LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 47 | Oficiali ucraineni au negociat evacuarea a 150.000 de civili din Mariupol

Iryna Venediktova, Procurorul General al Ucrainei, a discutat despre ancheta biroului său privind crimele de război din Ucraina, în timpul unui interviu acordat luni CNN. Venediktova a declarat că în prezent sunt documentate „peste 5.800 de cazuri”, care nu includ nici măcar incidentele care au avut loc în locuri care se află în prezent sub controlul rușilor, inclusiv Mariupol.

Venediktova a precizat că a făcut mai multe vizite în orașul Bucha, din apropierea Kievului, unde au fost observate imagini cu gropi comune și cu cadavrele civililor pe străzi. Procurorul general a spus că intenționează să meargă din nou mâine la Bucha.

„Suntem încă în curs de exhumare a cadavrelor din groapa comună. De fapt, ceea ce vedem, acum, vedem o mulțime de crime de război, de fapt, nu sunt doar crime de război. Acum putem spune… o mulțime de crime împotriva umanității”, a afirmat Venediktova.

Venediktova a fost întrebată la CNN despre raportul de luni al biroului său, care a constatat că 183 de copii au fost uciși și 342 au fost răniți de la începutul războiului Rusiei în Ucraina. Raportul respectiv a citat cifrele preliminare ale procurorilor care anchetează crimele împotriva minorilor.

„Începând cu 11 aprilie 2022, conform datelor oficiale ale procurorilor pentru minori, peste 525 de copii au fost victime în Ucraina ca urmare a invaziei armate a țării noastre de către Federația Rusă. 183 de copii au murit și peste 342 au fost răniți. Aceste cifre nu sunt definitive, deoarece se lucrează în continuare în locurile unde au loc ostilități active, în teritoriile ocupate temporar sau eliberate”, se arată în declarația Procuraturii Generale.

În ceea ce privește cifrele, Venediktova le-a descris ca fiind „incorecte”, deoarece nu iau în considerare morții din locuri precum Mariupol, care sunt ocupate de ruși.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că „zeci de mii” de persoane au fost ucise în orașul asediat Mariupol, o cifră care nu a putut fi verificată imediat.

Întrebată despre potențialele urmăriri penale pentru crime de război, Venediktova a răspuns că procurorii „doresc să îi urmărească pe acești criminali de război în instanțele noastre ucrainene, numite de Ucraina”.

„Dar, bineînțeles, pentru noi, acesta este un culoar al Curții Penale Internaționale”, a adăugat ea.

Venediktova a precizat că în prezent anchetatorii au peste 500 de suspecți, inclusiv ofițeri militari de rang înalt și agenți de propagandă ruși foarte importanți.

Trei persoane au fost ucise și opt civili au fost răniți luni în urma atacurilor ruse asupra regiunii ucrainene Donețk, din estul țării, a anunțat guvernatorul regiunii, Pavlo Kyrylenko, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Reuters precizează că nu a reușit să verifice în mod independent versiunea guvernatorului cu privire la aceste atacuri.

Batalionul Azov a acuzat luni Rusia că a folosit o substanță otrăvitoare împotriva forțelor ucrainene din orașul-port asediat Mariupol, relatează The Kyiv Independent și Nexta TV.

Substanța a fost împrăștiată de o dronă, iar victimele acesteia au insuficiență respiratorie și ataxie vestibulară și cerebeloasă, a anunțat regimentul Azov, pe aplicația de mesagerie Telegram.

”În Mariupol, regiunea Donețk, invadatorii au folosit o substanță otrăvitoare necunoscută împotriva militarilor și civililor”, a precizat Batalionul Azov.

Dacă informația va fi confirmată, ar fi prima dată când Rusia folosește arme chimice în Ucraina, de la începutul războiului.

Mai multe detalii: Batalionul Azov îi acuză pe ruși că au folosit o substanță chimică toxică împotriva trupelor ucrainene din Mariupol

Biroul european de poliție Europol a anunțat luni că a lansat o operațiune care vizează activele persoanelor și companiilor rusești sancționate din cauza războiului din Ucraina. Agenția, care are sediul la Haga, a lansat această operațiune, denumită „Oscar”, împreună cu statele membre ale UE, precum și cu agențiile Eurojust și Frontex, scrie Le Figaro.

Operațiunea are ca scop „sprijinirea investigațiilor financiare ale statelor membre ale UE care vizează activele infracționale deținute de persoane fizice și juridice sancționate în legătură cu invazia rusă în Ucraina” , a precizat Europol, într-un comunicat de presă. De asemenea, operațiunea are ca scop „sprijinirea investigațiilor penale ale statelor membre privind eludarea sancțiunilor comerciale și economice impuse de UE”. Operațiunea „Oscar” va continua timp de cel puțin un an și include o serie de investigații separate, a precizat Europol.

Europol mai spune c[ va facilita schimbul de informații și de date între parteneri și va oferi sprijin operațional într-o serie de investigații financiare care vizează activele ilegale și eludarea sancțiunilor economice ale UE legate de invazia din Ucraina. De asemenea, Europol va oferi sprijin analitic personalizat pentru investigații, expertiză criminalistică și tehnică, precum și sprijin financiar autorităților naționale competente.

Preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a propus, luni, să le fie retrasă naţionalitatea rusă „trădătorilor” care se opun ofensivei din Ucraina, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

„Marea majoritate a cetăţenilor noştri susţine operaţiunea militară specială din Ucraina, înţelege necesitatea acesteia pentru securitatea ţării noastre şi a naţiunii noastre. Dar există şi cei care se comportă laş, perfid. Totuşi, pentru astfel de «cetăţeni ai Federaţiei Ruse» nu există nicio procedură de privare de cetăţenie şi interdicţia de a intra în ţara noastră. Dar poate că ar fi bine”, a afirmat Viaceslav Volodin, pe Telegram.

„Ce părere aveţi?” şi-a întrebat apoi acesta abonaţii. Pentru a-şi ilustra punctul de vedere, Viaceslav Volodin a citat cazul jurnalistei Marina Ovsiannikova, care a devenit faimoasă la mijlocul lunii martie, protestând în direct la televiziune cu un banner pe care scria „Nu războiului”.

Jurnalista, care şi-a părăsit postul de la postul public rus Pervâi Kanal (Canal 1), a devenit corespondent în Ucraina şi Rusia pentru prestigiosul cotidian german Die Welt. „Acum ea va lucra pentru o ţară NATO, justificând livrările de arme către neonaziştii ucraineni, trimiţând mercenari străini să lupte cu soldaţii noştri şi să apere sancţiunile împotriva Rusiei”, a denunţat Viaceslav Volodin.

4.354 de persoane au fost evacuate, în total, luni din orașele ucrainene prin coridoarele umanitare, inclusiv 556 din Mariupol, a anunțat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, într-o postare pe serviciul de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Mariupolul s-a numărat printre cele nouă coridoare umanitare convenite luni cu Rusia pentru evacuarea civililor din zonele din est ale Ucrainei, amintește BBC.

Aproximativ 20% dintre soldații ruși despre care s-a confirmat că au murit în Ucraina sunt ofițeri, potrivit unui nou studiu al serviciului rus al BBC.

Datele arată că din cele 1.083 de pierderi ale armatei ruse pe care BBC a putut să le verifice, 217 au fost ale unor ofițeri, cu grade de la sublocotenent la general.

Tendința este în concordanță cu o analiză anterioară a BBC despre 557 de victime, realizată la sfârșitul lunii martie, care a constatat că 19,6% dintre acestea erau ofițeri.

Cu toate acestea, numărul mare de ofițeri declarați morți se datorează probabil faptului că trupurile lor sunt recuperate și trimise acasă cu prioritate și este mai probabil să fie anunțate public.

Datele arată, de asemenea, că un număr disproporționat de victime confirmate din armata rusă – 15% – sunt membri ai VDV (forțele aeropurtate ale Rusiei).

Unitățile aeropurtate – considerate trupe de elită ale armatei ruse – au fost angajate în unele dintre cele mai grele lupte ale războiului de până acum, inclusiv la Hostomel, lângă Kiev, și în sudul țării.

Viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereșciuk a acuzat luni Rusia că ţine numeroși civili, inclusiv jurnalişti, activişti şi primari, în închisori de pe teritoriul rus, informează Reuters.

„Avem mulți preoți, jurnaliști, activiști, primari și, în general, civili care se află în închisori, nu, nici măcar pe teritoriul Ucrainei spre exemplu, ci în (regiunile) Kursk, Briansk, Rostov (din Rusia)… Ei sunt ținuți cu forța” acolo, a declarat Vereșciuk, la televiziunea națională.

Rusia a negat în mod repetat că a vizat civili. Reuters precizează că nu a putut confirma imediat reținerile pe care le-a invocat vicepremierul ucrainean.

Vladimir Kara-Murza, un cunoscut critic al Kremlinului, care a supraviețuit unor două presupuse tentative de otrăvire, a fost reținut luni în fața blocului din Moscova în care locuia, a anunțat politicanul rus de opoziție Ilya Yashin, potrivit CNN.

„Vladimir Kara-Murza a fost reținut de poliție la Moscova în apropiere de casa lui”, a scris Ilya Yashin, pe Twitter. „Încă nu este clar pentru ce anume”, a precizat acesta.

Yashin a declarat postului american că a aflat despre reținerea lui Vladimir Kara-Murza de la avocatul acestuia.

Informația este prezentată și de presa rusă. Agenția de știri RIA Novosti, controlată de stat, relatează despre reținerea lui Kara-Murza citându-l pe avocatul său, Vadim Prokhorov.

„Abia am aflat despre reținerea sa, deocamdată nu pot oferi alte detalii”, a declarat Prokhorov, pentru RIA Novosti.

Un interviu cu Kara-Murza a fost difuzat, în cursul zilei de luni, în cadrul emisiunii „Big Picture with Sara Sidner”, de pe CNN+. Opozantul rus a condamnat, în interviu, ceea ce el numește „agresiunea” președintelui Vladimir Putin în Ucraina.

Kara-Murza i-a spus Sarei Sidner că el crede că războiul din Ucraina va pune capăt în cele din urmă regimului lui Putin.

Mai multe detalii: Opozantul rus Vladimir Kara-Murza, un proeminent critic al Kremlinului, a fost reținut în fața locuinței sale din Moscova

Ministerul francez de Externe a declarat luni „persona non grata” șase agenți ruși care se dădeau drept diplomați, după ce o anchetă a serviciilor de informații interne a concluzionat că aceștia lucrează împotriva intereselor naționale franceze, informează Reuters.

„În urma unei anchete foarte îndelungate, Direcția Generală de Securitate Internă (DGSI) a dezvăluit duminică, 10 aprilie, o operațiune clandestină desfășurată de serviciile ruse de informații pe teritoriul nostru”, a precizat ministerul într-un comunicat, fără a oferi detalii.

„Șase agenți ruși care operau sub acoperire diplomatică și ale căror activități s-au dovedit a fi contrare intereselor noastre naționale au fost declarați persona non grata”, a mai transmis Ministerul francez de Externe.

Ministrul de interne Gerald Darmanin a felicitat, pe Twitter, personalul DGSI pentru că a împiedicat operațiunea. Oficialul guvernamental nu a oferit detalii despre natura misiunii.

În absența ambasadorului Rusiei la Paris, adjunctul acestuia a fost convocat pentru a fi informat cu privire la motivele expulzării celor șase persoane, a precizat Ministerul de Externe.

„Rusia va răspunde în consecință”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zakharova, citată de agenția de presă TASS.

La începutul acestei luni, Franța a expulzat 35 de cetățeni ruși cu statut diplomatic, ca parte a unei măsuri europene mai ample, precizând că agenții au lucrat împotriva intereselor Franței.

În pofida unor critici, președintele francez Emmanuel Macron a încercat să mențină un dialog cu omologul său rus Vladimir Putin. Liderul de la Palatul Elysee vorbește în mod regulat cu Putin ca parte a eforturilor de a obține o încetare a focului în Ucraina și de a fi demarate negocieri reale între Kiev și Moscova.

Unui număr de 150.000 de locuitori din Mariupol li s-a permis să părăsească orașul asediat, după ce negociatorii ucraineni au asigurat un pasaj sigur de evacuare, potrivit unui consilier de top al președintelui Volodimir Zelenski, relatează The Guardian. Pentru aceștia au fost puse la dispoziție autobuze care să-i ducă în zone sigure.

Informația a fost postată pe Twitter și de jurnalistul Jack Detsch, de la publicația americană Foreign Policy, care a adăugat că „Oficialii locali estimează că peste 10.000 de locuitori din Mariupol au murit în timpul asediului Rusiei”.

Anterior, civilii puteau să fugă din orașul-port doar cu mașinile personale.

Trupurile neînsuflețite a șapte persoane au fost recuperate de sub dărâmăturile a două blocuri de locuințe distruse în orașul Borodianka, situat în apropiere de Kiev, a anunțat serviciul de stat pentru situații de urgență din Ucraina, potrivit The Guardian.

Peste 200 de salvatori se străduiesc să-i găsească pe locuitorii dispăruți de când forțele ucrainene au preluat controlul asupra orașului Borodianka, după ce trupele ruse au început să se retragă din regiune la sfârșitul lunii trecute, notează Reuters.

Cadavrele recuperate luni au ridicat bilanțul total la 19 persoane decedate găsite sub dărâmături, a precizat serviciul de stat pentru situații de urgență din Ucraina, într-un comunicat.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că rușii ar oferi bani adolescenților pentru a colecta și divulga informații cu privire la pozițiile Forțelor Armate ale Ucrainei din regiunile Luhansk și Harkov, scrie publicația The Kyiv Independent, care citează nv.ua.

Astfel, în Harkov, rușii ar fi contactat un minor prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram. Aceștia i-au promis că-l vor plăti pentru informațiile furnizate despre pozițiile din oraș ale Forțelor Armate ucrainene.

De aceea, SBU a făcut apel la toți părinții ucraineni să fie vigilenți cu privire la corespondența și contactele copiilor lor.

În plus, în regiunea Luhansk, doi soldați ruși au acționat nu prin intermediul unei aplicații, ci direct – i-au oferit bani unui tânăr de 16 ani în schimbul unor informații despre locația și traseele trupelor ucrainene. Băiatul s-a speriat, dar rușii l-au ” liniștit”, spunându-i că este minor și că nu va păți nimic dacă va fi prins.

Ofițerii de securitate ucraineni au reușit să intercepteze convorborile, așa că adolescenții nu au avut timp să transmită informațiile forțelor ruse.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat luni Rusia că „provoacă foamete în lume” prin războiul pe care îl duce în Ucraina, distrugând stocuri de grâu şi împiedicând exportarea acestuia, în special în Africa, relatează Agerpres, care preia AFP.

„Ruşii atribuie sancţiunilor (impuse de Occident) responsabilitatea pentru penuria de alimente şi preţurilor în creştere, în timp ce nu sancţiunile sunt problema”, a declarat Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă în finalul unei reuniuni cu miniştri de externe ai blocului comunitar la Luxemburg.

„Rusia seamănă bombe pe câmpurile din Ucraina, navele de război ruseşti blochează zeci de vase încărcate cu grâu”, a continuat Borrell. „Ei (ruşii, n.r.) provoacă penuria. Ei bombardează oraşele ucrainene şi provoacă foamete în lume”, a insistat şeful diplomaţiei UE.

„Aşadar, nu mai daţi vina pe sancţiuni. Armata rusă este cea care provoacă penuria de alimente. Iar Africa reprezintă o sursă de îngrijorare majoră pentru că este expusă în special crizei alimentare care va să vină”, a mai afirmat Borrell.

Vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie (FAO) a anunțat că preţurile la alimente pe plan mondial au atins în martie „cele mai înalte niveluri înregistrate vreodată”, războiul din Ucraina făcând să planeze riscul unei crize mondiale.

Rusia şi Ucraina sunt primul şi respectiv al cincilea exportator mondial de grâu, aceste două țări asigurând, împreună, 30% din aprovizionarea la nivel mondial.

De la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, tone de cereale au rămas pe cheiurile unor porturi ucrainene precum Mariupol, oraş bombardat şi asediat de armata rusă pentru poziţia sa strategică.

De la începutul războiului, armata ucraineană a publicat un bilanț zilnic al pierderilor rusești. Luni, Kievul a anunțat că 19.500 de soldați ruși ar fi fost uciși până acum, dar și că armata ucraineană a distrus 154 de avioane, 137 de elicoptere, 347 de piese de artilerie și 725 de tancuri ale forțelor ruse, potrivit Le Figaro.

Forțele ucrainene rezistă în fața Rusiei în orașul-port asediat Mariupol, situat în sudul țării, spun oficialii ucraineni, în ciuda unor relatări care sugerau că bătălia se apropie de sfârșit, scrie BBC.

„Luptele pentru Mariupol continuă”, a declarat, pentru postul britanic, viceprimarul orașului, Serhiy Orlov.

Anterior în cursul zilei, Liderul separatiștilor proruși din Donețk, Denis Pușilin, a declarat că forțele sale au preluat controlul asupra zonei portuare a orașului.

„În ceea ce privește portul Mariupol, acesta se află deja sub controlul nostru” , a declarat Denis Pușilin, citat de agențiile ruse de presă Interfax și Ria Novosti.

Mariupol a suferit cele mai multe atacuri din partea Rusiei de la începutul războiului și pare să fie este cheia campaniei militare a Moscovei în Ucraina, notează BBC.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat luni că nu este „în mod special optimist” în urma discuției pe care a avut-o cu președintele rus Vladimir Putin, relatează CNN.

„În acest moment, nu sunt în mod special optimist după discuțiile cu Putin. Ofensiva (din Ucraina) este în mod evident pregătită cu hotărâre”, a declarat Nehammer, într-un briefing de presă la Moscova, după întâlnirea din cursul zilei dintre cei doi lideri.

Nehammer – primul lider european care s-a întâlnit față în față cu Putin de la începutul invaziei din Ucraina – a declarat că l-a confruntat pe președintele rus „cu faptele”.

„I-am spus clar domnului Putin că atitudinea sa, punctul său de vedere nu sunt împărtășite de nimeni. El îl vede (conflictul, n.r.) ca pe un fel de operațiune de autoapărare a Federației Ruse. El îl numește operațiune militară specială. Eu îl numesc război”, a afirmat șeful guvernului austriac.

Cu toate acestea, Nehammer a precizat că „a fost, de asemenea, clar și recognoscibil faptul că președintele rus are în continuare încredere” în negocierile în curs de desfășurare dintre Rusia și Ucraina în Turcia.

Rapoartele care se înmulțesc cu privire la cazurile de viol și violență sexuală împotriva femeilor și copiilor ucraineni trebuie să facă obiectul unor investigații amănunțite și independente pentru a-i trage la răspundere pe vinovați, a declarat luni dimineață Sima Bahous, directoarea executivă a UN Women, o entitate a Națiunilor Unite dedicată promovării egalității de gen și emancipării femeilor, conform CNN.

„Combinația dintre deplasările în masă și prezența numeroasă a recruților și a mercenarilor, precum și brutalitatea afișată împotriva civililor ucraineni, au ridicat toate semnalele de alarmă”, a declarat Bahous.

Aceasta a adăugat ulterior că există, de asemenea, un risc crescut de trafic de persoane la punctele de trecere a frontierei, femeile tinere și adolescenții neînsoțiți fiind deosebit de expuși riscului.

Bahous s-a adresat, la New York, Consiliului de Securitate al ONU, la întoarcerea sa din Republica Moldova, unde a observat răspunsul umanitar dat în adăposturile temporare construite pentru persoanele care fug din Ucraina. Se estimează că aproximativ 95.000 de ucraineni sunt găzduiți în Republica Moldova în prezent, a spus Bahous.

UN Women colaborează cu echipele de răspuns pentru refugiați și cu echipele societății civile de pe teren din Republica Moldova „pentru a se asigura că dimensiunea de gen a acestei crize este abordată cu un răspuns sensibil”.

Bahous a subliniat necesitatea imperativă de a avea un răspuns umanitar „sensibil la problematica de gen”, inclusiv „servicii care să se concentreze pe protecție și care să abordeze nevoile de sprijin psiho-social, provocate de traume”.

„Răspunsul sensibil la dimensiunea de gen și centrat pe supraviețuitoare trebuie să se afle în centrul tuturor acțiunilor umanitare”, a declarat Bahous. Ea a adăugat că, în ciuda tuturor violențelor, „femeile continuă să servească și să conducă comunitățile lor, precum și să sprijine persoanele strămutate în interiorul țării”.

„Femeile reprezintă 80% din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței sociale din Ucraina, iar multe dintre ele au ales să nu se plece”, a spus Bahous. „Am auzit de la femeile din adăposturi că și ele își asumă roluri de conducere și că sprijină ajutorarea refugiaților în țările gazdă”, a precizat aceasta.

În ciuda acestui fapt, Bahous a declarat că femeile rămân în mare parte absente din toate eforturile actuale de negociere. Ea a făcut apel la Consiliul de Securitate al ONU și la toate statele membre ale ONU să „asigure participarea semnificativă a femeilor și fetelor, inclusiv a celor din grupurile marginalizate, la toate procesele de luare a deciziilor, de pace, diplomatice și umanitare”. „Fără aceasta, nu vom avea pace, dezvoltare sau securitate umană”, a punctat Bahous.

Orașul Harkov, situat în estul Ucrainei, a fost supus luni unor bombardamente intense, care au provocat mai multe victime, inclusiv un copil care a murit, a declarat primarul Ihor Terekhov într-un interviu televizat, potrivit Reuters.

Întrebat despre riscul unui nou asalt al trupelor ruse asupra orașului, despre care Ministerul ucrainean al Apărării a avertizat recent, Terekhov a răspuns că forțele ucrainene sunt concentrate și pregătite să apere orașul.

„Nu există panică în oraș”, a adăugat Terekhov.

Aproape două treimi dintre copiii ucraineni au fost strămutați în doar șase săptămâni, iar aproape jumătate dintre copiii rămași în Ucraina s-ar putea confrunta cu insecuritatea alimentară, a declarat luni Manuel Fontaine, directorul pentru situații de urgență al UNICEF, potrivit CNN.

„Dintre cei 3,2 milioane de copii care se estimează că au rămas în casele lor, aproape jumătate ar putea fi în pericol de a nu avea suficientă hrană. Atacurile asupra infrastructurii sistemului de apă și întreruperile de energie electrică au lăsat aproximativ 1,4 milioane de persoane fără acces la apă în Ucraina. Alte 4,6 milioane de persoane au doar un acces limitat”, a declarat Fontaine, în observațiile sale adresate Consiliului de Securitate al ONU.

„În doar șase săptămâni, aproape două treimi din totalul copiilor ucraineni au fost strămutați. Ei au fost forțați să lase totul în urmă: casele lor, școlile lor și, de multe ori, pe membrii familiei lor”, a adăugat acesta.

Fontaine a adăugat că situația minorilor este și mai gravă în Mariupol și Herson, „unde copiii și familiile lor au rămas săptămâni întregi fără apă curentă și servicii de canalizare, fără o aprovizionare regulată cu alimente și fără asistență medicală. Ei se adăpostesc în casele lor și în subteran, așteptând ca bombele și violențele să înceteze”.

Directorul pentru situații de urgență al UNICEF și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la prezența „rămășițelor explozive de război”, care pot expune copiii la pericole mortale și rănire, precum și la întreruperea educației pentru copiii din întreaga țară.

„Închiderea școlilor la nivel național are un impact asupra procesului de dobândire de cunoștințe și asupra viitorului a 5,7 milioane de copii de vârstă școlară și a 1,5 milioane de studenți din învățământul superior. În regiunea Donbas, o întreagă generație de copii și-au văzut deja viața și educația bulversate în ultimii opt ani de conflict”, a precizat Fontaine.

Forțele ucrainene încă rezistă în orașul-port asediat Mariupol, susține comandantul militar-șef al Ucrainei, generalul Valeriy Zaluzhnyi, potrivit The Guardian.

„Comunicațiile cu unitățile forțelor de apărare care apără dețin orașul sunt stabile și menținute. Facem tot posibilul și imposibilul pentru victorie și apărarea vieților personalului militar și civililor. Credeți în Forțele Armate ale Ucrainei!”, a afirmat acesta, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Ucraina se pregătește pentru un nou asalt major al trupelor ruse pe teritoriul din Donbas, despre care Rusia spune acum că este principalul său obiectiv, notează Reuters.

Dacă Mariupolul va cădea, după aproape șapte săptămâni de asediu, va fi primul oraș important capturat de Rusia de când trupele sale au invadat Ucraina. Forțele ruse care avansează din Crimeea ar putea face legătura cu trupele din est și apoi și-ar putea concentra atenția asupra încercuirii principalei forțe ucrainene de rezistență din zonă.

Tot mai multe companii occidentale renunță la afacerile lor în Rusia, relatează CNN. Compania suedeză de telecomunicații Ericsson a anunțat că își suspendă activitatea în Rusia pe termen nelimitat.

„La sfârșitul lunii februarie, Ericsson a suspendat toate livrările către clienții din Rusia. În lumina evenimentelor recente și a sancțiunilor Uniunii Europene, compania își va suspenda acum pe termen nedefinit afacerile cu clienții din Rusia. Ericsson se angajează, împreună cu partenerii și clienții săi, în ceea ce privește această suspendare pe termen nelimitat a afacerilor afectate”, a precizat compania, într-un comunicat.

Ericsson a adăugat că angajații săi din Rusia vor fi trimiși în concediu plătit.

Și gigantul bancar francez Societe Generale și-a încetat activitățile bancare și de asigurări din Rusia și a anunțat vânzarea întregii sale participații pe care o deținea la Rosbank și la filialele sale de asigurări din Rusia către Interros Capital, fostul acționar al Rosbank.

Grupul a precizat, într-un comunicat de presă, că se va retrage „într-un mod eficient și ordonat din Rusia, asigurând continuitatea pentru angajații și clienții săi”.

Tranzacția trebuie să fie aporbată de către autoritățile de reglementare și antitrust relevante, potrivit comunicatului de presă. „Încheierea acestei operațiuni ar trebui să aibă loc în următoarele săptămâni”, a precizat Societe Generale, adăugând că ieșirea de pe piața rusă îi va aduce pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari).

SUA consideră că Rusia a început să-și întărească trupele din regiunile din Donbas – Luhansk și Donețk, situate în estul Ucrainei, după cum o demonstrează un convoi de vehicule care se apropie de orașul ucrainean Izium dinspre nord, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit The Guardian și CNN.

Convoiul de vehicule include un „element de comandă și control, un batalion de sprijin, probabil sprijin pentru aparatele cu aripi rotative (drone, n.r.) și sprijin pentru infanterie”, potrivit oficialului.

Oficialul a mai spus că există dovezi că Rusia încearcă să își întărească poziția la sud-vest de orașul Donețk, în principal cu unități de artilerie.

Oficialul american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că SUA nu crede că acesta este începutul unei noi ofensive în regiune, ci mai degrabă că forțele rusești „lucrează pentru a-și consolida capacitățile și pentru a le completa”.

Un oficial occidental a declarat că Rusia caută probabil să „dubleze sau poate chiar să tripleze” numărul de trupe pe care le are în Donbas, precizând că va fi nevoie de „o perioadă de timp considerabilă” pentru ca Moscova să ajungă la acest nivel de forțe în zonă.

„Rușii s-au dovedit, în această invazie, a nu fi foarte eficienți în ceea ce privește capacitatea de a-și folosi eficient avantajul numeric pentru a se ajunge la o bătălie decisivă”, a spus oficialul occidental.

Liderul separatiștilor proruși din Donețk a declarat luni că forțele sale au cucerit în totalitate zona portuară a orașului strategic Mariupol, situat în sud-estul Ucrainei, care este asediat de mai bine de o lună, informează Le Figaro.

„În ceea ce privește portul Mariupol, acesta se află deja sub controlul nostru” , a declarat Denis Pușilin, citat de agențiile de presă rusești.

Reprezentantul armatei separatiste, Eduard Basurin, i-ar fi transmis lui Pușilin că ultimii apărători ucraineni sunt acum concentrați în uriașele uzine „Azovstal” și „Azovmach”, acolo unde s-ar fi retras să lupte membrii Batalionului Azov.

Cancelarul austriac Karl Nehammer, a avut luni, la Moscova, discuții „directe, deschise și dure” cu președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters și The Guardian.

Nehammer este primul lider din Uniunea Europeană care se întâlnește cu Putin de când acesta a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina, pe 24 februarie.

Nehammer a precizat, într-un comunicat de presă emis la finalul întâlnirii, care a durat aproximativ 90 de minute că cel mai important mesaj pe care i l-a transmis liderului rus a fost că războiul trebuie să se încheie, deoarece „într-un război există doar învinși de ambele părți”.

Nehammer a mai afirmat că nu a fost o vizită amicală, iar scopul a fost acela de a nu lăsa nicio opțiune neîncercată pentru a pune capăt conflictului sau, cel puțin, pentru a obține progrese umanitare pentru civilii din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al lui Nehammer a declarat că întâlnirea a avut loc la reședința oficială a lui Putin, din Novo-Ogaryovo, în apropierea Moscovei.

Deși Austria a păstrat, din punct de vedere istoric, legături mai strânse cu Rusia decât majoritatea statelor membre ale UE, aceasta și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina de când a început invazi și a denunțat presupusele crime de război ale Rusiei, notează BBC.

Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a declarat anterior în cursul zilei că Nehammer îi va spune lui Putin că „izolează Rusia, că va pierde acest război din punct de vedere moral și că face greșit tot ceea ce poate fi făcut greșit”.

Schallenberg a adăugat că scopul vizitei cancelarului austriac este de a pleda pentru crearea unor coridoare umanitare pentru a atenua „iadul” pe care campania militară l-a provocat în Ucraina.

Mai multe detalii: Cancelarul austriac spune că întâlnirea cu Putin nu a fost „o vizită amicală”: Am avut o discuție „foarte directă, deschisă și dură”

Întâlnirea dintre cancelarul austriac Karl Nehammer și președintele rus Vladimir Putin s-a încheiat, după 90 de minute, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Nehammer, Etienne Berchtold pentru CNN. 

Cancelarul Austriei Karl Nehammer spune că întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin a fost „directă, deschisă și grea”.

Acesta i-a transmis lui Putin că războiul trebuie să se termine, deoarece că în timpul conflictului sunt doar învinși.

El adaugă mesajul său cel mai important pentru Putin a fost că războiul trebuie să se termine pentru că în timpul războiului sunt doar perdanți.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este primul lider UE care vizitează Kremlinul de la începutul războiului dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Nehammer a spus anterior întâlnirii că speră să ajute la construirea de punți între Rusia și Ucraina și să oprească „războiul de agresiune”.

Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Nord a denunțat luni suspendarea Rusiei de săptămâna trecută din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, considerând-o un „act irațional” condus de Statele Unite și Occident pentru a menține hegemonia politică, potrivit The Guardian.

Efortul condus de SUA de a suspenda Rusia din organismul ONU din cauza unor rapoarte de „încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului” a strâns 93 de voturi „pentru”, în timp ce 24 de țări au votat „nu” și 58 de țări s-au abținut.

„Ceea ce urmărește SUA este de a izola țările independente și forțele care le contestă pe arena internațională, pentru a-și menține ordinea hegemonică ilegală și inumană condusă de SUA”, a spus ministerul, potrivit unui comunicat transmis de agenția de știri de stat KCNA.

Aproape 52.000 de refugiați ucraineni din Spania au primit „protecție temporară”, a declarat luni guvernul spaniol, adăugând că 39% dintre ei sunt minori. Statutul de protecție temporară a fost aprobat pentru fiecare cerere depusă de refugiații ucraineni, a declarat Ministerul Președinției din Spania într-un comunicat, potrivit CNN.

Numărul copiilor refugiați ucraineni care frecventează școlile spaniole aproape s-a dublat în ultima săptămână, ajungând la un total de peste 13.000 de elevi, au mai transmis autoritățile din Spania.

Centre de primire ale refugiaților ucraineni funcționează în Madrid  și în orașele-port mediteraneene Barcelona, ​​Malaga și Alicante.

Mulți refugiați ucraineni au mers la aceste centre de primire pentru ajutor inițial, deși alții au primit ajutor direct de la cei aproximativ 114.000 de ucraineni care trăiau deja în Spania înainte de începerea războiului, au declarat oficialii în ultimele săptămâni.

Aproape jumătate din teritoriul Ucrainei are nevoie de eliminarea minelor, potrivit unui reprezentant al Serviciului de Stat de Urgență, potrivit BBC.

Oleg Bondar a spus că aproximativ 300.000 de km pătrați de teren necesită eforturi umanitare de eliminare a minelor lăsate de ruși. 

La începutul lunii aprilie Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev spunea că armata rusă a minat până acum peste 80.000 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean, din care peste 62.000 de kilometri pătraţi au fost minaţi de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

Nouă șoferi care lucrează pentru „Help People”, un grup de voluntari ucraineni care furnizează hrană și medicamente pentru cei oameni și care ajută la evacuări, au fost reținuți de armata rusă și au fost dați dispăruți, a declarat un oficial al grupului pentru CNN.

10 șoferi de microbuz au ajuns în regiunea Donbas pentru a ajuta la evacuarea civililor din orașul asediat Mariupol, soldații ruși i-au oprit și le-au cerut să conducă spre orașele din Rusia.  Când șoferii au refuzat, au fost luați prizonieri, a spus Alex Voronin, șeful organizației neguvernamentale.

Voronin a declarat pentru CNN că a pierdut contactul cu toți șoferii, cu excepția unuia.

„Toți au ajutat la evacuarea oamenilor în direcția Mariupol-Zaporojie, au fost trimiși în călătorii la date diferite – 26, 27 și 31 martie”, a spus acesta care a precizat că de atunci nu a mai comunicat cu voluntarii.

Unul dintre cei 10 șoferi a fost eliberat, a declarat Voronin pentru sursa citată:  „Au fost interogați cu forța, hrăniți prost și ținuți în condiții îngrozitoare.” CNN nu poate verifica în mod independent locul unde se află șoferii sau condițiile în care sunt deținuți.

Compania Rheinmetall, cel mai important producător german de vehiculelor militare, se pregătește să furnizeze Ucrainei 50 de tancuri de luptă Leopard 1 second-hand, potrivit BBC.

Directorul companiei Armin Papperger a precizat că primele tancuri ar putea fi livrate în termen de șase săptămâni, urmând să trimită altele în următoarele trei luni printr-o subsidiară – Rheinmetall Italia, asta dacă mutarea este aprobată de guvernul german.

Leopard 1, care a intrat pentru prima dată în serviciu în 1965, este predecesorul Leopardului 2, mai modern, aflat în prezent pe teren de forțele armate ale Germaniei.

Tancurile au fost returnate companiei de către țările care le folosesc pentru modernizare. Papperger a mai spus că soldații ucraineni ar putea fi antrenați să folosească tancurile în doar câteva zile dacă au pregătire militară anterioară.

Moscova nu va întrerupe operațiunea militară din Ucraina înainte de următoarea rundă de discuții de pace, a anunțat, luni, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, potrivit The Guardian.

Vorbind într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Lavrov a spus că președintele Vladimir Putin a ordonat suspendarea acțiunilor militare în timpul primei runde de discuții dintre negociatorii ruși și ucraineni.

Lavrov a mai spus că nu vede niciun motiv pentru a nu continua discuțiile cu Ucraina, dar a insistat că Moscova nu își va opri operațiunea militară atunci când părțile se vor reuni din nou.

Croația a expulzat 24 de angajați ai ambasadei Rusiei pe fondul invaziei declanșate de Vladimir Putin în Ucraina, ministrul croat de externe condamnând ”agresiunea brutală” a Moscovei, potrivit The Guardian.

„Partea rusă a fost informată cu privire la reducerea personalului administrativ-tehnic al ambasadei Federației Ruse la Zagreb”, potrivit sursei citate. Informația a fost confirmată și de agenția rusă de știri TASS.

Anterior, autoritățile din Slovacia și Slovenia au solicitat reducerea numărului de angajați ai ambasadelor ruse.

În timp ce Finlanda și Suedia iau în considerare aderarea la NATO, Kremlinul a avertizat luni că extinderea alianței nu va aduce mai multă stabilitate în Europa, potrivit CNN.

„Am spus în repetate rânduri că Alianța în sine este mai mult un instrument de confruntare. Nu Alianța este cea care asigură pacea și stabilitatea. Extinderea ulterioară a Alianței nu va aduce stabilitate suplimentară continentului european”, a spus, luni, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Oficialii NATO au declarat pentru CNN că discuțiile despre aderarea Suediei și Finlandei la bloc au devenit extrem de serioase de la invazia Rusiei. Înalți oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au declarat că problema a fost discutată la reuniunea ministerială a NATO de săptămâna aceasta, la care au participat miniștrii de externe de la Stockholm și Helsinki.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a publicat, luni, 11 aprilie, noi date de la serviciile de informații despre situația din Ucraina, potrivit BBC.

Harta arată încă o dată că Rusia și-a reorientat operațiunile spre est. Totuși, indică, de asemenea, că există încă cel puțin două grupuri în nordul Kievului – inclusiv în Belarus.

Oraşul Mariupol este unul dintre cele mai grav afectate de agresiunea militară rusă, fiind sub asediu de mai multe săptămâni. Civilii rămaşi în oraş nu au acces la alimente, apă şi medicamente.

Între timp, Guvernul Ucrainei a anunţat luni că a stabilit nouă coridoare pentru evacuarea civililor din oraşele din estul ţării, unde Rusia îşi concentrează atacurile.

Una dintre aceste rute va permite vehiculelor private să plece din oraşul Mariupol, port la Marea Azov, spre oraşul Zaporojie, a scris vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe Telegram.

Forțele ucrainene spun că se pregătesc pentru o „ultimă bătălie” pentru a controla orașul-port Mariupol, asediat, din sudul Ucrainei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Astăzi va fi probabil ultima bătălie, deoarece muniția se epuizează”, a transmis, printr-un mesaj pe Facebook, brigada 36 de marină a forțelor armate ucrainene, care a luptat timp de 47 de zile cu forțele ruse, făcând „tot ce este posibil și imposibil” ca să păstreze controlul asupra orașului.

Acum, marinarii spun că au fost „împinși înapoi” și „înconjurați” de armata rusă, adăugând că asta înseamnă ”moarte pentru unii dintre noi și captivitate pentru ceilalți”.

Potrivit forțelor ruse, în ultimele zile, luptele s-au concentrat în jurul fabricii Azovstal și în portul din Mariupol.

”Muntele de răniți reprezintă aproape jumătate din brigadă. Cei ale căror membre nu sunt rupte se întorc la luptă. Infanteria a fost toată ucisă, iar bătăliile care implică focuri de armă sunt conduse acum de artilerişti, tunieri antiaerieni, operatori radio, șoferi și bucătari. Chiar și de orchestră”, se mai menționează în mesajul citat.

Totodată, reprezentanții batalionului s-au plâns că nu au fost sprijiniți de conducerea militară a Ucrainei „pentru că am fost anulați”.

Oraș-port la Marea Azov, Mariupol a cunoscut cele mai cele mai intense lupte de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Într-un mesaj adresat astăzi Parlamentului sud-coreean, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că probabil zeci de mii de oameni au fost uciși la Mariupol.

Ziarul german Die Welt a angajat-o pe postul de corespondent pe Marina Ovsianikova, jurnalista rusă care a protestat, în direct, în timpul unui buletin de știri de la televiziunea națională Pervîi Canal (Canal 1), afișând un banner împotriva războiului, a anunțat Axel Springer, proprietarul publicației, potrivit The Guardian.

Ovsianikova va relata din Rusia și din Ucraina atât pentru ziar, cât și pentru canalul TV de știri Die Welt, a precizat Springer.

Prin protestul său în direct, fostul editor de la Pervîi Canal din Rusia „a apărat cea mai importantă etică jurnalistică, în ciuda amenințării represiunii de stat”, a precizat redactorul șef al Welt Group, Ulf Porschardt, într-un comunicat.

„Nu războiului. Opriți războiul! Nu credeți în propagandă. Aici sunteți mințiți”, este mesajul scris pe bannerul cu care Ovsianikova, în vârstă de 43 de ani, a intrat în direct pe 14 martie, în timpul jurnalului de știri de la canalul rusesc.

Ea a publicat și un videoclip înregistrat anterior momentului din studio, în care a spus să îi este rușine că a lucrat pentru acest post și a răspândit „propaganda Kremlinului”.

Ulterior, ea a fost amendată cu suma maximă, 30.000 de ruble, echivalentul a aproape 250 de euro, prevăzută pentru „organizarea unui eveniment public neautorizat”.

Mai multe despre jurnalista rusă care a protestat în direct la TV a fost angajată de o prestigioasă publicație germană

Guvernul slovac a negat categoric afirmațiile Rusiei conform cărora sistemul de apărare aeriană S-300 pe care l-a furnizat săptămâna trecută Ucrainei a fost deja distrus, relatează BBC.

Premierul Slovaciei, Eduard Heger, a catalogat informația drept ”o farsă”.

”Slovacia neagă categoric propaganda rusă, conform căreia că sistemul de apărare S-300 din Ucraina a fost distrus. Este o farsă. Confirmat oficial de Ucraina”, a scris Heger, luni, 11 aprilie, pe Twitter.

Ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a declarat că Bratislava discută cu Kievul cu privire la vânzarea unor obuziere autopropulsate Zuzana – tunuri de artilerie montate pe camioane, construite în Slovacia. De asemenea, oficialul a confirmat că între cele două state există discuții despre posibilitatea ca tancurile ucrainene avariate și vehiculele de luptă ale infanteriei să fie trimise în Slovacia pentru reparații.

Ministerul rus al Apărării a anunțat astăzi că Forţele armate ruse au distrus sistemele de rachete antiaeriene S-300, primite de Ucraina de la o țară europeană, fără a preciza numele Slovaciei.

Forțele proruse din Donețk anunță că își vor intensifica lupta în estul Ucrainei.

”Acum operațiunea va fi intensificată. Cu cât amânăm mai mult, cu atât populația civilă pur și simplu suferă, fiind captivă în această situație. Am identificat domenii în care anumiți pași trebuie accelerați”, a declarat Denis Pușilin, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, citat de agenția rusă de presă RIA, potrivit The Guardian și BBC.

Zonele controlate de rebeli din estul Ucrainei sunt scena luptelor încă din anul 2014. Înainte de a ordona invazia în Ucraina din 24 februarie, președintele rus Valdimir Putin a recunoscut oficial regiunile Luhansk și Donețk ca state independente.

„Avem indicii masive ale unor crime de război” în Ucraina, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, înainte de a participa la o reuniune cu omologii săi europeni, la Luxemburg, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

”În cele din urmă, instanțele vor trebui să decidă, dar pentru noi, este esențial să asigurăm toate probele”, a mai spus șefa diplomației germane.

În ceea ce privește reducerea dependenței de combustibilii livrați de Rusia, Baerbock a adăugat: ”În calitate de guvern federal german, am precizat deja că va exista o eliminare completă a combustibililor fosili, începând cu cărbunele, apoi petrolul și gazele, și pentru ca acest lucru să poată fi implementat în comun în Uniunea Europeană, avem nevoie un plan comun, coordonat”.

Zeci de mii de oameni au fost probabil uciși în atacul Rusiei asupra orașului-port Mariupol dn sudul Ucrainei, a declarat luni, 11 aprilie, președintele Volodimir Zelenski, într-un discurs adresat Parlamentului sud-coreean, potrivit BBC și The Guardian.

„Mariupol a fost distrus, sunt zeci de mii de morți, dar chiar și în ciuda acestui fapt, rușii nu își opresc ofensiva”, a spus Zelenski.

Orașul-port de la Marea Azov se află sub asediul forțelor ruse de mai multe săptămâni, iar încercările de evacuare a civililor prin culoarele stabilite de autorități au eșuat în repetate rânduri.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că sute de obiective-cheie ale infrastructurii Ucrainei au fost distruse de bombardamente, inclusiv cel puțin 300 de spitale.

Zeci de mii de soldați ruși sunt pregătiți pentru următoarea ofensivă, le-a mai spus Zelenski parlamentarilor de la Seul, adăugând că Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina, și nu se va opri decât dacă este forțată să se oprească.

În acest context, Zelenski a cerut Seulului mai multe echipamente militare, inclusiv avioane și tancuri.

„Coreea de Sud are hardware-ul militar care poate opri navele și rachetele Rusiei”, a spus președintele ucrainean, potrivit presei sud-coreene, citată de New York Times.

Până la data de 11 aprilie, peste 525 de copii au căzut victime ale războiului din Ucraina, potrivit datelor anunțate de Procuratura Generală a țării, citate de Kyiv Independent.

Dintre aceștia, 183 de copii au murit și peste 342 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte pentru că încă nu au fost obținute date complete din zonele în care luptele sunt în desfășurare, din teritoriile ocupate și din cele recent eliberate.

De asemenea, 938 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente, iar 87 dintre ele au fost complet distruse, mai anunță sursa citată.

Ministerul rus al Apărării susține că a distrus sistemele de rachete antiaeriene S-300 care fuseseră furnizate Ucrainei de o țară europeană, relatează Reuters.

Potrivit instituției de la Moscova, rachetele rusești Kalibr, lansate pe mare, au distrus duminică patru lansatoare S-300 care se aflau într-un hangar de la periferia orașului Dnipro, din estul Ucrainei. Totodată, 25 de militari ucraineni ar fi fost loviți în acest atac, mai precizează reprezentanții ministerului.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Rusia nu a precizat ce țară europeană a furnizat Ucrainei sistemele S-300, însă se știe că Slovacia a anunțat vineri că a donat echipamentul Kievului.

Mai multe informații: Rusia susţine că a distrus sisteme S-300 livrate Ucrainei

O gară din estul Ucrainei a fost lovită de bombardamentele rusești, a declarat luni, 11 aprilie, președintele companiei de căi ferate de stat din Ucraina, Oleksandr Kamișin, fără a preciza cu exactitate despre ce gară este vorba, relatează CNN.

”Aseară, o altă gară din estul Ucrainei a fost bombardată de trupele ruse. Ei continuă să lovească, urmărind infrastructura feroviară. Nu există victime nici în rândul civililor, nici în rândul lucrătorilor feroviari”, a anunțat Kamișin, pe Telegram.

În schimb au fost avariate cinci locomotive, precum și mai multe șine și linii electrice.

„Dar este doar fier, îl vom reface”, a adăugat directorul Căilor Ferate Ucrainene.

Vineri, 8 aprilie, gara din orașul estic Kramatorsk a fost ținta unui atac cu rachete, soldat cu 57 de morți și 109 răniți, potrivit celui mai recent bilanț. Aproximativ 4.000 de persoane se aflau atunci în zona stației feroviare, așteptând să urce în trenuri pentru a pleca în zone mai sigure ale țării. Rusia neagă responsabiltatea pentru atac și acuză că lovitura a fost dată de forțele ucrainene.

Rusia continuă să acumuleze forțe în regiunea Donbas, iar marea ofensivă a a trupelor ruse în această zonă a început deja, potrivit lui Vadim Denisenko, consilier al ministrului de Interne al Ucrainei, citat de CNN.

„Din punctul meu de vedere, această mare ofensivă (în estul Ucrainei – n.r.) a început deja. Trebuie să înțelegem că nu va fi o repetare a zilei de 24 februarie, când au început primele lovituri aeriene și explozii și am spus: «Războiul a început»”, a spus Denisenko, la televizunea națională ucraineană.

Oficialul a precizat că Rusia ”continuă să-și redistribuie trupele și echipamentele în regiunile Donețk și Luhansk”.

”Da, încă nu există bătăliile majore despre care se discută atât de mult în ultimele zile. Dar, în general, am putea spune că ofensiva a început deja”, a adăugat Denisenko.

Oficialii ucraineni și occidentali au declarat în ultimele zile că au observat o mișcare a trupelor ruse în Donbas, în urma eșecurilor Moscovei în tentativa de cucerire a Kievului, și au avertizat cu privire la iminența unei ofensive majore a Rusiei în estul Ucrainei.

Între timp, se încearcă evacuarea cât mai multor civili din Donbas.

Serghei Haidai, șeful Administrației Militare Regionale din Luhansk, a declarat că autoritățile ucrainene organizează o „evacuare sporită” în Donbas, adăugând că mai multe trenuri sunt programate să plece astăzi, 11 aprilie, din Luhansk și Donețk.

Miniştrii de externe ai statelor UE discută astăzi, 11 aprilie, la Luxemburg, despre al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, relatează AFP, citată de Agerpres. În continuare, problema opririi achiziţiei de petrol şi gaze din Rusia este un subiect asupra căruia nu există consens.

„Am impus sancţiuni grele contra Rusiei şi suntem pe cale de a pregăti al şaselea val de astfel de măsuri”, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vineri, 8 aprilie, când a călătorit în Ucraina alături de șeful diplomației europene, Josep Borrell.

UE a adoptat al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei la finalul săptămânii trecute.

Măsurile includ, printre altele, interdicții privind importurile de cărbune și alți combustibili fosili din Rusia sau interdicția de intrare în porturile UE pentru navele înmatriculate sub pavilionul Rusiei. De asemenea, sancțiunile vizează oficiali, oameni de afaceri și oligarhi ruși, precum și companii sau instituții bancare.

Mai multe informații: Uniunea Europeană pregăteşte al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai, anunță că trupele ruse au luat cu asalt zona orașului Zolote, însă atacul a fost respins. Oficialul precizează, în același timp, că forțele Moscovei au bombardat ”fiecare oraș din regiunea Luhansk”, relatează Ukrainska Pravda.

„Atacul de lângă Zolote a fost respins, dar fiecare oraș din regiunea Luhansk a fost bombardat de inamic. Nu există obiective ale infrastructurii critice care să fi supraviețuit sau alte infrastructuri din regiunea noastră. Rușii știu despre asta? Da, au informatori care dau foc magazinelor cu oameni și depozitelor cu alimente. Prin urmare, fiecare bombardament asupra locuințelor este un atac terorist vizat”, a scris oficialul pe Telegram.

Haidai mai precizează că în urma bombardamentelor au fost avariate locuințe private și alte clădiri din Lisichansk, Severodonețk, Zolote și Kreminna, iar în zona Kremensk, atacurile au declașat incendii de vegetație care au îngreunat munca echipelor de intervenție.

În cea mai recentă actualizare a informațiilor despre războiul din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării avertizează că utilizarea de către Rusia a munițiilor cu fosfor în Donețk „vine cu posibilitatea folosirii lor viitoare în Mariupol, pe măsură ce lupta pentru oraș se intensifică”, relatează The Guardian.

Totodată, Londra transmite că bombardamentele rusești au continuat în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, forțele Kievului ”respingând mai multe atacuri care au dus la distrugerea tancurilor, vehiculelor și echipamentelor de artilerie rusești”.

Faptul că Rusia continuă să se bazeze pe bombele nedirijate, scade abilitatea trupelor de a ținti cu precizie atunci când lansează atacurile, ”crescând în același timp riscul de noi victime civile”, mai precizează ministerul britanic, care citează date ale serviciilor secrete.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, urmează să se întâlnească luni, 11 aprilie, cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează The Guardian. Nehammer este astfel primul lider european care merge la Moscova pentru discuții cu Putin de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Într-un mesaj publicat duminică pe Twitter, cancelarul Austriei precizează că țara sa este neutră din punct de vedere miliar, însă ”avem o poziție clară cu privire la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei. Trebuie să se oprească!”.

Totodată, Karl Nehammer a subliniat că este ”nevoie de coridoare umanitare, o încetare a focului și o investigație completă a crimelor de război”.

Potrivit AFP, Nehammer ar intenționa să abordeze subiectul presupuselor crime de război de la Bucha, în timpul vizitei sale la Moscova.

Vizita lui Karl Nehammer la Moscova are loc la câteva zile după ce acesta a mers la Kiev, ajungând inclusiv la Bucha, orașul din apropiere captalei ucrainene, unde, după retragerea forțelor ruse, au fost găsiți zeci de civili uciși zăcând pe străzi.

Mai multe informații: Primul lider european care se întâlnește cu Vladimir Putin de la începutul războiului din Ucraina

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei precizează, în cel mai recent raport operațional, că este probabil ca Rusia să continue atacurile asupra infrastructurii de transport „pentru a perturba aprovizionarea cu bunuri către zonele unde au loc ostilitățile”, relatează The Guardian.

În același timp, potrivit Kievului, este posibil ca forțele ruse să desfășoare „acțiuni provocatoare” în regiunea transnistreană din Republica Moldova „pentru a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin”.

Între timp, în orașul sudic Mariupol, atacurile continuă și vizează portul și fabrica de oțel Azovstal.

Șeful republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, spune că va avea loc o ofensivă a forțelor ruse nu numai asupra portului asediat Mariupol, din sudul Ucrainei, ci și asupra Kievului și a altor orașe ale țării, relatează Reuters.

„Va avea loc o ofensivă… nu numai asupra lui Mariupol, ci și în alte locuri, orașe și sate. Luhansk și Donețk – vom elibera complet în primul rând… și apoi vom lua Kievul și toate celelalte orașe”, a spus liderul cecen într-un videoclip publicat pe contul său de Telegram.

Kadîrov a fost acuzat în repetate rânduri de Statele Unite și Uniunea Europeană de încălcări ale drepturilor omului, acuzații pe care el le neagă.

Aliat al lui Vladimir Putin, Kadîrov a anunțat că se află în Ucraina, alături de forțele ruse, de la miijlocul lunii martie.

Mai multe informații: Kadîrov susține că a primit ordin de la Putin să cucerească Donețk și Luhansk, apoi Kievul și alte orașe ucrainene

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, peste 4,5 milioane de civili au plecat din țară, potrivit datelor publicate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), citate de CNN și The Guardian.

„Escaladarea conflictului din Ucraina a provocat victime civile și distrugerea infrastructurii civile, forțând oamenii să-și părăsească casele în căutarea siguranței, protecției și asistenței”, precizează UNHCR, într-un comunicat.

Cei ma mulți refugiați, aproape 2,6 milioane, au ajuns în Polonia. În timp ce România, Ungaria și Republica Moldova au acceptat împreună aproape 2 milioane de persoane.

Aproximativ 90% dintre cei care au plecat din Ucraina sunt femei și copii. Bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani li s-a interzis să părăsească țara în majoritatea cazurilor, fiind îndemnați să se alăture mișcării de rezistență.

În cel mai nou mesaj transmis ucrainenilor, președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre iminența unei ofensive puternice a Rusei în estul țării și a acuzat Moscova că a pornit războiul din ”lașitate”, relatează BBC și CNN.

Zelenski spune că Rusia se teme de înfrângere și din acest motiv va lansa mai multe acțiuni de luptă la scară largă în estul Ucrainei.

„Pot folosi și mai multe rachete împotriva noastră, chiar mai multe bombe aeriene. Dar ne pregătim pentru acțiunile lor. Vom răspunde”, a spus președintele Ucrainei.

Se spune despre crimele de la Bucha că nu sunt ale lor, ci se presupune că sunt ale noastre. Știți de ce? Pentru că este vorba de lașitate. (…) Le este frică să admită că întreaga politică a Rusiei față de Ucraina a fost eronată de zeci de ani.

Volodimir Zelenski:

”Când lașitatea crește, se transformă într-o catastrofă. Când oamenilor le lipsește curajul să-și recunoască greșelile, să-și ceară scuze, să se adapteze la realitate, să învețe, se transformă în monștri. Și când lumea o ignoră, monștrii decid că lumea este cea care trebuie să se adapteze la ele. Ucraina va opri toate astea”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Zelenski: Rusiei îi e frică să admită că politica sa față de Ucraina a fost eronată. Când lașitatea crește, se transformă în catastrofă

O explozie puternică a avut loc, duminică seară, în Mikolaiv, oraș-port cu ieșire la Marea Neagră situat între Herson și Odesa, în sudul Ucrainei, potrivit Reuters.

Șeful administrației regionale din Mikolaiv, Vitali Kim, a confirmat informația, dar nu a oferit alte informații, cauzele exploziei fiind încă necunoscute.

Mai multe imagini cu deflagrația au fost publicate pe rețelele de socializare.

Șeful Administrației Regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat că în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkov de duminică, zece persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar alte 11 au fost rănite.

„Rușii atacă din nou populația civilă. În timpul zilei, ocupanții au tras asupra infrastructurii civile din Balaklia și Pisochyn, iar în Zolochev și Dergachi au fost bombardate puternice”, a transmis Oleg Sinegubov.

„Din păcate, există civili morți și răniți. Până în prezent, se știe despre 11 victime, 10 persoane au murit, inclusiv un copil”, a precizat Oleg Sinegubov, citat de Ukrainska Pravda.

Cel mai fierbinte loc din regiune rămâne orașul Izium. „Armata noastră rezistă acolo, noaptea trecută (n.r. sâmbătă noapte) forțele armate au distrus o coloană de tancuri inamice și au ocupat poziții, nepermițând redirecționarea marilor unități către regiunile Luhansk și Donețk”, a afirmat Oleg Sinegubov.

Șeful Administrației Regionale Harkov a adăugat că în acest moment nu există motive pentru evacuarea în masă a locuitorilor din Harkov.

O rotație a personalului a fost efectuată la centrala nucleară de la Cernobîl pentru prima dată după trei săptămâni, a declarat duminică Rafael Mariano Gross, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), informează BBC.

„Pe 9 aprilie, 51 de angajați ai centralei nucleare de la Cernobîl s-au întors în orașul Slavutici, aceștia fiind printre cei care au lucrat în stație în timpul ocupării acesteia de către trupele Federației Ruse”, a anunțat întreprinderea de stat SSE „CNE Cernobîl” într-un comunicat.

Printre cei care au revenit la Slavutici se numără 40 de muncitori care pe 20 martie au acceptat să meargă la stația ocupată pentru rotația de personal și 11 angajați care au lucrat în stație din 23 februarie (în total, tura lor în loc de 12 ore a durat peste 1.000).

„Doi muncitori, care se află în stație din 23 februarie, au fost trimiși în raionul Ivankiv, eliberat de invadatori. Momentan, pe amplasamentul CNE din Cernobîl nu mai există persoane care se aflau în stație în momentul capturării acesteia”, a precizat SSE „CNE Cernobîl”, citat de Ukrainska Pravda.

Fosta centrală nucleară – și locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986 – a fost preluată de forțele ruse în prima zi a invaziei.

Peste 3.500 de manifestanți pro-ucraineni au ieșit pe străzile din Germania, ca răspuns la o acțiune la care au participat 600 de protestatari pro-ruși în 400 de mașini care au arborat steagurile Federației Ruse, informează The Guardian.

Poliția a anunțat că protestele au fost în general pașnice, dar au fost ridicate garduri pentru a separa protestatarii pro-ruși de demonstrații rivali.

Demonstranții pro-ruși au spus că protestează împotriva discriminării pe care cetățenii ruși din Germania au suferit-o de la invadarea Ucrainei de către Putin.

La Frankfurt, gruparea pro-rusă a mărșăluit cu un banner pe care scria „Adevărul și diversitatea de opinii împotriva propagandei”.

În urma atacului cu rachete asupra gării din Kramatorsk, din 8 aprilie, 57 de persoane au murit și 109 au fost rănite, a anunțat Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk, informează Ukrainska Pravda.

„Persoanele rănite ușor au fost deja externate din spital. Cei aflați în stare gravă au fost transferați la unități medicale dintr-o regiune sigură”, a completat oficialuil.

Potrivit postului public ucrainean, aproximativ 80 de pacienți, dintre care 19 copii, sunt tratați în regiunea Dnipropetrovsk.

„20% dintre pacienți sunt grav răniți. Printre aceștia se numără și copii cu membre amputate”, a afirmat Victoria Kulik, director al Departamentului de Sănătate al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk.

Anterior, autoritățile ucrainene anunțaseră că în urma atacului cu rachete din gara Kramatorsk s-au înregistrat 52 de morți și 109 de răniți.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, va face o deplasare în Rusia, luni, pentru a-l întâlni pe preşedintele Vladimir Putin,  a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Viena.

„El va merge (n.r. – la Moscova) după ce a informat Berlinul, Bruxelles-ul şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki”, pentru a încuraja dialogul între Ucraina şi Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului austriac, potrivit CNN.

Deplasarea prevăzută la Moscova urmează după vizita pe care Nehammer a făcut-o sâmbătă la Kiev, în care s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski,

Karl Nehammer este primul lider european care se va întâlni cu Vladimir Putin de la debutul invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie.

Vicepremierul și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar din Ucraina, Irina Vereșciuk, a anunțat că în cursul zilei de duminică, 10 aprilie, 2.824 de ucraineni au fost evacuați prin coridoare umanitare, informează Ukrainska Pravda.

„Un total de 2.824 de persoane au fost evacuate astăzi (n.r. – duminică). 2.622 de persoane au plecat din Berdiansk și Mariupol spre Zaporojie cu propriile mașini și autobuze de evacuare. 213 dintre ei sunt din Mariupol, iar restul sunt locuitori ai așezărilor din regiunea Zaporojie: Pologi, Vasilivka, Melitopol și Berdiansk”, a spus Irina Vereșciuk.

„În ciuda bombardamentelor, 202 persoane au fost scoase din regiunea Luhansk. Aceștia sunt locuitorii din Lisichansk, Severodonețk, Rubizhne, Popasna și Kreminna”, a precizat Irina Vereșciuk.

Convoaiele de autobuze care au părăsit Zaporojie în această dimineață pentru a evacua oamenii din Berdyansk, Tokmak și Energodar sunt reținute de forțele de ocupație la un punct de control din Vasylivka. 

„Cu toate acestea, vom continua să pătrundem către oamenii noștri”, a precizat Irina Vereșciuk.