Război în Ucraina, ziua 457 | Bilanțul victimelor a trecut de 30, la spitalul din Dnipro lovit de o rachetă rusească

Cel puțin 483 de copii ucraineni au fost uciși și aproape alți 1.000 au fost răniți în timpul războiului, arată cifrele biroului procurorului general al Ucrainei, potrivit Al Jazeera.

Între timp, UNICEF afirmă că aproximativ 1,5 milioane de copii ucraineni sunt expuși riscului de depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic și alte probleme de sănătate mintală, cu efecte potențial de durată.

Aproape 1.500 de copii ucraineni au rămas orfani în timpul conflictului, a anunțat Serviciul Social Național al Ucrainei.

Cel mai mare număr de copii răniți provine din Donețk, epicentrul multor bătălii, unde 462 de copii au fost uciși sau răniți, potrivit oficialilor ucraineni.

Această cifră nu include victimele din orașul Mariupol, ocupat de ruși, care face de asemenea parte din provincia Donețk, unde oficialii ucraineni întâmpină dificultăți în stabilirea numărului de victime.

26 mai 2023 - Acum un an

26-05-2023

Zelenski afirmă că Ucraina face tot posibilul pentru a-și procura apărare antiaeriană avansată, în urma atacului de la Dnipro

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri, în urma celui mai recent atac cu rachete al Rusiei, că Ucraina face „tot posibilul” pentru a obține o apărare antiaeriană avansată, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Potrivit lui Zelensky, există deja „progrese substanțiale” în eforturile actuale pentru a-i convinge pe aliații occidentali să furnizeze Kievului avioane de luptă moderne, care vor deveni o „componentă cheie” a apărării Ucrainei.

„Ne mișcăm mai repede spre modernizarea apărării decât s-ar fi putut prevedea acum șase luni”, a declarat Zelenski.

„În timpul zilei, am primit rapoarte despre situația din orașul Dnipro și despre eliminarea consecințelor unui nou atac. Este o atrocitate pură: o rachetă rusească, balistică – folosită împotriva unui spital și a unei clinici veterinare. Creaturi absolut bolnave (rușii, n.r.). Până acum, două persoane au fost ucise în acest atac. Condoleanțele mele familiilor și prietenilor! Îndepărtarea molozului nu a fost încă finalizată. Mai mult de 30 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Vom face tot ce este posibil, tot ce este imposibil, pentru a accelera furnizarea către Ucraina a mai multor sisteme de apărare antiaeriană de o calitate superioară – aceasta este literalmente o problemă zilnică pentru activitatea noastră cu partenerii” internaționali, a spus liderul ucrainean.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Cel mai recent atac lansat de ruși este cel de-al 13-lea înregistrat în luna mai, care a vizat Kievul.

De asemenea, forțele ruse au lovit o clinică medicală din Dnipro, omorând cel puțin două persoane și rănind cel puțin alte 30.

Ucraina solicită de luni de zile avioane de luptă pentru a-și apăra cerul și pentru a maximiza eficiența forțelor sale combinate în timpul iminentei contraofensive.

Dintre toate modelele disponibile, Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru modelul de avioane F-16, construit în SUA, care se află în serviciu din anii 1970 și este operat de peste 20 de națiuni.

Mai multe explozii au fost raportate vineri seara în orașul Mariupol, aflat sub ocupația forțelor ruse, potrivit unor înregistrări video publicate pe rețelele de socializare și a unor oficialilor ucraineni și proruși, informază CNN, precizând că momentan nu este clar ce anume a cauzat deflagrațiile.

Consiliul municipal ucrainean al orașului Mariupol a afirmat, într-o postare pe Telegram, că au avut loc atacuri la combinatul siderurgic Azovstal, care se află acum sub controlul rușilor.

„Așteptăm niște vești bune”, a scris consiliul municipal, în postarea de pe rețeaua de socializare.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

„O explozie a avut loc în Mariupol! Conform informațiilor disponibile acum, a avut loc o lovitură în zona Azovstal, există o coloană mare de fum”, a scris, tot pe Telegram, și Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, aflat în exil, notează Ukrainka Pravda.

Mai multe informații: Mariupolul, zguduit de explozii produse la combinatul Azovstal. Administrația de ocupație evocă un atac cu rachete cu rază lungă de acțiune

Noi piste în ancheta privind sabotarea celor două gazoducte Nord Stream care leagă Rusia de Germania conduc către Ucraina, scrie vineri săptămânalul german Der Spiegel, citat de AFP.

Investigaţiile poliţiei se concentrează în special pe un velier, „Andromeda”, care ar fi putut servi la transportul explozivilor folosiţi pentru sabotaj în septembrie 2022 în Marea Baltică.

Metadatele unui e-mail trimis în timpul închirierii navei cu pânze ar duce către Ucraina, afirmă Der Spiegel, potrivit Agerpres.

Săptămânalul german mai relatează şi descoperirea în ambarcaţiune a urmelor unui exploziv, octogen, „foarte răspândit atât în Occident, cât şi în fostul bloc de Est”.

Mai multe informații: Noi piste în ancheta Nord Stream conduc către Ucraina, dezvăluie presa germană. Unul dintre principalii suspecți avea pașaport românesc

Rusia din vremea războiului abundă în simboluri fasciste și mituri despre excepționalismul țării, patrioții îi atacă pe „trădători”, cetățenii sunt presați să se alăture cauzei invaziei, televiziunea îi îngrozește cu povești despre conspirațiile antirusești și evocă dorințe genocidare împotriva ucrainenilor și nu doar, în vreme ce copiii-soldați defilează prin Piața Roșie, scrie istoricul Ian Garner în cartea sa „Generația Z: În inima tineretului fascist din Rusia”. Cum a reușit însă Putin să convingă populația și de ce sunt așa de mulți ruși dispuși să îmbrățișeze fascismul? se întreabă Garner în cartea sa, rezumată de revista Foreign Policy.

Mai multe detalii: Efectul propagandei Kremlinului: o nouă generație de ruși glorifică războiul, moartea și pe Vladimir Putin, scrie un istoric canadian

Numărul persoanelor rănite în atacul de vineri din orașul Dnipro a crescut la 31, inclusiv opt medici și doi copii, potrivit șefului consiliului regional din Dnipro, Mykola Lukașuk, relatează CNN.

Dintre cei răniți, 16 oameni au fost transportați la spitale, iar ceilalți primesc tratament ambulatoriu, a precizat Lukașuk, într-o postare pe Telegram.

„Doi dintre răniți sunt în stare gravă, 12 persoane sunt în stare moderată, iar restul au răni minore”, a adăugat Lukașuk.

Spitalul orășenesc nr. 14 din Dnipropetrovsk a fost lovit de o rachetă balistică, unitatea medicală fiind parțial distrusă, a precizat Lukașuk. Explozia a dus la izbucnirea unui incendiu la etajul al doilea al spitalului.

Clădirea cu un etaj a unei firme din apropiere a luat, de asemenea, foc, dar pompierii au stins incendiul, a precizat oficialul ucrainean. Un complex sportiv, o școală, casele și mașinile din jur au fost de asemenea avariate.

Atacul Rusiei asupra unui spital din orașul Dnipro a fost o „lovitură deliberată asupra unui obiectiv civil”, a afirmat vineri consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, adăugând că acest lucru dovedește că Rusia țintește civili.

„Aceasta este o dovadă absolut clară că Rusia și-a schimbat, în principiu, tactica atacurilor sale cu rachete. Acum, este vorba în principal de atacuri asupra civililor – în mod deliberat asupra unor facilități precum spitalul din Dnipro, cu intenția de a da o lovitură psihologică și, evident, de a ucide cât mai mulți oameni”, a declarat Podoliak, într-un interviu acordat corespondentului internațional principal al CNN, Fred Pleitgen.

Atacul de vineri dimineață asupra spitalului a ucis două persoane și a rănit cel puțin alte 30, inclusiv copii mici, potrivit autorităților locale.

Podoliak a declarat că atacuri similare au lovit zone rezidențiale și locuri precum spitale și școli în ultimele luni. Mai exact, în regiunile Herson (sud) și Harkov (est), forțele ruse distrug „zone rezidențiale în fiecare zi cu artileria, în același mod”, a susținut consilierul ucrainean.

„Mi se pare că este timpul să nu ne mai așteptăm ca Rusia să se comporte în mod convențional, ca o țară care respectă niște reguli impuse de dreptul internațional sau de niște convenții. Nu, ea duce războiul împotriva populației civile în modul cel mai demonstrativ posibil”, a spus Podolyak.

Consilierul prezidențial a subliniatcă atacurile asupra populației civile din Ucraina constituie crime de război.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat despre atacul de la Dnipro, în discursul său zilnic de vineri: „Este o atrocitate pură: o rachetă rusească, balistică – împotriva unui spital și a unei clinici veterinare. Creaturi absolut bolnave”.

Uniunea Europeană condamnă acordul dintre Moscova și Minsk privind desfășurarea de arme nucleare rusești în Belarus, calificându-l drept „un pas care va duce la o nouă escaladare extrem de periculoasă”, a anunțat vineri blocul comunitar, potrivit CNN.

„Regimul belarus este complice la războiul de agresiune ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat Serviciul European de Acțiune Externă într-un comunicat, făcând apel la Belarus să „revină asupra unor decizii care nu pot contribui decât la creșterea tensiunilor în regiune și la subminarea suveranității Belarusului”.

„Orice încercare de a escalada și mai mult situația va fi întâmpinată de o reacție puternică și coordonată”, a avertizat Uniunea Europeană, în comunicat.

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat joi că a început transferul unor arme nucleare tactice din Rusia în Belarus.

Cardinalul italian Matteo Zuppi, pe care Papa Francisc l-a însărcinat să încerce o mediere pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia în Ucraina, are o experienţă substanţială în astfel de acţiuni diplomatice şi va fi în noua sa misiune unicul interlocutor din partea Vaticanului cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a anunțat vineri secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, potrivit agenției spaniole de știri EFE.

„Da, aceasta este însărcinarea, să se întâlnească cu cei doi şefi de stat”, a declarat Parolin, răspunzând unei întrebări primite din partea presei în marja unei reuniuni desfăşurate la ambasada Italiei pe lângă Sfântul Scaun, potrivit Agerpres.

Ucraina are nevoie de patru escadrile de avioane americane de luptă de tip F-16 – adică de 48 de avioane în total -, pentru „eliberarea ţării de agresor”, a estimat vineri Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit news.ro.

În urmă cu exact o săptămână, preşedintele american Joe Biden a dat undă verde livrărilor către Kiev, de către alte ţări, ale unor avioane americane de vânătoare de tip F-16.

Premierii britanic Rishi Sunak şi olandez mark Rutte au anunţat marţi, în marja unui summit al Consiliului Europei, la Reykjavik, că vor facilita înfiinţarea unei coaliţii internaţionale care să consolideze apărarea antiaeriană ucraineană.

Acordul care permite exportul în siguranță de cereale și îngrășăminte prin porturile ucrainene de la Marea Neagră nu și-a reluat încă operațiunile complete, după ce a fost întrerupt înainte de decizia Moscovei de săptămâna trecută de a-l prelungi, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite (ONU), potrivit Reuters.

Pactul, numit Inițiativa de la Marea Neagră pentru cereale, negociat de Națiunile Unite și Turcia în iulie anul trecut cu Rusia și Ucraina pentru a încerca să atenueze criza alimentară globală agravată de invazia Moscovei în Ucraina, acoperă trei porturi, dar nicio navă nu a fost autorizată, începând din 29 aprilie și până în prezent, să intre în portul Pivdennyi (Yuzhny) , a precizat ONU.

ONU și Turcia „colaborează îndeaproape cu restul părților cu scopul de a fi reluate operațiunile complete (…) și de a fi înlăturate toate impedimentele care obstrucționează operațiunile și limitează domeniul de aplicare al Inițiativei”, a adăugat ONU, într-un comunicat de presă.

O sută douăzeci și opt de copii au fost evacuați împreună cu familiile lor sau cu tutorii lor legali din așezările situate în apropierea ostilităților active, a anunțat vineri administrația regiunii Donețk, potrivit The Kyiv Independent.

Evacuările obligatorii au început pe 7 aprilie și au vizat 21 de așezări din regiunea Donețk, conform administrației.

„Îi îndemnăm pe toți să plece în părțile mai sigure ale Ucrainei. Din nefericire, bombardamentele din partea ocupanților devin din ce în ce mai frecvente. Există informații despre civili răniți sau morți aproape în fiecare zi, așa că nu vă neglijați viața dumneavoastră și a copiilor dumneavoastră”, a declarat Oleksandr Vdovenko, un oficial local care lucrează în coordonare cu forțele de ordine.

Potrivit administrației regiunii Donețk, au mai rămas patru copii în orașul Bahmut, unul în Avdiivka, doi în Krasnohorivka și unul în Keramik. Unele familii fie își ascund copiii, fie „refuză categoric să plece”, a precizat administrația regională.

Guvernul de la Kiev a aprobat prima dată evacuarea obligatorie a familiilor cu copii din zonele în care se dau lupte active pe data de 7 martie. Oficialii locali sunt responsabili de punerea în aplicare a acestei politici, iar toți copiii evacuați din zonele active de luptă trebuie să fie însoțiți de o rudă sau de un tutore legal.

În Ucraina au avut loc peste 900 de atacuri asupra sistemului de sănătate de la începutul invaziei ruse, arată cele mai recente cifre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), potrivit CNN.

Din totalul de 967 de atacuri, 868 au avut impact asupra unităților medicale, reiese din datele OMS. În total, atacurile asupra sistemului de sănătate din Ucraina s-au soldat cu cel puțin 97 de morți și 126 de răniți, începând din 25 februarie 2022 și până în prezent.

Atacul de vineri al forțelor ruse asupra unei unități medicale din orașul Dnipro nu este încă inclus în datele OMS sau în bilanțul victimelor, având în vedere că procesul de verificare a atacurilor de către organizație durează ceva timp. Cel mai recent atac asupra sistemului de sănătate din Ucraina înregistrat de OMS a avut loc pe data de 7 mai 2023 și a afectat o clinică mobilă.

„OMS condamnă toate actele de violență împotriva asistenței medicale. Aceste atacuri nu numai că ucid și mutilează, dar îi privează pe oameni de îngrijirile de care au nevoie urgentă, pun în pericol furnizorii de asistență medicală și subminează sistemele de sănătate”, a declarat, pentru postul american de televiziune, purtătoarea de cuvânt a OMS, Dr. Margaret Harris.

„Atacurile asupra angajaților din domeniul sănătății, a pacienților, a mijloacelor de transport, a materialelor și a unităților sanitare reprezintă o încălcare flagrantă a Dreptului internațional umanitar și a Drepturilor omului și trebuie să înceteze acum”, a adăugat Harris. „Cerem încetarea imediată a tuturor activităților care pun în pericol viețile lucrătorilor din domeniul sănătății și ale pacienților sau care împiedică furnizarea de servicii de sănătate esențiale”, a mai spus reprezentanta OMS.

Olanda „ia în considerare în mod serios” să trimită Ucrainei avioane de luptă F-16, dar nu a luat încă o decizie finală, a declarat vineri premierul olandez Mark Rutte, potrivit Reuters.

La începutul acestei săptămâni, Olanda a precizat că dorește să înceapă cât mai curând posibil antrenarea piloților ucraineni pe avioanele F-16, de producție americană.

Întrebat dacă Olanda va furniza avioane de vânătoare Kievului, Rutte a spus, într-o conferință de presă, că nu a fost luată nicio decizie finală, dar a adăugat că „dacă începi să antrenezi este evident că este un lucru pe care îl iei serios în considerare”.

Mai multe informații: Olanda „ia serios în considerare” să înarmeze Ucraina cu avioane F-16. Câte astfel de aparate de luptă ar putea ajunge la Kiev

Civilii ucraineni deportați cu forța în închisorile rusești sunt bătuți în mod regulat și amenințați cu moartea, relatează vineri site-ul rus de știri independent Meduza, citând mai mulți foști deținuți, potrivit The Moscow Times.

Gardienii din închisori îi supun în mod obișnuit pe deținuții ucraineni la bătăi, îi împușcă cu pistoale cu aer comprimat, le administrează șocuri electrice și îi amenință cu execuția, scrie Meduza.

„Am fost transformați în animale vânate”, a declarat Alexander Tarasov, care a organizat mitinguri împotriva ocupației ruse în orașul Herson din sudul Ucrainei înainte de a fi reținut în martie anul trecut și transferat într-o închisoare rusă.

Mai multe informații: „Am fost transformați în animale vânate”. Civilii ucraineni deportați cu forța în Rusia ar fi torturați constant în închisori

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a spus vineri trimisului special al Chinei, Li Hui, că există „obstacole serioase” în calea reluării negocierilor de pace, dând vina pe Ucraina și pe țările occidentale, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Ministrul rus de externe a reafirmat angajamentul Moscovei pentru o rezolvare politico-diplomatică a conflictului, remarcând obstacolele serioase în calea reluării negocierilor de pace create de partea ucraineană și de mentorii săi occidentali”, a transmis, într-un comunicat, ministerul condus de Lavrov.

În timpul întâlnirii cu Li, care a fost ambasador al Chinei în Rusia între 2009 și 2019, Lavrov a lăudat, de asemenea, poziția „echilibrată” a Beijingului în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Deși China afirmă că este o parte neutră în conflictul din Ucraina, ea a fost criticată pentru că a refuzat să condamne Moscova pentru ofensiva militară din țara vecină.

„Ambele părți și-au exprimat disponibilitatea de a consolida în continuare cooperarea ruso-chineză în domeniul politicii externe, care vizează invariabil menținerea păcii și a stabilității în regiune și pe întreaga planetă”, a precizat Ministerul rus de externe.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și trimisul special al Chinei au discutat vineri despre perspectivele de rezolvare a conflictului din Ucraina, în timpul unei întâlniri pe care au avut-o la Moscova, a anunțat Ministerul rus de Externe, într-un comunicat, potrivit Al Jazeera.

Li a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu oficiali UE la Bruxelles, că Beijingul a susținut întotdeauna o poziție obiectivă și justă în ceea ce privește conflictul din Ucraina și a promovat în mod activ negocierile de pace.

Li a mers anterior în Ucraina, Germania, Polonia și Franța ca parte a unui turneu european pentru încheierea războiului.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri, într-o convorbire telefonică cu omologul său brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, că Moscova este deschisă la dialog în privința conflictului din Ucraina, scrie The Guardian.

Lula a transmis, într-un mesaj publicat pe Twitter, că a reiterat disponibilitatea Braziliei de a discuta cu ambele părți implicate în războiul din Ucraina.

„Tocmai am vorbit la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. I-am mulțumit pentru invitația de a participa la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg și i-am răspuns că nu pot merge în Rusia în acest moment, dar am reiterat disponibilitatea Braziliei, alături de India, Indonezia și China, de a discuta cu ambele părți ale conflictului în vederea obținerii păcii”, a scris Lula.

Conversei agora por telefone com o presidente da Rússia, Vladimir Putin. Agradeci a um convite para ir ao Fórum Econômico Internacional de São Petersburgo, e respondi que não posso ir a Rússia nesse momento, mas reiterei a disposição do Brasil, junto com a Índia, Indonésia e…

— Lula (@LulaOficial) May 26, 2023

Cancelarul german Olaf Scholz l-a avertizat vineri pe preşedintele rus Vladimir Putin împotriva creării unui conflict îngheţat de-a lungul graniţelor teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina, în comentarii publicate de ziarul Kölner Stadt-Anzeiger, potrivit agenției de presă DPA.

„Rusia trebuie să înţeleagă că scopul nu poate fi acela de a încheia un fel de pace rece prin transformarea frontierei actuale într-o nouă «graniţă» între Rusia şi Ucraina”, a afirmat Scholz, adăugând: „Asta nu ar face decât să legitimeze raidul lui Putin!” în ţara vecină.

„Scopul este mai degrabă o pace justă, iar o condiţie prealabilă pentru aceasta este retragerea de trupe”, a mai afirmat Olaf Scholz, care nu a dorit să se pronunţe cu privire la viitorul Peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia în 2014, scrie Agerpres.

Întrebat dacă această condiţie se aplică şi în cazul Crimeii, el a reiterat cele spuse: „Retragerea de trupe. Nu e treaba noastră să formulăm, în numele Ucrainei, acordurile la care aceasta doreşte să ajungă”. Scholz a avut grijă să se refere la o „retragere de trupe” şi nu la „retragerea trupelor”, ceea ce ar fi sugerat că toate forțele ruse ar trebui să fie retrase, notează DPA.

Cancelarul german a evitat de asemenea să răspundă la întrebarea dacă Putin ar trebui înlăturat sau nu de la putere. „Nu mă prea preocupă întrebări speculative de acest gen. Până la urmă, se va ajunge la un acord între guvernele de la Moscova şi Kiev”, s-a limitat să spună el.

Atunci când a discutat despre războiul din Ucraina, Papa Francisc a subliniat în mod constant nevoia de pace în detrimentul continuării conflictului. Cele mai noi declarații ale Suveranului Pontif sugerează că va continua să facă acest lucru – în ciuda întâlnirii sale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avut loc la începutul acestei luni, relatează Sky News.

Într-un nou interviu, Papa descrie apelurile adresate Rusiei de a returna Ucrainei teritoriul ocupat – o cerere despre care Kievul spune că ar putea da startul pentru încheierea păcii – ca fiind o „chestiune politică”.

„Pacea va fi obținută atunci când vor putea vorbi unul cu celălalt, față în față sau prin intermediari”, a declarat Papa Francisc, pentru televiziunea americană de limbă spaniolă Telemundo.

„Dacă nu discută… atunci este o problemă politică”, a apreciat Suveranul Pontif.

Deși inițial a adoptat un ton diplomatic, Francisc a adoptat, pe măsură ce războiul a continuat, o abordare mai critică față de Vladimir Putin, condamnând puternic anexarea de către acesta a celor patru regiuni ucrainene în octombrie anul trecut.

„Apelul meu se îndreaptă în primul rând către președintele Federației Ruse, rugându-l să oprească această spirală de violență și moarte, chiar și din dragoste pentru propriul popor”, a declarat, cu ocazia acestui interviu, liderul de la Vatican.

Dar, de asemenea, el i-a cerut anterior lui Zelenski să intre în negocieri, iar în martie a atacat „interesele imperiale… din altă parte” pentru că au alimentat războiul – o linie adesea promovată de Kremlin și de susținătorii Moscovei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita săptămâna viitoare Suedia, Norvegia și Finlanda, pentru a discuta despre „sprijinul continuu” pentru Ucraina, relatează Sky News.

Vineri, Blinken va ține un discurs la Helsinki pentru a „sublinia toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea teritoriului, suveranității și democrației Ucrainei în vederea obținerii unei păci juste și durabile”.

În timpul vizitei, Blinken, al cărui rol este asemănător cu cel al unui ministru de externe, va conduce o reuniune a Consiliului SUA-UE pentru comerț și tehnologie.

El va participa, de asemenea, la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo, în Norvegia, miercuri și joi, pentru a discuta pregătirile pentru summitul alianței din iulie, care va avea loc la Vilnius, în Lituania.

Blinken se va îndrepta apoi spre Finlanda pentru a se întâlni cu liderii celui mai nou membru NATO, inclusiv cu prim-ministrul interimar al țării, Sanna Marin, care se retrage după ce partidul său a pierdut alegerile de luna trecută.

Finlanda, care are o graniță comună cu Rusia, a aderat oficial la NATO în aprilie, într-o schimbare istorică de politică provocată de invazia Kremlinului în Ucraina.

Franța a condamnat atacurile de vineri dimineață ale Rusiei în Ucraina, inclusiv atacul asupra unui spital din Dnipro, calificându-le drept „crime de război” care „nu pot rămâne nepedepsite”, potrivit unui comunicat al Ministerului francez de Externe, citat de CNN.

Atacurile cu rachete și drone asupra Kievului și a regiunilor ucrainene Harkov și Dnipropetrovsk „au vizat încă o dată în mod deliberat situri civile”, „încălcând în mod flagrant dreptul umanitar internațional”, a transmis diplomația franceză.

Cel puțin două persoane au murit și alți cel puțin 30 de oameni, inclusiv doi copii, au fost răniți, potrivit șefului administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk. Salvatorii caută în continuare supraviețuitori printre dărâmăturile unei clinici. Oficialii au precizat că autoritățile locale nu reușesc încă să ajungă la trei persoane care s-ar fi aflat în unitatea medicală în momentul atacului.

Incursiunea transfrontalieră din Belgorod, de la începutul acestei săptămâni, îi determină pe guvernatorii ruși din regiune să ceară o modificare a legii pentru ca forțele lor de frontieră voluntare să poată fi înarmate, informează Reuters.

În prezent, unitățile locale de autoapărare voluntare nu pot fi înarmate, dar Viaceslav Gladkov, guvernatorul din Belgorod, a declarat că el și alții depun eforturi pentru a încerca să schimbe legea.

„Avem aproape 3.000 de oameni în șapte batalioane de-a lungul graniței”, a declarat Gladkov. Dar el a spus că, deși erau pregătiți de luptă și se antrenau din noiembrie anul trecut, aceștia au rămas neînarmați, deoarece este ilegal să li se dea arme conform legislației ruse actuale.

„Căutăm acum o bază legală. Pentru a putea respinge inamicul, dacă este necesar, pentru cei care sunt instruiți, capabili și profesioniști”, a spus el. „Cred că ar fi o decizie corectă”, a adăugat guvernatorul Belgorodului.

Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, care se învecinează, de asemenea, cu Ucraina, a declarat că este și el în favoarea ideii, iar Reuters notează că aceasta are un susținător în persoana lui Andrei Turchak, prim-vicepreședinte al camerei superioare a parlamentului de la Moscova.

Turchak i-ar fi spus lui Vladimir Putin, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Kremlin luna trecută, că problema trebuie rezolvată.

„Statutul legal al acestor formațiuni este acum extrem de restrâns și, cel mai important, nu au dreptul de a purta și de a folosi arme. Propunem ca această anomalie să fie eliminată la nivel legislativ”, i-a spus Turchak președintelui rus.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a reiterat poziția publică a Ucrainei potrivit căreia nu poate exista niciun compromis cu privire la teritoriul ucrainean în cadrul unei soluții de pace care să pună capăt invaziei Rusiei, scrie The Guardian.

„Orice «scenariu de compromis» care NU prevede eliberarea tuturor teritoriilor Ucrainei, despre care vorbesc periodic «surse anonime» din elitele europene și americane, echivalează cu admiterea înfrângerii democrației, victoria Rusiei, menținerea regimului lui Putin și, ca urmare, cu creșterea bruscă a conflictelor în politica globală. Toate acestea reprezintă prețuitul vis al Rusiei. Întrebarea este retorică: de ce continuă actorii publici individuali să joace «scenariul mediatic rusesc» și să prelungească conflictul?”, a scris Podoliak vineri, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Any „compromise scenario” envisaging the liberation of NOT all territories of #Ukraine, which „anonymous sources” in the European and American elites periodically talk about, is tantamount to admitting the defeat of democracy, the victory of #Russia, the preservation of the…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 26, 2023

Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014, iar apoi, în 2022, a pretins că a preluat alte patru regiuni – Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson – în ciuda faptului că nu controlează în totalitate aceste teritorii. Autoproclamatele Republici Populare Donețk și și Luhansk au fost, de asemenea, înființate în 2014 și recunoscute ca autorități legitime în regiune doar de Rusia, iar mai târziu de Siria și Coreea de Nord.

Planul în zece puncte al președintelui Zelenski pentru pacea din Ucraina prevede o revenire la integritatea teritorială a Ucrainei și la granițele stabilite în 1991.

Numărul persoanelor rănite în atacul de vineri din orașul Dnipro a crescut la 30, printre acestea aflându-se și doi copii, a anunțat șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit CNN și The Guardian.

Căutările pentru găsirea a trei persoane care ar fi putut fi în clinică în momentul atacului sunt încă în desfășurare, a precizat vineri șeful administrației militare regionale, Serhii Lysak, într-o postare pe Telegram.

Anterior în cursul zilei de vineri, administrația militară regională din Dnipropetrovsk a confirmat că două persoane au murit în urma atacului cu rachete.

Între timp, primarul din Dnipro, Boris Filatov, le-a declarat jurnaliștilor că în momentul în care a avut loc atacul asupra Spitalul orășenesc nr. 14 din Dnipropetrovsk avea loc schimbarea de ture între medici – ceea ce înseamnă că în acel moment lucrau mai puțini oameni în unitate.

„Să sperăm că nu vor mai fi alte victime”, le-a spus Filatov jurnaliștilor la sediul spitalului. „Este un miracol că racheta a lovit chiar în momentul în care medicii și-au schimbat tura”, a precizat edilul.

Un incendiu provocat de rachetă a fost stins, a adăugat el.

Producătorul rus de arme Kalașnikov, care fabrică cea mai utilizată pușcă de asalt din lume, a anunțat vineri că lansează o nouă divizie pentru producția de drone kamikaze – una dintre armele-cheie utilizate în războiul din Ucraina, informează Reuters.

Noua divizie de la Kalașnikov se va concentra pe producția așa-numitelor „muniții pasive” – sau drone kamikaze -, care care pot aștepta în jurul zonei de atac o țintă pentru o anumită perioadă de timp și atacă numai după ce ținta este localizată.

Mai multe informații: Compania rusă de armament Kalașnikov va începe să producă drone kamikaze și de recunoaștere

Armata rusă folosește drone precum cele kamikaze de fabricație iraniană (dronele Shahed) pentru a distrage atenția și a identifica sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene, Natalia Humeniuk, într-o intervenție televizată, potrivit The Kyiv Independent.

Ulterior, Rusia încearcă să le țintească cu rachete balistice, potrivit lui Humeniuk, șefa centrului de presă al Comandamentului Operațional Sudic.

„(Rușii) încearcă să atace în valuri, tocmai pentru a vedea unde sunt apărările și unde să lovească în continuare”, a spus Humeniuk.

După ce apărarea antiaeriană își dezvăluie pozițiile prin doborârea unor astfel de drone, mai ieftine, Rusia va încerca apoi să folosească rachete balistice mai valoroase pentru a le distruge.

Pe 22 mai, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat că, în acest moment, apărarea antiaeriană a Ucrainei nu dispune de suficiente instrumente pentru a contracara rachetele balistice ale Rusiei.

Sistemele avansate, precum Patriot, sunt prea puține pentru a acoperi întregul teritoriu al țării, a precizat el.

În cel mai recent atac masiv împotriva Ucrainei, Rusia a lansat 17 tipuri diferite de rachete și 31 de atacuri cu drone, au anunțat vineri Forțele Aeriene ucrainene.

Ministerul rus de Externe a convocat vineri mai mulți diplomați americani de rang înalt pentru a-și exprima „protestul ferm” față de comentariile consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, cu privire la atacurile ucrainene asupra Crimeei, după ce acesta a declarat că Washingtonul nu a impus Kievului limitări în ceea ce privește loviturile asupra teritoriului rus, relatează CNN.

Ministerul a calificat drept „inacceptabile” remarcile făcute de Sullivan într-un interviu acordat duminică postului american de televiziune.

Sullivan a mai spus că Washingtonul nu va permite Ucrainei ca sistemele occidentale să atace teritoriul Rusiei, care include Crimeea.

„S-a subliniat că asigurările oficialilor americani că Statele Unite nu încurajează astfel de atacuri asupra Rusiei sunt ipocrite și false, având în vedere dovezile materiale directe ale utilizării armelor și echipamentelor furnizate pentru nevoile AFU (Forțele Armate ale Ucrainei, n.r.) de către Pentagon pentru a pregăti și a efectua acte teroriste de către militanții ucraineni”, a transmis ministerul rus, într-un comunicat.

„Acțiunile ostile ale Statelor Unite, care au fost mult timp parte a conflictului, au scufundat relațiile ruso-americane într-o criză profundă și periculoasă, plină de consecințe imprevizibile”, a adăugat ministerul condus de Serghei Lavrov.

„Este timpul ca Washingtonul să învețe că orice formă de agresiune împotriva Rusiei va continua să întâmpine cea mai puternică rezistență”, mai scris în comunicatul transmis de ministerul de la Moscova.

Relațiile diplomatice dintre aliații occidentali ai Kievului și Kremlin s-au deteriorat și mai mult după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022, notează CNN.

Fostul preşedinte și premier rus Dmitri Medvedev a insistat vineri că împărţirea Ucrainei, cu estul acestei țări (Donbasul) mergând spre Rusia, iar zonele de vest la câteva state membre ale Uniunii Europene ar fi varianta care ar garanta că un conflict între Moscova şi Kiev nu va reizbucni în viitor, iar riscul transformării acestuia într-un al Treilea Război Mondial va fi eliminat, informează Agerpres preluând portalul rusesc RBC şi agenţia de presă DPA.

Medvedev, care în prezente este vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, evaluează viitorul Ucrainei după actualul conflict şi prezintă trei scenarii de desfăşurare a evenimentelor, dar în fiecare dintre ele Ucraina ar urma să „dispară” în forma actuală şi să înceteze să mai existe ca stat independent.

Mai multe informații: Dmitri Medvedev insistă că Ucraina trebuie să dispară şi să fie împărțită. Negocierile de pace, respinse atâta timp cât „clovnul Zelenski e la putere”

Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că noul raid cu rachete şi drone efectuat în cursul nopţii asupra Ucrainei a ţintit depozite de muniţii ale armatei ucrainene, informează Agerpres preluând agenţiile Reuters şi EFE.

„Noaptea aceasta, Forţele Armate ale Federaţiei Ruse au desfăşurat un atac cu arme de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate din aer asupra unor amplasamente de depozitare a muniţiilor trupelor ucrainene. Obiectivul raidului a fost atins. Toate facilităţile desemnate au fost lovite”, a susţinut Ministerul rus al Apărării.

Anterior, Ministerul ucrainean al Apărării a susţinut de partea sa că au fost doborâte toate rachetele şi dronele lansate. Potrivit Ucrainei, acest nou val de atacuri ale rușilor a ţintit cu precădere capitala Kiev şi au fost lansate de armata rusă 17 rachete şi 23 de drone iraniene Shahed.

Între timp, autorităţile ucrainene au anunţat că două persoane au murit şi 23 sunt rănite în urma căderii unei rachete ruseşti peste o policlinică şi o clinică veterinară din oraşul ucrainean Dnipro vineri dimineaţă, atac descris de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „crimă împotriva umanităţii”.

Rusia nu a comentat deocamdată atacul asupra clinicii din Dnipro, dar de când a lansat războiul contra Ucrainei a negat mereu acuzaţiile acesteia din urmă că ar lovi ţinte civile, afirmând că fragmente din rachetele ruseşti doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste zone locuite şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile.

Trimisul special chinez pentru afaceri eurasiatice Li Hui a sosit vineri la sediul Ministerului rus de Externe pentru discuții cu ministrul Serghei Lavrov, a anunțat agenția de presă TASS, potrivit Al Jazeera.

Moscova a precizat că trimisul chinez va discuta, de asemenea, cu ministrul adjunct de externe Mihail Galuzin în timpul vizitei sale.

Călătoria lui Li face parte dintr-un turneu european menit să găsească o soluție politică la războiul din Ucraina. Trimisul Beijingului a mers anterior în Ucraina, Germania, Polonia și Franța.

Șeful organismului de supraveghere nucleară din cadrul ONU, Rafael Grossi, va informa marți Consiliul de Securitate al ONU cu privire la propunerea sa de protejare a centralei nucleare Zaporojie, potrivit unui comunicat consultat de agenția de presă AFP, scrie Al Jazeera.

Siguranța celei mai mari centrale nucleare din Europa a fost un motiv contant de îngrijorare după ce forțele ruse au ocupat-o, anul trecut.

Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc în repetate rânduri că au atacat centrala, după ce bombardamentele frecvente au provocat mai multe întreruperi de energie electrică.

Într-un comunicat de presă de săptămâna trecută, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat: „Este foarte simplu: nu trageți asupra centralei și nu folosiți centrala ca bază militară”.

„Ar trebui să fie în interesul tuturor să convenim asupra unui set de principii pentru a proteja centrala în timpul conflictului”, a adăugat Grossi.

Ministerul canadian al Apărării a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include muniție și o extindere a programelor de pregătire pentru soldații ucraineni, scrie The Kyiv Independent.

Ottawa a prezentat noul pachet joi, după cea de-a 12-a reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care a avut loc la Ramstein, în Germania.

Armata canadiană va trimite cinci instructori medicali suplimentari în Polonia pentru a pregăti personalul militar ucrainean în competențe medicale avansate, în cadrul operațiunii UNIFIER. Acest lucru ar trebui să dubleze numărul de potențiali absolvenți ucraineni.

Ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, a precizat că, de asemenea, armata țării sale desfășoară, din 15 mai, cursuri de formare a ofițerilor juniori ucraineni în Letonia.

În plus, Ottawa a promis 43 de rachete aer-aer AIM-9, arme de calibru mic și muniție.

„Sprijinul Canadei pentru Ucraina este de neclintit. Când călătoresc prin Canada, văd steaguri ucrainene pe case, mici afaceri și mașini – pentru că canadienii înțeleg că lupta Ucrainei pentru a se apăra este, de asemenea, o luptă pentru suveranitate, libertate și independență”, a declarat Anand.

Pe 21 aprilie, după cel de-al 11-lea summit de la Ramstein, Ottawa a promis un ajutor militar de 25 de milioane de dolari pentru Ucraina, inclusiv combustibil, arme de calibru mic și sprijin logistic, precum și „o primă contribuție” la proiectul kiturilor medicale de prim ajutor din cadrul Pachetului de asistență globală (CAP) al NATO.

Două vehicule aeriene fără pilot (UAV-uri – drone) au avariat vineri mai multe clădiri din Krasnodar, după ce presa locală a relatat că o explozie a fost auzită în acest oraș din sudul Rusiei, relatează CNN.

Guvernatorul din Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat că nicio infrastructură majoră nu a fost afectată și a precizat că nu au existat victime în urma incidentului.

Vineri dimineață, înregistrări video geolocalizate de postul american de televiune au arătat ceea ce părea a fi o dronă pe cer, urmată de sunetul unei explozii. Alte imagini de pe rețelele de socializare arată fumul care se ridică din clădire, iar o altă imagine arată clădirea avariată.

Agenția de presă rusă de stat TASS a relatat că centrul pentru apeluri de urgență al orașului a fost anunțat despre o explozie pe strada Morskaya, la primele ore ale dimineții de vineri. „Serviciile de urgență au fost trimise la fața locului. Nu au fost raportate victime. S-au înregistrat pagube la acoperișul și ferestrele clădirii, dar nu s-a produs niciun incendiu”, potrivit TASS.

Regiunea rusă Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, a fost atacată cu zeci de drone în ultimele 24 de ore, a precizat guvernatorul regional pe Telegram, potrivit Al Jazeera.

Cinci districte au fost lovite în mod repetat de drone, mortiere și artilerie, iar satul Kozinka a fost lovit de 132 de ori, a afirmat Viaceslav Gladkov.

Zonele din jurul orașului Belgorod au fost atacate de 14 ori, a adăugat el.

Gladkov a precizat că districtul Graivoron, unde trupele ruse au luptat împotriva unei incursiuni transfrontaliere la începutul acestei săptămâni, a cunoscut cele mai grave atacuri.

Rusia a promis un răspuns „extrem de dur” la atacurile de pe teritoriul său, după ce un „grup de sabotaj ucrainean” a deschis focul asupra unor clădiri rezidențiale și administrative.

În timp ce Ucraina a negat orice implicare, două grupuri anti-Putin, Corpul Voluntarilor Ruși și Legiunea Libertatea Rusiei, au revendicat responsabilitatea pentru această incursiune peste graniță.

Cel puțin două persoane au murit și alte 23 de persoane au fost rănite în urma atacului asupra unei clinicii medicale din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, transmite CNN.

Un bărbat de 69 de ani „tocmai trecea pe acolo când racheta a lovit orașul”, iar cadavrul altui bărbat „a fost scos din dărâmături”, a declarat Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale.

El a spus că 23 de persoane au fost rănite în bombardament, 21 dintre ele fiind internate în spital și trei în stare critică.

Alte cel puțin patru persoane sunt date dispărute în urma atacului de la Dnipro, potrivit Parchetului General al Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelensk a declarat vineri că o persoană a murit și alte 15 au fost rănite în urma unui atac asupra unei clinici medicale din orașul ucrainean Dnipro, transmite CNN.

„Teroriștii ruși își confirmă încă o dată statutul de luptători împotriva a tot ceea ce este uman și onest”, a transmis Zelenski.

El a adăugat că „urmările bombardamentelor sunt eliminate, iar victimele sunt salvate. Toate serviciile necesare sunt implicate”.

Guvernatorul Dnipropetrovskului, Serhii Lisak, a transmis pe Telegram că doi copii se numără printre răniții din Dnipro.

„Băieți de trei și șase ani. Ambii sunt internați în spital. Medicii evaluează starea lor ca fiind moderată. Au fost internați și 11 adulți. Doi sunt în stare gravă”, a transmis oficialul.

O unitate medicală a fost lovită vineri dimineață în orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, de un atac al forțelor ruse, a declarat șeful administrației militare regionale, citat de CNN.

Serhii Lisak transmis că în urma atacului au fost înregistate victime, fără să ofere mai multe detalii.

Orașul Graivoron, din regiunea rusă Belgorod, a fost bombardat în cursul nopții, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Gladkov, citat de CNN.

Belgorod se învecinează cu nord-estul Ucrainei.

Zona este una dintre cele care au fost atacate în ultimele zile de cetățeni ruși anti-Putin, care sunt aliniați armatei ucrainene.

Gladkov nu a raportat victime, dar a precizat că o conductă de gaz și o linie de transmisie a energiei electrice au fost avariate de obuze, precum și mai multe gospodării și un magazin.

Rusia a lansat 17 tipuri diferite de rachete și 31 de atacuri cu drone în atacul de noaptea trecută, au raportat forțele aeriene ucrainene vineri, citate de Kyiv Independent.

Potrivit sursei citate, apărarea aeriană a Ucrainei a interceptat cu succes 23 de drone kamikaze Shahed de fabricație iraniană, două drone de recunoaștere și 10 rachete de croazieră.

Atacuri au fost lansate în toată Ucraina, în special în regiunile Kiev și Dnipropetrovsk. Atacurile au început joi seară, la ora 22.00, iar ultima explozie a fost raportată vineri, la ora 5.00.

În orașul din sud-estul Dnipro, șeful administrației militare regionale, Serhii Lysak, a declarat că cinci rachete de croazieră și șase drone „Shahed” au fost doborâte de forțele ucrainene.

Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, văzut ca unul dintre cei mai fideli aliaţi ai lui Vladimir Putin, a declarat că războiul din Ucraina ar putea dura zeci de ani, cu perioade lungi de lupte întrerupte de armistiţii, a relatat joi agenţia rusă de presă RIA, citată de Reuters.

„Acest conflict va dura foarte mult timp, cel mai probabil zeci de ani”, a declarat Medvedev, citat de RIA.

„Atât timp cât există o astfel de putere (la Kiev – n.r.), vor fi, să zicem, trei ani de armistiţiu, doi ani de conflict şi totul se va repeta”, a continuat el.

Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a anunțat vineri că Rusia a pierdut 205.720 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, dintre 460 de victime joi, 25 mai, transmite Kyiv Independent.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 3.796 de tancuri, 7.435 de vehicule blindate de luptă, 6.161 de vehicule și rezervoare de combustibil, 3.384 de sisteme de artilerie, 570 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 328 de sisteme de apărare aeriană, 310 de avioane, 296 de elicoptere, 2.910 drone și 2.910 avioane.

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat vineri gata să reia, „când va veni momentul”, contactul pe tema Ucrainei cu preşedintele rus Vladimir Putin, cu care el nu a mai discutat din luna decembrie, potrivit The Guardian.

„Ultima mea discuţie telefonică a fost acum ceva timp. Însă eu am intenţia, când va veni momentul, să discut din nou cu Putin”, a declarat Scholz înt-un interviu publicat de cotidianul Koelner Stadt-Anzeiger.

Mai multe explozii s-au auzit în centrul orașului rus Krasnodar, situat în sudul Rusiei, în dimineața zilei de 26 mai, au informat agențiile de presă de stat Tass și RIA Novosti.

Citând sediul operațional al teritoriului Krasnodar, agențiile de presă au precizat că acoperișul și ferestrele unei clădiri de pe strada Morskaya au fost avariate. Până în prezent nu au fost raportate victime.

Videoclipurile apărute pe rețelele de socializare surprinse pe strada Morskaya arată ceea ce pare a fi o dronă, urmată de sunetul unei explozii.

Japonia va aplica sancţiuni suplimentare Rusiei după ce summitul G7, pe care l-a găzduit săptămâna trecută, a convenit intensificarea măsurilor pentru a pedepsi invazia Ucrainei de către Moscova, a anunţat vineri şeful de cabinet al premierului nipon, Hirokazu Matsuno, citat de Reuters.

Matsuno a condamnat, de asemenea, anunţul de joi referitor la desfăşurarea de arme nucleare tactice de către Rusia în Belarus, spunând că aceasta va intensifica şi mai mult circumstanţele create de invadarea Ucrainei.

„Fiind singura ţară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia nu acceptă niciodată ameninţarea nucleară a Rusiei, cu atât mai puţin utilizarea acesteia”, a declarat Matsuno într-o conferinţă de presă.

Mai multe explozii s-au auzit vineri noapte, 26 mai, în capitala Kiev. Oficialii de la Kiev au anunțat că apărarea antiaeriană a Kievului a doborât toate țintele rusești lansate în capitală, în ultimul atac al Rusiei asupra orașului.

Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Serhii Popko, a transmis pe Telegram că atacul a fost efectuat de bombardiere strategice Tu-95 Tu-95MS din regiunea Mării Caspice și probabil cu rachete de croazieră X-101/555.

Deocamdată, au fost raportate victime sau pagube la Kiev. Informațiile despre orice victime sau distrugeri sunt încă în curs de stabilire, a spus Popko.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut joi, în discursul său video de noapte adresta națiunii, că Garda Națională a Ucrainei a doborât două avioane rusești de tip „SU” în regiunea Zaporojie, relatează Sky News.

Liderul ucrainean nu a oferit alte detalii despre aeronavele doborâte.

Indicativul SU se referă la avioanele militare rusești de luptă produse de compania Suhoi.

„Sunt recunoscător față de doi dintre războinicii noștri deosebit de preciși”, a afirmat Zelenski.

„Apropo, unul dintre ei a primit deja titlul de Erou al Ucrainei și a doborât nu numai avioane inamice, ci și o rachetă de croazieră”, a adăugat liderul de la Kiev.

Urmărește-ne pe Google News