniolă de presă EFE.

Într-o intervenţie la un post de radio local, ministrul apărării polonez s-a referit la afirmaţiile făcute anterior de șeful diplomației europene, Josep Borrell, care se declarase mulţumit în legătură cu faptul că instruirea piloţilor ucraineni pentru operarea F-16 „a început” în diferite ţări.

Într-o serie de postări pe reţele de social media, ministrul polonez a anunţat că „instructorii Forţelor aeriene poloneze sunt gata să antreneze piloţi ucraineni în utilizarea avioanelor F-16”. „Am propus ca aceasta să se desfăşoare în cadrul misiunii Uniunii Europene. Este un exemplu excelent de cooperare între ţările Uniunii şi oferă posibilitatea de a reduce costul unei astfel de instruiri”, a adăugat Blaszczak, potrivit Agerpres.

Ministrul polonez a subliniat „importanţa foarte mare acordată acestei misiuni de către agenţiile UE” şi a declarat că „acest lucru arată gradul înalt de pregătire al instructorilor noştri”. În plus, el a indicat că „există instrumente care vor face posibilă rambursarea costurilor de formare a soldaţilor ucraineni”.

Blaszczak a anunţat, de asemenea, că a discutat la Bruxelles cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, despre înfiinţarea în Polonia a unui centru logistic pentru întreţinerea şi repararea tancurilor Leopard aflate deja în Ucraina şi despre posibilitatea de a „extinde prezenţa sistemelor Patriot germane pe teritoriul polonez”.

Urmărește-ne pe Google News