LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 476 | Kievul anunță progrese în contraofensiva sa împotriva forțelor ruse. Odesa, atacată în timpul nopții

Procesul în care peste 20 de soldați ucraineni care au fost luați prizonieri de război în timpul luptelor din Ucraina se desfășoară în prezent în sudul Rusiei, relatează Al Jazeera.

Soldații luați prizonieri erau membri ai Batalionului Azov, o unitate de elită a forțelor armate ucrainene care a luptat împotriva trupelor ruse în orașul-port Mariupol de la Marea Azov și a opus o acerbă rezistență.

Ultimii apărători ucraineni rămași, care s-au refugiat în combinatul siderurgic uriaș din Mariupol, s-au predat forțelor ruse în luna mai 2022.

Autoritățile ruse au desemnat batalionul Azov ca fiind un grup terorist. Inculpații sunt acuzați de implicare într-o organizație teroristă și de participare la acțiuni de răsturnare a autorităților din regiunea Donețk (autoritățile susținute de Moscova).

Dacă vor fi condamnați, aceștia riscă pedepse cuprinse între 15 ani și închisoarea pe viață.

Dintre cele 24 de persoane care se confruntă cu acuzațiile, două au fost eliberate în cadrul unui schimb de prizonieri de război. Opt dintre ceilalți 22 de inculpați sunt femei, care ar fi lucrat ca bucătărese pentru batalionul Azov.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Forțele ucrainene au eliberat cel puțin patru sate și 7 kilometri de teren, „luptele intense continuând acum în aproape toate sectoarele frontului”, au declarat miercuri mai mulți oficiali occidentali, potrivit Sky News.

Aceste câștiguri teritoriale vin după ce Kievul a lansat mult așteptata contraofensivă, care a dus la lupte aprige de-a lungul liniei frontului și în unele zone din sudul Ucrainei.

Oficialii occidentali au declarat că, deși sunt „zile extrem de timpurii” în operațiune, ei consideră în continuare că „inițiativa este de partea ucrainenilor”.

Aceștia au adăugat că este „încă devreme pentru a spune” dacă contraofensiva are sau nu succes.

„Ei (ucrainenii, n.r.) se află în atac acum. Deci este mult mai mult decât o sondare. Acestea sunt mișcări pe scară largă de blindate și echipamente grele în zona de securitate rusă și merg mai departe”, au spus ei.

„Progresul este lent din cauza câmpurilor minate și a obstacolelor pe care le întâlnesc, dar acest lucru este așa cum ne-am fi așteptat. (Ucrainenii) Vor continua să facă progrese”, au precizat oficialii occidentali citați.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Cu toate acestea, ei au adăugat că forțele ruse au avut „în general, o apărare bună” și s-au retras între liniile tactice.

„Această abordare de apărare prin manevre se dovedește dificilă pentru ucraineni și, de asemenea, costisitoare pentru forțele de atac, de aceea avansul în acest moment este lent”, au mai declarat oficialii occidentali.

Peste două milioane de copii au fost forțați să fugă din Ucraina de la începutul războiului, a anunțat UNICEF, potrivit Sky News.

Un alt milion de copii au fost strămutați în interiorul țării sfâșiate de război, a adăugat organismul internațional.

Cifrele uluitoare au fost prezentate într-un raport al organizației caritabile, publicat înainte de Ziua Mondială a Refugiatului.

„De mai bine de un deceniu, numărul copiilor forțați să își părăsească locuințele a crescut într-un ritm alarmant, iar capacitatea noastră globală de a răspunde rămâne sub o presiune serioasă”, a declarat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.

„Această creștere este în pas cu asaltul constant al conflictelor, crizelor și dezastrelor climatice din întreaga lume. Dar evidențiază, de asemenea, răspunsul sub așteptări al multor guverne de a se asigura că fiecare copil refugiat și strămutat în interiorul țării poate continua să învețe, să rămână sănătos și să se dezvolte la potențialul lui maxim”, a precizat Russell.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil, face apel la comunitatea internațională să „reacționeze cu fermitate” la desfășurarea de către Rusia a unor arme nucleare tactice în această țară, informează CNN.

Liderul opoziției consideră că declarația președintelui belarus, Alexandr Lukașenko, care a anunțat că a început desfășurarea acestor arme, „creează o amenințare serioasă la adresa securității regionale și ne îndreaptă pe o cale periculoasă de escaladare nucleară”.

„Lumea trebuie să le arate lui Lukașenko și lui Putin că nu va ceda în fața șantajului nuclear”, a adăugat Tihanovskaia.

Lukașenko a susținut, într-un interviu publicat marți și acordat jurnalistei Olga Skabeeva, considerată o propagandistă a Kremlinului, că Belarusul a primit deja câteva arme nucleare tactice din Rusia.

Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare a ripostat împotriva acestei acțiuni, calificând-o drept „periculoasă și nesăbuită”, într-un mesaj publicat marți pe Twitter.

„Tratatul de interzicere a armelor nucleare este foarte clar – găzduirea armelor nucleare ale unei alte țări este ilegală. Desfășurarea de arme nucleare în afara propriului teritoriu este greșită – și niciun stat (ne uităm la voi, SUA) nu poate fi considerat responsabil atunci când o face”, a adăugat Campania.

Cancelarul german Olaf Scholz a prezentat miercuri strategia naţională de securitate, arătând că Germania a fost obligată să reacţioneze la instabilitatea crescută a ordinii mondiale, dovedită şi de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, relatează Agerpres preluând agenția de știri DPA.

Scholz a prezentat documentul – adoptat de guvernul de la Berlin după deliberări care au durat câteva luni – alături de miniştrii responsabili de afacerile externe, interne, de apărare şi de finanţe.

Este vorba, observă agenţia citată, de prima strategie naţională de securitate a Germaniei, lansată într-un context de securitate tensionat, cu război în Ucraina şi o rivalitate geopolitică mai acută între Statele Unite şi China.

„În ciuda tuturor schimbărilor, asigurarea securităţii cetăţenilor, fără compromisuri, rămâne principala sarcină a statului”, a declarat cancelarul. El a subliniat că securitatea nu se mai limitează doar la apărare şi forţele armate.

În viziunea guvernului german, şi China constituie, alături de Rusia, o ameninţare la ordinea mondială bazată pe reguli. Pentru Berlin, Beijingul este „un partener, un concurent şi un rival sistemic”, în timp ce „China încearcă în diferite moduri să reconfigureze ordinea internaţională existentă, bazată pe reguli, îşi revendică tot mai agresiv supremaţia regională şi acţionează în repetate rânduri în contradicţie cu interesele şi valorile noastre”.

După o săptămână de lupte grele, adevăratul test al contraofensivei ucrainene de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia încă nu a început, scriu agențiile internaționale de presă Reuters, AFP și EFE, notând că șeful NATO, Jens Stoltenberg, a pledat miercuri pentru intensificarea ajutorului militar occidental acordat armatei ucraineane, astfel încât aceasta să poată continua contraofensiva în pofida pierderilor deja suferite, potrivit Agerpres.

Trupele ucrainene au atacat săptămâna trecută pe două sectoare ale frontului din sud-estul Ucrainei, lansând mult aşteptata contraofensivă.

O săptămână mai târziu, bilanţul provizoriu al operaţiunii, conform datelor prezentate de responsabilii militari ucraineni, indică recucerirea a şapte sate şi recuperarea a doar circa 90 de kilometri pătraţi de teritoriu.

Mai multe informații: „Trebuie să te aștepți la pierderi”. Jens Stoltenberg cere noi arme şi muniţii pentru contraofensiva Ucrainei, invocând lupte crâncene

Pe linia frontului ucrainean este în curs o „confruntare serioasă”, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării din Ucraina, descriind-o drept o „bătălie crâncenă”, potrivit CNN.

„Avem o ofensivă în mai multe direcții, dar și inamicul desfășoară o ofensivă în mai multe direcții. Așa că de acum suntem simultan în apărare și [în] ofensivă, dar în direcții diferite”, a declarat Hanna Maliar la televiziunea națională ucraineană.

Forțele ruse încearcă să oprească ofensiva Ucrainei prin intensificarea bombardamentelor și a loviturilor aviatice, a mai spus Maliar.

„Vedem, de asemenea, că inamicul folosește în mod activ rachete ghidate antitanc și drone autodistructive în încercarea de a opri ofensiva noastră și de a provoca diverse pagube”.

Trupele ucrainene întâmpină „dificultăți” în avansarea în sud, deoarece „câmpurile sunt minate”, a adăugat ea, precizând că trupele avansează „încet, dar sigur”.

Într-o actualizare care a reluat descrierea luptelor făcută de Maliar, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că Rusia a efectuat „37 de atacuri aeriene și a tras de 32 de ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor și așezărilor trupelor ucrainene” în ultima zi.

Trupele rusești au atacat cu mortiere satul Yanzhulivka din districtul Novhorod-Siverskyi din regiunea Cernihiv, ucigând o femeie de 55 de ani, a anunțat miercuri poliția regiunii Cernihiv, potrivit The Kyiv Independent.

Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a precizat că atacul a avariat și două case rezidențiale din sat, fără a oferi detalii suplimentare.

Potrivit armatei, trupele rusești au atacat, de asemenea, alte două așezări din regiunea Cernihiv – Krasnyi Hutor și Karpovîci – cu mortiere și artilerie mai devreme în cursul zilei. Nu s-au înregistrat victime, a precizat armata.

Bilanțul morților în urma unei lovituri asupra unui depozit și a unui bloc de apartamente din orașul Krivoi Rog, din centrul Ucrainei, a fost ridicat la 12, după ce un bărbat de 67 de ani a murit la spital în cursul nopții, potrivit CNN.

Forțele rusei au lansat 37 de lovituri aeriene și 32 de atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, miercuri, potrivit The Kyiv independent.

Potrivit Statului Major General, forțele ruse au folosit șase rachete Kh-22, patru rachete de croazieră Kalibr și 10 drone kamikaze iraniene Shahed.

Pe linia frontului, cele mai mari concentrări de lupte între forțele ucrainene și cele rusești continuă să se desfășoare în zonele de lângă Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. În ultimele 24 de ore au avut loc 39 de confruntări pe linia frontului, a scris Statul Major General.

Forțele ucrainene au efectuat 12 lovituri aeriene asupra unor zone concentrate de militari ruși.

Rachetele și unitățile de artilerie ucrainene au lovit 11 zone concentrate de personal militar rus, un complex de rachete antiaeriene și trei stații de război electronic, a adăugat Statul Major General.

Peste un milion de persoane care locuiesc în districtele Nikopolski și Krivorizki din regiunea Dnipropetrovsk s-ar putea confrunta cu o penurie de apă după ce Rusia a distrus barajul Kahovka pe 6 iunie, a declarat, miercuri, șeful consiliului regional din Dnipropetrovsk, Mykola Lukașuk.

Potrivit The Kyiv Independent, Lukașuk a declarat că 300.000 de persoane din regiunea Dnipropetrovsk au rămas fără alimentare centralizată cu apă începând cu 14 iunie.

Guvernul a alocat peste 4 milioane de dolari pentru a furniza regiunii surse externe de apă.

Potrivit lui Lukașuk, situația este mai complicată în districtul Nikopolski, unde care era alimentat aproape în întregime cu apă de la rezervorul Kahovka, acum distrus.

Între 20 și 30 de puncte de dispersie a apei potabile ar fi fost înființate în Nikopol, Marhanets și Pokrov.

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească sâmbătă, la Sankt Petersburg, cu liderii țărilor africane, potrivit consilierului prezidențial Iuri Ușakov, notează CNN.

Acordul privind cerealele va fi una dintre problemele cheie pe care liderii le vor discuta, a spus el.

„Liderii africani sunt interesați de aprovizionarea constantă cu cereale a continentului lor, ceea ce până acum nu a fost posibil în cadrul acordului de la Istanbul”, a declarat Ușakov, potrivit media de stat TASS.

Rusia a fost nemulțumită de acord și va analiza cu atenție o decizie privind prelungirea acestuia, a spus Ushakov, reluând comentariile lui Putin de marți pentru corespondenții de război de la Kremlin, unde a spus că ia în considerare ieșirea din acord.

Înainte de a se întâlni cu Putin, liderii se vor întâlni vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat anterior organizația non-profit Brazzaville Foundation.

Se preconizează că inundațiile provocate de prăbușirea barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei se vor retrage complet până la 20 iunie, potrivit lui Andrey Alekseenko, șeful guvernului regiunii Herson, susținut de Rusia.

Ruperea barajului Nova Kahovka în dimineața zilei de 6 iunie a dezlănțuit o viitură pe râul Nipru și a inundat orașele și satele de pe ambele maluri.

„Începând de astăzi, apa în Oleshky și în raion a rămas doar în zonele joase – până la 1,6 m. Aprovizionarea a revenit la normal – vehiculele cu produse alimentare au putut intra”, a declarat el pe Telegram. Oleshky se află la aproximativ 70 de kilometri vest de Nova Kahovka.

Șeful administrației regiunii Herson, numit de Rusia, Vladimir Saldo, a declarat marți că nivelul apei în Nova Kahovka a rămas neschimbat la 5 metri.

Șeful companiei militare private Wagner, Evgheni Prigojin, a reiterat că luptătorii săi nu vor semna contracte cu Ministerul rus al Apărării, după ce președintele rus Vladimir Putin a susținut un ordin al ministerului pentru ca grupurile de mercenari care luptă în Ucraina să semneze contracte, potrivit CNN.

Ministerul Apărării a declarat sâmbătă că „unitățile voluntare” și grupurile militare private vor trebui să semneze un contract până la 1 iulie, ceea ce ar „conferi formațiunilor voluntare statutul juridic necesar” și ar crea „abordări unificate” în ceea ce privește activitatea lor.

Putin a declarat marți, în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii pro-Kremlin, că contractele cu Ministerul Apărării sunt „singura modalitate de a asigura garanții sociale”, adăugând că „trebuie să se facă cât mai repede posibil”.

Într-o declarație publicată miercuri de serviciul de presă al lui Prigozhin, el a spus

„Când am început să participăm la acest război, nimeni nu a spus că vom fi obligați să încheiem acorduri cu Ministerul Apărării. Niciunul dintre luptătorii PMC Wagner (nu este) pregătit să meargă din nou pe calea rușinii. Și, prin urmare, nimeni nu va semna contracte”.

„Când Patria a fost în dificultate, când a fost nevoie de ajutorul PMC Wagner și am venit cu toții să o apărăm, președintele ne-a promis tuturor garanții sociale”, a declarat Prigojin, care i-a criticat public pe liderii apărării ruse.

Șeful Wagner a afirmat în luna mai că luptătorii săi au capturat orașul Bahmut din estul țării. De asemenea, el a declarat miercuri că Wagner se va întoarce pe front în august.

Prigojin a adăugat că el crede că Duma de Stat, parlamentul rus, și președintele vor găsi un compromis.

Ancheta pentru a afla cine se află în spatele sabotajului gazoductului Nord Stream intră în „faza finală”, a declarat miercuri procurorul șef Mats Ljungqvist la radioul suedez, potrivit CNN.

„Cred că este posibil să intrăm într-o fază finală în acest caz”, a declarat Ljungqvist. „Sper că, cel puțin în această toamnă, vom putea lua o poziție cu privire la o decizie în ceea ce privește așa-numita problemă a punerii sub acuzare”.

Autoritățile suedeze și daneze au investigat patru găuri în conductele Nord Stream 1 și 2, care leagă Rusia și Germania prin Marea Baltică, despre care anchetatorii cred că au fost provocate de explozibili anul trecut.

„Pot spune că explozibilul are o compoziție specială, din care este posibil să se tragă anumite concluzii [despre autor]”, a declarat Ljungqvist, adăugând că s-a întâlnit cu procurorul german care investighează sabotajul.

Declarația sa vine la o zi după ce postul public de televiziune olandez NOS a relatat că serviciile de informații militare olandeze au avertizat CIA în legătură cu un presupus plan ucrainean de a arunca în aer conductele Nord Stream cu trei luni înainte ca acestea să fie lovite.

Ucraina a negat orice implicare în sabotaj, în urma unui raport al New York Times care citează informații potrivit cărora un „grup pro-ucrainean” s-ar fi aflat în spatele atacului.

Cel mai înalt diplomat al Washingtonului la NATO a declarat miercuri că alianța sprijină aspirațiile Ucrainei de a se alătura grupului, adăugând că Rusia nu are un cuvânt de spus în ceea ce privește politica ușilor deschise a NATO, potrivit CNN.

„Rusia nu are vreun cuvânt de spus sau un drept de veto asupra politicii ușilor deschise a NATO. Susținem aspirațiile Ucrainei, aspirațiile sale euro-atlantice, de a se integra pe deplin în instituțiile euro-atlantice”, a declarat ambasadorul Julianne Smith.

Ea a mai spus că aliații așteaptă cu nerăbdare să-l primească pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la următorul summit NATO, care va avea loc în iulie, în capitala lituaniană Vilnius.

„Credem că vom avea un pachet frumos de oferit (Ucrainei) la summit”, a declarat ambasadorul.

Aliații NATO lucrează pentru a ajuta Ucraina nu doar cu „eforturile actuale de a-și apăra integritatea teritorială, ci (cu) sprijin practic legat de chestiuni pe termen mai lung, probleme de modernizare pe termen mai lung cu care se vor confrunta, chestiuni legate de standardizare, interoperabilitate și de gândire cu privire la ce tip de forță vor avea în viitor”.

O explozie a blocat o rută logistică cheie a Rusiei în apropiere de Melitopolul ocupat din regiunea Zaporizhzhia, a declarat primarul exilat Ivan Fedorov, miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Fedorov, forțele rusești au pierdut cinci vagoane de marfă și 50 de metri de cale ferată în urma acestei explozii.

El a spus că explozia a avut loc în „cel mai potrivit moment”, când un tren cu minereu furat se afla pe șine, adăugând că forțele rusești încearcă să transforme Melitopolul ocupat de Rusia într-un centru logistic.

Melitopol, un oraș cu o populație de aproximativ 150.000 de persoane, este ocupat de la sfârșitul lunii februarie 2022. Orașul servește drept centru feroviar pentru ca forțele rusești din sudul Ucrainei să mute echipamente militare și face parte din podul terestru care leagă Rusia de peninsula Crimeea ocupată.

În teritoriile ocupate au loc în mod regulat explozii, deoarece mișcările locale de partizani ucraineni vizează autoritățile de ocupație, colaboratorii și echipamentele militare rusești. Moscova acuză de obicei Ucraina pentru astfel de incidente, în timp ce Kievul nu își asumă responsabilitatea pentru explozii.

Centrala termoelectrică Novocerkassk din regiunea rusă Rostov a luat foc, a anunțat agenția rusă de știri de stat TASS, potrivit The Kyiv Independent.

Locuitorii din zonă au auzit o explozie înainte ca incendiul să se declanșeze în jurul orei locale 13:40, potrivit canalului Telegram Novocherkassk Segodnya.

Epicentrul incendiului a fost raportat la cea de-a șasea unitate a uzinei, care s-a extins ulterior la cea de-a cincea unitate și a acoperit cel puțin 400 de metri pătrați.

Surse rusești au scris că incendiul a izbucnit din cauza „nerespectării măsurilor de siguranță în timpul lucrărilor de reparații”, provocând o explozie.

Trei persoane au suferit arsuri și 150 de persoane au fost evacuate, a scris TASS.

În jurul orei locale 15.00, presa rusă a precizat că incendiul a fost izolat.

Potrivit Novocherkassk Segodnya, pe rețelele de socializare au început să circule informații despre un atac aerian asuora uzinei, dar acestea nu au fost confirmate.

The Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmații.

Orașul Novocherkassk se află la aproximativ 70 km de granița ucraineană ocupată temporar și la 45 km de centrul regional rus Rostov pe Don.

Înalți oficiali de la Kiev au declarat că obiecte valoroase din patrimoniul cultural au fost distruse în timpul prăbușirii barajului Nova Kahovka din sudul Ucrainei, săptămâna trecută, într-unul dintre cele mai mari dezastre industriale din ultimele decenii pentru Europa, potrivit CNN.

Ministerul Culturii și Politicii Informaționale din Ucraina a declarat miercuri că „sute de obiecte de patrimoniu cultural” au fost fie „avariate, inundate sau, ca și centrala electrică în sine, distruse în mod deliberat”.

Kievul și Moscova au pasat vina pentru distrugerea barajului, fără a furniza dovezi concrete că cealaltă parte este vinovată. Nu este clar dacă barajul a fost atacat în mod deliberat sau dacă breșa a fost rezultatul unei defecțiuni structurale.

„Cu toate acestea, poate că cea mai mare pierdere poate fi patrimoniul arheologic neprețuit al Ucrainei”, a adăugat ministerul. „

Explozia barajului și eroziunea și inundarea râului Nipru din apropiere „au provocat o situație critică în ceea ce privește protecția patrimoniului arheologic din regiune”, a adăugat acesta.

Ministerul a afirmat că „obiecte valoroase” riscă să fie jefuite deoarece unele persoane folosesc detectoare de metale pentru a încerca să localizeze obiecte în regiunile sudice Zaporojie, Herson, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Odesa.

„Arheologii, lucrătorii din muzee și oficialii de aplicare a legii își vor uni forțele pentru a monitoriza, a înregistra daunele și a efectua alte lucrări urgente”, a declarat ministerul.

Ministerul a adăugat că specialiștii au monitorizat nivelul apei de-a lungul rezervorului, unde nivelul apei se retrage treptat după ce prăbușirea a provocat inundații în Herson.

Oficialii militari ucraineni au declarat că au înregistrat un „succes parțial” în încercările de avansare în regiunea Zaporojie, în timp ce Kievul a intensificat primele etape ale unei contraofensive de amploare în sud-estul țării, potrivit CNN.

Luptele sunt în curs de desfășurare în mai multe zone, inclusiv spre coasta Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, satul contestat Makarivka și în apropierea satelor Novodanylivka și Novopokrovka, potrivit purtătorului de cuvânt al armatei ucrainene, Andriy Kovalov.

Oficialii de la Kiev au afirmat că trupele Moscovei fură cereale de la fermierii ucraineni și le încarcă pe nave de marfă în orașul-port Berdiansk pentru a fi transportate pe teritoriul rusesc.

Forțele de apărare ucrainene au avansat de la 200 de metri la 1,4 kilometri și au ocupat aproximativ 3 kilometri pătrați de teritoriu, a declarat Kovalov.

Trupele ucrainene au avansat între 200 și 500 de metri spre Bahmut și între 300 și 350 de metri spre Zaporojie, potrivit unui mesaj postat pe Telegram de Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării din Ucraina.

Regiunile rusești de frontieră Kursk și Belgorod au fost bombardate în cursul nopții de forțele armate ucrainene, au anunțat miercuri autoritățile ruse, potrivit CNN.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că patru districte au fost vizate în cursul nopții: satele Zhuravlevka și Novopetrovka și districtele urbane Graivoron și Shebekino. Gladkov a adăugat că nu au fost înregistrate victime.

Separat, așezările de frontieră din districtul Glushkovo din regiunea Kursk au fost sub focul Ucrainei, a declarat guvernatorul Roman Starovoit pe canalul său Telegram. De asemenea, guvernatorul a dat următoarele detalii:

Doi cetățeni au suferit răni ușoare provocate de șrapnel, în urma unui atac asupra satului Glushkovo.

Au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și administrative, precum și mașini.

O parte din Glushkovo și satul Tyotkino au suferit o pană de curent, iar gărzile de frontieră au interceptat un vehicul aerian fără pilot (UAV) care viza satul Glushkovo.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a înaintat acuzații împotriva lui Alexandr Dughin, un ideolog ultranaționalist rus și lider al Mișcării Eurasiatice, a anunțat SBU la 14 iunie, potrivit The Kyiv Independent.

Dughin este considerat suspect în temeiul articolelor de genocid și de invadare a integrității teritoriale a Ucrainei.

„(Alexandr Dughin) este unul dintre ideologii-cheie ai politicii agresive a Federației Ruse și ai genocidului poporului ucrainean”, a scris SBU.

„În numeroasele sale discursuri și publicații tipărite, el a negat existența Ucrainei ca țară suverană de peste 10 ani și a cerut capturarea acesteia de către forțele rusești”.

Serviciul de Securitate a precizat că Dughin a fost una dintre primele personalități publice rusești care a susținut public ocuparea Ucrainei și a justificat crimele de război comise pe teritoriul acesteia de la începutul invaziei la scară largă.

Întrucât suspectul locuiește în Rusia, SBU „desfășoară măsuri cuprinzătoare pentru a-l aduce în fața justiției”.

Dugin adoptă idei imperialiste, ultraconservatoare și antiliberale și promovează restaurarea posesiunilor imperiale ale Rusiei prin mijloace militare.

În cartea sa din 1997, Foundations of Geopolitics, el a scris că „Ucraina ca stat nu are nicio semnificație geopolitică, nicio importanță culturală deosebită sau semnificație universală, nicio unicitate geografică, nicio exclusivitate etnică”.

Deși a fost supranumit „creierul lui Putin”, influența sa reală asupra dictatorului rus rămâne contestată.

Dughin a fost sancționat de Ucraina și de câțiva dintre aliații săi, inclusiv SUA, Canada, UE și Japonia.

Fiica ideologului, Daria Dughina, a fost ucisă într-o mașină capcană la 20 august 2022.

Un ministru de rang înalt din guvernul german a declarat că războiul din Ucraina a făcut Europa mai „vulnerabilă” la amenințările de securitate, în timp ce Berlinul a anunțat miercuri o revizuire majoră a strategiei sale naționale, potrivit CNN.

Cancelarul german Olaf Scholz a prezentat un document amplu alături de înalți oficiali guvernamentali, în timp ce aceștia au indicat mai mulți factori care detaliază planul de securitate revizuit al guvernului, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin.

Annalena Baerbock, ministrul de externe, a subliniat că, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, „Europa este, de asemenea, vulnerabilă”.

Noile elemente de securitate au inclus politici de mediu îmbunătățite, o mai bună cooperare cu țările africane, o mai bună securitate alimentară și un program militar actualizat.

Războiul din Ucraina a schimbat peisajul de securitate din Europa, amenințarea militară reprezentată de Rusia declanșând un val de țări de pe continent care și-au regândit prioritățile pe termen lung.

Numărul răniților de după atacul rușilor din 14 iunie, asupra Kosteantînivka, regiunea Donețk, a crescut la 2, potrivit guvernatorului Pavlo Kirilenko.

Rapoartele anterioare spuneau că o persoană a fost ucisă și o alta rănită în urma atacului cu rachete asupra orașului. Kirilenko a corectat informația, spunând că două persoane au fost rănite.

Forțele rusești au lovit mai multe orașe și sate din regiune cu artilerie și rachete în ultima zi. În raportul de dimineață, Kirilenko a spus că trei persoane au fost ucise și șase au fost rănite în regiune în ultima zi, dintre care două au fost ucise și două rănite în Kramatorsk și două rănite în Toretsk.

Atacurile rușilor de marți, 13 iunie, au ucis doi civili și patru lucrători forestieri într-un vehicul în regiunea Sumî, a anunțat Parchetul regiunii Sumî, miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

„Potrivit anchetei, pe 13 iunie 2023, folosind metode de război interzise de dreptul internațional, s-a tras asupra unui automobil UAZ care se deplasa pe teritoriul comunității Seredyna-Buda”, se arată în comunicat.

Poliția a adăugat că atacurile rusești au avariat internatul unui orfelinat local, o casă privată, un magazin și linii electrice.

O declarație anterioară a guvernatorului Volodimir Artiuh a indicat că au existat șapte victime în regiunea Sumî în cursul zilei trecute, toate fiind lucrători forestieri.

Până miercuri, 14 iunie, 2.779 de persoane au fost evacuate din zonele inundate din regiunea Herson, în timp ce 28 de localități de pe malul drept, controlat de guvern, rămân sub ape, a anunțat Ministerul de Interne, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit ministerului, apele s-au retras din comunele Tiahynka, Herson și Kalyniv.

Patrularea în zonele inundate și de coastă continuă, în timp ce locuitorii care au ales să rămână primesc alimente, apă și alte bunuri de primă necesitate.

Ruperea barajului Kahovka din 6 iunie a declanșat un dezastru umanitar și de mediu, inclusiv inundații masive în regiunea Herson și în alte zone. Oficialii ucraineni au declarat că forțele ruse au distrus barajul.

Evgheni Prigojin, șeful grupării Wagner, a declarat că luptătorii săi se vor întoarce pe frontul ucrainean în luna august, transmite CNN.

„Ne odihnim și ne pregătim. Pe 5 iunie am plecat, iar pe 5 august, conform previziunilor, PMC Wagner va continua să îndeplinească sarcinile care au fost stabilite”, a declarat Prigojin într-un comentariu video, vorbind cu jurnaliștii în regiunea rusă Ulianovsk.

Videoclipul a fost distribuit marți prin intermediul canalului său neoficial pe Telegram.

Anterior, Prigojin a declarat că luptătorii Wagner vor fi înlocuiți de forțele regulate rusești în zona Bahmut și vor fi relocați departe de liniile de front.

Ucraina a raportat miercuri progrese în contraofensiva sa împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.

Într-o postare pe Telegram, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că acțiunile ucrainene au avut un succes „parțial”.

În ultima zi, trupele ucrainene au avansat cu 200-500 de metri în diferite zone din apropierea orașului Bahmut, situat în estul țării, și cu 300-350 de metri în direcția orașului Zaporojie, situat în sud-estul țării, a precizat ea.

Ea a mai spus că luptele continuă în apropiere de satul Makarivka, în direcția orașului portuar sudic Berdyansk, și a precizat că luptele se desfășoară în zonele Novodanylivka și Novopokrovsk, în direcția Mariupol.

Trupele noastre înaintează în contextul unor lupte extrem de aprige și a superiorității aeriene și de artilerie a inamicului, a mai spus Maliar.

Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri că nu mai există „limite morale” care să împiedice Moscova să distrugă cablurile de comunicaţii subacvatice ale inamicilor săi, după ce a calificat exploziile de la gazoductul Nord Stream drept complicitate occidentală, informează Agerpres, care preia Reuters.

„Dacă pornim de la complicitatea dovedită a ţărilor occidentale în aruncarea în aer a Nord Stream, atunci nu mai avem constrângeri – nici măcar morale – care să ne împiedice să distrugem comunicaţiile prin cablu ale duşmanilor noştri de pe fundul oceanului”, a declarat Medvedev, fost preşedinte al Rusiei între 2008 şi 2012, pe contul său de Telegram. Cablurile subacvatice, care traversează oceanele lumii, au devenit arterele comunicaţiilor globale.

Mai multe informaţii: Medvedev: Moscova are de acum mâinile libere pentru a distruge cablurile de comunicaţii subacvatice ale inamicilor

Deputatul Dumei de Stat din Cecenia Adam Delimhanov a fost rănit, „dar este în viață”. Acest lucru a fost transmis de canalul TV Zvezda, al serviciului de presă al Dumei de Stat, citat de Meduza.

Unde exact a fost rănit mâna dreaptă a șefului Ceceniei Ramzan Kadîrov și când s-a întâmplat, nu se precizează în știrea difuzată de Zvezda. Anterior, politologul Kirill Sazonov, care a luptat în Forțele Armate ale Ucrainei, a scris pe Facebook că s-ar fi tras asupra lui Delimhanov în regiunea Zaporojie.

Împreună cu deputatul ar fi murit aproximativ 200 de persoane din anturajul său. Cadavrele, potrivit lui Sazonov, au fost scoase cu elicopterul din zona de conflict de către trupele cecene, pentru a păstra secretul incidentului. Nu există nicio confirmare a acestei informații.

Mai multe informaţii: Mâna dreaptă a lui Ramzan Kadîrov, Adam Delimhanov, a fost rănit în timpul luptelor din Ucraina

Departamentul american al Apărării a anunțat marți că va furniza încă 15 vehicule de luptă Bradley Ucrainei, la doar câteva zile după ce un raport a afirmat că Kievul a pierdut mai multe vehicule blindate furnizate de SUA în contraofensiva sa împotriva invadatorilor ruși, transmite CNN.

Vehiculul de luptă Bradley, care se deplasează pe șenile și nu pe roți, poate avea o capacitate de aproximativ 10 soldați și este folosit pentru a transporta personal în luptă, asigurând în același timp foc de sprijin.

Bradley-urile fac parte dintr-un pachet de asistență în valoare de 325 de milioane de dolari. Pachetul mai include 10 transportoare blindate pentru trupe Stryker, muniție pentru sisteme de rachete sol-aer și sisteme de rachete HIMARS; sisteme antiaeriene de umăr Stinger și sisteme antiblindate Javelin; rachete de artilerie de 155 mm și 105 mm și muniție pentru arme de calibru mic.

„Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți alături de Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie”, a declarat marți secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat.

Șeful ONU în domeniul nuclear, Rafael Grossi, şi-a amânat călătoria planificată la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul ruşilor, până când va fi mai sigur să călătorească, a declarat miercuri un înalt oficial guvernamental ucrainean, informează The Guardian, care preia Reuters.

„Așteaptă să poată călători în siguranță”, a declarat oficialul guvernamental ucrainean de rang înalt, citat de Reuters. Oficialul nu a precizat când va ajunge Grossi la uzina din sud-estul Ucrainei.

Grossi ar fi trebuit să viziteze instalația miercuri, iar o sursă diplomatică a declarat că vizita va fi amânată cu „câteva ore”. Pe de altă parte, agenția de presă rusă Interfax a anunţat că Grossi va vizita uzina joi.

Anunţul a fost făcut de procurorul Mats Ljungqvist, care conduce ancheta din această țară, relatează Reuters.

Potrivit sursei citate, Mats Ljungqvist, procurorul care conduce ancheta suedeză, a declarat pentru Radio Suedia că s-a întâlnit cu procurorul german și că aceștia lucrează împreună, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.

„Sper că, cel puțin în această toamnă, vom putea lua o decizie în ceea ce privește punerea sub acuzare, cel puțin aceasta este ambiția în momentul de față”, a declarat Ljungqvist pentru postul public de radio suedez SR. „Cred că, de fapt, în timp, [cine a efectuat sabotajul] va fi scos la lumină.”

Anchetatorii germani au percheziționat în ianuarie o navă care ar fi putut fi folosită pentru a transporta explozibilii folosiți pentru a arunca în aer conductele. Presa germană a relatat că nava ar fi putut fi folosită de un mic grup ucrainean sau pro-ucrainean.

Ljungqvist a declarat pentru Reuters în aprilie că principalul scenariu este că în spatele atacului s-ar afla un stat sau un grup susținut de un stat.

Trei persoane au fost ucise și alte trei au fost rănite în atacul rusesc de la primele ore ale dimineții asupra orașelor Kramatorsk și Kostyantynivka din Donețk, potrivit guvernatorului regional Pavlo Kirilenko, relatează The Guardian.

Suspilne, televiziunea de stat ucraineană, transmite că cel puțin cinci case au fost distruse în Kramatorsk, iar alte aproximativ 20 au fost avariate, în timp ce în Kostyantynivka, două case au fost distruse și 55 au fost avariate.

Potrivit guvernatorului regional, atacul a avut loc la ora locală 5 dimineața.

Rusia a lansat în cursul nopții rachete de croazieră din mare și din aer asupra unor ținte din Ucraina, a declarat miercuri forțele aeriene ucrainene, transmite CNN.

Forțele aeriene ucrainene au precizat că 12 din cele 20 de rachete și drone lansate de Rusia au fost interceptate de apărarea aeriană ucraineană.

Rusia a tras patru rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră în direcția Odesa, dintre care trei au fost doborâte, a precizat aceasta. Autoritățile ucrainene au declarat anterior că cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 13 au fost rănite în atacul asupra orașului portuar din sudul țării.

De asemenea, forțele rusești au lansat șase rachete de croazieră Kh-22 lansate din aer de pe bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 care au vizat Donețk din regiunea rusă Rostov, potrivit forțelor aeriene ucrainene. Impactul acestor rachete este neclar în acest moment.

De asemenea, Rusia a lansat 10 drone de atac iraniene asupra sud-estului Ucrainei, dintre care nouă au fost doborâte, a precizat armata ucraineană

„Forțele aeriene, în cooperare cu apărarea aeriană a forțelor de apărare ucrainene, au distrus 12 ținte aeriene în timpul acestui atac nocturn: trei rachete de croazieră Kalibr și nouă drone de atac iraniene Shahed-136/131”, se arată în comunicatul forțelor aeriene.

Administratorii instalați de Rusia în Nova Kahovka au acuzat forțele ucrainene că au bombardat o zonă rezidențială din oraș, rănind o persoană, relatează Reuters, preluată de The Guardian.

De asemenea, administrația a declarat că bombardamentele asupra satului Plodovoye, situat în apropiere, au întrerupt alimentarea cu energie electrică în această localitate.

Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste informaţii.

Administrația a mai anunţat că aproximativ 7.200 de persoane au fost evacuate din zonele inundate în ultima săptămână, inclusiv 421 de copii.

Belarus a început să primească arme nucleare tactice din partea Rusiei, a declarat președintele Lukaşenko la televiziunea de stat rusă, transmite Sky News.

Alexander Lukașenko a declarat pentru Rossiya-1 că unele dintre ele sunt de „trei ori” mai puternice decât bombele atomice lansate de SUA asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki în 1945.

Marţi, Lukașenko a declarat că nu ar ezita să folosească armele dacă țara sa s-ar confrunta cu o agresiune.

„Doamne ferește să fiu nevoit să iau decizia de a folosi aceste arme astăzi, dar nu ar exista nicio ezitare dacă ne vom confrunta cu o agresiune”, a declarat președintele Lukașenko.

La începutul acestui an, Vladimir Putin a anunțat că va muta armele în depozite de peste granița rusă – dar a subliniat că va păstra controlul deplin asupra utilizării lor.

„Astăzi este zi de doliu pentru cei care au fost uciși în orașul nostru în urma atacului terorist cu rachete de ieri. Din păcate, există deja 12 victime – un bărbat de 67 de ani a murit noaptea trecută din cauza arsurilor incompatibile cu viața”, a spus Oleksandr Vilkul, șeful Consiliului din Krivoi Rog, conform Ukrainska Pravda.

Forțele rusești au lovit o clădire rezidenţială de cinci etaje din Krivoi Rog într-un atac cu rachete în noaptea de 12-13 iunie.

Trei persoane au fost ucise și cel puțin 13 au fost rănite după ce Rusia a lansat un atac cu rachete asupra orașului Odesa în noaptea de 14 iunie, a anunțat Comandamentul de Sud al Ucrainei într-o postare pe Facebook, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit primelor informații, Rusia a lansat patru rachete de croazieră Kalibr asupra orașului. Într-o postare anterioară, comandamentul a precizat că două dintre rachete au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană.

Una dintre rachete a lovit depozitul unui lanț de magazine, provocând un incendiu de proporții și ucigând trei dintre angajații depozitului, a raportat comandamentul. Șapte persoane au fost rănite.

De asemenea, resturi de rachete au avariat un centru de afaceri, o instituție de învățământ, un complex rezidențial și magazine din centrul orașului, rănind șase persoane, potrivit estimărilor preliminare.

Comandamentul a mai spus că este posibil ca oamenii să fie încă prinși sub dărâmături în locurile unde au avut loc atacurile.

Explozii au fost auzite în Odesa în jurul orei locale 2:30 a.m., pe 14 iulie, după care au fost raportate incendii și cantități mari de fum.

Un atac cu rachete rusești asupra orașului Krivoi Rog a ucis 11 persoane și a rănit alte 36. De asemenea, peste 70 de clădiri rezidențiale au fost avariate în urma atacului cu rachete, precum și trei școli și un cămin.

Zelenski a anunţat, în discursul video de marţi seara, că atacul cu rachete de la Krivoi Rog s-a soldat cu 11 morţi, între care un copil, iar în total peste 30 de persoane au fost rănite. „Acest atac deliberat al Rusiei asupra unui oraş obişnuit nu face decât să dovedească încă o dată un adevăr simplu: împreună cu partenerii noştri, trebuie să ne asigurăm că există condiţiile fizice pentru a face imposibilă teroarea rusă”, a spus Zelenski, conform News.ro.

El a reliefat că pentru aceasta, sunt necesare două condiţii. Prima este un scut aerian, care presupune suficiente sisteme capabile de apărare antiaeriană şi avioane de luptă moderne. „Când capacitatea Rusiei de a ne ataca oraşele şi satele va fi limitată fizic de scutul nostru aerian, doar atunci statul terorist va realiza că nu există alternative la pace pentru toţi ucrainenii şi la înfrângerea Rusiei”, a spus Zelenski.

A doua condiţie este „distrugerea bazei pentru teroare, pentru producerea de noi rachete” ruseşti, iar în această privinţă numai sancţiunile pot funcţiona, a arătat el. „Din nefericire, Rusia are încă capacitatea de a obţine componente esenţiale pentru producţia de rachete de la companii din întreaga lume, inclusiv de la companii din unele dintre ţările partenere. Aceste componente sunt apoi expediate în Rusia prin diferite rute. Dacă luăm, de exemplu, una dintre rachetele care a lovit astăzi Krivoi Rog, aproximativ 50 de componente din ea – în principal microelectronice – au fost fabricate în alte ţări”, a arătat Zelenski.

El a spus că reprezentanţii Ucrainei s-au întâlnit marţi cu diplomaţi din ţările respective. „Toţi partenerii noştri au o listă de companii care furnizează Rusiei componente pentru ucidere. Noi avem această listă. Toată lumea înţelege, de asemenea, cum teroriştii ruşi încearcă să înşele lumea. Şi aşteptăm concluzii şi acţiuni rapide pentru a opri teroarea rusească cu rachete”, a punctat Zelenski, pledând în continuare pentru înăsprirea şi extinderea sancţiunilor.

„Ucraina a impus sancţiuni asupra tuturor companiilor din Rusia care produc rachete. Astfel de sancţiuni complete ar trebui impuse la nivel global împotriva tuturor acestora. Orice modalitate de eludare a sancţiunilor ar trebui să fie, de asemenea, pedepsită la nivel global. Controalele la exportul de componente critice trebuie să fie întărite la maximum posibil. Dacă cineva acţionează ca intermediar sau colaborează cu Rusia pentru ca teroriştii să poată continua să arunce în aer clădiri rezidenţiale şi să ucidă oameni, atunci astfel de entităţi – fie că este vorba de întreprinderi sau de guverne – merită un răspuns din partea lumii. O reacţie dură. Partenerii noştri au toate informaţiile în acest sens”, a arătat Zelenski.

„Este cu siguranţă mai ieftin să tăiem odată pentru totdeauna aprovizionarea cu componente teroriste decât să cheltuim în mod constant tot mai mulţi bani pentru rachete de apărare aeriană”, a subliniat liderul de la Kiev.

Vorbind despre contraofensivă, Zelenski a menţionat în discursul său de marţi seara că se înregistrează „progrese” şi a mulţumit soldaţilor pentru că apără şi „avansează poziţiile” Ucrainei. El a spus însă că luptele sunt extrem de grele, mai ales „în faţa superiorităţii aeriene şi de artilerie a ocupanţilor” şi a subliniat că deocamdată se înaintează cu paşi mici.

„Mulţumesc tuturor celor din societatea noastră care înţeleg că eliberarea ţării noastre de ocupanţi necesită acţiuni dure, eroice şi intense care, zi de zi, pas cu pas, dau puterea necesară ofensivei noastre”, şi-a încheiat Zelenski discursul de marţi seară nu înainte de a mulţumi Statelor Unite pentru un nou pachet de sprijin militar, în valoare de 325 de milioane de dolari, anunţat în cursul zilei şi care constă din elemente de artilerie, vehicule blindate, muniţie pentru sistemele HIMARS.

Analizele de laborator au confirmat prezența E. coli și a holerei în apele din apropierea orașului Herson în urma distrugerii barajului Kahovka, dar nu în concentrații mari, a anunțat pe 13 iunie Centrul de presă militară al Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Oleh Pavlenko, un oficial de la Inspectoratul de Stat pentru Mediu al Ucrainei, în apă au fost găsite, de asemenea, combustibil și alte substanțe chimice toxice.

Analizele apei sunt efectuate zilnic și, deși au fost detectate tulpini de E. coli și holeră, nu au existat concentrații notabile de poluanți.

Biroul președintelui a raportat anterior, pe 6 iunie, că cel puțin 150 de tone de ulei de motor s-au vărsat în râul Nipru după ce barajul Kahovka s-a prăbușit, iar alte 300 de tone riscau să se scurgă în râu.

Ministerul Sănătății a avertizat, de asemenea, pe 7 iunie, că su„bstanțele chimice, agenții patogeni ai bolilor infecțioase din cimitire, stații de tratare a apelor uzate și depozite de deșeuri pot ajunge în fântâni și în ape deschise” din cauza inundațiilor provocate în regiunea Herson și în părți din regiunea Zaporojie.

Locuitorii din zonă au fost îndemnați să bea doar apă fiartă sau importată și să ia apă pentru gătit din puncte de alimentare care sunt în mod verificabil sigure. Produsele alimentare, inclusiv conservele, nu pot fi consumate dacă sunt contaminate de inundații, a adăugat Ministerul Sănătății.

Ucraina câștigă deja teren în fața Rusiei și, deși contraofensiva se află în faza incipientă, acest lucru arată că sprijinul militar pentru Ucraina este vital, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru USA Today, luni, potrivit The Kyiv Independent.

„Trebuie să fim pregătiți că această ofensivă va fi sângeroasă și dificilă”, a spus Stoltenberg. „Rușii au avut timp să construiască – sunt linii defensive destul de grele, iar a le încălca este o sarcină solicitantă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 10 iunie, în timpul unei conferințe de presă la Kiev, că contraofensiva este în curs de desfășurare.

Contraofensiva mult așteptată este considerată pe scară largă ca fiind un punct de cotitură crucial pentru Ucraina, care încearcă să recâștige controlul asupra teritoriului său, evitând în același timp presiunea de a face concesii Rusiei în timpul negocierilor.

Forțele ucrainene au confirmat deja eliberarea mai multor sate ocupate anterior de Rusia în oblasturile Zaporojie și Donețk, iar Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat la 12 iunie că forțele rusești nu reușesc să obțină câștiguri în anumite părți din regiunea Donețk.

Președintele Vladimir Putin a declarat marți că calitatea armamentului rusesc se îmbunătățește, dar că țara nu dispune de muniție de înaltă precizie și de drone, potrivit The Guardian.

Putin a declarat că Rusia și-a mărit producția de arme cheie de 2,7 ori în ultimul an și a acuzat, de asemenea, Occidentul că a pompat arme în Ucraina.

Valoarea pagubelor provocate de atacurile rusești asupra instalațiilor militare ucrainene în 2022 este estimată la 8 miliarde de dolari, a anunțat marți Centrul de presă militară al Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Vladyslav Dudar, un reprezentant al Ministerului Apărării, aceste daune includ pagubele provocate mediului înconjurător în zonele din jur vizate de atacurile rusești.

„În acest an, am efectuat studii asupra a aproximativ 40 de instalații, iar calculele relevante sunt efectuate în prezent de către Inspecția Ecologică de Stat”, a adăugat Dudar.

Daunele ecologice cauzate de războiul total al Rusiei au luat o nouă turnură atunci când barajul Kahovka a fost aruncat în aer pe 6 iunie, ceea ce a dus la un dezastru umanitar și ecologic la scară largă în regiunea Herson și în alte părți din sudul Ucrainei.

Autoritățile ucrainene susțin că barajul a fost aruncat în aer de forțele rusești pentru a împiedica o contraofensivă ucraineană.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat marți că, în opinia sa, Ucraina a pierdut între 25% și 30% din vehiculele militare furnizate Kievului de țările occidentale de la începutul contraofensivei sale și că pierderile umane ale Ucrainei au fost de 10 ori mai mari decât cele ale Rusiei, potrivit The Guardian.

Putin a făcut aceste comentarii în timpul unei întâlniri televizate cu bloggeri militari.

El a declarat că Rusia a pierdut 50 dintre tancurile sale în lupte, dintre care unele ar putea fi reparate, și că Ucraina a pierdut peste 160. Totodată, el a afirrmat și că armata ucraineană nu ar fi reușit să obțină niciun succes în zonele de luptă.

De asemenea, el a spus că Ucraina este responsabilă pentru ruperea, săptămâna trecută, a barajului Kahovka, despre care a spus că a fost cauzată de bombardarea structurii de către Kiev cu sisteme de rachete HIMARS fabricate în SUA.

Citește și: Vladimir Putin, prima reacție la contraofensiva lansată de Ucraina. Ce spune despre pierderile Kievului și ale Moscovei

Ministerul rus al Apărării a afirmat marți că a respins atacurile ucrainene în apropierea satelor Rivnopil, Makarivka și Prechystivka din sudul Donețkului, potrivit CNN.

Satele sunt aproape de granița dintre regiunile Donețk și Zaporojie, unde atât Rusia, cât și Ucraina au raportat confruntări.

„În ultimele 24 de ore, trupele ucrainene au continuat să încerce să desfășoare o ofensivă în direcția Donetsk Sud”, potrivit briefingului zilnic al ministerului rus de marți.

„Trei atacuri ale unităților ucrainene întărite cu tancuri și vehicule blindate de luptă au fost respinse în zona Makarivka”, a precizat acesta.

Satul contestat a trecut de mai multe ori din mâinile unei părți în cele ale celeilalte.

Două atacuri în apropiere de Rivnopil și un alt atac în apropiere de Prechystivka au fost de asemenea respinse, a precizat ministerul rus.

CNN nu poate verifica în mod independent rapoartele de pe câmpul de luptă.

Urmărește-ne pe Google News