Război în Ucraina, ziua 458 | Oleoduct rusesc de la granița cu Belarus, atacat cu drone. Explozii în mai multe zone

Danemarca a lansat un nou program de ajutorare a Ucrainei, un fond de investiții cu 1 miliard de coroane daneze (133 milioane de dolari), a anunțat Ministerul ucrainean al Economiei, sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Noul program a fost anunțat în cadrul forumului de investiții al Ucrainei de la Copenhaga, la care au participat miniștri ucraineni și danezi.

Fondul va finanța proiecte publice și private din Ucraina care se vor baza pe tehnologia și expertiza daneză, se arată în anunț.

Ministrul adjunct al economiei, Oleksandr Hryban, a declarat că Ucraina este interesată de participarea companiilor daneze în domeniul energiei regenerabile, al materialelor de construcții, al reconstrucției utilităților și al tehnologiei militare.

Nu au existat detalii specifice cu privire la modul în care va funcționa fondul.

Până în prezent, Danemarca a oferit Ucrainei un ajutor militar de 1,4 miliarde de dolari și un ajutor umanitar de 212 milioane de dolari.

27 mai 2023 - Acum un an

27-05-2023

Austria va da bani Ucrainei pentru echipamente de îndepărtare a minelor terestre

Recomandări

Asociația cu activitate obscură care a atras într-un parteneriat Ministerul Transporturilor. ONG-ul primește bani din SUA să ajute persoane traficate

Austria va finanța echipamente de îndepărtare a minelor terestre în valoare de 2 milioane de euro pentru Ucraina, a anunțat guvernul austriac într-un comunicat, potrivit The Kyiv Independent.

„De la începutul agresiunii rusești, civilii din Ucraina au avut de suferit din cauza minelor terestre și a resturilor explozive de război, interzise la nivel mondial. Aceste obstacole care pun în pericol viața oamenilor la nivel național le refuză accesul la infrastructura esențială”, se arată în declarație.

Guvernul a mai spus că minele periculoase complică, de asemenea, utilizarea terenurilor agricole.

„Aproximativ 10,6 milioane de persoane din Ucraina depind de asistența pentru deminare”, se arată în declarație.

„Având deja peste 250.000 km² de teritoriu ucrainean, suprafața contaminată de minele terestre din Ucraina este de aproximativ trei ori mai mare decât Austria.”

Fermierii ucraineni au fost forțați să curețe minele de teren cu mâna, riscându-și viața pentru sezonul de plantare, a relatat anterior CNN.

Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) a declarat sâmbătă că a obținut „informații valoroase” din incursiunea din regiunea Belgorod, care a fost efectuată de milițiile ruse antiguvernamentale care luptă alături de Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Reprezentantul Direcției de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, Andriy Iusov, nu a oferit mai multe detalii despre aceste „informații valoroase”.

Vorbind la televiziune, Iusov a subliniat că nu trebuie subminată reacția Kremlinului la operațiunea militară desfășurată de luptătorii voluntari ruși.

Pe 22 mai, grupuri de miliții rusești, care se autointitulează Corpul Voluntarilor Ruși (CVR) și Legiunea Rusia Liberă, au pătruns în zonele limitrofe ale regiunii ruse Belgorod, care se învecinează cu regiunile ucrainene Harkov și Sumî.

Denis Kapustin, cunoscut și sub pseudonimul White Rex și având legături cu extrema dreaptă rusă, conduce așa-numitul Corp al Voluntarilor, a declarat jurnaliștilor pe 24 mai că luptătorii săi au fost pe teritoriul rus timp de aproximativ 24 de ore și au deținut „aproximativ 42 de kilometri pătrați” de teren în Rusia pentru „o perioadă destul de lungă”.

Serviciul ucrainean de informații militare (GUR) a anunțat sâmbătă că forțele ruse au început o operațiune sub steag fals cu arme chimice în teritoriile ocupate din regiunea Zaporojie, în ceea ce a spus că reprezintă „o încercare de a perturba contraofensiva” ucraineană, relatează The Kyiv Independent.

Recomandări

Noi inundații de amploare în Spania. Zone de lângă Barcelona și Tarragona au fost acoperite de ape I VIDEO

Serviciul secret a sugerat că soldații ruși ar fi „adevăratele victime” ale „provocării” Moscovei. De asemenea, GUR a acuzat Moscova că plănuiește să însceneze că Ucraina este partea vinovată, folosind pe post de dovezi false urmele de arme chimice de pe corpurile soldaților ruși.

GUR a publicat mai multe mesaje interceptate în care soldații ruși ar fi raportat o amenințare ]n privința unui atac cu arme chimice din partea forțelor ucrainene.

Serviciul ucrainean de informații militare a negat acuzațiile.

„Subliniem faptul că forțele de securitate și apărare ale Ucrainei folosesc, în timpul ostilităților cu trupele ruse, doar mijloace convenționale”, a transmis GUR, într-un comunicat. Moscova nu a reacționat încă la acuzațiile serviciului secret militar.

Informațiile publicate de GUR privind această „provocare” cu arme chimice în părțile ocupate ale regiunii Zaporojie vin în momentul în care forțele ucrainene se pregătesc să lanseze contraofensiva mult-așteptată. Mulți cred că operațiunea ar putea demara în regiunea Zaporojie.

La șapte luni după explozia care a avariat grav podul care leagă Rusia continentală de peninsula anexată Crimeea – Podul Kerci -, liderul unui serviciu secret ucrainean a confirmat implicarea Kievului în acest atac, relatează Al Jazeera.

„Deoarece este vorba de o rută logistică pe care trebuia să i-o tăiem inamicului, au fost luate măsuri adecvate”, a declarat Vasil Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), într-un interviu acordat jurnalistului ucrainean Dmytro Komarov, pe YouTube. Maliuk nu a dat detalii despre operațiune.

Majoritatea observatorilor presupun de mult timp că Ucraina se află în spatele atacului, deși Kievul a refuzat în mare parte să comenteze incidentul. Maliuk a lăsat să se înțeleagă în decembrie că agenția sa ar fi putut avea ceva de-a face cu aruncarea în aer a podului Kerci.

O femeie în vârstă de 61 de ani a fost ucisă, iar un bărbat de 60 de ani a fost rănit într-un nou bombardament rusesc asupra zonei Kupiansk din regiunea nord-estică Harkov, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a avut loc în satul Shypuvate, situat la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Rusia. Bărbatul, care a suferit răni provocate de șrapnel, a fost spitalizat, potrivit guvernatorului.

Ucraina a eliberat întreaga regiune Harkov în timpul contraofensivei de toamnă. Forțele ruse continuă să bombardeze și să lanseze atacuri aeriene asupra regiunii, soldate adesea cu victime civile.

Zonele eliberate din nord-estul Ucrainei sunt, de asemenea, puternic minate din cauza explozibililor lăsați în urmă de trupele ruse care s-au retras.

Generalul Valeri Zalujnîi, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, a contribuit sâmbătă la speculațiile potrivit cărora mult-așteptata contraofensivă masivă a Kievului împotriva forțelor de ocupație ale Rusiei ar putea fi iminentă, scrie CNN.

„A venit timpul să luăm înapoi ceea ce este al nostru”, a scris Zalujnîi sâmbătă dimineață, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Declarația lui Zalujnîi de pe aplicația de mesagerie Telegram a fost însoțită de o înregistrare video care arată soldați ucraineni puternic înarmați pregătindu-se de luptă, pe o coloană sonoră cu muzică amenințătoare și un narator care recită o rugăciune prin care cere putere pentru a-i „anihila” pe dușmanii Ucrainei.

Postarea lui Zalujnîi vine după aproximativ o lună de potențiale indicii că operațiunea de contraofensivă ar putea fi în pregătire, printre acestea numărându-se creșterea anumitor tipuri de atacuri, cum ar fi cele efectuate pe teritoriul Rusiei, și desfășurarea de echipamente militare.

În mod oficial, însă, operațiunea nu a început. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește data la care va începe operațiunea. Dar este posibil ca liderul de la Kiev să nu facă public acest lucru, pentru a ține Moscova în șah.

Mai multe informații: Contraofensiva Ucrainei este învăluită în confuzie, dar tocmai acesta ar putea fi planul Kievului, pe măsură ce oficialii vorbesc deja despre „primii pași”

Operațiunile preliminare au început deja să pregătească terenul pentru contraofensiva împotriva forțelor de ocupație ruse, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, într-un interviu acordat The Guardian.

„Este un proces complicat, care nu ține de o zi, de o anumită dată sau de o anumită oră”, a declarat Podoliak. „Este un proces continuu de eliberare, iar anumite procese au loc deja, cum ar fi distrugerea liniilor de aprovizionare sau aruncarea în aer a depozitelor din spatele liniilor”, a mai spus el.

„Intensitatea crește, dar va dura o perioadă destul de lungă de timp”, a adăugat el, estimând că, pe măsură ce contraofensiva va capăta amploare, vor avea loc mai multe incursiuni în Rusia efectuate de grupările rebele rusești, cum a fost raidul din regiunea Belgorod de la începutul acestei săptămâni.

Sâmbătă, comandantul forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a dat de înțeles că o operațiune majoră este iminentă, postând următorul mesaj pe rețelele de socializare: „A venit timpul să luăm înapoi ceea ce este al nostru”.

Declarația lui Zalujnîi de pe aplicația de mesagerie Telegram a fost însoțită de o înregistrare video care arată soldați ucraineni puternic înarmați pregătindu-se de luptă, pe o coloană sonoră cu muzică amenințătoare și un narator care recită o rugăciune prin care cere putere pentru a-i „anihila” pe dușmanii Ucrainei.

Rusia a doborât 12 drone ucrainene în diferite așezări în decursul ultimelor 24 de ore, a anunțat sâmbătă Ministerul rus al Apărării, potrivit CNN.

Serviciul de știri al ministerului susține că apărarea rusă a doborât dronele în autoproclamatelor Republici Populare Luhansk și Donețk, precum și în partea ocupată a regiunii Zaporojie.

Sistemele de apărare antiaeriană rusești au interceptat, de asemenea, două rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune „Storm Shadow” și 19 rachete lansate de sistemele HIMARS, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Aproximativ 400 de soldați ucraineni au început sâmbătă să se antreneze pe tancurile americane M1 Abrams în Germania, în timp ce Ucraina se pregătește pentru mult-așteptata contraofensivă, relatează The New York Times (NYT), potrivit The Kyiv Independent.

Articolul NYT de sâmbătă, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Garron Garn, precizează că primul grup de soldați ucraineni a început antrenamentul axat pe „modul de operare și întreținere a tancurilor americane M1 Abrams”, cunoscute ca fiind cele mai avansate tancuri de luptă la nivel mondial.

Jumătate din grup a început antrenamentul la Grafenwoehr și Hohenfels, în sudul Germaniei, iar antrenamentul tanchiștilor ucraineni – pe care armata îl cataloghează drept instrucție cu arme combinate – include tragerea cu arme de foc și învățarea de abilități medicale, ajungându-se în cele din urmă la exerciții complexe, în care grupuri de mărimea unui batalion se confruntă între ele, potrivit NYT.

Restul grupului este instruit în privința întreținerii tancurilor și a modului de alimentare.

Se așteaptă ca desfășurarea tancurilor Abrams pe câmpul de luptă să ofere Ucrainei un avantaj major în materie de echipament față de Rusia – care până în prezent se bazează pe tancuri din epoca sovietică.

Anterior, nu era clar când va începe instruirea ucrainenilor pe tancurile Abrams. Pentru o vreme, după ce președintele american Joe Biden a promis că SUA vor furniza Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams – anunț care a venit în paralel cu mult așteptata aprobare din partea Germaniei privind transferul de tancuri Leopard 2 -, Washingtonul a rămas ezitant cu privire la calendarul de antrenament. Inițial, SUA au precizat că tancurile Abrams promise nu vor fi trimise în Ucraina până în 2024.

Într-un gest care a răsturnat poziția inițială a SUA cu privire la tancurile Abrams, oficialii de la Washington declaraseră pe 21 aprilie că trupele ucrainene vor începe să fie instruiți pe tancurile Abrams „în următoarele săptămâni”, după cum a relatat The Associated Press (AP).

AP anunțase atunci că 31 de modele mai vechi de tancuri M1A1 vor fi trimise în Germania până la sfârșitul lunii mai pentru cursul de pregătire, care va începe „la câteva săptămâni” după livrare. Agenția de presă a precizat că antrenamentul ar urma să dureze în total 10 săptămâni, înainte ca tancurile să fie trimise pe linia frontului.

Statele Unite, la două luni după ce Biden a dat undă verde transferului de tancuri Abrams către Ucraina, au confirmat că vor furniza Ucrainei 31 de vehicule Abrams M1-A1 în loc de versiunea mai nouă, M1-A2, pe care o promisese anterior pentru accelerarea livrărilor.

Trei explozii au fost raportate la Mariupol, un oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, a anunțat sâmbătă un oficial ucrainean, potrivit CNN.

Una dintre explozii a fost provocată de sistemele de apărare antiaeriană rusești în Nikolske, o așezare situată la nord-vest de oraș, a scris, într-un mesaj publicat pe Telegram, Petro Andriușcenko, consilier al primarului ucrainean al orașului.

Acesta susține că fumul poate fi văzut ridicându-se de pe partea laterală a unei gări din zonă.

Oficialii proruși au acuzat în ultimele zile Ucraina că a atacat și lovit Mariupolul, un oraș pe care altădată îl apăra cu înverșunare.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a declarat într-un interviu publicat sâmbătă că mercenarii ruși Wagner „se regrupează în alte trei locații”, după „retragerea lor parțială” din Bahmut, scrie The Kyiv Independent.

În interviul acordat BBC din biroul său din Kiev, Danilov a declarat că forțele ucrainene „controlează doar o mică parte a orașului”, dar a subliniat că „Bahmutul a jucat un rol important în acest război”, chiar și în contextul în care relatările presei au dezvăluit costul ridicat al deciziei Ucrainei de a continua să apere orașul.

Grupul Wagner și Ministerul rus al Apărării au revendicat victoria asupra Bahmutului pe data de 20 mai, la aproximativ 10 luni după ce au început luptele grele pentru cucerirea acestui oraș.

Ucraina a respins aceste afirmații. Conducerea apărării ucrainene a declarat că forțele ucrainene controlează un șir de clădiri și fortificații în partea de sud-vest a Bahmutului, dar că acestea desfășoară contraatacuri pe flancurile orașului în încercarea de a încercui forțele ruse din interiorul orașului.

Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, care a acuzat în mod repetat Ministerul rus al Apărării că nu a furnizat suficiente muniții și că a planificat prost ofensiva, a anunțat joi, 25 mai, că mercenarii săi au început să se retragă din oraș.

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a confirmat joi că armata regulată rusă a început să-i înlocuiască pe mercenarii Wagner în suburbiile din Bahmut, dar că un contingent de luptători Wagner continuă să mențină o prezență în interiorul orașului.

În interviul acordat BBC, Danilov a vorbit, de asemenea, despre viitoarea și mult așteptata contraofensivă a Ucrainei (Consultați postarea noastră de la ora 10.39). Danilov a insistat că, în ciuda unor relatări care susțin contrariul, contraofensiva nu a început încă. El a spus că atacurile ucrainene asupra centrelor de control rusești și a echipamentelor militare rusești se derulează încă de la începutul războiului.

Potrivit lui Danilov, Ucraina va organiza contraofensiva atunci când conducerea militară va calcula că „putem avea cel mai bun rezultat în acel moment al războiului”. „S-ar putea întâmpla mâine, poimâine sau peste o săptămână”, a declarat el, pentru BBC. „Avem o sarcină foarte responsabilă în fața țării noastre. Și înțelegem că nu avem dreptul să facem vreo greșeală”, a punctat oficialul ucrainean.

Forțele ruse au interceptat două rachete de croazieră Storm Shadow cu rază lungă de acțiune furnizate Ucrainei de Marea Britanie, a anunțat sâmbătă Ministerul rus Apărării, citat de agenția de presă de stat RIA, potrivit Reuters.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că a interceptat și rachete cu rază mai scurtă de acțiune, construite de SUA, lansate de sistemele HIMARS și HARM, și că a doborât 19 drone în ultimele 24 de ore.

Câteva sute de funcţionari germani, între care diplomaţi şi profesori de limba germană, trebuie să părăsească Rusia începând de la 1 iunie, a confirmat sâmbătă, Ministerul de Externe de la Berlin pentru publicația „Suddeutsche Zeitung”, potrivit Agerpres.

Motivul îl reprezintă decizia Moscovei de a limita drastic numărul maxim de angajaţi ai reprezentanţelor diplomatice şi organizaţiilor culturale germane din Rusia, ca represalii la expulzarea din Germania a diplomaţilor ruşi care ar fi fost implicaţi în activităţi de spionaj.

Mai multe informații: „Declaraţie de război diplomatic”: Moscova expulzează sute de funcționari germani, după ce Berlinul a redus prezența spionilor ruși

Două drone kamikaze au atacat o rafinărie de petrol din satul Yerokhino, din regiunea Tver din Rusia, avariindu-i acoperișul, pereții și ferestrele, au anunțat sâmbătăt agenția oficială rusă de presă TASS și canalul de Telegram Baza, potrivit Ukrainska Pravda.

Prima dronă ar fi apărut la ora locală 03:15 și a lovit clădirea rafinăriei de petrol, ceea ce a dus la o explozie care a avariat acoperișul și pereții clădirii.

A doua dronă kamikaze și-a făcut apariția o jumătate de oră mai târziu, prăbușindu-se la sol și explodând.

Nu s-au înregistrat victime, au anunțat autoritățile locale.

Rafinăria din satul Yerokhino deservește conducta de petrol Drujba, care transportă petrol către Europa.

Mai multe informații: Ucraina a atacat cu drone, pe teritoriul Rusiei, conducta Drujba care transportă petrol spre Europa, scrie presa rusă

Rusia a acuzat Japonia de „speculații cinice și fără scrupule” cu privire la comentariile făcute de Tokyo despre amenințarea nucleară pe care o reprezintă Moscova, scrie Al Jazeera.

Secretarul-șef al cabinetului nipon, Hirokazu Matsuno, a condamnat planul Rusiei de a desfășura arme nucleare tactice în Belarus, spunând că acest lucru ar inflama și mai mult situația.

„Dorința de a atribui Rusiei intenția neevidentă de a folosi arme nucleare în legătură cu evenimentele din Ucraina nu este altceva decât o speculație cinică și fără scrupule”, a transmis ministerul rus de Externe.

Ministerul condus de Serghei Lavrov a denunțat și faptul că Matsuno a prezentat Rusia ca fiind angajată într-un „șantaj nuclear”.

Un muncitor în construcții a fost ucis în apropierea satului Plekhovo din regiunea rusă Kursk, situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, în urma unor bombardamente efectuate de partea ucraineană, a anunțat sâmbătă, pe Telegram, Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, potrivit Reuters și Al Jazeera.

Nu departe de Plekhovo se efectuau lucrări de fortificare a liniilor de apărare a frontierei de stat, a precizat guvernatorul regional.

Al Jazeera notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile guvernatorului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a aprobat o propunere a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare de a impune sancțiuni împotriva a 51 de persoane și 220 de entități din Rusia și Belarus, informează The Kyiv Independent.

Noile sancțiuni vizează o serie de fabrici, cum ar fi uzina de automobile din Minsk, uzina de reparații de avioane din Belarus și uzina rusă Karachev „Elektrodetal”.

Alte sancțiuni impuse de Zelenski la începutul lunii mai i-au vizat pe fostul deputat Andrii Derkach, pe Aliona Shutova, fiica fostului ministru al apărării Pavlo Lebedev, entitățile fostului deputat Viktor Medvedchuk, pe omul de afaceri rus Evgeny Giner și pe familia acestuia.

Guvernul SUA l-a desemnat pe Derkach „agent rus” și i-a impus sancțiuni în 2020, acuzându-l că a încercat să intervină în alegerile din SUA. Derkach și Medvedciuk au fost acuzați, în Ucraina, de înaltă trădare.

Sancțiunile vizează, de asemenea, activele ucrainene ale oamenilor de afaceri ruși și ale entităților conexe din străinătate.

„Lansăm procedura de confiscare a activelor părții ruse. Aceasta va aduce un plus pentru Ucraina și ucraineni”, a declarat Zelenski, în discursul său video din seara zilei de 12 mai.

Pentru a putea obține „o pace cuprinzătoare, dreaptă și durabilă”, Ucraina nu trebuie să adere la NATO și la Uniunea Europeană, a declarat viceministrul rus de Externe, într-un interviu acordat agenției oficiale de presă TASS, scriu The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Galuzin a mai spus că Ucraina trebuie să recunoască „noile realități teritoriale”, ceea ce înseamnă că ar trebui să renunțe la teritoriile ocupate în prezent de forțele ruse și anexate de Moscova în septembrie anul trecut.

„Pentru a obține o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, Ucraina trebuie să își restabilească statutul de stat neutru și nealiniat, așa cum este consacrat în Declarația suveranității sale de stat din 1990, și să refuze să adere la NATO și UE. Noile aranjamente teritoriale care au apărut prin exercitarea dreptului popoarelor la autodeterminare trebuie să fie recunoscute”, a spus adjunctul ministrului Serghei Lavrov, în interviul acordat TASS.

Mai multe informații: Rusia vrea ca Ucraina să renunțe la teritoriile ocupate, precum și la aderarea la NATO și UE, pentru ca negocierile de pace să poată începe. Răspunsul Kievului

Teheranul l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de propagandă anti-iraniană, în apelul prin acesta a cerut Iranul să oprească furnizarea de drone către Moscova, scrie Al Jazeera.

„Repetarea de către președintele ucrainean a afirmațiilor delirante împotriva Republicii Islamice Iran este în concordanță cu propaganda și războiul mediatic anti-iranian care vizează atragerea a cât mai multe arme și ajutoare financiare din partea țărilor occidentale”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, într-o declarație preluată de presa iraniană.

Mai multe explozii au fost raportate sâmbătă în apropierea orașului Berdiansk din sudul Ucrainei, aflat sub ocupația rusă, fiind pentru a doua oară în ultimele 48 de ore când orașul portuar a fost atacat, relatează CNN.

Oficialul ucrainean Viktor Dudukalov, vicepreședintele în exil al Consiliului districtual din Berdiansk, a declarat pentru televiziunea națională ucraineană că au fost lovite facilități care adăpostesc soldați ruși în satul Novopetrivka. Țintele se aflau la aproximativ 15 kilometri la nord-est de centrul orașului.

Dudukalov a sugerat că loviturile ar fi putut fi efectuate cu rachete de croazieră „Storm Shadow”, pe care Marea Britanie a anunțat că le-a trimis Ucrainei în urmă cu câteva săptămâni. Odată cu primirea acestor rachete, forțele Kievului au primit dobândit capacitatea de a lovi ținte mai adânc în teritoriul ocupat de trupele ruse.

Forțele armate ucrainene nu comentează de obicei în mod oficial tipurile de armament folosite în anumite atacuri.

Rusia a cucerit Berdianskul în prima săptămână a invaziei sale pe scară largă din februarie 2022 și apoi l-a folosit pentru a-și debarca navele de război. Orașul portuar fusese vizat anterior de un atac cu rachete în primele ore ale zilei de joi, potrivit unui oficial care lucrează pentru autoritățile ruse ce ocupă orașul.

Înfrângerea în războiul împotriva Ucrainei va face ca Rusia să fie „răzbunătoare” și „brutală” și să reprezinte o amenințare pentru țările NATO, afirmă șeful demisionar al Forțelor Aeriene Britanice (Royal Air Force – RAF), potrivit The Guardian.

Mareșalul-șef al aviației britanice, Sir Mike Wigston, a declarat pentru The Telegraph că forța aeriană, marina de suprafață și forța submarină a Rusiei reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie și NATO. El a avertizat că amenințarea pe care o reprezintă Rusia ar putea chiar să crească dacă președintele rus Vladimir Putin va fi înlăturat de la putere.

„Când conflictul din Ucraina se va încheia și Ucraina își va restabili granițele, așa cum trebuie, vom avea o Rusie afectată, răzbunătoare și brutală, ale cărei mijloace de a ne face rău sunt atacul aerian, atacul cu rachete și atacul submarin”, a spus Mike Wigston.

Acesta urmează să se retragă luna viitoare, după patru ani la conducerea RAF.

„Dar acest lucru demonstrează, de asemenea, că este vorba de mai mult decât de o singură persoană. Există o întreagă structură și o ierarhie în spatele lui Putin. Deci, chiar dacă Putin ar dispărea de pe scenă, există nenumărate alte persoane care l-ar putea înlocui și care ar putea fi la fel de brutale și vicioase față de propriul popor și față de statele vecine”, a adăugat șeful RAF.

După incursiunile de gherilă din Belgorod, asumate de partizanii din Legiunea Libertății Rusiei și Corpul de Voluntari Ruși, formațiuni rusești care luptă de partea Kievului, diverși scriitori, jurnaliști și bloggeri au încercat să prezinte Rusia ca pe un stat slab și dezorganizat, numind regiunea rusă „pământ furat” de la Ucraina. Dar există și opinii care încearcă să potolească entuziasmul și invită la realism.

Renumita scriitoare ucraineană Oksana Zabujko a scris pe Facebook că ucrainenii trebuie să învețe să vorbească și să scrie corect, precizând că în ucraineană orașul Belgorod se numește Bilhorod.

Mai multe detalii: Atacurile de pe teritoriul Rusiei nu-i bucură pe toți ucrainenii

Rusia a respins sâmbătă criticile președintelui american Joe Biden cu privire la planul Moscovei de a desfășura arme nucleare tactice în Belarus, afirmând că Washingtonul a desfășurat timp de zeci de ani astfel de arme nucleare în Europa, informează Reuters.

Rusia a anunțat joi că merge mai departe cu primul transfer al unor astfel de arme în afara granițelor sale de la căderea Uniunii Sovietice (1991) și până în prezent, iar președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că armele sunt deja în mișcare.

Biden a declarat vineri că a avut o reacție „extrem de negativă” la informațiile potrivit cărora Rusia a avansat cu planul său privind amplasarea de arme nucleare tactice în Belarus. Departamentul de Stat al SUA a denunțat, la rândul său, această mișcare a Rusiei.

„Este dreptul suveran al Rusiei și al Belarusului de a-și asigura securitatea prin mijloacele pe care le considerăm necesare, pe fondul unui război hibrid la scară largă declanșat de Washington împotriva noastră”, a transmis ambasada Rusiei în Statele Unite, într-un comunicat de presă.

Mai multe informații: Mesajul Rusiei pentru SUA, după criticile privind transferul de arme nucleare în Belarus: „Washingtonul ar avea nevoie de puțină introspecție”

Forțele ruse și-au redus temporar intensitatea atacurilor asupra orașului asediat Bahmut, din regiunea Donețk, pentru a se regrupa și a-și consolida capacitățile, a declarat sâmbătă un oficial de rang înalt de la Kiev, potrivit agenției Reuters.

Organizația paramilitară rusă Wagner a început să-și predea pozițiile, săptămâna aceasta, trupelor regulate ruse, după ce a susținut că a preluat controlul total asupra Bahmutului, în urma celei mai lungi și sângeroase bătălii din război.

Într-un comunicat publicat pe Telegram, ministrul ucrainean adjunct al apărării, Hanna Maliar, a afirmat că forțele ruse au continuat să atace, dar că „activitatea ofensivă generală a scăzut”.

„Ieri și astăzi nu au avut loc lupte active – dar nu în oraș sau pe flancuri”, a scris ea, adăugând că trupele Moscovei au bombardat în schimb periferia Bahmutului și zona înconjurătoare.

„Scăderea activității ofensive a inamicului se datorează faptului că trupele sunt înlocuite și regrupate”, a precizat Maliar. „Inamicul încearcă să își consolideze propriile capacități”, a mai afirmat oficialul guvernamental ucrainean.

Ea a adăugat că trupele ucrainene „dețin cu fermitate” înălțimile care domină Bahmutul dinspre nord și sud, precum și o parte din periferie, dar nu au avansat în ultimele două zile pentru a se concentra pe „alte sarcini”.

O persoană a fost ucisă în urma bombardamentelor rusești asupra zonelor din regiunea Herson aflate sub control ucrainean, a anunțat sâmbătă Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, potrivit CNN.

Prokudin a afirmat că Rusia a lansat asupra regiunii, pe parcursul ultimelor 24 de ore, „45 de atacuri, trăgând 193 de obuze” pentru care a folosit „mortiere, artilerie, sisteme Grad, tancuri, UAV-uri și avioane”.

El a precizat că bombardamentele au avut loc asupra zonelor rezidențiale ale localităților din regiune, inclusiv asupra unui elevator de cereale din districtul Berislav.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat sâmbătă că Rusia a pierdut 206.200 de soldați în Ucraina, de la începutul invaziei sale pe scară largă și până în prezent, scrie The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene a precizat că forțele ruse au înregistrat vineri 480 de victime.

Potrivit Statului Major General ucrainean, Rusia a mai pierdut:

• 3.799 de tancuri,
• 7.442 de vehicule blindate de luptă,
• 6.172 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 3.406 sisteme de artilerie,
• 572 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 329 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 310 avioane,
• 296 de elicoptere,
• 2.941 de drone
• și 18 ambarcațiuni.

O explozie în regiunea Pskov din vestul Rusiei, situată în apropierea graniței cu Belarusul, a avariat clădirea administrativă a unui oleoduct, anunţă sâmbătă guvernatorul regiunii, Mihail Vedernikov, într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters.

Vedernikov a precizat că imobilul din districtul Nevelski a fost atacat de două drone, notează CNN.

Potrivit guvernatorului rus, explozia nu s-a soldat cu victime, iar la faţa locului are loc o intervenţie a serviciilor de urgență.

„La primele ore ale dimineţii, o explozie a avariat clădirea administrativă a conductei de petrol în apropiere de Litvinovo, în districtul Nevelski”, la aproximativ zece kilometri de graniţa cu Belarus, a transmis guvernatorul Mihail Vedernikov.

Potrivit unor informaţii neconfirmate publicate de Baza, un canal rusesc de Telegram cu surse în serviciile secrete, dronele au vizat staţia de pompare a petrolului Transneft din Pskov, scrie Agerpres.

Two Ukrainian drones attacked oil tanks in the Pskov, Russia. pic.twitter.com/KUE8udxm8e

— Claudio O’Neil Torbinio (@My_Salute) May 27, 2023

În ultimele săptămâni, informaţiile privind atacuri cu drone în Rusia s-au înmulţit, în general în regiunile care se învecinează cu Ucraina. Vineri, două drone au avariat clădiri în centrul oraşului Krasnodar, în sudul Rusiei.

Moscova a acuzat Kievul – şi pe susţinătorii săi occidentali – pentru numărul tot mai mare de atacuri şi operaţiuni de sabotaj. În general, Ucraina neagă aceste acuzaţii.

Operațiunile de căutare și salvare la unitatea unitatea medicală din orașul Dnipro, care a fost lovită de o rachetă rusească, au fost finalizate, a anunțat sâmbătă Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, potrivit CNN.

Salvatorii au terminat de îndepărtat dărâmăturile clădirii cu trei etaje, a precizat serviciul.

Zeci de clădiri înalte și peste 20 de case au fost avariate în jurul locului atacului de vineri, a anunțat sâmbătă Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale, pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Au fost avariate stadionul, dar și trei școli și trei grădinițe”, a precizat Lysak.

Într-o scurtă, dar cu siguranță atent redactată, postare pe aplicația de mesagerie Telegram, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene a amplificat speculațiile potrivit cărora ar putea fi iminentă o contraofensivă masivă împotriva forțelor de ocupație ale Rusiei, informează CNN.

„A venit timpul să luăm înapoi ceea ce este al nostru”, a scris sâmbătă dimineață generalul Valeri Zalujnîi.

Textul apare sub o înregistrare video de puțin peste un minut care arată forțele ucrainene antrenându-se, cel mai probabil, la răsăritul soarelui.

The Commander-in-Chief of the Armed Forces of Ukraine, Valerii Zaluzhny: „The time has come,” he said this morning with mysteriously. #StandWithUkraine pic.twitter.com/1ekO8LH7Yj

— Dénes Törteli 🇪🇺🇭🇺🇺🇦 (@DenesTorteli) May 27, 2023

Imaginile video prezintă o serie de echipamente furnizate de Occident, inclusiv tancuri Leopard 2 de fabricație germană, considerate una dintre principalele achiziții pe câmpul de luptă ale Ucrainei în ultimele luni, precum și vehicule blindate MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) de fabricație americană, piese de artilerie M777 și lansatoare de rachete HIMARS.

Mai multe informații: Generalul Valeri Zajujni, șeful armatei ucrainene, publică un mesaj potrivit căruia contraofensiva este iminentă: „A venit timpul să luăm înapoi ceea ce este al nostru”

Guvernul german a primit o solicitare din partea Ucrainei de livrare a unor rachete de croazieră aer-sol Taurus, a anunțat Ministerul Apărării de la Berlin, citat de AFP, relatează News.ro.

Fără să ofere detalii suplimentare despre numărul de rachete solicitate, un oficial german a confirmat că Belinul a primit cererea Kievului „în ultimele zile”. Autoritățile germane urmează să decidă dacă vor accepta sau nu noua solicitare a Ucrainei.

Dezvoltate de compania germano-suedeză Taurus, rachetele de croazieră cu același nume au o rază de acțiune de cel puțin 500 de kilometri. Sunt rachete de tip aer-sol, transportate de avioane de vânătoare.

Mai multe informații: Ucraina cere Germaniei rachete de croazieră Taurus. Care este raza lor de acțiune

Forțele ruse au atacat vineri, 26 mai, 16 așezări din regiunea Zaporojie, în urma loviturilor, o femeie în vârstă de 73 de ani fiind ucisă, iar alte două persoane, rănite, a anunțat sâmbătă guvernatorul Iurii Malashko, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, trupele rusești au lansat, în total, 108 atacuri pe tot teritoriul regiunii Zaporojie, pe 26 mai, folosind artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) și drone.

Rusia ocupă în prezent o parte din regiunea sudică, inclusiv orașul Enerhodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Locuitorii din Berdiansk au anunțat sâmbătă dimineață că au auzit explozii în centrul orașului ocupat din regiunea Zaporojie, relatează canalul de Telegram „Berdiansk astăzi”, citat de Ukrainska Pravda.

Potivit surselor citate, în oraș a fost auzită o alrmă, urmată de o explozie. Sunetul s-a auzit cel mai puternic în zona portului, spun localnicii.

Presa a relatat că o lovitură a avut loc, probabil, asupra centrului de recreere Khimik, unde se aflau forțele ruse.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a declarat pentru BBC că Ucraina este pregătită să lanseze așteptata contraofensivă împotriva forțelor rusești, fără să precizeze o dată anume, relatează The Guardian.

Oficialul a spus că un asalt pentru recucerirea teritoriilor ocupate de Rusia ar putea începe „mâine, poimâine sau peste o săptămână”.

Totodată, Danilov a afirmat că Ucraina nu are „dreptul să greșească” în privința acestei decizii, pentru că este vorba despre o „oportunitate istorică” pe care „nu o putem pierde”.

Danilov a mai spus că este „absolut calm” în legătură cu faptul că Rusia a început să desfășoare arme nucleare în Belarus, precizând că „pentru noi, nu este un fel de știre”.

În urmă cu câteva zile consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a declarat, într-un interviu pentru postul italian TG1, că forțele Kievului au început deja contraofensiva.

Ministerul britanic al Apărării scrie în raportul său de sâmbătă, 27 mai, despre războiul din Ucraina, că forțele grupului de mercenari Wagner „au început probabil să se retragă” din unele dintre pozițiile lor din jurul orașului ucrainean Bahmut și vor fi probabil folosite pentru alte operațiuni ofensive în regiunea Donbas, relatează The Guardian.

Șeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că retragerea luptătorilor săi a început și că pozițiile lor sunt transferate forțelor Ministerului rus al Apărării. Informația privind retragerea mercenarilor a fost confirmată și de Kiev.

„Forțele ucrainene au cucerit 20 de kilometri pătrați din flancurile de la Bahmut începând cu 16 mai. Este probabil ca rotația forțelor Wagner să continue în faze controlate pentru a preveni prăbușirea în zonele din jurul Bahmut. În ciuda dușmăniei continue a lui Prigojin cu Ministerul rus al Apărării, forțele Wagner vor fi probabil folosite pentru operațiuni ofensive ulterioare în Donbas, după reconstituirea forțelor sale”, se precizează în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 27 May 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/mWADInKNj3

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6pgyQ1bYxV

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 27, 2023

În aceste condiții, „începând din 24 mai 2023, forțele așa-numitei Republici Populare Donețk (DNR) au intrat probabil în oraș pentru a începe operațiunile de curățare”, mai scrie în raportul ministerului de la Londra.

În teritoriile eliberate din regiunea ucraineană Herson, autoritățile investighează aproximativ 2.000 de dosare penale pentru fapte de colaborare cu forțele ruse, a anunțat Oleksandr Mykhalyk, șeful adjunct al procuraturii regionale, citat de agenția Ukrinform, relatează Ukrainska Pravda.

„Organele de aplicare a legii investighează aproximativ 2.000 de proceduri penale pe fapte de activitate colaboraționistă. În total, au fost raportate 313 persoane suspecte. 152 de proceduri penale împotriva a 162 de persoane au fost trimise în instanță pentru examinare pe fond. Astăzi avem deja sentințe reale împotriva a aproximativ 80 de persoane”, a precizat oficialul.

Michalik a adăugat că printre persoanele care au fost condamnate se află reprezentanți ai diferitelor profesii, de la deputați la muncitori.

Forțele ucrainene au interceptat, în ultimele 24 de ore, cinci drone Orlan-10 și două drone Zala lansate de Rusia, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în raportul său de sâmbătă, 27 mai, relatează The Kyiv Independent.

Rusia a lansat, vineri, 20 de rachete, 68 de lovituri aeriene și aproximativ 89 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete, anunță autoritățile ucrainene.

În același raport se precizează că forțele Kievului au lovit cu rachete și artilerie trei zone de concentrare a armelor și echipamentelor militare rusești, trei puncte de control, două depozite de muniții și alte ținte ale forțelor Moscovei.

Trupele aeriene ucrainene au lansat 11 lovituri asupra concentrărilor de trupe și echipamente rusești, a adăugat Statul Major General.

Trupele rusești își concentrează eforturile pentru a desfășura ofensive spre Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, mai menționează Kievul.

Rusia intenționează să simuleze un accident de amploare asupra centralei nucleare Zaporojie pentru a pune astfel piedici contraofensivei ucrainene, susține Ministerul Apărării de la Kiev, citat de Reuters, relateaz Agerpres.

Potrivit Direcției de informații a Ministerului Apărării, forțele ruse plănuiesc să bombardeze centrala, după care să anunțe o scurgere de radiații, ceea ce va duce la deschiderea unei anchete internaționale și la opirerea luptelor.

Sursele citate precizează că informațiile au fost publicate pe Telegram, fără a fi prezentată vreo dovadă în sprijinul lor.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a precizat că ar fi fost înregistrată vreo perturbare în activitatea centralei nucleare care este cea mai mare din Europa și se află sub ocupație rusă.

În ultimele luni, Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente în zona centralei.

Moscova a acuzat, în luna februarie, Kievul că vrea să organizeze un incident nuclear pentru care să dea vina pe forțele ruse.

O dronă a atacat clădirea Ministerului de Interne al Rusiei din satul Maysky din regiunea Belgorod, a relatat pe Telegram postul de știri online Baza, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit publicației, drona a aruncat un dispozitiv exploziv asupra clădirii departamentului de migrație.

Anterior, guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că un dispozitiv exploziv aruncat de o dronă a avariat o clădire administrativă a companiei energetice rusești de stat Gazprom.

The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste informații.

Regiunea Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, a cunoscut recent o serie de confruntări, în contextul în care grupările de miliție rusești care pretind că luptă alături de Ucraina au efectuat o incursiune în zonă.

Cel puțin 483 de copii ucraineni au fost uciși și aproape alți 1.000 au fost răniți în timpul războiului, arată cifrele biroului procurorului general al Ucrainei, potrivit Al Jazeera.

Între timp, UNICEF afirmă că aproximativ 1,5 milioane de copii ucraineni sunt expuși riscului de depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic și alte probleme de sănătate mintală, cu efecte potențial de durată.

Aproape 1.500 de copii ucraineni au rămas orfani în timpul conflictului, a anunțat Serviciul Social Național al Ucrainei.

Cel mai mare număr de copii răniți provine din Donețk, epicentrul multor bătălii, unde 462 de copii au fost uciși sau răniți, potrivit oficialilor ucraineni.

Această cifră nu include victimele din orașul Mariupol, ocupat de ruși, care face de asemenea parte din provincia Donețk, unde oficialii ucraineni întâmpină dificultăți în stabilirea numărului de victime.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri, în urma celui mai recent atac cu rachete al Rusiei, că Ucraina face „tot posibilul” pentru a obține o apărare antiaeriană avansată, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Potrivit lui Zelensky, există deja „progrese substanțiale” în eforturile actuale pentru a-i convinge pe aliații occidentali să furnizeze Kievului avioane de luptă moderne, care vor deveni o „componentă cheie” a apărării Ucrainei.

„Ne mișcăm mai repede spre modernizarea apărării decât s-ar fi putut prevedea acum șase luni”, a declarat Zelenski.

„În timpul zilei, am primit rapoarte despre situația din orașul Dnipro și despre eliminarea consecințelor unui nou atac. Este o atrocitate pură: o rachetă rusească, balistică – folosită împotriva unui spital și a unei clinici veterinare. Creaturi absolut bolnave (rușii, n.r.). Până acum, două persoane au fost ucise în acest atac. Condoleanțele mele familiilor și prietenilor! Îndepărtarea molozului nu a fost încă finalizată. Mai mult de 30 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Vom face tot ce este posibil, tot ce este imposibil, pentru a accelera furnizarea către Ucraina a mai multor sisteme de apărare antiaeriană de o calitate superioară – aceasta este literalmente o problemă zilnică pentru activitatea noastră cu partenerii” internaționali, a spus liderul ucrainean.

Cel mai recent atac lansat de ruși este cel de-al 13-lea înregistrat în luna mai, care a vizat Kievul.

De asemenea, forțele ruse au lovit o clinică medicală din Dnipro, omorând cel puțin două persoane și rănind cel puțin alte 30.

Ucraina solicită de luni de zile avioane de luptă pentru a-și apăra cerul și pentru a maximiza eficiența forțelor sale combinate în timpul iminentei contraofensive.

Dintre toate modelele disponibile, Ucraina a manifestat cel mai mare interes pentru modelul de avioane F-16, construit în SUA, care se află în serviciu din anii 1970 și este operat de peste 20 de națiuni.

Mai multe explozii au fost raportate vineri seara în orașul Mariupol, aflat sub ocupația forțelor ruse, potrivit unor înregistrări video publicate pe rețelele de socializare și a unor oficialilor ucraineni și proruși, informază CNN, precizând că momentan nu este clar ce anume a cauzat deflagrațiile.

Consiliul municipal ucrainean al orașului Mariupol a afirmat, într-o postare pe Telegram, că au avut loc atacuri la combinatul siderurgic Azovstal, care se află acum sub controlul rușilor.

„Așteptăm niște vești bune”, a scris consiliul municipal, în postarea de pe rețeaua de socializare.

„O explozie a avut loc în Mariupol! Conform informațiilor disponibile acum, a avut loc o lovitură în zona Azovstal, există o coloană mare de fum”, a scris, tot pe Telegram, și Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, aflat în exil, notează Ukrainka Pravda.

Mai multe informații: Mariupolul, zguduit de explozii produse la combinatul Azovstal. Administrația de ocupație evocă un atac cu rachete cu rază lungă de acțiune

Noi piste în ancheta privind sabotarea celor două gazoducte Nord Stream care leagă Rusia de Germania conduc către Ucraina, scrie vineri săptămânalul german Der Spiegel, citat de AFP.

Investigaţiile poliţiei se concentrează în special pe un velier, „Andromeda”, care ar fi putut servi la transportul explozivilor folosiţi pentru sabotaj în septembrie 2022 în Marea Baltică.

Metadatele unui e-mail trimis în timpul închirierii navei cu pânze ar duce către Ucraina, afirmă Der Spiegel, potrivit Agerpres.

Săptămânalul german mai relatează şi descoperirea în ambarcaţiune a urmelor unui exploziv, octogen, „foarte răspândit atât în Occident, cât şi în fostul bloc de Est”.

Mai multe informații: Noi piste în ancheta Nord Stream conduc către Ucraina, dezvăluie presa germană. Unul dintre principalii suspecți avea pașaport românesc

Urmărește-ne pe Google News