LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 456 | Rusia a început transferul de arme nucleare tactice în Belarus

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a oferit mai multe detalii, în cadrul discursului său de joi noapte adresat națiunii, despre schimbul de prizonieri pe care Kievul l-a anunțat anterior în cursul zilei.

Liderul de la Kiev a precizat că 106 persoane au ajuns înapoi în Ucraina, inclusiv opt ofițeri militari și 98 de soldați și sergenți, potrivit Sky News.

Zelenski nu a dat, însă, detalii despre prizonierii ruși care au fost înapoiați.

„Sunt recunoscător fiecăruia dintre soldații noștri care s-au asigurat că avem un «fond de schimb» adecvat. Toți cei de pe linia frontului ar trebui să își amintească acest lucru: cu cât luăm mai mulți prizonieri de război ruși, cu atât mai mulți dintre oamenii noștri se vor întoarce” acasă, a afirmat președintele ucrainean.

„Le mulțumesc tuturor celor care au oferit șansa acestui rezultat”, a adăugat Zelenski.

25 mai 2023 - Acum 2 ani

25-05-2023

Două avioane rusești „de tip SU” au fost doborâte în regiunea Zaporojie, afirmă Zelenski

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut joi, în discursul său video de noapte adresta națiunii, că Garda Națională a Ucrainei a doborât două avioane rusești de tip „SU” în regiunea Zaporojie, relatează Sky News.

Liderul ucrainean nu a oferit alte detalii despre aeronavele doborâte.

Indicativul SU se referă la avioanele militare rusești de luptă produse de compania Suhoi.

„Sunt recunoscător față de doi dintre războinicii noștri deosebit de preciși”, a afirmat Zelenski.

„Apropo, unul dintre ei a primit deja titlul de Erou al Ucrainei și a doborât nu numai avioane inamice, ci și o rachetă de croazieră”, a adăugat liderul de la Kiev.

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva șefului Grupului Wagner din Mali, Ivan Aleksandrovici Maslov, acuzând organizația paramilitară rusă că încearcă să-și ascundă eforturile de a achiziționa echipamente militare pentru a le folosi în Ucraina și că acționează prin intermediul unor țări terțe precum Mali, scrie Al Jazeera.

„Sancțiunile impuse de Trezorerie împotriva celui mai important reprezentant al Grupului Wagner din Mali identifică și subminează un agent-cheie care sprijină activitățile globale ale grupului”, a declarat subsecretarul Trezoreriei pentru terorism și informații financiare, Brian Nelson, într-un comunicat.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Decizia vine după ce purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat luni că există indicii că organizația Wagner a încercat să achiziționeze sisteme militare de la furnizori străini și să redirecționeze aceste arme prin Mali.

Kremlinul afirmă că serviciile de securitate ale Rusiei „știu ce au de făcut” după ce un înalt oficial ucrainean din serviciile secrete a declarat că Vladimir Putin este numărul unu pe lista persoanelor Kievul dorește să le elimine, scrie Al Jazeera.

Vadim Skibiţki, directorul adjunct al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), a declarat într-un interviu acordat ziarului german Die Welt că Kievul vrea să-l asasineze pe Putin „pentru că el coordonează și decide ce se întâmplă” în război.

„Dar, în cele din urmă, toți vor trebui să răspundă pentru acțiunile lor”, a spus Skibiţki. „Putin observă că ne apropiem din ce în ce mai mult de el, dar îi este, de asemenea, frică să nu fie ucis de propriul popor”, a adăugat directorul adjunct al GUR.

Întrebat dacă măsurile de protecție a lui Putin au fost intensificate după interviul lui Skibiţki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru televiziunea de stat: „Credeți-mă, serviciile noastre de securitate își cunosc treaba și știu ce fac”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat joi că aliații europeni dezvoltă un program coordonat de pregătire a piloților ucraineni pe avioanele de luptă F-16, dar liderii Pentagonului avertizează că va fi o sarcină costisitoare și complexă și nu va fi o soluție magică la războiul pentru Ucraina, scrie Al Jazeera.

„Nu există arme magice”, a declarat șeful șefului Statului Major Reunit al armatei americane, generalul Mark Milley, care a vorbit alături de Austin în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon. Milley a spus că furnizarea a 10 avioane F-16 ar putea costa 2 miliarde de dolari, inclusiv întreținerea.

Austin a precizat că aliații recunosc că, pe lângă instruire, Ucraina va trebui să fie capabilă să susțină și să întrețină avioanele, dar și să aibă suficiente muniții. Acesta a adăugat că sistemele de apărare antiaeriană sunt încă armele de care Ucraina are cea mai mare nevoie în efortul mai larg de a-și controla spațiul aerian.

NATO şi Ucraina au discutat joi despre nevoile şi planurile de reconstrucţie ale fostei republici sovietice, în timp ce Kievul continuă să se apere împotriva invaziei ruseşti, scrie Agerpres preluân agenție de știri EFE.

Discuţia s-a desfăşurat în cadrul unei reuniuni virtuale a Comisiei NATO-Ucraina, la care au luat cuvântul prim-vicepremierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Alianţa a precizat într-un comunicat că participanţii la reuniune au discutat despre „necesităţile şi planurile de reconstrucţie ale Ucrainei într-o etapă critică a luptei” ţării împotriva „invaziei în toată regula a Rusiei” şi în perspectiva summitului liderilor NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.

Potrivit comunicatului de presă, Geoană a reamintit în cadrul reuniunii virtuale „sprijinul semnificativ acordat de aliaţii NATO Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât şi multilateral”, şi a subliniat angajamentul organizaţiei transatlantice de a sprijini Kievul „atât timp cât va fi necesar”.

Alianţa a adăugat că Geoană „a subliniat rolul activ al NATO în sprijinirea Ucrainei în tranziţia de la echipamentele şi doctrinele din epoca sovietică la standardele NATO şi în creşterea interoperabilităţii cu NATO, precum şi în susţinerea Ucrainei pentru a face faţă consecinţelor fizice şi sociale ale războiului”.

„În cadrul Pachetului cuprinzător de asistenţă convenit la summitul de la Madrid de anul trecut, NATO este deja activă în domenii precum reabilitarea psihologică şi reforma sistemului de achiziţii în domeniul apărării, precum şi în proiecte de deminare umanitară”, a precizat organizaţia transatlantică.

Suedia ar putea permite piloților ucraineni să testeze avioanele de luptă ale țării scandinave – mai exact, pe modelele JAS-39 Gripen -, în timp ce își nuanțează poziția privind trimiterea de aeronave, relatează Sky News.

Ministrul suedez al apărării, Pal Jonsson, a declarat că guvernul de la Stockholm se gândește dacă va permite piloților ucraineni să testeze avioanele suedeze. Aceasta reprezintă o atenuare semnificativă a politicii Suediei și vine după ce SUA au acceptat să permită națiunilor occidentale să exporte în Ucraina avioane F-16 de fabricație americană.

Țara nordică a exclus anterior trimiterea de avioane de luptă Gripen, afirmând că acestea sunt necesare pentru propria apărare teritorială.

Dar, vorbind pentru presa suedeză, Jonsson a declarat că țara privește într-o „manieră pozitivă” cererea Ucrainei de a permite piloților săi să testeze modelul suedez de avion de luptă. „Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, zboruri de testare, utilizarea simulatoarelor, învățarea mai multor lucruri despre sistemul extins de la sol care face parte din sistemul Gripen”, a spus el.

Cu toate acestea, ministrul a reiterat că Suedia nu are planuri imediate de a transfera Ucrainei avioane Gripen.

Gripen este un avion de luptă cu un singur motor, proiectat să decoleze și să aterizeze de la baze dispersate și chiar de pe autostrăzi, ceea ce, potrivit unor analiști, l-ar face potrivit pentru forțele aeriene ucrainene, care în prezent se bazează pe avioane de vânătoare din epoca sovietică.

Rusia nu va obține o victorie militară în Ucraina, a declarat joi generalul Mark Milley, șeful armatei americane, avertizând totodată că este puțin probabil ca Kievul să forțeze retragerea tuturor trupelor Moscovei în curând, relatează Al Jazeera.

„Acest război, din punct de vedere militar, nu va fi câștigat de Rusia. Pur și simplu nu va fi”, le-a spus Milley jurnaliștilor, într-o conferință de presă la Pentagon.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a ținut joi un discurs prin videoconferință la Universitatea Johns Hopkins 2023, le-a reamintit în mod repetat absolvenților importanța timpului și a libertății, relatează CNN.

„Fiecare persoană își dă seama în cele din urmă că timpul este cea mai valoroasă resursă de pe planetă – nu petrolul, sau uraniul, nu litiul sau orice altceva – ci timpul”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean le-a spus absolvenților că au „o viață întreagă” în fața lor pentru a-și da seama ce să facă în continuare.

„Timpul vieții voastre este sub controlul vostru”, a spus Zelenski. „Timpul vieții tuturor ucrainenilor care sunt forțați să trăiască sub această teribilă agresiune rusă este, din păcate, supus multor factori care nu se află toți sub controlul lor”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Încercăm să controlăm timpul vieții noastre și ceea ce ni se întâmplă”, a continuat el.

Zelenski a mai declarat că Ucraina și aliații săi fac tot ce pot în fiecare zi pentru respingerea invaziei pe scară largă a Rusiei.

Președintele ucrainean și-a încheiat discursul spunând că este sigur că absolvenții celebrei universități vor continua să militeze pentru libertate și principii democratice.

„Sunt sigur, voi, ca și strămoșii voștri, veți continua să conduceți lumea liberă și acest secol va fi secolul nostru. Un secol în care domnesc libertatea, inovația și valorile democratice”, a spus Zelenski.

Statele Unite au cerut de mult timp Ucrainei să nu folosească echipamente militare furnizate de SUA pentru a efectua atacuri în interiorul teritoriului rusesc, a declarat joi cel mai important general american, în urma acuzațiilor potrivit cărora milițiile pro-ucrainene au folosit vehicule blindate americane în raidul de la începutul săptămânii din regiunea Belgorod, relatează Reuters.

Generalul Mark Milley, șeful Statului Major Reunit al armatei SUA, a declarat că biroul său analizează imaginile care arată vehiculele care ar fi fost folosite în atacul din regiunea de frontieră rusă Belgorod.

Dar el a precizat că poziția SUA împotriva utilizării unor astfel de echipamente americane în interiorul Rusiei este clară pentru Kiev.

Casa Albă afirmă că a luat cunoștință de informațiile potrivit cărora Rusia a avansat cu planurile sale de a desfășura arme nucleare tactice în Belarus, dar că Washingtonul nu a văzut niciun motiv pentru a-și ajusta postura nucleară, scrie Al Jazeera.

Într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat joi că mutarea făcută de Moscova este un „exemplu de alegeri iresponsabile și provocatoare”.

Preşedintele rus Vladimir Putin este „ţinta principală dintre criminalii de război”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), Andrei Iusov, precizând că obiectivul serviciilor ucrainene de informaţii îl reprezintă reţinerea şi aducerea acestuia în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru a răspunde pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei și „nu eliminarea sa fizică”, scrie Agerpres preluând agenția ucraineană de presă Unian.

Declaraţia reprezentantului GUR vine după ce ziarul german Die Welt a publicat un interviu cu directorul adjunct al GUR, Vadim Skibiţki, în care acesta afirma că Vladimir Putin şi liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, se află în fruntea listei persoanelor pe care serviciile speciale ucrainene doresc să le elimine.

„Înţeleg că există oameni din media care culeg şi pregătesc cele mai «fierbinţi» fapte, iar asta e normal, dar în original (materialul ziarului Die Welt, n.r.) era oarecum diferit. Da, într-adevăr, Putin este evident un criminal de război, ca şi toată clica lui. Şi el este într-adevăr ţinta nr.1 în ceea ce priveşte reţinerea şi trimiterea către CPI”, a subliniat Andrei Iusov.

Mai multe informații: Serviciile secrete ucrainene clarifică afirmațiile privind „eliminarea” președintelui rus: „Putin este într-adevăr ţinta nr.1”

Uniunea Europeană a înghețat, de la începutul războiului din Ucraina, active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 de miliarde de euro (214,6 miliarde de dolari), relatează joi Bloomberg, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

UE a anunțat această cifră după ce publicarea celui de-al zecelea pachet de sancțiuni la adresa Moscovei, adoptat în februarie, a obligat băncile să dezvăluie informații despre depunerile pe care le administrează.

De asemenea, UE a înghețat 24,1 miliarde de euro (25,8 milioane de dolari) de la entități ruse și persoane fizice vizate de sancțiuni.

Financial Times a relatat miercuri că oficialii UE discută în prezent o modalitate de a trimite Ucrainei profiturile din activele rusești înghețate, aflate la depozitarul central de valori mobiliare Euroclear. Acest lucru nu ar echivala cu o expropriere, ci mai degrabă cu o intensificare a presiunii financiare asupra Rusiei. Activele înghețate generează numerar din dividende și rambursări. Numerarul este apoi reinvestit de Euroclear. UE are în vedere să ofere Ucrainei profiturile obținute din aceste noi investiții.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit joi pe Serhii Naumiuk în funcția de șef adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU – principalul serviciu secret al țării), scrie The Kyiv Independent.

Naumiuk a lucrat anterior în cadrul Biroului Național Anticorupție (NABU), o agenție anticorupție înființată în 2014. În 2022, Naumiuk și-a depus candidatura pentru postul de director al NABU, dar nu l-a obținut.

De asemenea, Zelenski l-a demis pe șeful SBU din regiunea Hmelnițki, Taras Tsiutsiura, a anunțat cancelaria prezidențială, care nu a furnizat nicio informație privind motivul demiterii lui Tsiutsiura.Tsiutsiura era ofițer SBU din 1997 și a condus departamentul din regiunea Hmelnițki începând din 28 octombrie 2020, când Zelenski l-a demis pe predecesorul acestuia, Ihor Vuiv.

Cinci cetățeni străini care au luptat pentru Ucraina vor fi judecați în absență în Rusia, a anunțat joi presa rusă de stat, potrivit CNN.

Aceștia vor fi judecați de un tribunal din Rostov-on-Don, Rusia, pe data de 31 mai, la ora locală 10.00, potrivit RIA Novosti, care citează serviciul de presă al instanței.

Toți cei din grup au luptat pentru Ucraina în apărarea orașului Mariupol, situat în sudul țării.

Cetățeanul suedez Matthias Gustavsson, cetățeanul croat Vekoslav Prebeg și cetățeanul britanic John Harding au fost acuzați de „preluarea sau menținerea prin forță a puterii” și că au „participat ca mercenari la un conflict armat sau la ostilități”.

Alți doi cetățeni britanici, Andrew Hill și Dylan Healy, au fost acuzați că au participat din postura de mercenari „la un conflict armat sau la ostilități” și, respectiv, de „complicitate la recrutarea de mercenari pentru a fi folosiți în conflicte armate”.

Cei trei cetățeni britanici – Harding, Hill și Healy – au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri în septembrie 2022, potrivit guvernului britanic.

Ministerul de Externe al Suediei a transmis joi că nu are cunoștință de vreun cetățean suedez care să fie judecat în absență în Rusia pentru o presupusă implicare în războiul din Ucraina.

„Ministerul Afacerilor Externe are cunoștință de o persoană care a fost reținută de forțele ruse anul trecut. Persoana respectivă a fost eliberată. Nu avem cunoștință de niciun caz actual ca cel descris”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului suedez de Externe, când CNN a solicitat un comentariu. Postul american de televiziune a cerut o poziție și guvernelor din Marea Britanie și Croația.

Moscova afirmă că a desfășurat avioane de vânătoare pentru a împiedica două bombardiere americane să „încalce” granița Rusiei, potrivit agenției ruse de presă TASS.

„Echipajul avioanelor de luptă rusești a identificat țintele aeriene ca fiind două bombardiere strategice B-1B ale Forțelor Aeriene ale SUA”, care zburau deasupra Mării Baltice, a precizat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat, potrivit Al Jazeera.

Bombardierele americane nu au trecut granița, iar avioanele rusești de vânătoare s-au întors la aerodromul lor de origine, a precizat ministerul.

Este pentru a doua oară în această săptămână când Ministerul rus al Apărării a trimis avioane de luptă, invocând activitatea SUA în apropierea granițelor sale, relatează Sky News.

Marți, ministerul lui Serghei Șoigu a susținut că două avioane americane B-1 Lancer au fost desfășurate în direcția spațiului său aerian, deasupra Mării Negre.

Pentagonul a răspuns că bombardierele participau la un exercițiu planificat în Europa și că interacțiunea dintre avioanele sale de luptă și cele rusești a fost „sigură și profesionistă”.

Șeful organizației paramilitare ruse Evgheni Prigojin a declarat joi, pentru CNN, că a predat Ucrainei trupul unui soldat în retragere din forțele speciale ale armatei americane, care a fost ucis în bătălia pentru orașul ucrainean Bahmut.

Într-un răspuns pentru postul american de televiziune, care l-a întrebat dacă Grupul Wagner a returnat corpul sergentului militar în retragere Nicholas Maimer, așa cum liderul organizației paramilitare promisese săptămâna trecută, Prigojin a declarat: „Astăzi, la ora 15.00, am predat corpul americanului Nicholas Maimer părții ucrainene”.

Într-o înregistrare video trimisă CNN de către serviciul de presă al lui Prigojin, șeful Wagner se află lângă două sicrie, unul acoperit cu un steag american și unul cu un steag turcesc, și spune: „Americanul a murit în luptă în «cuib»” – referindu-se la una dintre ultimele zone disputate din vestul Bahmutului – și a adăugat că în al doilea sicriu se află corpul unui cetățean turc care se afla în Bahmut împreună cu partenera sa de sex feminin.

Я это видео трактую, как начало международной PR-кампании Пригожина. Типа смотрите все, я – нормальный человек, с уважением отношусь к падшим в бою, вот их тела, в гробах, с флагами. Со мной можно вести дела, я – адекватный.
И без всяких этих визгов про «пиндосов и подсвинков». pic.twitter.com/g1iuxIAwmM

— Maxim Mironov (@mironov_fm) May 25, 2023

„Au fost găsiți sub ruinele unei clădiri, sau mai exact el și documentele lui. Când ucrainenii s-au retras, au aruncat în aer clădirea, iar ei au murit sub clădirea distrusă. Nu am reușit să o scoatem pe ea, dar l-am scos pe el și se va întoarce în patria sa”, spune Prigojin despre cei doi cetățeni turci.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent locația din videoclip sau data la care a fost înregistrat.

Comandamentul ucrainean de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război a confirmat că trupul lui Maimer și cel al unui cetățean turc au fost returnate Ucrainei joi, în timpul unui schimb de prizonieri de război. O înregistrare video distribuită de comandamentul ucrainean arată un sicriu acoperit cu un steag american, care se potrivește cu sicriul văzut în filmarea în care apare Prigojin.

CNN menționează că nu poate confirma în mod independent că sicriul conține corpul lui Maimer sau circumstanțele în care acesta a murit.

Alexandr Lukașenko, președintele belarus, a confirmat joi că transferul unor arme nucleare tactice din Rusia în Belarus a început deja, relatează agenția de presă rusă de stat TASS, potrivit AP.

Rusia a semnat anterior în cursul zilei joi un acord cu aliatul său apropiat, Belarus, privind depozitarea focoaselor nucleare într-o instalație specială care ar trebui să fie finalizată aproximativ într-o lună.

Nu este clar în acest moment câte arme nucleare vor fi depozitate în Belarus.

Armele nucleare tactice sunt destinate să distrugă trupele și armele inamice pe câmpul de luptă și au o rază de acțiune relativ scurtă.

Vorbind la Moscova, Lukașenko a declarat că „deplasarea armelor nucleare a început”, dar nu este clar dacă vreuna a ajuns efectiv în Belarus.

Lukașenko, despre care s-a zvonit că ar fi grav bolnav atunci când și-a scurtat pe 9 mai vizita de la Moscova, când a participat la parada de Ziua Victoriei din Piața Roșie, a participat joi la o reuniune a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, alături de președintele rus Vladimir Putin și de liderii Armeniei, Kazahstanului și Kârgâzstanului.

Mai multe informații: Aleksandr Lukașenko anunță că transferul de arme nucleare tactice din Rusia în Belarus a început deja

Guvernul elveţian a aprobat reexportul a 25 de tancuri Leopard 2 către Germania, în urma unei cereri formulate în martie de către guvernul federal de la Berlin, care a asigurat că tancurile nu vor fi expediate Ucrainei, relatează presa locală din Elveţia, citată de agenţia de presă EFE.

Consiliul Federal (guvernul elveţian) a aprobat în şedinţa sa de miercuri reexportul tancurilor fabricate în Germania şi scoase din uz de armata elveţiană. Germania caută să-şi completeze stocul de tancuri Leopard pentru a compensa livrările către Ucraina în cadrul ajutorului militar oferit armatei ucrainene în războiul cu Rusia.

Întrucât neutralitatea tradiţională a Elveţiei nu-i permite acesteia să transfere arme către ţări aflate în război, guvernul de la Berna a respins iniţial cererile Berlinului de a-i înapoia cele 25 de tancuri fabricate de compania germană Rheinmetall, scrie Agerpres.

Dar, în cele din urmă, tancurile vor fi reexportate Germaniei, după ce oficiali de la Berlin au promis că acestea nu vor ajunge în Ucraina şi vor rămâne în dotarea armatei germane, ori vor fi livrate altor state membre în NATO sau UE.

Anton Gerashchenko, fost ministru ucrainean, în prezent consilier al ministerului de interne al Ucrainei, a distribuit o înregistrare video, neverificată, care pretinde că arată un atac cu drone marine, efectuat ieri, asupra navei militare rusești Ivan Khurs, scrie The Guardian.

Rusia a susținut miercuri că a respins trei aparate fără pilot (drone) care au încercat să lovească această navă de recunoaștere din Marea Neagră, dar imaginile video par să arate că cel puțin una dintre drone s-a apropiat extrem de mult de navă, chiar dacă rămâne neclar dacă a reușit să provoace vreo avarie.

I posted yesterday about a Russian Black Sea Fleet ship Ivan Khurs that was attacked by unmanned drones.

Russia claimed „the ship continues to carry out its functions” without mentioning its state.

It seems the third drone did manage to damage the ship? pic.twitter.com/ZdYyQQq10f

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 25, 2023

Ministerul rus al Apărării a emis, miercuri, un comunicat de presă pe acest subiect.

„Astăzi, la ora 05:30 dimineața, forțele armate ucrainene au încercat fără succes să atace nava Ivan Khurs a flotei din Marea Neagră cu trei ambarcațiuni rapide fără pilot. Nava Ivan Khurs îndeplinește sarcini pentru siguranța funcționării gazoductelor Turkish Stream și Blue Stream în zona economică exclusivă a Republicii Turcia”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu.

„Toate ambarcațiunile inamice au fost distruse de tirul armamentului standard al unei nave rusești la 140 km nord-est de Bosfor. Nava Ivan Khurs a flotei din Marea Neagră continuă să își îndeplinească sarcinile”, a precizat ministerul de la Moscova.

Dramatičan snimak napada ukrajinskog morskog drona na ruski ratni brod

Oružane snage Ukrajine bezuspešno su pokušale da pomorskim dronom napadnu brod „Ivan Hurs” u Crnom moru, navodi se u izveštaju Ministarstva odbrane Rusije. pic.twitter.com/fPIwv0BMxi

— RT Balkan (@rtbalkan) May 25, 2023

Corpul Voluntarilor Ruși (RDK), una dintre grupările ruse antiguvernamentale care afirmă că luptă de partea Ucrainei, a anunțat joi că membrii săi au intrat din nou pe teritoriul Rusiei, scrie The Kyiv Independent.

Luptătorii anti-Kremlin au publicat o înregistrare video în care spun că „s-au întors în Patria Mamă”, filmându-se pe fundal cu ceea ce pare a fi un sediu al Poștei Ruse.

Clădirea care se vede pe înregistrarea video are un indicator pe care scrie Glotovo, numele unui sat din regiunea rusă Belgorod. Glotovo este situat la aproximativ cinci kilometri de granița ruso-ucraineană.

„Încă o dată, intrăm pe teritoriul Rusiei, în liniște sau purtând lupte – nu mai contează”, au declarat bărbații înarmați din videoclip.

Mai multe informații: „Flacăra luptei arde în toată țara. Așteptați-ne în orașul vostru”. Corpul Voluntarilor Ruși susține că a trecut din nou granița în Rusia

Comisia Europeană a reluat joi apelurile adresate Chinei de a juca un rol constructiv pentru încheierea păcii în Ucraina, după ce un diplomat de rang înalt al UE s-a întâlnit cu Li Hui, reprezentantul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice și fost ambasador în Rusia, relatează Reuters.

„UE se așteaptă ca China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să joace un rol constructiv (…) și să reamintească necesitatea de a respecta principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale (…) prin retragerea necondiționată a tuturor forțelor și echipamentelor militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a precizat Executivul comunitar, într-un comunicat.

Săptămâna trecută, Li Hui a vizitat Ucraina și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski în cadrul unui turneu european pe care Beijingul l-a prezentat ca fiind un efort al său de a promova negocierile de pace și soluționarea politică a conflictului. El urmează ajungă vineri în Rusia.

Guvernul finlandez a anunțat joi că va trimite echipamente militare suplimentare Ucrainei, inclusiv armament antiaerian și muniție, pachet în valoare totală de 109 milioane de euro (120 de milioane de dolari), relatează Al Jazeera și The Guardian.

„Din motive operaționale și pentru a asigura livrarea în siguranță a sprijinului, nu sunt furnizate detalii suplimentare privind conținutul exact, metoda sau calendarul asistenței”, a precizat guvernul de la Helsinki.

Finlanda se numără, de asemenea, printre țările care ajută Ucraina să se apere pe câmpul de luptă, livrând inclusiv tancuri germane Leopard.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a subliniat joi în faţa Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei că dotarea acesteia cu sisteme de apărare antiaeriană este „crucială” şi a subliniat că pregătirea piloţilor ucraineni pentru a opera avioane de luptă F-16 ar trebui să înceapă în următoarele săptămâni, informează agenția de presă EFE.

„Sperăm că aceste antrenamente vor începe în următoarele săptămâni. Aceasta va consolida şi va îmbunătăţi capacităţile forţelor aeriene ucrainene pe termen lung şi va completa acordurile noastre de securitate pe termen scurt şi mediu”, a declarat el în deschiderea unei noi reuniuni virtuale a grupului, potrivit Agerpres.

Această coaliţie este formată din şefii apărării din toate ţările care au oferit ajutor militar Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, iar la această nouă reuniune analizează nevoile militare ale Ucrainei şi alte probleme, cum ar fi pregătirea piloţilor ucraineni pentru a putea opera avioane F-16.

Echipamentele „cele mai „importante” furnizate Ucrainei în acest moment sunt sistemele de apărare antiaeriană terestre, a apreciat Lloyd Austin, subliniind: „Aceste sisteme cruciale protejează cerul ucrainean şi infrastructura civilă de agresiunea rusă”.

În total, conform calculelor, toate ţările care fac parte din acest grup s-au angajat să furnizeze Ucrainei un ajutor militar în valoare de aproape 65 de miliarde de dolari.

Propunerea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale din Republica Moldova de prelungirea stării de urgenţă în ţară cu 60 de zile a fost aprobată joi, 25 mai, de Guvernul de la Chișinău.

Potrivit propunerii, care trebuie să fie adoptată de Parlament, starea de urgență urmează să fie prelungită începând din data de 4 iunie.

„Necesitatea prelungirii stării de urgență este argumentată prin continuarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și riscurile de securitate la adresa țării noastre”, a precizat Excutivul de peste Prut într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Mai multe detalii: Republica Moldova vrea să prelungească cu încă 60 de zile starea de urgență pe fondul „riscurilor de securitate la adresa ţării”

Miniştrii apărării din Rusia şi Belarus, Serghei Șoigu, respectiv Viktor Hrenin, au semnat joi, 25 mai, un document referitor la desfăşurarea de arme nucleare tactice ruseşti în Belarus, a relatat agenţia de presă rusă de stat TASS, citată de The Guardian și News.ro.

Focoasele nucleare vor fi păstrate pe teritoriul Belarusului într-un depozit special, iar Moscova va continua să dețină controlul acestor arme.

„Desfăşurarea de arme nucleare pe teritoriul Belarusului nu transferă republicii controlul asupra acestora, iar decizia privind utilizarea lor rămâne la Moscova”, a transmis Serghei Șoigu, în timpul semnării documentelor.

Mai multe detalii: Rusia transferă arme nucleare în Belarus. Miniștrii celor două țări au semnat documentul

Diplomaţia rusă a anunţat joi că va închide, din 1 septembrie, consulatul Suediei de la Sankt-Petersburg şi pe cel al Rusiei din Goteborg, în Suedia, ca răspuns la „politica de confruntare” dusă de Stockholm, informează agențiile AFP şi TASS, preluate de Agerpres.

Ministerul rus de Externe a anunţat și expulzarea a cinci diplomaţi suedezi, ca răspuns la o măsură similară luată la adresa unor diplomaţi ruşi.

„Ambasadorul suedez a fost informat că Rusia a procedat la fel, declarând cinci diplomați suedezi «personae non grata»”, precizează ministerul condus de Serghei Lavrov, într-un comunicat de presă, potrivit The Moscow Times.

Mai multe informații: Rusia închide consulatul Suediei de la Sankt Petersburg și expulzează cinci diplomați suedezi

Aproximativ 20 de piloți ucraineni vor participa la prima fază a antrenamentului pe avioane de luptă moderne, etapă care se presupune că va avea loc în Marea Britanie, relatează joi Foreign Policy, citând un oficial britanic neidentificat, potrivit The Kyiv Independent.

„Aceasta va fi o pregătire de bază la sol a piloților ucraineni, care vor participa apoi la o instruire mai specifică pe (avioanele) F-16”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic.

Marți, în cadrul unei conferințe de presă, secretarul de presă al Pentagonului, Pat Ryder, a declarat că SUA încă lucrează cu aliații pentru a stabili detaliile și datele antrenamentului, infirmând informațiile anterioare potrivit cărora unele țări au început deja să-i pregătească pe piloții ucraineni pe avioanele F-16.

Marea Britanie și Olanda au convenit pe 17 mai să creeze o coaliție internațională pentru a furniza Ucrainei avioane F-16. Pe 20 mai, SUA au anunțat și ele că se vor alătura inițiativei, la fel ca Portugalia, Danemarca și Belgia.

Deși nu toate țările occidentale sunt pregătite să furnizeze Ucrainei avioane de luptă occidentale avansate, un număr tot mai mare de state sunt dispuse să ofere pregătire pentru pilotarea acestora. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe 15 mai că Franța a „deschis ușa” pentru instruirea piloților ucraineni.

Uniunea Europeană a convenit joi să suspende restricțiile asupra importurilor din Ucraina pentru încă un an, contracarând astfel o interdicție de import care vizează cerealele ucrainene impusă de unele țări membre ale blocului comunitar, relatează Reuters.

Consiliul UE, care grupează guvernele UE, a precizat într-un mesaj postat pe Twitter că miniștrii UE responsabili pentru comerț au fost de acord cu prelungirea perioadei de suspendare a rescticțiilor în cadrul unei reuniuni care a avut loc joi.

UE a ridicat tarifele și alte restricții pentru o perioadă inițială de 12 luni, în iunie 2022. Ca reacție la această veste, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca „liberalizarea temporară” să devină permanentă, în timp ce continuă să încerce să obțină aderarea Ucrainei la UE.

„Pe măsură ce ne îndreptăm spre UE, această liberalizare temporară ar trebui să devină permanentă – fără nicio excepție sau restricție. Sunt recunoscător tuturor membrilor UE pentru sprijinul lor, care ne aduce mai aproape de aderarea la UE”, a scris liderul ucrainean, pe Twitter.

I welcome today’s decision of the @EUCouncil to extend temporary trade liberalization for Ukrainian products for another year. The full abolition of duties and quotas has been extended until June 2024. As we move towards the EU, this temporary liberalization should become…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 25, 2023

Luna trecută, guvernele din țările UE au fost de acord să prelungească cu un an suspendarea taxelor și a cotelor la importurile din Ucraina pentru a ajuta economia acesteia în timpul războiului cu Rusia.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat joi că îi convoacă pe ambasadorii Germaniei, Suediei și Danemarcei la Moscova pentru a protesta față de „lipsa totală de rezultate” în cadrul anchetelor din aceste țări pentru identificarea celor care au aruncat în aer gazoductele Nord Stream, scrie Al Jazeera.

„S-a observat că aceste țări nu sunt interesate să stabilească circumstanțele reale ale acestui sabotaj. Dimpotrivă, ele își întârzie eforturile și încearcă să ascundă urmele și adevărații autori ai crimei în spatele cărora credem că se află țări bine cunoscute”, a transmis ministerul condus de Serghei Lavrov, într-un comunicat.

„Nu este o coincidență faptul că versiuni «scurse», improbabile cu privire la ceea ce s-a întâmplat, sunt aruncate în mass-media pentru a încerca să tulbure apele”, a precizat ministerul rus de Externe.

Suedia și Danemarca au anunțat amândouă că exploziile conductelor Nord Stream, din septembrie anul trecut, au fost deliberate, dar nu au stabilit încă cine sunt vinovații.

Un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt afirmă că Ucraina nu a avut nimic de-a face cu atacul „ciudat și inutil” cu drone asupra Kremlinului, minimalizând astfel concluziile a două relatări din presa americană care afirmă contrariul.

Mihailo Podoliak a declarat pentru agenția de știri Reuters că Moscova încearcă să obțină reducerea livrărilor de arme către Kiev, mizând pe seama îngrijorărilor occidentale privind o posibilă escaladare a războiului din cauza presupuselor atacuri pe teritoriul rus.

Miercuri, The New York Times a scris că agențiile de spionaj americane au constatat că atacul cu drone asupra Kremlinului de la începutul acestei luni a fost probabil orchestrat de una dintre unitățile speciale militare sau de informații din Ucraina.

Ucraina a obținut joi eliberarea a 106 soldați ucraineni capturați, în cadrul unui schimb de prizonieri cu Rusia, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, citat de Reuters.

Soldații, inclusiv opt ofițeri, au fost capturați luptând în orașul devastat Bahmut din estul țării, pe care Rusia spune că l-a capturat, dar unde forțele Kievului spun că mai au încă un mic punct de sprijin.

Reportedly, this is a prisoner exchange near Bakhmut.

If so, a number of Ukrainians will be safe at home today! pic.twitter.com/o4knOsY0xl

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 25, 2023

„Fiecare dintre ei este un erou al statului nostru. Mulți dintre cei pe care îi returnăm din captivitate au fost considerați dispăruți. Rudele acestor oameni au trecut prin momente dificile”, a declarat înaltul oficial, Andriy Yermak.

Nu este clar numărul de soldați pe care Rusia l-a primit în schimbul cu Ucraina.

Serviciile de informații militare ucrainene susțin că 2.430 de ucraineni au fost eliberați în cadrul schimburilor de prizonieri, inclusiv 139 de civili, de la începutul războiului.

Mihailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui ucrainean, a declarat că contraofensiva ucraineană a început deja de câteva zile, transmite Pravda.

„Contraofensiva se desfășoară de câteva zile, este un război intens pe 1.500 de kilometri de frontieră, dar acțiunile au început deja. Nu vrem să lovim pe teritoriul rusesc, vom folosi armele pe care ni le-ați dat pentru a distruge pozițiile rusești în teritoriile ocupate de Moscova, inclusiv în Donbas și Crimeea”, a transmis Podoliak, pe contul său de Twitter.

El a adăugat că Ucraina are rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, tancuri Leopard, sisteme antirachetă furnizate de Franța și Italia, iar avioanele de luptă F-16 vor permite închiderea spațiului aerian.

Frecvența atacurilor în direcția Bahmut „a scăzut”, a transmis Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene, pentru CNN.

Cherevatyi a declarat că acest lucru este „foarte neobișnuit pentru această parte a liniei frontului”, adăugând că un motiv este „epuizarea semnificativă, pierderile și regruparea” unităților rusești.

„Au avut loc două lupte în ultimele 24 de ore. În cele două zile anterioare, au existat câte trei angajamente de luptă fiecare”, a spus el.

Luptătorii din gruparea mercenară rusă Wagner sunt „înlocuiți” de trupele obișnuite rusești la periferia orașului Bahmut, din estul Ucrainei, dar, de joi, luptătorii Wagner rămân în oraș, a informat Hanna Mailar, ministrul adjunct al apărării al Ucrainei, citată de CNN.

Mailar a adăugat că forțele ruse încearcă să oprească câștigurile realizate pe flancuri de trupele ucrainene în ultima săptămână cu bombardamente de artilerie, iar rușii se consolidează în acele zone. Ea a susținut că forțele ucrainene încă controlează periferia orașului în partea de sud-vest a zonei „Avioane”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că Rusia a știut „imediat că regimul de la Kiev” se află în spatele atacului cu drone lansat împotriva Kremlinului la 3 mai, transmite CNN.

Într-o conferință de presă, Peskov a declarat că „în cele din urmă, nu contează prea mult care dintre unitățile regimului de la Kiev”.

„În spatele acestei situații se află regimul de la Kiev. Noi știm acest lucru și ne desfășurăm activitatea pe baza acestui lucru”, a spus Peskov.

Șeful grupării de mercenari Wagner a anunțat joi că luptătorii săi au început retragerea planificată din orașul Bahmut din estul Ucrainei, transmite CNN.

„Până la 1 iunie, partea principală se va muta în taberele din spate. Transferăm poziții către armată. Muniția, pozițiile, totul, inclusiv rațiile uscate”, a spus Prigojin, într-un videoclip transmis de biroul său de presă.

Evgheni Prigojin anunțase retragerea așteptată a luptătorilor Wagner la sfârșitul săptămânii trecute, spunând că aceștia vor preda orașul armatei ruse după ce l-au capturat în urma unei bătălii sângeroase care a durat luni de zile.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni au insistat în această săptămână că în oraș și în jurul acestuia soldații ucraineni continuă să lupte.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a transmis că a arestat doi bărbați în legătură cu atacurile dejucate asupra centralelor nucleare rusești la începutul acestei luni, a relatat agenția de presă de stat TASS, citată de CNN.

Potrivit FSB, atacurile au fost planificate la centralele nucleare din regiunile Leningrad și Tver înainte de sărbătorirea Zilei Victoriei din 9 mai în Rusia.

Atacurile planificate au fost organizate de serviciile de informații externe din Ucraina, notează TASS.

FSB i-a identificat pe cei doi bărbați arestați drept Maystruk Alexander și Usatenko Eduard. Un al treilea bărbat, Kishchak Yuriy, este, de asemenea, căutat în legătură cu presupusul complot, a precizat TASS.

Rusia „continuă să terorizeze Ucraina” cu atacurile sale nocturne, a acuzat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunţând totodată distrugerea a 36 de drone ruse în timpul nopţii, informează AFP.

„Niciuna dintre ele nu şi-a atins ţinta”, a transmis Zelenski, pe contul său de Telegram, mulţumind apărării antiaeriene a ţării.

Anterior, Forţele Ariene ucrainene au anunţat la rândul lor că dronele de fabricaţie iraniană şi de tip Shahed 136/131 au fost lansate dinspre nord şi sud.

În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri rusești în nouă regiuni din estul, nordul și sudul Ucrainei. Este vorba despre regiunile Luhansk, Donețk, Sumî, Cernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Mikolaiv, potrivit autorităților regionale ucrainene, citate de Kyiv Independent.

Potrivit autorităților ucrainene, un civil a fost ucis în Chasiv Yar, din regiunea Donețk, iar alți 12 au fost răniți în atacurile rusești.

Rusia a lansat 36 de drone de fabricație iraniană Shahed-136/131 asupra Ucrainei în timpul nopții, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, citate de Kyiv Independent.

Potrivit armatei ucrainene, toate dronele au fost doborâte. Cel mai probabil, trupele rusești urmăreau să lovească infrastructura critică și instalațiile militare din regiunile vestice ale Ucrainei, au transmis Forțele Aeriene, fără să menționează dacă vreuna dintre aceste instalații a fost avariată.

Mai multe drone au fost doborâte deasupra orașului Sevastopol, ocupat de ruși, în cursul noapții de 25 mai, a relatat Mihail Razvozhaiev, guvernatorul instalat Rusia, pe canalul său Telegram.

Potrivit lui Razvozhaiev, forțele navale ale Flotei Mării Negre au doborât două drone cu arme de calibru mic, în timp ce „mai multe alte drone” au fost blocate și aterizate de specialiștii locali în război electronic.

Nu au fost raportate victime sau pagube.

Ucraina și-a revendicat responsabilitatea pentru atacurile sale anterioare în Crimeea, deși rareori oferă detalii. SUA au declarat că sprijină atacurile ucrainene asupra țintelor militare din peninsula ocupată de Rusia.

„Rusia a transformat Crimeea într-o instalație militară masivă… acestea sunt ținte legitime, Ucraina le lovește și noi sprijinim asta”, a declarat subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, pentru Carnegie Endowment for International Peace din Washington.

Comandantul rus al unei miliții care a efectuat în această săptămână un raid într-o regiune de frontieră din interiorul Rusiei a declarat miercuri că gruparea a va lansa în curând mai multe incursiuni pe teritoriul rus.

Denis Kapustin, care s-a descris drept comandantul Corpului Voluntarului Rus, a vorbit cu reporterii de pe partea ucraineană a graniței cu Rusia la o zi după ce Moscova a declarat că a respins raidul în regiunea Belgorod.

Kievul a spus că atacul a fost efectuat de cetățeni ruși, considerându-l drept conflict intern rusesc. Două grupuri care operează în Ucraina – Corpul de Voluntari Rusi și Legiunea Libertatea Rusiei – și-au asumat responsabilitatea.

„Cred că ne veți vedea din nou pe acea parte”, a spus Kapustin, care s-a prezentat prin indicativul său White Rex. „Nu pot dezvălui acele operațiuni viitoare, nici măcar nu pot dezvălui direcția. Granița este destul de lungă. Din nou va fi un loc unde lucrurile se vor încinge.”

Ucraina spune că a doborât toate țintele aeriene rusești folosite într-un atac masiv care a avut loc joi dimineață, 25 mai, asupra Kievului, potrivit informațiilor preliminare raportate de șeful administrației Militare a orașului Kiev, Serhi Popko.

Forțele ruse au folosit drone în al 12-lea atac în masă împotriva Kievului de la începutul lunii mai, care a durat peste trei ore, a spus Popko, adăugând că „toate potențialele atacuri asupra Kievului au fost prevenite”.

Apărarea aeriană a fost la lucru la primele ore ale zilei de 25 mai, potrivit Administrației Militare a Regiunii Kiev. O alertă de raid aerian a fost activată în cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv în regiunile Kiev, Jîtomîr, Cernihiv, Kirovohrad, Mikolaiv și Herson, precum și în regiunile de vest.

În cursul zilei, forțele ruse au bombardat cinci comunități din regiunea Sumî, trăgând peste 84 de obuze din diferite tipuri de arme de artilerie, potrivit armatei ucrainene.

Congressmenii americani din ambele partide, Democrat și Republican, i-au trimis o scrisoare președintelui american Joe Biden în care îl îndeamnă să transfere bunurile rusești înghețate în Ucraina, potrivit unui comunicat de presă din 23 mai al biroului congresmanului Adam Schiff, scrie The Kyiv Independent.

Semnatarii scrisorii au scris că precedentele trecute, cum ar fi Legea Internațională a Puterilor Economice de Urgență și fostul președinte al SUA George W. Bush, care a transferat 1,7 miliarde de dolari din fonduri guvernamentale irakiene victimelor terorismului din SUA, au deschis calea pentru ca SUA să „reutilizeze banca centrală rusă”.

Fiecare dolar „face o diferență mare” în efortul de război al Ucrainei, având în vedere că cerințele bugetare actuale ale țării sunt estimate la 5 miliarde de dolari în fiecare lună.

Eforturile de reconstrucție postbelice ale Ucrainei vor dura peste 10 ani și vor costa peste 411 miliarde de dolari, se mai arată în comunicatul de presă.

Școala de Economie din Kiev a raportat la sfârșitul lunii martie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat daune de peste 138 de miliarde de dolari în toată țara, inclusiv daune estimate la 36,2 miliarde de dolari aduse infrastructurii.

Germania va cumpăra 18 tancuri Leopard 2 și 12 obuziere autopropulsate pentru a reface stocurile epuizate de livrările către Ucraina, a declarat pentru Reuters un membru al comisiei parlamentare pentru buget care a aprobat achiziția miercuri, potrivit The Guardian.

Comanda de tancuri va ajunge la 525,6 milioane EUR, în timp ce obuzierele au un preț de 190,7 milioane EUR. Toate urmează să fie livrate cel târziu până în 2026, se arată în documentele Ministerului Finanțelor destinate parlamentului.

Achiziția include o opțiune pentru alte 105 tancuri pentru aproximativ 2,9 miliarde de euro, a informat Reuters.

Germania a furnizat Ucrainei 18 tancuri Leopard 2 de la invazia rusă de anul trecut și a declarat că intenționează să acopere deficitul cu tancuri noi, cât mai curând posibil.

Cele 12 obuziere fac parte din planurile Ministerului Apărării, aprobate de parlamentul german în martie, pentru a cumpăra până la 28 de obuziere ca înlocuitori.

Forțele ruse încearcă să-și consolideze pozițiile pe flancurile suburbiilor din Bahmut, bazându-se pe bombardamente constante pentru a atinge acest obiectiv, a informat miercuri adjunctul ministrului apărării Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Maliar, numărul total de atacuri rusești a scăzut pe măsură ce unitățile sunt înlocuite.

Între timp, trupele ucrainene fac „progres treptat”, a spus Maliar. Trupele ucrainene controlează încă o parte din zona de sud-vest a orașului.

Pe 23 mai, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că forțele ruse au încercat fără succes să avanseze spre satul Hromove de lângă Bahmut.

După o campanie de 10 luni de capturare a lui Bakhmut, fondatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a pretins controlul complet al orașului pe 21 mai.

The Kyiv Independent a raportat pe 22 mai că Bahmut a fost efectiv ocupat de trupele ruse. Deși nu a fost încă confirmat de guvernul ucrainean, este evident atât pe baza declarațiilor oficiale, cât și a celor făcute de soldații de pe teren către Kyiv Independent.

Cu toate acestea, forțele ucrainene sunt încă angajate în luptă în jurul lui Bahmut, după cum a raportat Maliar pe 22 mai.

Introduse la începutul acestui an, bombele ghidate ale Rusiei pot fi lansate dincolo de raza de acțiune efectivă a sistemelor de apărare antiaeriană ucrainene, lăsând Ucrainei, deocamdată, opțiuni limitate pentru a le contracara, scrie The Kyiv Independent.

⚡️Today, the enemy carried out 1 airstrike on the territory of the Velikopysarovska community, — Sumy Regional Military Administration reported.

For preliminary information – all without victims and destruction of civil infrastructure. pic.twitter.com/11yWbvWQLM

— FLASH (@Flash_news_ua) May 24, 2023

Regiunea Sumî este situată la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia.

Ea a fost ținta atacurilor zilnice ale Rusiei de peste graniță de când părți ale regiunii au fost eliberate de sub controlul rusesc la începutul lunii aprilie 2022.

Urmărește-ne pe Google News