Război în Ucraina, ziua 465 | „Conflicte interne la Moscova”, în timp ce Kievul anunță că e gata să pornească contraofensiva

Cel puțin șase explozii au fost auzite în apropiere de Melitopolul ocupat de ruși în regiunea Zaporojie, a raportat Ivan Fedorov, primarul exilat al orașului, sâmbătă, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Fedorov, cinci explozii au fost raportate în Melitopol. De asemenea, cel puțin o explozie a fost raportată în apropiere, la o cale ferată din comunitatea Dolynske.

Fedorov a declarat că forțele rusești au folosit calea ferată din zonă pentru a transporta echipamente și personal militar.

Melitopol, un oraș cu o populație de aproximativ 150.000 de locuitori, a rămas sub ocupație rusă de la sfârșitul lunii februarie 2022. Acesta servește ca un nod feroviar important pentru forțele rusești din sudul Ucrainei și joacă un rol semnificativ în conectarea cu Crimeea ocupată.

Tot sâmbătă, administrația militară exilată din orașul portuar Berdiansk din regiunea Zaporojie a raportat opt explozii. Berdiansk este situat la aproximativ 120 de kilometri est de Melitopol.

În zonele ocupate din sudul Ucrainei au fost raportate cu regularitate explozii orchestrate de mișcările locale de partizani ucraineni, care vizează reprezentanții ruși, colaboratorii și militarii. Moscova obișnuiește să atribuie aceste incidente Ucrainei, în timp ce Kievul neagă orice responsabilitate pentru explozii.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Cancelarul german Olaf Scholz a dat un răspuns ferm celor aproximativ 100 de protestatari pro-ruși care i-au întrerupt discursul la un festival din apropierea Berlinului, sâmbătă, așa cum se vede într-o înregistrare video a evenimentului, potrivit The Kyiv Independent.

Protestatarii s-au adunat în fața primăriei, scandând „mincinos” și „bandit” și au cerut încetarea ajutorului militar pentru Ucraina.

Imediat după salutul său, Scholz a spus că președintele rus Vladimir Putin este sursa problemelor, care a mărșăluit cu 200.000 de soldați în Ucraina pentru a o cuceri și distruge.

Scholz a spus că nu vede nicio alternativă la furnizarea de arme Ucrainei, pentru ca aceasta să se poată apăra împotriva Rusiei. De asemenea, cancelarul a subliniat că Rusia sub Putin a ucis mulți civili, inclusiv copii și bătrâni.

Când protestatarii au continuat să strige, premierul Brandenburgului, Ditmar Woidke, le-a spus să își continue demonstrația în Piața Roșie din Moscova.

3 iun. 2023 - Acum un an

03-06-2023

Ministerul de Externe ucrainean critică guvernul maghiar pentru apariția unei hărți a Ucrainei fără Crimeea

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Ministerul ucrainean de Externe a reproșat guvernului ungar o înregistrare video postată pe 30 mai, care pare să arate o hartă a Ucrainei fără Crimeea, potrivit The Kyiv Independent.

Clipul de 30 de secunde îndeamnă la încetarea războiului Rusiei în Ucraina, arătând în același timp o explozie suprapusă peste o hartă a Ucrainei, în care lipsește Crimeea. Oficial, Ungaria nu a recunoscut anexarea peninsulei de către Rusia în 2014.

„Identificarea peninsulei Crimeea ca teritoriu care nu face parte din Ucraina contravine poziției repetate a Budapestei de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe.

Ministerul a îndemnat Budapesta să înceteze să valideze pretențiile Rusiei și să respecte obligațiile internaționale ale Ungariei în calitate de membru al ONU, UE și NATO.

Ministerul Apărării din Ucraina a transmis, sâmbătă, într-un mesaj pe Twitter, că fotbalistul ucrainean Mykola Zhydkov a murit „apărându-și patria”. Zhydkov avea 22 de ani și s-a întors în Ucraina, din Polonia, unde juca, pentru a-și apăra țara, potrivit CNN.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

„Fotbalistul ucrainean Mykola Zhydkov a murit apărându-și patria. Mykola a jucat pentru clubul de fotbal polonez «Wegrzcanka», dar s-a întors în Ucraina în toamna anului 2022 și s-a alăturat rândurilor forțelor de apărare.

Fie ca amintirea acestui Erou să fie veșnică.
Glorie Eroilor!”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Ukrainian football player Mykola Zhydkov died defending his homeland.
Mykola played for the Polish football club „Wegrzcanka”, but returned to Ukraine in the autumn of 2022 and joined the ranks of the defense forces.
May the memory of this Hero be eternal.
Glory to the Heroes! pic.twitter.com/4X5bt8jcL1

— Defense of Ukraine (@DefenceU) June 3, 2023

Îngrijorările legate de siguranța civililor au crescut în Ucraina, după ce oficialii au anunțat că o inspecție a constatat că aproape un sfert din adăposturile antiaeriene din țară sunt închise sau inutilizabile.

Ministerul ucrainean de Interne a declarat, prin intermediul serviciului său de presă, că din cele „peste 4.800″ de adăposturi pe care le-a inspectat, 252 erau blocate, iar alte 893 erau „nepotrivite pentru utilizare”.

Sâmbătă, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că autoritățile orașului au primit „peste 1.000” de plângeri referitoare la adăposturi antiaeriene blocate, dărăpănate sau insuficiente, în decurs de o zi de la lansarea unui serviciu de feedback online.

Într-o actualizare pe Telegram, Klitschko a relatat că „aproape jumătate” dintre plângeri se refereau la faptul că locațiile erau închise, iar aproximativ un sfert aveau legătură cu faptul că acestea erau în stare proastă.

Aproximativ 250 de locuitori din Kiev au scris pentru a se plânge de lipsa unor adăposturi în apropiere.

Ministerul de Interne a declarat că peste 5.300 de voluntari vor continua să inspecteze adăposturile din întreaga Ucraină.

Luptătorii ruși ai grupului paramilitar Wagner nu au părăsit încă complet Bahmut, a scris pe 3 iunie pe Telegram ministrul adjunct al apărării ucrainean Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Pe 20 mai, șeful Wagner, Evgheni Prigojin, anunțase că luptătorii săi își vor încheia retragerea din orașul din regiunea Donețk până la 1 iunie.

Mercenarii se antrenează în prezent la sosirea trupelor armatei normale, a adăugat Maliar în postarea sa.

Potrivit lui Maliar, situația de pe linia frontului se schimbă imperceptibil, Rusia regrupându-se și înlocuind trupele uzate care au atacat în șase direcții în Donbas.

Ea a precizat că situația din oraș este „stabilă” și că forțele ucrainene controlează în continuare marginile sud-vestice ale orașului.

Prigojin a afirmat că Bahmut a căzut în mâinile Rusiei luna trecută, ceea ce Ucraina a negat.

Imagini ale orașului arată că Bahmut a fost complet distrus de un an de lupte.

Franța poate fi cu greu un „moderator” în conflictul ucrainean, din cauza participării sale active la acesta, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Kyiv Independent.

Peskov a declarat pentru televiziunea de stat rusă că, în același timp, președintele Vladimir Putin este deschis la orice contacte pentru a atinge obiectivele Rusiei.

Liderul mercenarilor ruși Evgheni Prigojin a declarat sâmbătă că facțiunile de la Kremlin distrug statul încercând să semene discordie între el și luptătorii ceceni, potrivit The Guardian.

Prigojin a declarat că o dispută între el și forțele cecene, care luptă, de asemenea, alături de armata rusă în Ucraina, a fost rezolvată.

Dar șeful Wagner a dat vina pentru discordie pe facțiuni neidentificate ale Kremlinului – pe care le numește „turnuri ale Kremlinului”.

Uneltirile lor au scăpat atât de mult de sub control încât Putin a fost nevoit să le certe la o reuniune a Consiliului de Securitate, a spus el.

„Cutia Pandorei a fost deja deschisă, nu noi suntem cei care am deschis-o.

Un turn de la Kremlin a decis să facă jocuri periculoase. Jocurile periculoase au devenit ceva obișnuit în turnurile de la Kremlin … acestea distrug pur și simplu statul rus.”, a transmis Prigojin pe Telegram.

Deși nu a identificat facțiunea de la Kremlin, el a spus că, dacă aceasta va continua încercările de a semăna discordie, va avea „iadul să plătească”.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a evitat, sâmbătă, o întrebare referitoare la sprijinul SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO, afirmând că Washingtonul crede într-o politică a ușilor deschise pentru alianță, dar că în prezent se concentrează mai mult ajutor concret pentru Ucraina.

Potrivit The Kyiv Independent, în ultimele zile, SUA au anunțat un alt pachet de asistență pentru Ucraina, în valoare de 300 de milioane de dolari.

„Orice decizie a Alianței este între cei 31 de aliați și țara aspirantă”, a declarat Jean-Pierre.

Membrii NATO rămân divizați pe tema aderării Ucrainei, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelul ca Ucraina să adere la alianță la reuniunea Comunității Politice Europene din Republica Moldova, în timp ce membrii alianței s-au reunit în Norvegia.

Statele Unite și Germania doresc să evite creșterea probabilității unui război direct cu Rusia, chiar dacă aliații din Europa de Est susțin cauza Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat în aceeași zi că nu are „niciun rost” să participe la viitorul summit NATO de la Vilnius, dacă alianța nu oferă o invitație de aderare sau „un fel de semnal”.

NATO a convenit ca Ucraina să adere în cele din urmă la alianță în 2008, dar Kievul nu a primit încă un plan de acțiune pentru aderare.

Direcția Generală de Informații a Ucrainei consideră că o revoltă militară sau o lovitură de stat în Rusia este o posibilitate realistă în viitor, potrivit The Kyiv Independent.

Purtătorul de cuvânt al Direcției, Andriy Yusov, a declarat, sâmbătă, în cadrul unui talk-show de la Suspilne TV, că „în urma acțiunilor de succes ale forțelor de apărare și de securitate ale Ucrainei și a decupajului teritoriului nostru, sunt posibile conflicte interne la Moscova”.

Deoarece Moscova a angajat atât de multe forțe în Ucraina, și-a lăsat puține resurse pentru a impune securitatea acasă, a spus Iusov.

Iusov a subliniat acțiunile recente ale unor organizații paramilitare precum Corpul Voluntarilor Ruși și Legiunea Libertății Rusiei, care au efectuat raiduri în orașul rus Belgorod din apropierea granițelor ucrainene.

Șeful grupului de mercenari Wagner din Rusia a declarat sâmbătă că este pregătit să trimită luptători în regiunea rusă Belgorod, care se învecinează cu Ucraina și care a fost supusă unor bombardamente intense, notează The Guardian.

„Dacă Ministerul Apărării, în viitorul apropiat, nu oprește ceea ce se întâmplă în regiunea Belgorod… atunci, bineînțeles, vom veni să apărăm pământul rusesc. Populația civilă moare în Belgorod.”, a spus Evghenii Prigoj, într-un mesaj pe Telegram.

El a adăugat că nu va aștepta o „invitație” pentru a-și desfășura luptătorii acolo.

Aceasta vine după ce grupuri de rebeli ruși susținuți de Ucraina au declarat că încă luptă în interiorul regiunii ruse Belgorod.

Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a declarat că regiunea a fost lovită vineri de 500 de atacuri – inclusiv tiruri de artilerie și rachete.

El a spus că cinci persoane au murit în bombardamente. Orașul Shebekino a fost cel mai afectat, sute dintre locuitorii săi fugind.

Kremlinul a declarat sâmbătă că jurnaliștii din „țări neprietenoase” nu vor primi acreditare pentru Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, relatează Tass.

Reuters a fost informată vineri de către organizatorii forumului că acreditarea la forum a fost anulată, după ce joi a primit o confirmare anterioară a acreditării.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a arestat, sâmbătă, 3 iunie, un oficial al administrației militare regionale din Herson, suspectat de colaborare cu forțele de ocupație rusești. Acesta riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare, potrivit The Kyiv independent.

Oficialul s-ar fi alăturat unității de afaceri interne a administrației de ocupație. Numele său nu a fost furnizat în sursa oficială, dar Ukrainska Pravda l-a identificat ca fiind Oleksii Vanin, pe baza unor surse anonime.

Potrivit SBU, suspectul a fost numit expert principal în domeniul financiar, contabilitate și justiție penală. Acesta ar fi călătorit la Moscova pentru a urma o instruire. Oficialul s-a dat la fund în timpul eliberării orașului Herson, înainte de a se reîntoarce în administrația militară regională ucraineană.

SBU a declarat că a găsit ordine și instrucțiuni de la Ministerul de Interne al Rusiei în obiectele personale ale suspectului.

Herson a fost capturat la începutul lunii martie 2022 și eliberat la începutul lunii noiembrie 2022. Regiunea rămâne parțial ocupată de forțele rusești înrădăcinate în partea de est a râului Dnipro.

Rusia continuă să sufere „pierderi semnificative” în timpul luptelor din jurul orașului Bahmut, în estul Ucrainei, a declarat sâmbătă comandantul forțelor terestre ucrainene, Oleksandr Syrskyi, după ce a vizitat trupele de pe linia frontului, notează CNN.

„Inamicul continuă să sufere pierderi semnificative în direcția Bahmut”, a declarat Syrskyi. „Forțele de apărare (ale Ucrainei) continuă să lupte. Vom învinge”.

Comentariile lui Syrskyi au fost făcute la o zi după ce Evgheni Prigojin, liderul companiei militare private rusești Wagner, a declarat că 99% din trupele sale au părăsit Bahmut după ce și-au predat pozițiile soldaților din armata rusă.

Bahmut a fost locul uneia dintre cele mai sângeroase bătălii dintre forțele ruse și ucrainene de când Kremlinul și-a lansat invazia anul trecut. Prigojhin a revendicat victoria și controlul orașului luna trecută, deși Ucraina afirmă că continuă să aibă un punct de sprijin la marginea de sud-vest a orașului.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „nu are rost” ca Kievul să participe la summitul NATO de la Vilnius, dacă alianța nu oferă o invitație de aderare sau „un fel de semnal”, potrivit The Kyiv Independent.

„Dacă nu suntem recunoscuți și nu ni se dă un semnal la Vilnius, cred că nu are rost ca Ucraina să fie prezentă la acest summit”, a declarat Zelenski pentru Wall Street Journal.

Unii aliați NATO sunt „speriați” de modul în care Rusia ar reacționa la o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, iar Ucraina recunoaște că nu va face parte din NATO sau din „orice alianță de securitate puternică” până când războiul nu se va încheia, a spus Zelenski.

Președintele a spus că „acum este prea târziu”, adăugând că „ar fi trebuit să ajungem acolo acum 15 ani” – referindu-se la summitul de la București din 2008, în care Germania și Franța au blocat aderarea Ucrainei la NATO, pe fondul amenințărilor de escaladare sporită ale Rusiei.

Zelenski a spus că „sincer” nu știe dacă țările NATO vor admite Ucraina în alianță chiar și după ce războiul se va încheia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina va fi într-o zi în NATO, dar rămâne vag în ceea ce privește calendarul.

Unele țări, cum ar fi Estonia, susțin aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce altele se tem de reacția Rusiei la o nouă extindere a alianței spre est.

Un plan de pace pentru a pune capăt războiului, propus de ministrul indonezian al Apărării Prabowo Subianto, a fost respins de Ucraina, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko.

Oficialul a afirmat că Rusia a comis actul de agresiune, ocupând teritoriile ucrainene, și că orice propunere de încetare a focului i-ar permite să se regrupeze și să se întărească, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

„Nu există teritorii disputate între Ucraina și Federația Rusă pentru a organiza referendumuri acolo. În teritoriile ocupate, armata rusă comite crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Rusia încearcă acum prin toate mijloacele posibile să perturbe contraofensiva ucraineană”, a spus Oleg Nikolenko.

Ministrul indonezian propusese să fie stabilită o zonă demilitarizată și să fie organizat un referendum al Națiunilor Unite în ceea ce el a numit teritoriul disputat din Ucraina. De asemenea, el a cerut oficialilor internaționali să emită o declarație prin care să ceară încetarea ostilităților.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare din Ucraina, Oleksiy Danilov, a declarat că piese produse de aliații Kievului au fost găsite în dronele Shahed de fabricație iraniană cu care forțele rusești atacă orașele ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul a declarat că Ucraina a demontat dronele Shahed și „a găsit acolo piese care nu sunt produse nici în Iran, nici în Rusia”.

Danilov a sugerat că piesele ar fi putut fi livrate Rusiei înainte de începerea invaziei în Ucraina, dar a subliniat totodată că este important să se analizeze modul în care piesele de schimb occidentale ajung în Rusia sau în Iran, în ciuda sancțiunilor.

Mai multe detalii: Dronele Shahed folosite de Rusia au piese fabricate de aliați ai Kievului, spune un oficial din Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei

Publicația rusă independentă Mediazona a stabilit, folosind surse deschise, alături de BBC Rusia, numele a 24.470 de soldați ruși care au fost uciși în ultimele 15 luni de război în Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

De la cea mai recentă actualizare, făcută pe 19 mai, un total de 1.184 de nume au fost adăugate pe lista victimelor. Jurnaliștii și voluntarii au identificat acum și aproximativ 4.500 de foști prizonieri și peste 1.700 de mercenari care au fost uciși în Ucraina.

Mediazona precizează că necrologurile publicate în ziarele rusești și online rareori menționează unde a murit un luptător. În plus, o parte semnificativă a datelor nu provine din rapoartele publice, ci din cimitirele din Rusia pe care le vizitează voluntarii. Până la data de 2 iunie, aproape o duzină de gropi comune ale luptătorilor Wagner au fost identificate.

BBC și Mediazona spun că, potrivit celor mai conservatoare estimări, Rusia ar fi pierdut aproximativ 45.000 de oameni. În același timp, pierderile totale irecuperabile ale Rusiei, care includ răniți, morți sau dispăruți, s-ar putea ridica la 203.000.

În cele peste 15 luni de război în Ucraina, numărul victimelor militare rusești verificate din surse deschise a depășit cu mult numărul oficial confirmat al morților soldaților sovietici în timpul războiului de nouă ani din Afganistan, adică cel de peste 15.000 de militari.

Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klymenko, a declarat că, până în dimineața zilei de 3 iunie, forțele de ordine au verificat peste 4.800 de adăposturi din toată țara, dintre care aproape 900 erau inutilizabile, relatează Ukrainska Pravda.

„Au fost verificate peste 4.800 de adăposturi în tot statul. 252 de unități de protecție civilă s-au dovedit a fi închise, iar 893 nepotrivite pentru utilizare”, a spus Klymenko, adăugând că verificările sunt făcut de peste 5.300 de salvatori, ofițeri de poliție și funcționari guvernamentali.

În noaptea de 1 iunie, în timpul unui atac cu rachete lansat de forțele ruse asupra Kievului, trei persoane au fost ucise, inclusiv un copil. Civilii au încercat să intre în adăpostul din incinta unei policlinici, dar ușile erau închise. În acest caz a fost deschis un dosar penal.

Planul de pace pentru războiul din Ucraina a fost propus de ministrul indonezian al Apărării, Prabowo Subianto, care a cerut stabilirea unei zone demilitarizate și un referendum al Națiunilor Unite în ceea ce el a numit teritoriul disputat, relatează The Guardian.

Oficialul indonezian a cerut oficialilor din întreaga lume, care s-au întâlnit sâmbătă la summitul pe probleme de apărare Shangri-La Dialogue din Singapore, să emită o declarație prin care să ceară încetarea ostilităților.

Planul său de pace, care conține mai multe puncte, include o încetare a focului „pe pozițiile actuale ale ambelor părți aflate în conflict” și stabilirea unei zone demilitarizate prin retragerea la 15 kilometri de la poziția înaintată a fiecărei părți, notează Reuters.

Zona demilitarizată ar trebui să fie observată și monitorizată de o forță de menținere a păcii a ONU, mai propune Prabowo Subianto, care sugerează și organizarea unui referendum, tot de către Națiunile Unite, „pentru a stabili în mod obiectiv dorințele majorității locuitorilor din diferitele zone disputate”.

„Propun ca dialogul Shangri-La să găsească un mod de… declarație voluntară prin care să îndemne atât Ucraina, cât și Rusia să înceapă imediat negocierile pentru pace”, a spus ministrul indonezian.

Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a vizitat anul trecut Kievul și Moscova și s-a oferit să joace rolul de mediator între liderii celor două țări și să relanseze negocierile de pace.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene precizează, în raportul său din 3 iunie, că Rusia a pierdut 209.470 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, dintre care 560, în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Ucrrainei, printre pierderile suferite de Rusia în cele peste 15 luni de război se mai numără 3.829 de tancuri, 7.502 vehicule blindate de luptă, 6.289 de vehicule și rezervoare de combustibil, 3.533 de sisteme de artilerie, 582 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 342 de sisteme de apărare aeriană, 313 avioane, 298 de elicoptere, 3.165 de drone și 18 ambarcațiuni.

Ministerul Apărării de la Londra scrie în raportul său de sâmbătă, 3 iunie, despre redistibuirea unităților regulate ale armatei ruse la Bahmut, după retragerea luptătorilor Wagner.

Acum, în zonă se află militari ai VDV (forțele aeropurtate rusești) care și-au asumat un rol din ce în ce mai important în Bahmut, potrivit sursei citate.

„VDV este mult degradată față de statutul său de «elită» de dinaintea invaziei. Cu toate acestea, comandanții ruși au încercat probabil să mențină unele dintre aceste unități încă relativ capabile ca rezervă neangajată.

Cum au fost în schimb forțați să le desfășoare pentru a menține linia frontului în Bahmut, este probabil ca întreaga forță rusă să fie mai puțin flexibilă în reacția la provocările operaționale”, scrie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 03 June 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/NpCAVfOIDJ

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/MMENB7yw7d

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 3, 2023

Ucraina este pregătită să lanseze contraofensiva mult așteptată pentru a recuceri teritoriul ocupat de Rusia, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru The Wall Street Journal, publicat sâmbătă, relatează The Guardian.

„Credem cu tărie că vom reuși. Nu știu cât timp va dura. Ca să fiu sincer, poate merge într-o varietate de moduri, complet diferite. Dar o vom face și suntem pregătiți”, a spus liderul de la Kiev.

Zelenski a declarat luna trecută că Ucraina trebuie să aștepte să primească mai multe vehicule blindate occidentale înainte de a lansa contraofensiva, a relatat Reuters.

El a făcut presiuni diplomatice pentru a menține sprijinul occidental, căutând mai mult ajutor militar și arme, esențiale pentru Ucraina.

Administrația americană consideră că, împreună cu aliații și partenerii, au oferit asistență militară adecvată Ucrainei pentru desfășurarea unei contraofensive, a declarat vineri, 2 iunie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, citat de The Kyiv Independent.

„În primul rând, suntem foarte mulțumiți de faptul că am satisfăcut nevoile Ucrainei pentru desfășurarea contraofensivei sale în acest moment. Când vor începe (contraofensiva), depinde de ei, dar suntem încrezători că am făcut tot ce era posibil. Și când spun «noi», mă refer nu doar la SUA, ci și la aliații și partenerii noștri”, a declarat Kirby, potrivit agenției Ukrinform.

Totodată, Kirby a subliniat că, pe măsură ce operațiunile armatei ucrainene vor continua și teritoriile vor fi eliberate, va fi nevoie de reaprovizionarea cu muniție și echipamente.

„Acțiunile de luptă sunt un lucru dinamic și trebuie să fim siguri că suntem pregătiți «dinamic» pentru a le sprijini în continuare. Așadar, am făcut multe și suntem pregătiți să continuăm să facem multe și în zilele și lunile următoare”, a mai spus Kirby.

Administrația americană a anunțat la 31 mai alocarea celui de-al 39-lea pachet de asistență în domeniul apărării pentru Ucraina, care include baterii de apărare antiaeriană Patriot, muniție și alte echipamente de apărare.

Un obiect exploziv neidentificat a sărit în aer în satul Zahorianivka, din regiunea Herson, doi copii fiind răniți în urma incidentului, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleksandr Prokudin, pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Victimele sunt doi băieți în vârstă de 10 și 13 ani care se aflau la un loc de joacă din localitate atunci când a avut loc explozia. Băiatul mai mare a suferit răni provocate de schije la nivelul membrelor, în timp ce băiatul mai mic a fost rănit în abdomen. Copiii au fost transferați la spitalul local, iar băiatul de 13 ani a fost supus unei intervenții chirurgicale, a precizat Prokudin.

Cel puțin 483 de copii au fost uciși și 986 au fost răniți ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, potrivit Parchetului General de la Kiev. Aceste cifre, raportate de procurori la 29 mai, nu sunt concludente, pentru că investigațiile continuă și sunt descoperite victime suplimentare, în special în zonele în care au loc ostilități.

Guvernatorul din Herson a îndemnat locuitorii regiunii să își educe copiii cu privire la pericolul reprezentat de explozibili și de orice obiecte neidentificate pe care le-ar putea întâlni.

Potrivit estimărilor, în Ucraina au fost lăsate mine terestre pe cel puțin 174.000 de kilometri pătrați. Este vorba despre o suprafață mai mare decât Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord la un loc.

Fondatorul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a acuzat „reprezentanți ai Ministerului rus al Apărării” că au plasat mine de-a lungul rutelor de ieșire din Bahmut ale trupelor sale de mercenari, relatează The Kyiv Independent.

Răspunzând la o întrebare pe canalul Telegram pentru serviciul său de presă, Prigojin a declarat că 99% din trupele Wagner s-au retras din Bahmut de când au afirmat, la 20 mai, că au capturat orașul și au început să predea poziții armatei regulate ruse.

Ucraina nu a recunoscut în mod oficial căderea Bahmut, dar The Kyiv Independent precizează că atât declarațiile oficiale, cât și rapoartele soldaților de pe teren obținute de publicație descriu un scenariu similar.

Potrivit lui Prigojin, au fost amplasate dispozitive explozive în aproximativ o duzină de locuri de-a lungul rutelor de ieșire a trupelor Wagner, inclusiv „sute” de mine antitanc.

„Am desfășurat acțiuni de investigare împreună cu agențiile de aplicare a legii pentru a documenta totul. În prezent, investigațiile sunt în curs. Când au fost întrebați de ce au făcut-o, au arătat cu degetul în sus”, a adăugat Prigojin, sugerând că ordinele au venit de la oficiali de rang superior.

El spune nu era „nevoie” să se plaseze minele pentru a reține forțele ucrainene în acele zone, ceea ce îl face să creadă că acestea au fost concepute ca o „pedeapsă publică” pentru forțele Wagner.

Disputa lui Prigojin cu Ministerul rus al Apărării a luat amploare în timpul bătăliei de la Bahmut, după ce șeful Wagner a reproșat în numeroase ocazii că luptătorii săi nu au primit suficientă muniție și că Moscova nu a reușit să atingă obiectivele principale ale războiului Rusiei în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în timpul unei conferințe de presă de vineri, 2 iunie, că este o provocare pentru țara sa să primească numărul de sisteme de apărare aeriană Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja pe deplin cerul, din cauza timpului de așteptare pentru livrarea acestora, relatează The Kyiv Independent.

„Sarcina noastră nu este distrugerea țintelor în proporție de 70-75%, ci de 100%. Da, este într-adevăr un obiectiv ambițios. Este foarte provocator, nu numai din cauza timpului de așteptare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, ci și pentru rachetele de care acestea au nevoie”, a spus Volodimir Zelenski, adăugând că Ucraina știe exact de câte sisteme Patriot are nevoie pentru a-și proteja spațiul aerian.

În timpul summitul Comunității Politice Europene, care a avut loc pe 1 iunie în Republica Moldova, Zelenski a avut întâlniri cu liderii Germaniei, Danemarcei, Olandei și Uniunii Europene, cu care a discutat, printre altele, despre crearea unei așa-numite coaliții Patriot.

„Unele dintre ele au capacitatea de a ni-l furniza (sistemul Patriot), iar altele au diferite mijloace de a ne ajuta, inclusiv relații politice și personale cu statele care au sistemele de apărare antirachetă relevante. Sunt cei care au finanțe, alții care au influență”, a spus Zelenski.

Sistemul de apărare antiaeriană Patriot a jucat un rol foarte important în protejarea orașelor ucrainene și în reducerea la minimum a victimelor în timpul atacurilor rusești. Forțele aeriene ucrainene au confirmat la începutul lunii mai că au folosit sistemul de apărare aeriană Patriot pentru a doborî o rachetă balistică rusă Kh-47 Kinjal pentru prima dată de la începutul invaziei.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a anunțat pe 31 mai că SUA vor ajuta Ucraina să-și apere spațiul aerian, inclusiv cu rachete suplimentare pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri rusești din ultima lună.

Un ofițer din armata americană a declarat că a început antrenamentul forțelor ucrainene cu tancurile americane avansate Abrams, dar aceste arme cruciale pe termen lung în încercarea de a alunga Rusia din teritoriul ocupat nu vor fi gata la timp pentru iminenta contraofensivă a Kievului, potrivit CNN.

Antrenamentele pe tancuri au început în momentul în care SUA și aliații săi au început să elaboreze acorduri pentru instruirea ucrainenilor pe avioane de luptă F-16, un alt sistem avansat căutat de mult timp care ar face parte dintr-un plan de securitate pentru a descuraja viitoarele atacuri, a declarat joi generalul armatei americane Mark Milley, la sosirea sa în Franța, relatează AP.

„Toată lumea recunoaște că Ucraina are nevoie de o forță aeriană modernizată. Va fi nevoie de o perioadă de timp considerabilă.”, a transmis Miley.

Milley a declarat că planificarea detaliată privind mărimea claselor de antrenament cu F-16, tipurile de tactici de zbor și locațiile de antrenament este în curs de elaborare între SUA și aliați precum Olanda și Marea Britanie, care s-au angajat să furnizeze F-16 fabricate în SUA.

Statele Unite nu au spus dacă vor furniza direct avioane, dar președintele Joe Biden a declarat că SUA vor sprijini antrenamentul cu F-16 în cadrul coaliției.

Rusia a efectuat cel puțin 62 de lovituri aeriene și 15 atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore, potrivit armatei ucrainene, în timp ce forțele sale au respins, de asemenea, peste 10 atacuri terestre, potrivit CNN.

Printre zonele care au fost atacate, potrivit Statului Major General ucrainean, se numără Kupyansk, în nord-estul regiunii Harkov, unde tirurile de mortier și artilerie au lovit mai multe așezări.

Mai la sud, „inamicul a desfășurat în ultima zi ofensive nereușite lângă Makiivka, în regiunea Luhansk, și Spirne, în regiunea Donețk”, a precizat Statul Major General.

În ambele zone, precum și în jurul orașelor estice Bahmut și Avdiivka, au avut loc atacuri aeriene rusești, a precizat acesta. Rusia încearcă de luni de zile să încerce să înconjoare Avdiivka.

Portul rusesc Taman suspendă exporturile de gaz petrolier lichefiat extrem de exploziv din cauza preocupărilor actuale legate de atacurile cu drone, a relatat Reuters, vineri.

Trei surse anonime care cunosc situația au declarat pentru Reuters că nu este clar când anume portul va înceta să mai exporte acest material și că stocurile existente trebuie să fie expediate.

Cu toate acestea, transporturile vor fi „oprite pe termen nedefinit”, a scris Reuters. Oficialii caută alte rute pentru a transporta materialul.

Portul Taman se află în Krasnodar Krai, o regiune federală situată în sudul Rusiei. Krasnodar Krai este una dintre mai multe regiuni din țară în care rețelele feroviare și rafinăriile de petrol au fost vizate în ultimele săptămâni.

Pe 31 mai, un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol Afipsky din Krasnodar Krai din cauza a ceea ce a fost probabil un atac cu drone, potrivit guvernatorului local Veniamin Kondratyev.

Ucraina nu a revendicat responsabilitatea pentru aceste atacuri pe teritoriul rus și pe teritoriile ucrainene aflate sub ocupație rusă.

În timpul unei conferințe de presă, vineri, președintele Volodimir Zelenski a răspuns întrebărilor privind viitoarea contraofensivă ucraineană, subliniind că „nu este un film” și că este dificil să descrie în avans publicului cum se va desfășura aceasta, potrivit The Kyiv Independent.

„Principalul lucru este ca Rusia să o vadă, și nu doar să o vadă, ci să o simtă. În mod specific, este vorba despre forțele care ne-au ocupat teritoriul”, a adăugat Zelenski.

Potrivit lui Zelenski, eliberarea teritoriilor ucrainene este principalul obiectiv al viitoarei contraofensive și, atunci când acest lucru va începe să se întâmple, „veți înțelege ce se întâmplă”.

Contraofensiva Ucrainei este văzută de mulți nu doar ca un moment critic pentru a-și recuceri teritoriul aflat sub controlul rusesc, ci și pentru a evita să fie împinsă de aliați la masa negocierilor cu Rusia.

Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, raportează că în regiunea sa continuă bombardamentele transfrontaliere dinspre Ucraina, potrivit The Guardian.

Două persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite vineri după ce Ucraina a bombardat un oraș din apropierea frontierei, în timp ce oficialii din regiunile învecinate au raportat atacuri cu drone în timpul nopții.

Grupul „Akhmat” al forțelor speciale cecene a lansat o ofensivă în direcția Marinka, în estul Ucrainei, a anunțat vineri Ministerul rus al Apărării, potrivit CNN.

Miercuri, liderul cecen Ramzan Kadîrov declarase că forțele speciale cecene se pregătesc pentru ofensivă, pe fondul intensificării atacurilor asupra regiunii de frontieră rusești Belgorod.

„Prieteni, unitățile cecene au primit un nou ordin de redistribuire a forțelor lor. Teritoriile Republicii Populare Donețk devin zona de responsabilitate”, a declarat Kadîrov într-o declarație pe Telegram.

„Conform ordinului, luptătorii unităților cecene trebuie să înceapă operațiunile active de luptă și să elibereze o serie de așezări”, a spus el.

Kadîrov conduce forțe paramilitare importante care, deși fac parte în mod oficial din structurile de securitate rusești, îi sunt loiale personal. În timpul unei vizite la Kremlin în luna martie, liderul cecen i-a spus lui Putin că forțele sale din Ucraina vor ajuta Rusia „să lupte până la finalul victorios”.

Urmărește-ne pe Google News