Război în Ucraina, ziua 460 | Kievul promite represalii rapide, după cel mai recent val de atacuri cu rachete rusești

Aproximativ 100 de soldați ruși au fost uciși, iar alți 400 au fost răniți într-un atac asupra unei foste unități sanitare din satul Yurivka, situat în apropiere de Mariupol, a anunțat luni consilierul în exil al primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko, potrivit The Kyiv Independent.

Patru autobuze cu militari ruși ajunseseră la această bază temporară cu o zi înainte, a precizat Andriușcenko, citând partizani locali din orașul ocupat de Rusia.

O stație de comunicații și un sistem de război electronic ar fi fost distruse în urma loviturii, pe care Andriușcenko a numit-o „bavovna”.

Oficialii ucraineni folosesc acest cuvânt pentru a se referi la exploziile provocate de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii militare rusești, pentru care nu își asumă responsabilitatea directă.

Potrivit consilierului, atacul a distrus clădirea cu cinci etaje a unui centru de sănătate, folosită pentru a găzdui maximum 120 de turiști. Dacă este transformată în cazarmă, clădirea poate găzdui până la 650 de soldați, a precizat el.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

După un asediu de aproape trei luni asupra Mariupolului, care – potrivit oficialilor ucraineni – ar fi ucis zeci de mii de civili și a avariat și distrus mii de clădiri și infrastructuri importante, Rusia a ocupat complet orașul-port, în luna mai 2022.

Un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că planul de pace propus de Kiev este singura cale de a pune capăt invaziei rusești și că timpul pentru discuții de mediere a trecut, relatează Sky News și Al Jazeera.

Consilierul șef pe probleme de politică externă, Ihor Zhovkva, a spus că Ucraina nu va lua în considerare o încetare a focului care să permită Rusiei să își păstreze câștigurile teritoriale.

Conform acestuia, Kievul dorește ca planul său de pace în 10 puncte – care cere retragerea completă a trupelor Moscovei – să fie pus în aplicare.

China, Brazilia, Vaticanul și Africa de Sud au prezentat în ultimele luni ceea ce consideră a fi posibile planuri de pace care să ducă la încheierea conflictului.

Dar Zhovkva a declarat: „Nu poate exista un plan de pace brazilian, un plan de pace chinezesc, un plan de pace sud-african când vorbim despre războiul din Ucraina”.

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

De asemenea, el a minimalizat perspectivele apelurilor la dialog cu Rusia făcute de Papa Francisc.

„În această perioadă de război deschis, nu avem nevoie de niciun mediator. Este prea târziu pentru mediere”, a spus Zhovkva.

Consilierul a precizat că reacția la planul de pace al Ucrainei a fost una pozitivă la summitul G7 din Japonia, organizat anterior în cursul acestei luni, și că „niciun punct nu a stârnit îngrijorarea țărilor G7”.

Într-o rară recunoaștere publică a pagubelor suferite de o „țintă” militară, Ucraina a anunțat că se lucrează la refacerea unei piste și că cinci avioane au fost scoase din funcțiune în regiunea Hmelnîțkîi din vestul țării, deși nu a menționat numele locațiilor, relatează Al Jazeera.

Moscova a afirmat luni că armata sa a lovit mai multe baze aeriene ucrainene, într-o serie de atacuri efectuate în timpul nopții.

Guvernatorul regiunii a transmis, într-un mesaj publicat, pe Telegram că „cinci aeronave au fost scoase din funcțiune. Pista de aterizare este în curs de reparare. Datele privind victimele sunt în curs de actualizar”.

„În acest moment, se lucrează în continuare pentru a limita incendiile în instalațiile de depozitare a combustibilului, lubrifianților și a munițiilor”, a precizat biroul guvernatorului regiunii Hmelnîțkîi.

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Agenția de presă rusă de stat RIA a citat Ministerul rus al Apărării, care a transmis că mai multe baze aeriene au fost lovite. Nu a existat nicio confirmare din partea Ucrainei cu privire la daunele suferite de alte baze aeriene.

Astăzi a fost una dintre „cele mai grele zile” pentru Ucraina în timpul războiului, după ce Rusia a lansat un nou val de lovituri aeriene asupra țării, a declarat un consilier de politică externă al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit Sky News.

Un bombardament de peste noapte asupra capitalei Kiev – în urma căruia se pare că majoritatea rachetelor și dronelor au fost interceptate de forțele de apărare ucrainene – a fost urmat de un alt atac rusesc cu rachete de croazieră și balistice, în această dimineață.

Vorbind pentru postul britanic de televiziune, Ihor Zhovkva, șeful adjunct al biroului președintelui ucrainean, a calificat ultimele atacuri drept „îngrozitoare”. „Aceasta este practic realitatea pe care o trăim în fiecare zi și în fiecare noapte”, a spus el.

Mai multe informații: Luni a fost una dintre „cele mai grele zile” pentru Ucraina din timpul războiului, afirmă un consilier al lui Zelenski

Șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat luni că nu este „optimist” cu privire la modul în care se va desfășura conflictul dintre Rusia și Ucraina în această vară, scrie CNN.

Borrell a adăugat că el crede că Rusia va negocia doar dacă va câștiga războiul.

„Nu sunt optimist cu privire la ceea ce se va întâmpla în Ucraina în această vară. Văd o concentrare de trupe de ambele părți, văd intenția clară a Rusiei de a câștiga războiul, (Rusia) nu va intra într-o negociere dacă nu câștigă războiul”, a declarat el, vorbind în Spania, la Barcelona.

Comentariile lui Borrell vin în contextul în care Moscova a atacat luni Kievul cu o serie de tiruri de rachete într-un atac-surpriză efectuat pe timpul zilei, la câteva ore după un alt val nocturn de atacuri cu rachete și drone asupra capitalei ucrainene și a întregii țări.

Camerele de supraveghere au suprins momentul în care resturile unei rachete interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană s-au prăbușit în traficul de pe o stradă aglomerată din Kiev, lovind o mașină, relatează Sky News.

⚡️ The moment of the fall of the debris of the russian rocket in Kyiv was recorded on a video surveillance camera.

👉 Follow @Flash_news_ua pic.twitter.com/m9dTrAkpO3

— FLASH (@Flash_news_ua) May 29, 2023

Oficialii ucraineni au declarat că Rusia a lansat luni, în plină zi, 11 rachete balistice și de croazieră asupra capitalei, susținând că toate dintre acestea au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană.

Mai multe informații: Momentul în care resturile unei rachete lovesc o mașină care circula pe o stradă aglomerată din Kiev | VIDEO

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a publicat luni o înregistrare video cu urmările imediate ale unui atac aerian rusesc asupra unei stații de benzină din Torețk, o localitate din apropierea orașului Bahmut din estul țării, scrie CNN.

Cel puțin două persoane ar fi fost ucise și opt au fost rănite în urma atacului, au precizat serviciile de urgență pe Facebook, iar trei persoane rănite au fost scoase dintre dărâmături.

Orașul Torețk, din regiunea Donețk, este lovit în mod regulat de artileria rusă, precum și de bombardamente aeriene ocazionale. Anterior în cursul zilei de luni, autoritățile din autoproclamata Republică Populară Donețk – regiune separatistă pe care Moscova o susține – i-a acuzat pe ucraineni că au bombardat orașul ocupat Horlivka de pe poziții din jurul orașului Torețk.

Pe câmpurile de luptă din estul țării, forțele ucrainene de apărare au respins 20 de atacuri rusești, majoritatea în jurul orașului Marinka, aflat în întregime în ruină, situat în apropiere de orașul Donețk, a anunțat luni Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit CNN.

Statul Major General al armatei ucrainene a oferit actualizări despre următoarele zone:

• Pe frontul de la Lîman: Rusia nu a efectuat atacuri terestre în acest oraș din estul țării, dar a continuat atacurile aeriene și tirurile de artilerie.
• Pe frontul de la Bahmut: Forțele ruse nu au desfășurat ofensive, dar au continuat bombardamentele.
• În regiunile Zaporojie și Herson: Armata ucraineană a raportat bombardamente rusești pe scară largă în așezările din apropierea liniilor de front din aceste regiuni. Mulți observatori se așteaptă ca iminenta contraofensivă ucraineană să se concentreze tocmai pe aceste regiuni.

Unii analiști consideră că forțele ruse restricționează acțiunile ofensive în timp ce încearcă să-și consolideze apărarea în Bahmut și în alte locuri de-a lungul liniei frontului.

Armata ucraineană afirmă că a distrus majoritatea dronelor și rachetelor rusești lansate asupra țării în noaptea de duminică spre luni, relatează CNN.

Au fost două valuri de lovituri, a precizat Statul Major General în actualizarea sa zilnică a informațiilor privind invazia rusă.

Primul a implicat 40 de rachete de croazieră lansate din aer și 38 de drone de atac Shahed – iar Ucraina a precizat că doar patru rachete și opt drone au trecut de apărarea antiaeriană ucraineană.

„După orele prânzului, inamicul a folosit rachete de croazieră și balistice din sistemul de rachete tactice Iskander împotriva infrastructurii civile și critice din Kiev. Forțele aeriene ale Ucrainei au distrus 11 din cele 11 rachete”, a transmis Statul Major General, confirmând evaluările anterioare ale Ucrainei.

Bilanțul general al rachetelor rusești lansate luni este unul dintre cele mai mari din ultimele luni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus luni un omagiu cetăţenilor americani care au luptat pentru apărarea Ucrainei în faţa invaziei ruse, scrie Agerpres preluând Reuters.

Într-un mesaj video înregistrat în faţa sediului său din Kiev, Zelenski a marcat Memorial Day – ziua eroilor în SUA – spunând, în engleză: „Noi, ucrainenii, vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite şi fiecărui american pentru sprijinul extraordinar. Când ne amintim de războinicii care şi-au sacrificat vieţile în numele libertăţii, ne aducem aminte de motivul din care suntem în viaţă, de ce trăim aşa cum vrem şi de ce rezistă naţiunile noastre libere”.

Printre miile de cetăţeni străini care s-au înrolat în diferite unităţi militare din Ucraina s-au numărat şi americani, însă – menţionează Reuters – nu există cifre oficiale privind numărul celor morţi în conflictul cu Rusia. Presa şi diferite alte surse de informaţii vehiculează un bilanţ de circa 20 de americani căzuţi pe teritoriul ucrainean.

Între timp, multe au fost doborâte de forțele Moscovei, iar cele rămase sunt folosite în special pentru operațiuni de recunoaștere, a explicat un expert citat de site-ul Business Insider.

În primele luni ale războiului declanșat de Rusia, dronele turcești Bayraktar TB2 din dotarea forțelor ucrainene au fost intens lăudate, considerate a fi o armă importantă în arsenal și, eventual, una care reprezintă viitorul războiului.

Cu toate acestea, un an mai târziu, dronele Bayraktar au fost ori doborâte, ori păstrate pentru acțiuni mai puțin ambițioase, de recunoaștere aeriană, a precizat expertul Samuel Bendett, analist și expert în sisteme militare fără pilot și robotizate la Center for Naval Analyses.

Mai multe detalii: Dronele Bayraktar au făcut valuri la începutul războiului, folosite cu succes împotriva Rusiei. Un an mai târziu, aproape că au dispărut

Kostiantin Vaşcenko, secretar de stat în cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat luni, la un forum de securitate Globsec care are loc la Bratislava, că „doar două sau trei” persoane cunosc data la care va începe mult-aşteptata contraofensivă ucraineană, scrie The Guardian.

Oficialul ucrainean a sugerat că motivul pentru care contraofensiva a tot fost amânată, creându-se atâta suspans în jurul ei, a fost, în parte, pentru a influența Rusia din punct de vedere psihologic.

„Contraofensiva nu este doar militară, ci și diplomatică și informațională. Vedem că dușmanii noștri sunt foarte nervoși, pentru că așteptarea morții este chiar mai rea decât moartea… Nimeni nu știe ziua în care va începe ofensiva. Câteva, poate trei persoane știu. Nu știu data reală, dar cred că va fi în viitorul apropiat”, a spus Vaşcenko.

Parlamentul de la Kiev a votat luni scutirea de taxe vamale şi TVA a producătorilor ucraineni de drone, pentru a sprijini acest domeniu vital pentru apărarea în faţa agresiunii Rusiei, informează Reuters.

Facilităţile fiscale sunt incluse în două reglementări, care acoperă importurile de echipamente şi componente pentru producţia şi repararea dronelor, a scris, pe Telegram, deputatul Iaroslva Jelezniak, potrivit Agerpres.

Pentru a intra în vigoare, actele normative mai trebuie promulgate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Ucraina consideră că dronele sunt o modalitate ieftină de compensare a diferenţei uriaşe faţă de Rusia în materie de armament. Forţele ruse, care dispun şi de arme nucleare, au capacităţi convenţionale cu rază lungă de acţiune, cu care pot lovi pe întreg teritoriul ucrainean.

Ministerul ucrainean al Apărării a afirmat că are relaţii de colaborare cu peste 80 de producători de drone. Până acum, unii dintre aceştia, precum şi unele organizaţii neguvernamentale au arătat că reglementările vamale îngreunează mult creşterea volumului producţiei.

Verkhovna Rada, parlamentul ucrainean, a votat în favoarea propunerii de impunere a unor sancțiuni suplimentare împotriva Iranului pentru o perioadă de 50 de ani, a anunțat luni deputatul Yaroslav Zhelezniak, potrivit The Kyiv Independent.

Zhelezniak a precizat că 328 de legiuitori din Rada Supremă au votat în favoarea propunerii.

Duminică, președintele Volodimir Zelenski a cerut parlamentului de la Kiev să aprobe un proiect de rezoluție privind impunerea noilor sancțiuni.

Proiectul de rezoluție propunea o interzicere cuprinzătoare a tuturor activităților comerciale cu Iranul, inclusiv a investițiilor și a transferurilor de tehnologie. De asemenea, acesta urmărea să oprească tranzitul produselor iraniene pe teritoriul ucrainean și să interzică retragerea activelor iraniene deținute în Ucraina.

Iranul a furnizat Rusiei drone kamikaze care au fost folosite pentru a lansa atacuri în masă împotriva infrastructurii Ucrainei, ceea ce a dus la pierderi financiare semnificative și la moartea unor civili.

La sfârșitul lunii martie, SUA au anunțat sancțiuni suplimentare împotriva a patru companii și trei persoane fizice din Iran și Turcia pentru rolul lor în programele iraniene de dezvoltare de drone și de arme. În decembrie 2022, UE a anunțat, de asemenea, sancțiuni împotriva Iranului și a patru entități „pentru rolul lor în dezvoltarea și livrarea de drone folosite de Rusia în războiul său împotriva Ucrainei”.

Ministerul chinez al afacerilor externe a anunțat, într-un mesaj publicat pe Twitter, că războiul din Ucraina a ajuns acum la un „moment critic” și a precizat că Beijingul va „continua să contribuie la o soluționare politică a crizei ucrainene”, relatează Al Jazeera.

Declarația ministerului de externe vine după ce trimisul Beijingului, Li Hui, a efectuat un turneu diplomatic în Ucraina, Rusia, Polonia, Franța, Germania și la Bruxelles, în încercarea de a discuta o „soluționare politică” a crizei ucrainene.

Oficialii ucraineni au anunțat că au existat puține schimbări în pozițiile din jurul orașului Bahmut din estul țării și că intensitatea ofensivei Moscovei a scăzut, deoarece unitățile armatei regulate ruse continuă să-i înlocuiască pe luptătorii grupului de mercenari Wagner, relatează CNN.

„Intensitatea ofensivei inamicului a scăzut semnificativ, deoarece acesta înlocuiește trupele Wagner cu unități regulate și încearcă să stabilizeze apărarea în această zonă”, a afirmat Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Oficialul guvernamental a adăugat: „Trupele noastre fac acest proces mult mai dificil pentru inamic… În același timp, intensitatea bombardamentelor de artilerie inamice nu a scăzut”.

Mai multe informații: Kievul anunță că intensitatea ofensivei ruse de la Bahmut a „scăzut semnificativ”, pe măsură ce forțele Wagner sunt înlocuite de unitățile armatei

Trupele ruse au bombardat luni satele Kozatske și Zolota Balka din regiunea ucraineană sudică Herson, a anunțat administrația regională, potrivit The Kyiv Independent și Al Jazeera.

Un bărbat în vârstă de 61 de ani a fost ucis în casa lui în urma bombardamentului din Kozatske, a precizat administrația, într-o postare pe Telegram.

Forțele ruse au bombardat Zolota Balka de aproximativ zece ori, avariind o casă și mai multe anexe, a adăugat administrația regională. Nu au fost raportate victime în acest sat.

Orașul Herson și alte așezări din regiunea de pe malul vestic al râului Dnipro au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești după ce au fost eliberate de către forțele ucrainene, în noiembrie 2022.

Danemarca va dona Ucrainei încă 2,4 miliarde de euro, printr-un fond destinat în special achiziţiei de echipamente militare, a anunţat luni premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume circulă printre posibilii succesori ai lui Jens Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO, scriu Reuters şi AFP.

„Războiul în Ucraina este într-o fază foarte critică, cu o situaţie gravă pe câmpul de luptă, şi Ucraina are aşadar nevoie de tot sprijinul posibil”, a motivat şefa guvernului danez într-un interviu acordat televiziunii publice DR. „Ucrainenii au nevoie acum de armele noastre şi de sprijinul nostru, de aici şi urgenţa”, a mai justificat ea, potrivit Agerpres.

Guvernul său a creat un fond special destinat achiziţiei de arme şi muniţii oferite Ucrainei pentru a ajuta această ţară în războiul cu Rusia. Fondul a fost deja alimentat cu o tranşă de şapte miliarde de coroane daneze (circa 950 de milioane de euro).

Noua alocare de 17,9 miliarde de coroane daneze (circa 2,4 miliarde de euro) va fi împărţită în două tranşe, una de 7,5 miliarde de coroane, care va fi folosită pentru anul în curs, iar cealaltă în valoare de 10,4 miliarde de coroane va fi alocată pentru anul 2024, „întrucât nimic nu indică faptul că anul viitor va fi un an al păcii”, a indicat Mette Frederiksen.

Pe lângă acest ajutor militar, guvernul de la Copenhaga a anunţat că va juca un rol important în instruirea piloţilor militari ucraineni pe avioanele de luptă americane F-16, în cadrul unui plan european.

Președintele ucrainean Volodimi Zelenski a reacționat la acest anunț al lui Mette Frederikse, notează The Guardian. Liderul de la Kiev a afirmat, într-un mesaj pe Twitter: „Această contribuție majoră va consolida și mai mult capacitățile de luptă ale forțelor armate ale Ucrainei pe termen scurt și mediu. Forța noastră stă în unitate!”.

Grateful to the @folketinget, the Danish government and the Danish people for the decision to increase the financing of the Ukraine Fund by $2.6 billion. This major contribution will further strengthen the combat capabilities of the Armed Forces of Ukraine in the short and medium…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 29, 2023

Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a scris luni că orice acord de pace acceptabil pentru Ucraina ar trebui să includă nu numai o restaurare a frontierelor suverane ale Ucrainei, ci şi o zonă demilitarizată, de 100-120 de kilometri, care ar trebui să fie stabilită în interiorul Rusiei, de-a lungul graniţei cu Ucraina, informează news.ro.

Zona ar fi necesară pentru a proteja regiunile ucrainene de bombardamente, a arătat consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, pe Twitter.

The key topic of the post-war settlement should be the establishment of safeguards to prevent a recurrence of aggression in the future. To ensure real security for residents of Kharkiv, Chernihiv, Sumy, Zaporizhzhia, Luhansk, and Donetsk regions and protect them from shelling, it…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 29, 2023

„Subiectul cheie al acordului postbelic ar trebui să fie stabilirea de garanţii pentru a preveni repetarea agresiunii în viitor. Pentru a asigura o securitate reală pentru locuitorii regiunilor Harkov, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Luhansk şi Doneţk şi pentru a-i proteja de bombardamente, va fi necesară introducerea unei zone de demilitarizare de 100-120 km pe teritoriul republicilor Belgorod, Briansk, Kursk şi Rostov”, a scris Mihailo Podoliak.

Mai multe informații: Acordul de pace va trebui să includă și o zonă demilitarizată, în interiorul Rusiei, susține Kievul, după ce guvernatorul Belgorodului a propus anexarea Harkovului

Kremlinul a afirmat luni, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că în domeniul controlului armelor a apărut un „vid”, ca urmare a deteriorării relaţiilor dintre o serie de state, pretinzând însă că nu Rusia este vinovată pentru această situaţie, informează Reuters.

Dmitri Peskov a răspuns astfel la o întrebare referitoare la decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a „denunţa” în mod oficial un tratat de control al armelor care datează de la finalul Războiului Rece.

„În acest domeniu al controlului armelor, al stabilităţii strategice, se dezvoltă acum un mare vid, desigur, care, în mod ideal, ar trebui umplut urgent prin noi acte de drept internaţional care să reglementeze această situaţie”, a spus reprezentantul Kremlinului, în cadrul unui briefing de presă.

Mai multe detalii: Kremlinul deplânge apariția unui „mare vid” în domeniul controlului armelor, deși Rusia este cea care s-a retras din tratatele cu Europa și SUA

Generalul Kirilo Budanov, șeful Serviciului militar de Informații de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), a promis represalii „rapide” după cel mai recent val masiv de atacuri cu rachete și drone rusești asupra Kievului și a altor localități, relatează CNN.

„Pe toți cei din Rusia care încă mai credeau, cred în continuare sau poate visează că pot speria Ucraina, vreau să vă dezamăgesc – acest lucru nu este adevărat. Toată lumea a fost și este încă la locurile de muncă și continuă să își facă treaba”, a declarat Kirilo Budano, într-un interviu acordat luni.

Șeful GUR: „Toți cei care au încercat să ne sperie, visând că acest lucru va avea vreun efect, vor regreta foarte curând. Răspunsul nostru nu va fi amânat. Veți vedea totul în curând”.

Mai multe informații: „Răspunsul nostru nu va fi amânat. Veți vedea totul în curând”, le promite rușilor generalul Kirilo Budanov, după cel mai nou val de atacuri cu rachete

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, va purta discuții „în curând” cu omologul său suedez, Tobias Billstrom, cu privire la candidatura țării nordice la aderarea la NATO, relatează Sky News.

Suedia și-a depus anul trecut cererea de aderare la alianță, alături de Finlanda, după invazia Rusiei în Ucraina.

În timp ce Finlanda a aderat la NATO în luna aprilie a acestui an, în ceea ce a marcat cel mai rapid proces de aderare de până acum, candidatura Suediei a fost oprită de obiecțiile formulate atât de Turcia, cât și de Ungaria.

Billstrom a declarat anterior că întâlnirea cu Cavusoglu va avea loc joi, în cadrul unui summit al miniștrilor de Externe din cadrul NATO, la Oslo, dar ulterior a confirmat că a fost informat că omologul său nu va fi prezent.

O întâlnire va avea totuși loc „în curând”, a adăugat Billstrom.

Turcia susține că Suedia adăpostește grupuri militante PKK pe care le consideră teroriste și că nu și-a îndeplinit promisiunile din cadrul unui acord încheiat la Madrid vara trecută pentru a atenua îngrijorările Ankarei în această privință.

Luni după-amiază alertele de raid aerian au fost pornite din nou în Capitala ucraineană și în regiunile Kiev și Cernihiv, fiind a treia oară de la începutul zilei când răsună sirenele, relatează Ukrainska Pravda.

Alarmele au început să fie auzite de la ora locală 16.57 (aceeași oră în România – n.r.).

Raidul aerian este un indiciu pentru amenințare de atac aerian, cetățenii fiind îndemnați să se adăpostească.

În noaptea de 29 mai, Rusia a lansat un atac combinat asupra Kievului, autoritățile anunțând că apărarea antiaeriană a distrus 37 de rachete de croazieră și 29 de drone kamikaze de tip Shahed.

Ulterior, alarmele au răsunat pentru a doua oară în Capitală, forțele ruse lansând 11 rachete balistice Iskander spre Kiev și regiunea cu același nume, toate fiind distruse de apărarea aeriană, potrivit autoritățile ucrainene.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a cerut luni anexarea regiunii ucrainene Harkov, aflată dincolo de graniță, precizând că țara sa se află într-o „stare de război de facto”, relatează The Moscow Times.

„Trăim într-o stare de război de facto. Fie că ne place sau nu, se întâmplă”, a declarat Gladkov, într-un interviu pentru postul de televiziune rus de stat Rossia 24.

De obicei, oficialii ruși folosesc în declarațiile lor sintagma de „operațiune militară specială” pentru războiul din Ucraina.

Declarația sa vine în contextul în care săptămâna trecută regiunea Belgorod a fost vizată de un raid transfrontalier al luptătorilor ruși anti-Kremlin, lovituri pentru care Moscova a acuzat Kievul. Ucraina nu revendică aproape niciodată atacurile care au loc pe teritoriul rus.

„Anexarea Harkovului pentru a deveni o parte a regiunii Belgorod. Aceasta este cea mai bună soluție la problema bombardamentelor asupra regiunii Belgorod”, a susținut guvernatorul rus.

Mai multe detalii: Rusia se află „de facto” în stare de război, afirmă guvernatorul Belgorodului, solicitând anexarea regiunii Harkov pentru a opri atacurile Ucrainei

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acordul privind exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră nu va mai fi operațional dacă nu va fi respectată o înțelegere a ONU cu Moscova pentru a depăși obstacolele privind exporturile de cereale și îngrășăminte ale Rusiei, relatează Sky News.

Un acord încheiat în iulie 2022 prevede ca ONU să ajute Moscova să depășească piedicile din calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte timp de trei ani, însă Serghei Lavrov spune că acesta nu a fost îndeplinit „deloc”.

„Dacă totul rămâne așa cum este, și se pare că așa va fi, atunci va fi necesar să se plece de la faptul că acesta (acordul) nu mai funcționează”, a declarat Lavrov, aflat în vizită în Capitala Kenyei.

Moscova a acceptat recent cu reticență să prelungească până la 17 iulie acordul privind exportul de cereale ucrainene, precizând că trebuie făcute mai multe progrese pentru a-și promova propriile interese.

Forțele rusești au lovit seara trecută aerodromuri ucrainene, distrugând toate țintele, a afirmat luni Ministerul rus al Apărării, citat de CNN.

„În timpul serii, forțele armate ale Federației Ruse au lansat un atac de grup cu arme de precizie cu rază lungă de acțiune lansate din aer împotriva unor ținte inamice pe aerodromuri. În urma atacului, au fost lovite posturi de comandă și posturi radar, precum și echipamente de aviație, depozite cu arme și muniții ale Forțelor Armate ale Ucrainei”, a precizat Ministerul Apărării de la Moscova.

Autoritățile ucrainene au anunțat luni dimineață că Rusia a declanșat un atac cu rachete și drone pe teritoriul său, în timpul nopții, iar apărarea aeriană a distrus 67 din cele 75 de „ținte aeriene” lansate asupra Kievului.

Administrația militară regională Hmelnițki a transmis că forțele ruse au atacat o instalație militară, în regiunea vestică, avariind cinci avioane.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a publicat pe Twitter o videoclip cu imagini despre care precizează că au fost filmate luni dimineață la Kiev, în timp ce mai mulți copii se grăbeau să ajungă în adăposturi în momentul în care în Capitala ucraineană au început să răsune alarmele care anunțau iminența unui atac, relatează The Guardian.

„Kiev. Dimineața după o noapte albă sub focul focului. Din nou anxietate… Copiii care țipă alergând să se adăpostească la zgomotul exploziilor este realitatea noastră. Dar nu trebuie să fie așa – nicăieri și niciodată. Frica nu poate fi oprită – dar noi nu înghețăm, ci acționăm. Ucraina continuă să lupte”, a scris Olena Zelenska în dreptul imaginilor video.

Київ. Ранок після безсонної ночі під обстрілами. Знову тривога…
Діти, що з криками біжать в укриття під звуки вибухів, – це наша реальність. Але так не має бути – ніде й ніколи. Страх неможливо вимкнути – але ми не завмираємо, а діємо. Україна продовжує боротись 🇺🇦 pic.twitter.com/ctyccNORmQ

— Олена Зеленська (@ZelenskaUA) May 29, 2023

Regiunea ucraineană Dnipropetrovsk a fost atacată luni, 29 mai, cel puțin o persoană fiind ucisă și alte nouă rănite, printre care un copil în vârstă de 11 ani, a anunțat guvernatorul Serhii Lysak, citat de The Kyiv Independent.

De asemenea, în urma atacului au fost complet distruse cel puțin două case din districtul Synelnykove, iar alte 30 locuințe, o benzinărie și un magazin au fost avariate.

Serviciile de urgență intervin la fața locului și încă evaluează amploarea pagubelor.

Forțele ruse au bombardat luni o benzinărie din Torețk, oraș din regiunea Donețk. În urma atacului, o persoană a murit și alte nouă au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda, care citează Biroul procurorului regional din Donețk.

Bombardamentele au avut loc luni, 29 mai, în jurul orei locale 11.30 (aceeași oră în România – n.r.).

Una dintre bombe a lovit o benzinărie locală, ucigând un muncitor în vârstă de 28 de ani. Potrivit datelor preliminare, opt civili au fost răniți – șase femei și doi bărbați.

A doua bombă a căzut peste o clădire administrativă, un rezident fiind rănit în urma exploziei.

China a reacționat luni la informațiile publicate de Wall Street Journal, potrivit cărora trimisul său special pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, a propus oficialilor europeni un plan de încetare a focului, care ar presupune ca Rusia să păstreze controlul asupra părților din Ucraina pe care le ocupă acum, relatează CNN.

„Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat public că a avut contacte cu toate părțile și niciuna dintre acestea nu a indicat că trimisul special Li Hui a făcut demersurile relatate de Wall Street Journal”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că în timpul întâlnirilor avute pe tema conflictului din Ucraina, trimisul Beijingului a elaborat poziția Chinei și „a forjat mai mult consens internațional”.

Li Hui a încheiat vineri, 26 mai, un turneu de aproape două săptămâni prin Ucraina, Polonia, Franța, Germania, sediul Uniunii Europene de la Bruxelles și Rusia.

În aceași zi, Wall Street Journal a relatat că oficialul chinez a propus o încetare imediată a focului care ar permite Rusiei să păstreze teritoriile ucrainene cucerite.

Avertizarea de raid aerian în capitala Kiev s-a încheiat, după ce orașul a fost supus unui atac neobișnuit în timpul zilei la doar câteva ore după ce peste 60 de drone și rachete de croazieră lansate asupra sa au fost doborâte peste noapte.

„La doar 6 ore de la atacul nocturn, țara agresoare a lansat un alt atac cu rachete asupra Kievului. Potrivit informațiilor preliminare, inamicul a folosit rachete balistice”, a declarat Serhii Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.

Popko a precizat că „toate țintele aeriene au fost lovite cu succes de forțele și mijloacele noastre de apărare aeriană” și nu au fost raportate avarii asupra instalațiile din Kiev.

„Acesta a fost al 16-lea atac asupra capitalei de la începutul lunii. Astfel, inamicul și-a schimbat tactica – după atacuri prelungite, doar pe timp de noapte, a lovit un oraș pașnic în timpul zilei, când majoritatea locuitorilor erau la serviciu și pe străzi”, a adăugat el.

Forțele ucrainene bombardează mai multe așezări în regiunea Belgorod din Rusia, care se învecinează cu nord-estul Ucrainei, potrivit guvernatorului regional.

Viaceslav Gladkov a precizat luni, într-o postare pe Telegram, că două unități industriale au fost atacate în orașul Shebekino. El a spus că patru persoane au fost rănite după bombardarea clădirii care conținea producea vopseluri și lacuri.

Afirmațuile despre bombardarea Belgorodului de către Ucraina vine după ce un grup de cetățeni ruși anti-Putin, care sunt aliniați cu armata ucraineană, și-au revendicat responsabilitatea pentru un atac în regiune, săptămâna trecută.

Consiliul orășenesc Mariupol, aflat în exil, a declarat luni că numărul atacurilor asupra bazelor rusești din interiorul și în jurul orașului cucerit în urmă cu un de ruși este în creștere.

„Numărul atacurilor asupra bazelor ocupanților ruși din sectorul Mariupol este în creștere. Recent, s-au auzit explozii la Mariupol și în raion”, a transmis consiliul într-o postare pe Telegram.

„În special, conform informațiilor preliminare, au fost efectuate atacuri în Iurivka, Nikolske și Urzuf. Acestea sunt locațiile depozitelor și bazelor militare rusești. Recent, ocupanții au considerat aceste așezări ca fiind zone din spatele (nr. frontului), dar situația se schimbă”, mai precizează oficialii ucraineni.

Rusia a lansat luni dimineață rachete balistice asupra Kievului în timpul unui atac pe timp de zi asupra capitalei ucrainene, au anunțat forțele aeriene ucrainene.

„Inamicul a folosit rachete cu o traiectorie balistică – în primul rând Iskander. Există posibilitatea ca rachete S-300 și S-400 să fi fost folosite și ele”, a declarat purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iuri Ihnat, pentru televiziunea ucraineană, relatează Reuters.

Cel puțin unsprezece explozii au fost auzite în Capitală la mijlocul dimineții, după o noapte în care Ucraina susținuse deja că a doborât 37 de rachete și 29 de drone „Shahed” în toată țara.

Cel puțin o persoană a fost spitalizată în atacul de dimineață de la Kiev, potrivit primarului Vitali Klitschko. Autoritatea locale au spus că acoperișul unei clădiri cu două etaje a luat foc în același cartier în urma căderii de resturi, dar că focul a fost ținut sub control. Primarul a împărtășit, de asemenea, o imagine a ceea ce a susținut că sunt resturi de rachete pe drumul din districtul Obolonski din nordul Kievului.

Rusia a lovit luni dimineață o țintă militară în regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei, unde pompierii continuă să lupte pentru a opri incendiile, a declarat guvernatorul regional.

„În acest moment, lucrările continuă pentru a limita incendiile în depozitele de combustibil și lubrifianți și muniții”, a transmis biroul guvernatorului regional Hmelnițki pe Telegram.

Locația exactă nu a fost specificată, dar potrivit unei relatări a agenției ruse Tass „cinci avioane au fost scoase din funcțiune“.

Hmelnițki se află în vestul Ucrainei, la o distanță considerabilă de linia frontului.

Ucraina a lansat un atac asupra pozițiilor rusești din Berdiansk, oraș din regiunea Zaporojie ocupat de ruși, au informat autoritățile locale în exil pe 29 mai.

Cel puțin cinci atacuri ar fi fost efectuate în seara zilei de 28 mai, au spus autoritățile, în timp ce canalele locale de Telegram au anunțat explozii în apropierea aeroportului.

Filmări făcute de locuitorii, distribuite pe canalul Berdiansk Today, arată coloane de fum în creștere în apropiere de Berdiansk.

Exploziile de la Berdiansk au loc în timp ce Ucraina își intensifică atacurile asupra bazelor militare rusești și a depozitelor de muniții din teritoriile ocupate înaintea unei contraofensive anticipate.

Liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că operațiunea de ajutor rusească de la Bahmut ar putea să nu fie finalizată până la termenul inițial de 1 iunie și să dureze până la 5 iunie. Pe 28 mai, el a explicat că forțele Wagner au nevoie de câteva zile suplimentare pentru a transfera toate echipamentele în stare bună, necesitând astfel o întârziere a retragerii lor din oraș.

Prigojin a clarificat că intenția forțelor Wagner este să finalizeze o retragere completă din Bahmut în taberele din spate până pe 5 iunie. Washington Post a relatat pe 28 mai că personalul ucrainean din zona Bahmut a asistat la plecarea forțelor Wagner din oraș, în timp ce personalul rus preia controlul asupra fostelor poziții ale lui Wagner în oraș.

Cu toate acestea, personalul ucrainean a spus că nu poate confirma înlocuirea completă a forțelor Wagner în întregul oraș Bahmut de către forțele obișnuite rusești.

Forțele ruse au bombardat nouă comunități din regiunea Sumî pe 28 mai, trăgând aproape 50 de focuri din diferite tipuri de arme, a informat Administrația Militară a Regiunii Sumî pe Telegram.

Potrivit postării, Rusia a bombardat comunitățile Bilopillia, Nova Sloboda, Velika Pisarivka, Esman, Znob-Novhorodske, Shalihine, Iunakivka, Khotin și Miropillia.

Forțele ruse au folosit mortiere pentru a viza majoritatea comunităților, în timp ce comunitățile Iunakivka și Znob-Novhorodske au fost atacate cu artilerie. Comunitatea Bilopillia din partea centrală a regiunii Sumi rămâne una dintre cele mai vizate, potrivit administrației militare.

În urma bombardamentelor nu au fost înregistrate victime. Nu există informații despre pagubele din regiune până la acest moment.

Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât peste 40 de „ținte aeriene”, inclusiv drone și rachete, care se îndreptau spre Kiev luni dimineața, a anunțat administrația militară a orașului.

Atacul de luni vine la o zi după ce un val uriaș de drone rusești a vizat Kievul, marcând cel mai mare atac de acest fel asupra capitalei de la începutul conflictului, potrivit oficialilor ucraineni.

„La doar 18 ore după cel mai mare atac cu drone la Kiev, inamicul a lansat din nou un atac asupra capitalei”, a anunțat luni administrația pe Telegram.

Administrația a precizat că relatări inițiale ale atacurilor de luni dimineață indică o serie de drone Shahed, precum și rachete de croazieră care ar fi putut fi lansate de bombardiere strategice Tu-95MS în regiunea Mării Caspice.

Serhiy Popko, șeful administrației militare din Kiev, a declarat că nu au existat informații privind victime.

„Nu au fost permise atacuri asupra Kievului! Mulțumim apărării aeriene pentru munca excelentă!”, a transmis Popko pe Telegram.

Aproximativ 80 de soldați ruși din orașul ocupat Lisichansk, din regiunea Luhansk, precum și aproximativ 30 de mercenari ai Grupului Wagner din apropierea orașului Bahmut din regiunea Donețk au dezertat de pe câmpul de luptă, a informat Statul Major General la 28 mai, potrivit The Kyiv Independent.

Soldații ruși din unitatea Storm-Z „au părăsit în mod voluntar pozițiile de luptă” din Lisichansk care a devenit ultima rezistență ucraineană din regiunea Luhansk în iulie anul trecut, se arată în raport.

Pe 25 mai, alți 20 de soldați ruși, toți foști prizonieri chemați să servească armata în schimbul unei eliberări anticipate, au dezertat, de asemenea, din orașul Svatove din regiunea Luhansk.

Potrivit raportului Statului Major General, aceștia au furat un camion greu Kamaz de producție rusă și „au plecat într-o direcție necunoscută”.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a transmis că toate rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune Storm Shadow lansate de armata ucraineană până în prezent și-au atins țintele, potrivit The Kyiv Independent.

„Toate au atins ținta în proporție de 100%”, a declarat Reznikov la televiziunea ucraineană la 28 mai.

Rachetele Storm Shadow lansate din aer, dezvoltate în comun de Marea Britanie și Franța și capabile să lovească ținte la o distanță de peste 250 de kilometri, au fost livrate Ucrainei pe 12 mai din Marea Britanie, potrivit CNN.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a calificat ajutorul militar britanic drept „cea mai bună șansă de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei”.

„Utilizarea Storm Shadow va permite Ucrainei să respingă forțele rusești cu baza pe teritoriul suveran ucrainean”, a declarat Wallace, potrivit The New York Times.

Mișcarea a fost criticată de autoritățile ruse, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că aceasta va fi întâmpinată cu un „răspuns adecvat” din partea armatei ruse.

Autoritățile din zonele ocupate de Rusia în Ucraina continuă să constrângă populația locală să accepte pașapoarte rusești, au declarat oficialii ucraineni, potrivit The Guardian.

În cea mai recentă actualizare operațională, Statul Major General al Forțelor Armate a declarat că astfel de acțiuni se întâmplă în districtul Nîjni Sirohozî din regiunea sudică Herson.

„În special, ocupanții ruși exercită în mod constant presiuni asupra localnicilor, amenință cu deportarea și confiscarea proprietății”, a precizat acesta.

„Astfel, cetățenii locali cu pașaport ucrainean, permis de conducere și pașaport tehnic pentru un vehicul sunt amenințați cu confiscarea dacă refuză să primească documente de tip rusesc.”

Herson a fost una dintre regiunile pe care Rusia a încercat să le anexeze în septembrie prin organizarea unor referendumuri care au fost condamnate pe scară largă de ONU și de alții ca fiind false.

Într-o actualizare a informațiilor de luna trecută, Ministerul britanic al Apărării a declarat că Rusia folosește pașapoartele ca „instrument în «rusificarea» zonelor ocupate, așa cum a făcut în Donețk și Luhansk înainte de invazia din februarie 2022″.

Un înalt oficial guvernamental ucrainean a avertizat Iranul că vor exista „consecințe” după ce capitala Kiev a fost ținta unor drone iraniene Shahed în cursul nopții, scrie The Guardian.

„Teheranul a devenit un aliat cheie al Moscovei în acest război, furnizându-i în mod deliberat arme pentru atacuri asupra orașelor”, a declarat pe Twitter Mihail Podoliak, consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei.

„Atacul din această seară asupra Kievului cu 50 de Shaheds de Ziua orașului este o altă confirmare elocventă a acestui adevăr”, a spus consilierul, făcând referire la o sărbătoare anuală care se celebrează în capitală.

„În termeni juridici: Iranul face acest lucru cu intenție directă și realizând consecințele acțiunilor sale. Și cu siguranță vor exista consecințe”.

Podoliak a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va propune guvernului sancțiuni împotriva Iranului pe o perioadă de 50 de ani.

Urmărește-ne pe Google News