Război în Ucraina, ziua 46 | Mai multe orașe din estul Ucrainei au fost bombardate intens. Explozie puternică și în sud, la Mikolaev

O explozie puternică a avut loc, duminică seară, în Mikolaev, oraș-port cu ieșire la Marea Neagră situat între Herson și Odesa, în sudul Ucrainei, potrivit Reuters.

Șeful administrației regionale din Mikolaev, Vitali Kim, a confirmat informația, dar nu a oferit alte informații, cauzele exploziei fiind încă necunoscute.

Mai multe imagini cu deflagrația au fost publicate pe rețelele de socializare.

Șeful Administrației Regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat că în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov de duminică, zece persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar alte 11 au fost rănite.

„Rușii atacă din nou populația civilă. În timpul zilei, ocupanții au tras asupra infrastructurii civile din Balaklia și Pisochyn, iar în Zolochev și Dergachi au fost bombardate puternice”, a transmis Oleg Sinegubov.

„Din păcate, există civili morți și răniți. Până în prezent, se știe despre 11 victime, 10 persoane au murit, inclusiv un copil”, a precizat Oleg Sinegubov, citat de Ukrainska Pravda.

Cel mai fierbinte loc din regiune rămâne orașul Izium. „Armata noastră rezistă acolo, noaptea trecută (n.r. sâmbătă noapte) forțele armate au distrus o coloană de tancuri inamice și au ocupat poziții, nepermițând redirecționarea marilor unități către regiunile Luhansk și Donețk”, a afirmat Oleg Sinegubov.

Șeful Administrației Regionale Harkov a adăugat că în acest moment nu există motive pentru evacuarea în masă a locuitorilor din Harkov.

O rotație a personalului a fost efectuată la centrala nucleară de la Cernobîl pentru prima dată după trei săptămâni, a declarat duminică Rafael Mariano Gross, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), informează BBC.

„Pe 9 aprilie, 51 de angajați ai centralei nucleare de la Cernobîl s-au întors în orașul Slavutici, aceștia fiind printre cei care au lucrat în stație în timpul ocupării acesteia de către trupele Federației Ruse”, a anunțat întreprinderea de stat SSE „CNE Cernobîl” într-un comunicat.

Printre cei care au revenit la Slavutici se numără 40 de muncitori care pe 20 martie au acceptat să meargă la stația ocupată pentru rotația de personal și 11 angajați care au lucrat în stație din 23 februarie (în total, tura lor în loc de 12 ore a durat peste 1.000).

„Doi muncitori, care se află în stație din 23 februarie, au fost trimiși în raionul Ivankiv, eliberat de invadatori. Momentan, pe amplasamentul CNE din Cernobîl nu mai există persoane care se aflau în stație în momentul capturării acesteia”, a precizat SSE „CNE Cernobîl”, citat de Ukrainska Pravda.

Fosta centrală nucleară – și locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986 – a fost preluată de forțele ruse în prima zi a invaziei.

Peste 3.500 de manifestanți pro-ucraineni au ieșit pe străzile din Germania, ca răspuns la o acțiune la care au participat 600 de protestatari pro-ruși în 400 de mașini care au arborat steagurile Federației Ruse, informează The Guardian.

Poliția a anunțat că protestele au fost în general pașnice, dar au fost ridicate garduri pentru a separa protestatarii pro-ruși de demonstrații rivali.

Demonstranții pro-ruși au spus că protestează împotriva discriminării pe care cetățenii ruși din Germania au suferit-o de la invadarea Ucrainei de către Putin.

La Frankfurt, gruparea pro-rusă a mărșăluit cu un banner pe care scria „Adevărul și diversitatea de opinii împotriva propagandei”.

În urma atacului cu rachete asupra gării din Kramatorsk, din 8 aprilie, 57 de persoane au murit și 109 au fost rănite, a anunțat Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, informează Ukrainska Pravda.

„Persoanele rănite ușor au fost deja externate din spital. Cei aflați în stare gravă au fost transferați la unități medicale dintr-o regiune sigură”, a completat oficialuil.

Potrivit postului public ucrainean, aproximativ 80 de pacienți, dintre care 19 copii, sunt tratați în regiunea Dnipropetrovsk.

„20% dintre pacienți sunt grav răniți. Printre aceștia se numără și copii cu membre amputate”, a afirmat Victoria Kulik, director al Departamentului de Sănătate al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk.

Anterior, autoritățile ucrainene anunțaseră că în urma atacului cu rachete din gara Kramatorsk s-au înregistrat 52 de morți și 109 de răniți.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, va face o deplasare în Rusia, luni, pentru a-l întâlni pe preşedintele Vladimir Putin,  a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Viena.

„El va merge (n.r. – la Moscova) după ce a informat Berlinul, Bruxelles-ul şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki”, pentru a încuraja dialogul între Ucraina şi Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului austriac, potrivit CNN.

Deplasarea prevăzută la Moscova urmează după vizita pe care Nehammer a făcut-o sâmbătă la Kiev, în care s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski,

Karl Nehammer este primul lider european care se va întâlni cu Vladimir Putin de la debutul invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

Vicepremierul și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar din Ucraina, Irina Vereșciuk, a anunțat că în cursul zilei de duminică, 10 aprilie, 2.824 de ucraineni au fost evacuați prin coridoare umanitare, informează Ukrainska Pravda.

„Un total de 2.824 de persoane au fost evacuate astăzi (n.r. – duminică). 2.622 de persoane au plecat din Berdiansk și Mariupol spre Zaporojie cu propriile mașini și autobuze de evacuare. 213 dintre ei sunt din Mariupol, iar restul sunt locuitori ai așezărilor din regiunea Zaporojie: Pologi, Vasilivka, Melitopol și Berdiansk”, a spus Irina Vereșciuk.

„În ciuda bombardamentelor, 202 persoane au fost scoase din regiunea Luhansk. Aceștia sunt locuitorii din Lisichansk, Severodonețk, Rubizhne, Popasna și Kreminna”, a precizat Irina Vereșciuk.

Convoaiele de autobuze care au părăsit Zaporojie în această dimineață pentru a evacua oamenii din Berdyansk, Tokmak și Energodar sunt reținute de forțele de ocupație la un punct de control din Vasylivka. 

„Cu toate acestea, vom continua să pătrundem către oamenii noștri”, a precizat Irina Vereșciuk.

Federația Rusă și-a intensificat campania de „mobilizare” în regiunea Donbas de est și a început să recruteze bărbați care nu sunt eligibili pentru recrutare, a anunțat, duminică, serviciul militar de informații al Ucrainei pe Telegram, informează BBC.

Angajații „întreprinderilor strategice”, care anterior fuseseră scutiți de serviciul militar, sunt acum în curs de recrutare, conform ucrainenilor.

Rușii intenționează să mobilizeze aproximativ 1.700 de angajați de la oțelăriile Alchevsk, iar lucrătorii responsabili cu întreținerea liniilor electrice nu mai sunt scutiți de serviciul militar.

Potrivit Direcției Principale de Informații ucrainene, mai multe brigăzi mobile operează în autoproclamata Republică Populară Lugansk, unde opresc bărbați și le emit o somație să se prezinte pentru înrolare la biroul militar.

În Rusia se iau măsuri de regrupare. Ocupanții ruși mută grupuri tactice din districtele militare de est și central în regiunile Belgorod, Voronezh și Kursk de la granița cu Ucraina.

Un convoi militar rusesc de aproape 13 kilometri care se deplasează prin orașul Velkyi Burluk, din estul Ucrainei, a fost surprins în imagini din satelit colectate și analizate de compania americană Maxar Technologies,

Comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme a Ucrainei, Liudmila Denisova, a notat, duminică, pe Telegram, că rușii au înființat un lagăr în regiunea Penza din Rusia, aproape de orașul Samara, pentru cetățenii deportați din Ucraina. În acest lagăr unde sunt ținuți peste 400 de oameni, majoritatea din Mariupol.

„Astăzi am vorbit cu cetățenii ruși care susțin Ucraina. Ei mi-au spus despre o tabără pentru locuitorii din Mariupol deportați forțat din Ucraina în regiunea Penza”, a notat Liudmila Denisova.

Potrivit oficialului ucrainean, locuitorii din Mariupol deportați ilegal sunt reținuți într-o instituție închisă cu mai multe clădiri, înconjurate de gard, aflate sub pază și cu punct de control la intrare. Libertatea de circulație a locuitorilor din Mariupol este limitată, fiind interzisă părăsirea taberei.

Lagărul găzduiește în prezent peste 400 de cetățeni ucraineni, majoritatea femei și 147 de copii de toate vârstele, inclusiv sugari, a anunțat Liudmila Denisova.

„Cetăţenii noştri sunt într-o stare foarte grea şi depresivă. Nu îşi cunosc soarta. Nu li se furnizează nicio informaţie”, a afirmat Liudmila Denisova.

Procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktov, a anunțat, duminică, la Sky News, că oamenii legii ucraineni au identificat deja 1.222 de persoane ucise în regiunea Kiev ca urmare a agresiunii ruse din 24 februarie.

„Până în dimineața zilei de 10 aprilie, au fost identificate cadavrele a 1.222 de civilii care au murit în timpul ocupației ruse a regiunii Kiev. Aceștia (n.r. – morții) sunt doar din regiunea Kiev”, a spus Irina Venediktov.

Procurorului general al Ucrainei a adăugat că ocupanții ruși au distrus Borodyanka, în ciuda faptului că în această localitate nu existau facilități și unități militare.

Potrivit Irinei Venediktov, procuratura generală a inițiat a deschis 5.600 de proceduri penale care implică crime de război rusești în Ucraina, iar la aceste crime există deja 500 de suspecți.

„Un caz poate implica uciderea unui civil sau distrugerea infrastructurii civile. Într-un alt caz, pot fi zeci sau sute de astfel de episoade”, a precizat Irina Venediktov.

Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, a anunțat, duminică, posibile provocări în regiune din partea ucraineană, motiv pentru va ridica nivelul de alertă privind amenințarea teroristă.

„În legătură cu posibile provocări ale naționaliștilor ucraineni, un nivel galben de amenințare teroristă va fi introdus în regiunea Kursk începând cu 11 aprilie”, a scris Roman Starovoit pe Telegram.

Guvernatorul regiunii Kursk a explicat că acesta este al doilea nivel pe scara stabilită, cel critic fiind roșu, informează Interfax.ru. 

„În acest sens, în regiune au fost stabilite puncte de control, unde vor fi amplasate forțe ale armatei și poliției, și s-a intensificat patrularea prin localități”, a spus Roman Starovoit.

În final, guvernatorul regiunii Kursk l-a cerut locuitorilor din regiune să rămână „vigilenți”.

Autoritățile din Ucraina au transmis că forțele ruse care au ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat substanțe radioactive din laboratoarele de cercetare care ar putea fi letale.

Agenția de Stat a Ucrainei pentru Gestionarea Zonei de Excluziune a anunțat, duminică, pe Facebook, că trupele ruse au intrat într-o zonă de depozitare a bazei de cercetare Ecocentre și au furat 133 de substanțe cu o radioactitate ridicată.

„Chiar și o mică parte a acestei activități este mortală dacă este tratată neprofesionist”, a spus agenția, adăugând că „locația substanțelor furate este în prezent necunoscută”, informează BBC.

La începutul acestei săptămâni, ministrul ucrainean al energiei, German Gulashchenko, a declarat că soldații ruși s-au expus la o cantitate „șocantă” de radiații nucleare, spunând că unii dintre ei ar putea avea mai puțin de un an de trăit.

„Au săpat pământ gol contaminat cu radiații, au colectat nisip radioactiv în saci pentru fortificare, au respirat acest praf”, a declarat Gulashchenko pe Facebook vineri, după ce a vizitat zona de excludere.

Patriarhul Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii a făcut apel, duminică, la ruși să fie uniți „în perioada dificilă prin care trece țara astăzi”, informează Interfax.ru.

„Fie ca Domnul să ne ajute pe toți în această perioadă dificilă pentru patria noastră. Să ne unim, inclusiv în jurul autorităților, iar autoritățile să fie pline de responsabilitate față de popor, smerenie și disponibilitate de a-l sluji chiar și cu prețul vieții”, a spus Kiril, în timpul unei predici ținute în Biserica Mijlocirii Preasfintei Maici a Domnului din Moscova.

Potrivit patriarhului Kiril, „poporul nostru are solidaritatea și capacitatea de a respinge dușmanii, atât externi, cât și interni, și să ne facă viața în așa fel încât să existe mai multă bunătate, adevăr și iubire”.

Un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, patriarhul Kiril a făcut anterior declaraţii în care lua apărarea acţiunilor Moscovei în Ucraina şi susţinea că războiul este un bastion împotriva unei culturi liberale occidentale, pe care o consideră decadentă.

Consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Oleksiy Arestovych, a declarat, sâmbătă, într-o conferință de presă, că niciunul dintre polițiștii de frontieră ucraineni nu s-a retras de pe poziții de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, toți acceptând lupta.

„După datele pe care le avem, niciun polițist de frontieră nu și-a părăsit postul de la începutul conflictului. Toată lumea a acceptat lupta. Unii au murit, alții au fost luați prizonieri”, a spus Oleksiy Arestovych, citat de Ukrinform.

Potrivit consilierului șefului biroului președintelui, polițiștii de frontieră revin în prezent la paza frontierei de stat a Ucrainei în zona de nord.

De asemenea, Oleksiy Arestovici a dat asigurări că Ucraina depune eforturi pentru a-și recupera de la ruși prizonierii.

Valentin Reznichenko, șeful Administrației Regionale de Stat Dnipropetrovsk, a anunțat, sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că armata rusă a atacat din nou aeroportul din Dnipro, pe care l-a distrus complet.

 „Atac repetat asupra aeroportului din Dnipro . Nu a mai rămas nimic din el. Aeroportul în sine și infrastructura din apropiere au fost distruse. Și rachetele zboară și tot zboară. Vom comunica numărul victimelor”, a scris Valentin Reznichenko.

De asemenea, oficialul ucrainean a comunicat că echipele de salvare lucrează pentru a căuta supraviețuitori și a stabili daunele aduse de bombardamente infrastructurii.

Anterior s-a raportat că, sâmbătă noapte, au fost șapte atacuri în regiunea Dnipropetrovsk. Armata ucraineană a distrus o rachetă și o dronă inamică, relatează Ukrinform.

Șeful Comitetului Internațional al Crucii Roșii din Ucraina, Pascal Hundt, a declarat astăzi, 10 aprilie, că echipa sa nu a reușit să ajungă săptămâna trecută în orașul asediat Mariupol, din sudul țării, deși a încercat timp de cinci zile, relatează BBC și The Guardian.

”Condițiile de securitate nu erau bune, nici garanțiile de securitate pe care le-am primit nu erau bune, așa că la aproximativ 20 de kilometri de Mariupol a trebuit să ne întoarcem”, a spus Pascal Hundt pentru Sky News.

Totuși reprezentanții Crucii Roșii au preluat refugiați de pe drum și mai multe mașini private s-au alăturat convoiului sub steagul organizației, astfel că peste 1.000 de oameni au reușit să ajungă la Zaporojie.

”Multe alte astfel de operațiuni vor trebui să aibă loc în zilele următoare, în săptămânile următoare”, a mai spus Hundt, adăugând că organizația este în contact atât cu autoritățile ucrainene, cât și cu cele ruse pentru a asigura ”trecere în siguranță acestor oameni, astfel încât să se poată deplasa liber și în siguranță într-un loc mult mai sigur”.

Totodată, șeful Crucii Roșii a menționat că atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk de vineri, 8 aprilie, a îngreunat și mai mult procesul de evacuare, oamenii alegând acum mașinile private în locul trenurilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-ar întâlni probabil cu omologul său rus Vladimir Putin numai după bătălia majoră care ar urma să aibă loc în regiunea estică Donbas, a declarat duminică, 10 aprilie, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, potrivit CNN.

„Ucraina este pregătită pentru mari bătălii. Și după aceea, Ucraina va obține o poziție de negociere mai puternică, din care poate dicta anumite condiții. După aceea, președinții se vor întâlni. Asta poate dura două sau trei săptămâni”, a spus Podoliak într-o declarație televizată.

Oficialii ucraineni se așteaptă la o ofensivă majoră a Rusiei în Donbas, după ce Moscova a anunțat o schimbare a strategiei militare, concentrându-se pe estul țării.

Armistițiul de Paște ar trebui să ducă la negocieri și pace, a spus Suveranul Pontif, în fața mulțimii din Piața Sfântul Petru din Vatican, duminică, 10 aprilie, când catolicii sărbătoresc Floriile, relatează BBC.

„Lăsați armele jos! Să înceapă un armistițiu de Paște”, a spus Papa Francisc.

„Dar nu pentru reînarmare și pentru a relua lupta, ci un armistițiu pentru a ajunge la pace prin negocieri reale”, a adăugat Suveranul Pontif.

Mai multe informații: Papa cere „Pace, de Paște” în Ucraina. Apelul, făcut în timpul slujbei de Florii

Mihail Sheremet, membru al camerei inferioare a Parlamentului Rusiei, a propus ca Moscova să „răspundă cu sancțiuni dure” la măsurile impuse de Uniunea Europeană și să oprească temporar livrările de gaze către țările din blocul comunitar, relatează publicația pro-Kremlin Izvestia.

”Ca răspuns la acțiunile lor neprietenoase, cred că ar trebui să răspundem cu sancțiuni dure – să încetăm temporar să le furnizăm resurse energetice până când camarazii europeni își dau seama că o politică agresivă față de Rusia este dăunătoare pentru ei și este pedepsită”, a spus deputatul din Crimeea, adăugând că UE a făcut ”o greșeală fatală”, alegând SUA drept cel mai bun prieten al său.

Uniunea Europeană a adoptat pe 8 aprilie al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, măsuri care includ, printre altele, interdicții privind importurile de cărbune și alți combustibili fosili sau interdicția de intrare în porturile UE pentru navele înmatriculate sub pavilionul Rusiei. De asemenea, sancțiunile vizează oficiali, oameni de afaceri și oligarhi ruși, precum și companii sau instituții bancare.

Mai multe informații: Un parlamentar rus propune oprirea temporară a furnizării de gaze rusești către UE

Doi oameni au murit și mai mulți au fost răniți în orașul ucrainean Derhaci din regiunea nord-estică Harkov, a anunțat guvernatorul local Oleg Siniehubov, într-o postare pe Facebook, potrivit BBC.

”Două persoane au fost ucise, sunt victime. După cum puteți vedea, armata rusă continuă să «lupte» cu populația civilă, pentru că nu are victorii pe front”, a scris oficialul, adăugând că forțele ruse au efectuat 66 de atacuri de artilerie în mai multe regiuni.

BBC precizează că nu a putut confirma informațiile în mod independent.

Kievul a fost de acord cu utilizarea a nouă coridoare umanitare dumnică, 10 aprilie, pentru a ajuta civilii să fugă din calea luptelor grele din sudul și estul țării, a anunțat vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk, citată de The Guardian.

Un coridor este destinat și celor care pot pleca din orașul asediat Mariupol cu mașinile proprii.

”Toate rutele pentru coridoarele umanitare din regiunea Luhansk vor funcționa atât timp cât va exista încetarea focului din partea trupelor ruse de ocupație”, a spus Vereșciuk.

În total 4.553 de persoane au fost evacuate din orașele ucrainene prin coridoarele umanitare în cursul zilei de sâmbătă, mai puține decât cele 6.665 care au plecat către zone mai sigure vineri.

Guvernatorul militar al regiunii Dnipropetrovsk, sud-estul Ucrainei, a transmis că, de 24 de ore, zona e sub foc continuu al armatei ruse.

„Sunt bombardamente aproape la fiecare oră. Sunt lovite mai multe zone”, a spus Valentin Reznichenko duminică dimineață.

Atacurile au vizat și capitala regiunii, Dnipro, unde Reznichenko spune că a fost afectată „infrastructura”, dar fără a da detalii.

Deocamdată nu au fost raportate decese și o singura persoană a fost rănită, într-un incendiu declanșat la o clădire după căderea unei bombe.

Elicoptere de atac rusești au distrus un convoi ucrainean de vehicule militare dotate cu sisteme de apărare antiaeriană, anunță agenția rusă Interfax, care citează un comunicat al Ministerul rus al Apărării, conform Reuters.

Interfax susține că ministerul ar fi publicat imagini cu elicoptere KA-52 zburând la altitudine foarte joasă și lansând proiectile către ținte aflate la sol.

Data și locul atacului nu au fost specificate.

Reuters notează că informațiile nu au putut fi verificate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbește, într-un interviu pentru The Telegraph, despre o „resetare” fundamentală a alianței, care spune el, trebuie să fie însoțită de creșterea cheltuielilor pentru apărarea de către membrii NATO, în condițiile în care mulți dintre ei încă alocă mai puțin de 2% din PIB pentru acest domeniu, pragul minim stabilit de alianță.

Această transformarea fundamentală va reflecta și „consecințele pe termen lung” ale războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, mai spune șeful NATO.

„Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, acum le-am cerut comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a spus Stoltenberg.

Totodată, secretarul general a precizat că NATO lucrează la planuri pentru o prezență militară permanentă la granița sa, în efortul de a lupta împotriva unei viitoarei agresiuni ruse, relatează The Guardian.

Mai multe informații: Stoltenberg: NATO plănuiește o prezență militară permanentă la granițele sale

Peste 513 copii au devenit victime ale războiului din Ucraina în primele 45 de zile de conflict, anunță Procuratura Generală de la Kiev, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Dintre ei, 176 de copii au murit și peste 336 au fost răniți.

Procuratura Generală subliniază că aceste cifre nu sunt exacte, întrucât se lucrează la identificarea victimelor în zonele unde luptele continuă, în teritoriile ocupate temporar și în cele eliberate.

De asemenea, în urma bombardamentelor, 938 de instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 87 au fost complet distruse.

Locuitorii din regiunea asediată Luhansk din estul Ucrainei vor putea păsăsi zona astăzi, 10 aprilie, cu nouă trenuri pregătite de autorități, a anunțat guvernatorul regional Serghei Haidai, duminică dimineață, pe Telegram, potrivit The Guardian.

Trenurile pleacă spre vestul țării, către Lozova, Liov, Ternopil, Cernăuți, Ujhorod sau Ciop.

O școală și două blocuri de apartamente dintr-un cartier nou al orașului Severodonețk, din regiunea estică Luhansk, au fost bombardate duminică a anunțat guvernatorul Serghei Haidai, citat de Ucrainka Pravda și The Guardian.

„Două clădiri înalte dintr-un cartier nou al orașului, precum și o clădire a unui liceu au fost atacate puternic de armata rusă”, a scris Haidai pe Telegram.

Mai multe apartamente au ars, iar doi locatari vârstnici au fost evacuați.

„Din fericire, nu există victime”, a adăugat oficialul.

Și în orașul Dnipro, tot din estul țării, o clădire a fost bombardată, iar în urma atacului o persoană a fost rănită. Obuzul a provocat un incendiu care a fost în cele din urmă stins, a declarat guvernatorul regional Valentin Reznichenko.

O rachetă a lovit și o clădire din cartierul Pavlograd al orașului.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Ca răspuns la pierderile tot mai mari înregistrate în timpul luptelor din Ucraina, forțele armate ruse încearcă să-și sporească numărul de trupe cu personal eliberat din serviciul militar din 2012, potrivit celui mai recent raport al serviciilor secrete britanice, publicat duminică, 10 aprilie, de Ministerul Apărării de la Londra.

Instituția britanică precizează că eforturile Rusiei de a genera mai multă forță de luptă includ și încercarea de a recruta soldați din Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, nerecunoscută de comunitatea internațională.

Un mormânt în care se aflau cadavrele a zeci de civili a fost găsit în Buzova, un sat din apropiere de Kiev, eliberat recent de forțele ruse, au anunțat oficialii locali, potrivit The Guardian.

Taras Didych, șeful comunității Dmytrivka, care include Buzova și alte câteva sate vecine, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un șanț de lângă o benzinărie. Numărul persoanelor decedate nu a fost deocamdată confirmat.

„Acum, ne întoarcem la viață”, spune oficialul, precizând că în timpul ocupației forțelor ruse ”mulți civili au murit”.

Multe orașe și sate din jurul capitalei ucrainene, printre care Bucha, Makariv,nIrpin și Dmytrivka, au suferit pierderi grele în prima lună de război.

Pe măsură ce orașele revin sub controlul Ucrainei, descoperirile unor gropi comune și a numeroaselor victime civile au declanșat un val de condamnare internațională, în special pentru decesele din orașul Bucha, la nord-vest de Kiev, pe străzile căruia au fost găsiți zeci de civili uciși.

Moscova neagă responsabilitatea pentru aceste atrocități și acuză o provocare din partea Kievului.

Un posibil convoi militar rusesc de aproape 13 kilometri care se deplasează prin orașul Velkyi Burluk, din estul Ucrainei, a fost surprins în imagini din satelit colectate și analizate de compania americană Maxar Technologies, potrivit CNN.

Velkyi Burluk se află la est de Harkov, aproape de granița Ucrainei cu Rusia, iar convoiul a fost fotografiat pe 8 aprilie.

Imaginile arată „vehicule blindate, camioane cu artilerie tractată și echipamente de sprijin” alcătuind convoiul, au explicat reprezentanții Maxar.

Oficialii ucraineni spun că lupte majore sunt în desfășurare în estul țării, bombardamente puternice fiind raportate în regiunea Donbas. Totul, în contextul în care Kievul avertizează că ar putea urma o ofensivă majoră a Rusiei. Oficialii regionali au cerut evacuarea civililor din regiunile estice.

„Astăzi am anunțat oficial încetarea completă a comerțului cu mărfuri cu statul agresor”, a declarat sâmbătă, 9 aprilie, ministrul ucrainean pentru dezvoltare economică și comerț, Iulia Svyrydenko, potrivit The Guardian.

”De acum înainte, niciun produs al Federației Ruse nu va mai putea fi importat pe teritoriul statului nostru. Bugetul inamicului nu va primi aceste fonduri, ceea ce îi va reduce potențialul de a finanța războiul”, a adăugat oficialul ucrainean, adăugând că măsua luată de Kiev poate servi drept exemplu pentru partenerii occidentali ”și îi poate stimula să întărească sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv punerea în aplicare a embargoului energetic și izolarea tuturor băncilor ruse”.

Înainte de război, Rusia era unul dintre partenerii comerciali-cheie ai Ucrainei, care făcea importuri anuale de aproximativ 6 miliarde de dolari.

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, schimbul de bunuri și servicii între cele două țări vecine a fost practic inexistent, dar măsura de sâmbătă oficializează încetarea importurilor.

În discursul său către ucraineni, transmis în noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele Volodimir Zelenski a spus că agresiunea Rusiei nu s-a limitat niciodată doar la Ucraina, ci că întreaga Europă este o țintă, relatează BBC și The Guardian.

Liderul de la Kiev a cerut din nou Occidentului să impună un embargo complet asupra produselor energetice rusești și să furnizeze Ucrainei arme suplimentare.

Fără un embargo petrolier, Rusia are „sentimentul impunității”, avertizează Zelenski.

”Lumea democratică poate renunța cu siguranță la petrolul rusesc și îl poate face toxic pentru toate celelalte state. Petrolul este una dintre cele două surse ale încrederii în sine a Rusiei, sentimentul lor de impunitate”, a spus președintele Ucrainei, precizând că trebuie luate măsuri și în privința gazului furnizat de Rusia.

Zelenski a mai afirmat că utilizarea forței de către Rusia a fost „o catastrofă care va lovi în mod inevitabil pe toată lumea”, adăugând că Ucraina este pregătită pentru o luptă dură, pe măsură ce forțele ruse se regrupează în estul țării.

”Aceasta va fi o bătălie grea, credem în această luptă și în victoria noastră. Suntem gata să luptăm și să căutăm simultan căi diplomatice pentru a pune capăt acestui război”, a mai declarat Volodimir Zelenski.

Bombardamentele continuă în estul Ucrainei, cinci persoane fiind ucise în regiunea Donețk, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko, citat de BBC. Patru dintre ele și-au pierdut viața în Vuhledar, iar o alta a murit la Novomykhailivka.

Alte cinci persoane au fost rănite, dintre care patru în Vuhledar și una în Krasnohorivka.

„Rusia ucide civili!”, a scris oficialul într-o postare online, sâmbătă, 9 aprilie.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Conflictul din Ucraina s-a mutat aproape complet în est, după eșecul armatei ruse de a ocupa Capitala, arată cea mai nouă hartă a Institutului pentru Studiul Războiului, un think-tank din SUA care face cercetări și analize militare.

De altfel, Kremlinul a și transmis că se concentrează pe „eliberarea” completă a Donbasului, mai exact, pe Donețk și Luhansk.

Analiștii militari cred că aici sunt însă concentrate cel mai bine pregătite forțe de apărare ale Ucrainei, iar armata rusă va întâmpina o rezistență crescută, chiar dacă în anumite zone a reușit să avanseze.

Numărul combatanților favorizează partea rusă, mai spun analiștii, însă terenul – mai puțin împădurit decât zona de nord favorizează partea ucraineană.

Soldații ucraineni beneficiază aici și de sisteme complexe de tranșee și alte poziții fortificate, care le oferă un avantaj în luptă.

Primarul din Harkov, Igor Terekhov, a anunțat că armata rusă parașutează, mai nou, bombe în oraș.

El a sfătuit oamenii să nu se apropie de proiectile, dacă le găsesc neexplodate în zona în care locuiesc.

Mai mulți oameni care au ieșit din bloc pentru a arunca gunoiul au fost surprinși de un atac cu rachete, într-o zonă rezidențială din Harkov, anunță Nexta TV, pe Twitter, unde publică și o înregistrare cu momentul atacului.

Racheta nu a lovit direct un bloc, dar suflul exploziei a avariat mai multe apartamente. Potrivit sursei citate, un crater de cinci metri adâncime s-a format în urma exploziei.

Autoritățile ucrainene au anunțat mai multe persoane au fost salvate sau evacuate din blocurile din apropiere.

Toate persoanele rănite în atacul de vineri de la gara Kramatorsk au fost evacuate din oraş, majoritatea fiind mutate în centrul regional Dnipro, iar unele la Kiev, a declarat pentru CNN un oficial al unui spital local.

În total, 99 de oameni, 80 de adulţi şi 19 copii, au fost răniţi în atacul rusesc cu rachete din gara Kramatorsk. 20 dintre răniţi sunt în stare gravă.  

Potrivit oficialilor ucraineni, 52 de persoane au fost ucise în urma acestui bombardament. „Atacul asupra unei gări ucrainene este încă o atrocitate oribilă a Rusiei, ce loveşte civili care încercau să evacueze şi să ajungă în locuri sigure”, a declarat președintele american Joe Biden.

Rusia a negat că ar fi fost responsabilă pentru acest atac.

Citește și: Rusia neagă că ar fi provocat masacrul din gara Kramatorsk. „Sunt victimele unei rachete Tochka-U trase de ucraineni”

După întâlnirea de sâmbătă, Johnson și Zelenski au luat-o la pas prin Bankova și au coborât la Khreshchatyk, însoțiți de gărzile de corp. Au ajuns în Piața Independenței și la Aleea Eroilor Sutei Cerești, unde au adus celor care și-au pierdut viața în război și în timpul protestelor Euromaidan din 2013.

„Kievul este încă puțin populat și cu alarme aeriene frecvente. Dar la fel de frumos și deja fără lupte în suburbii. Am adus un omagiu Eroilor Sutei Cerești. Din păcate, eroii noștri continuă să moară zilnic pe front luptând cu ocupanții ruși, dar cu ajutorul prietenilor noștri loiali precum Marea Britanie, ne apropiem de victorie pe zi ce trece. Îți mulțumim Boris Johnson pentru vizita și susținerea Ucrainei. Vom învinge, nu avem altă cale!”, a transmis Vladimir Zelenski pe Facebook.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat, sâmbătă, că un al treilea schimb de prizonieri a avut loc între Ucraina și Federația Rusă.

În urma acestui schimb de prizonieri, 26 de oameni au fost repatriați în Ucraina, dintre care 12 dintre militari și 14 civili, informează Ukrinform. 

„Din ordinul președintelui Zelenski, al treilea schimb de prizonieri a avut loc astăzi (n.r. – sâmbătă). Doisprezece dintre militarii noștri se întorc acasă, inclusiv o femeie ofițer”, a scris Irina Vereșciuk.

De asemenea, au fost eliberați 14 civili ucraineni, dintre care 9 femei. Oficialul ucrainean nu a specificat câți ruși au fost eliberați.

Un prim schimb de prizonieri, în care au fost eliberați 10 ucraineni și 10 ruși, a avut loc pe 24 martie. Al doilea schimb de prizonieri s-a produs la 1 aprilie, când fiecare parte a eliberat câte 86 de persoane.

Trupele ruse au eliberat autobuzele din convoiul umanitar care au fost reținute timp de trei zile în Melitopol, informează Ukrainska Pravda.

„După trei zile de suferință, a început evacuarea din Melitopol”, a anunțat, sâmbătă, primarul din Melitopol, Ivan Fedorov.

Primarul a reamintit că pe 6 aprilie convoiul umanitar a fost trimis la Melitopol, unde trebuia să descarce medicamente și alimente și să-i preia pe locuitorii orașului care voiau să plece la Zaporojie.

„Ocupanții ruși au blocat mai întâi convoiul de mărfuri umanitare la punctul de control din Vasylivka, l-au forțat să petreacă noaptea acolo. Apoi l-au blocat la intrarea în orașul Melitopol, forțându-l să stea încă o noapte. Aici au luat luat și marfa care era destinată locuitorilor din Melitopol, și echipamentul în sine”, a spus Ivan Fedorov.

Sâmbătă, 9 aprilie, armata rusă a returnat autobuzele, dar le-a interzis intrarea în oraș, așa că toți cei care au vrut să evacueze orașul au fost nevoiți să ajungă în termen de o oră în centrul urbei, în condițiile în care la Melitopol transportul în comun nu mai există.

„Acum aceste autobuze merg acum spre Zaporojie. Nu știu câte acte inumane vor fi făcute de Federația Rusă la punctele de control, cât de mult îi vor tortura și îi vor verifica pe oamenii noștri”, a mai transmis Ivan Fedorov.

Potrivit Ukrainska Pravda, medicamentele din marfa umanitară au fost totuși livrate instituțiilor medicale, așa că în maternitatea Melitopol există stocuri de medicamente pentru primul ajutor.

În urma discuțiilor dintre premierul Boris Johnson și președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Kiev, Downing Street a anunțat, sâmbătă, că Marea Britanie va trimite 120 de vehicule blindate şi noi sisteme de rachete antinavă pentru a susţine Ucraina împotriva invaziei ruse.

De asemenea, Regatul Unit va garanta un credit suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru Ucraina.

În plus, guvernul britanic va liberaliza tarifele asupra majorităţii importurilor din Ucraina şi va oferi facilităţi vamale.

„Datorită conducerii hotărâte a președintelui Zelenski, a eroismului invincibil și a curajului poporului ucrainean, obiectivele monstruoase ale lui Putin au fost zădărnicite”, a spus Boris Johnson după întâlnirea cu Zelenski, potrivit unui comunicat de la Downing Street.

Boris Johnson este primul lider din G7 (principalele state industrializate din lume) care vizitează Ucraina după începerea invaziei ruse în această ţară, pe 24 februarie.

Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat, până sâmbătă, 1.766 de morți și 2.383 de răniți în rândul civililor din Ucraina, de la invazia rusă declanșată pe 24 februarie.

Printre cei uciși s-au numărat 452 de bărbați, 284 de femei, 27 de fete și 43 de băieți, precum și 69 de copii, dar și alți 891 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

De asemenea, de la 24 februarie până sâmbătă, 8 aprilie, au fost răniți 272 de bărbați, 206 de femei, 45 de tinere și 44 de băieți, precum și 126 de copii și 1.690 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut.

Cele mai multe victime s-au înregistrat în rândul civililor din cauza folosirii armelor explozive cu o largă zonă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea şi sisteme de rachete cu lansare multiplă şi lovituri aeriene.

OHCHR consideră că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că informațiile din unele locuri unde se duc lupte intense nu au putut fi actualizate.