LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 477 | Parlamentul European face apel la NATO să permită aderarea Ucrainei „cât mai curând posibil” după încheierea războiului

Doi locuitori evacuați dintr-un sat rus care se învecinează cu Ucraina, situat în regiunea Belgorod, le-au spus autorităților că soldații ruși le-au jefuit casele, informează CNN.

Într-o serie de declarații publice adresate guvernatorului regional Viaceslav Gladkov, cei doi locuitori au spus că militarii ruși trimiși să le păzească satul – Novaya Tavolzhanka – le-au jefuit în schimb casele.

Câteva mii de persoane au fost evacuate din zonă atunci când grupările paramilitare de voluntari ruși care se opun regimului președintelui Vladimir Putin au lansat mai multe raiduri transfrontaliere, la finalul lunii mai.

Una dintre localnice, Natalia Chemerchenko, i-a transmis, într-o postare făcută joi, 15 iunie, pe site-ul de socializare VK, următorul mesaj guvernatorului regiunii Belgorod: „Personalul militar al Federației Ruse pătrunde în multe case (deși nu a fost introdusă starea de urgență și nu au dreptul de a intra în locuințele private). Ei (soldații ruși, n.r.) locuiesc în casele noastre, duc un stil de viață urât, alcoolul și alte lucruri rămân sub formă de gunoaie și murdărie, toaletele și casele sunt murdărite, se fură obiecte personale și bunuri”.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

„Nu vrem ca locuințele noastre, care au avut deja de suferit de pe urma acțiunilor forțelor armate ale Ucrainei, să fie acum încă un refugiu pentru ultrajele apărătorilor noștri!”, a adăugat femeia, în mesajul ei.

Mai multe informații: Locuitorii dintr-un sat de graniță din regiunea rusă Belgorod se plâng că sunt jefuiți de trupele Moscovei și că locuințele le sunt devastate

Luptătorii ceceni au fost desfășurați în regiunea rusă Belgorod, situată la granița cu Ucraina, pentru a preveni atacurile din partea „grupurilor de sabotaj ucrainene”, a anunțat liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, potrivit Al Jazeera.

Regiunea Belgorod a raportat în ultima lună o serie de incursiuni transfrontaliere din partea unor grupări paramilitare de partizani ruși proucraineni, care se declară opozanți ai președintelui rus Vladimir Putin.

Kadîrov, un aliat de lungă durată al lui Putin care conduce regiunea rusă Cecenia, a declarat că luptători din batalionul „Zapad-Ahmat” au fost desfășurați în apropierea satului de frontieră Nekhoteevka și a unui punct de control din districtul Graivoron, locul unui atac transfrontalier în luna mai.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

„Locuitorii din teritoriile adiacente graniței cu Ucraina pot sta liniștiți… Oricine va invada granițele noastre va primi un răspuns fulgerător”, a afirmat Kadîrov, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Asaltul lansat de forțele ucrainene va fi unul prelungit și obositor, se va întinde pe mai multe luni și va veni cu un preț ridicat, notează BBC Ucraina și Washington Post.

Trupele Moscovei sunt bine consolidate pe linia frontului și nimeni nu ar trebui să se aștepte ca apărarea lor să cedeze imediat în urma contraofensivei ucrainene, spun oficiali occidentali.

Până acum, avansul trupelor Kievului a fost unul lent, în condițiile în care „forțele ruse s-au descurcat în general bine pe liniile de apărare bine pregătite și s-au retras în spatele liniilor tactice”, spun surse citate de BBC.

Este însă prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la succesul general al ofensivei ucrainene, a subliniat un oficial occidental citat de jurnaliștii de la BBC.

Mai multe detalii: Primele evaluări occidentale ale contraofensivei ucrainene: „Unii au avut visuri îndrăznețe că rușii vor începe să fugă. Nu vom vedea asta aici”

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

Pachetul de ajutor macrofinanciar destinat Ucrainei este prevăzut pentru perioada 2024 – 2027 și presupune acordarea de până la 18 miliarde de euro pe an, relatează publicația Politico, citată de Agerpres.

Ajutorul are ca scop lansarea reconstrucţiei Ucrainei și ar urma să fie fomat dintr-o combinație de granturi şi împrumuturi.

Finanţarea europeană va veni împreună cu condiţionalităţi privind combaterea corupţiei şi realizarea de reforme structurale pentru ca Ucraina să se alinieze standardelor UE, în perspectiva unei viitoare aderări la blocul comunitar.

Mai multe detalii: UE plănuiește un ajutor macrofinanciar de 72 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce condiții va impune blocul comunitar Kievului pentru aceste fonduri

Un bărbat de 38 de ani a murit joi din cauza arsurilor suferite în timpul atacului cu rachete din 13 iunie împotriva orașului Krivoi Rog din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a anunțat primarul Oleksandr Vilkul, citat de The Kyiv Independent.

Astfel, numărul total al deceselor în urma atacului a ajuns la 13.

Victima lucra ca muncitor de asamblare la una dintre întreprinderile din Krivoi Rog, a precizat Vilkul pe Telegram.

Atacul lansat de forțele ruse în noaptea de 13 iunie a vizat o clădire rezidențială cu cinci etaje, o întreprindere și o altă zonă din Krivoi Rog.

Trupele rusești au tras, joi, 15 iunie, asupra orașelor Berislav și Kozațke, din regiunea Herson, a anunțat pe Telegram președintele administrației regionale de stat, Alexander Prokudin, citat de Ukrainska Pravda.

O persoană a murit și o alta a fost rănită.

Potrivit oficialului, în Berislav, un bărbat de 55 de ani a fost ucis în apartamentul său.

În Kozațke, o femeie de 86 de ani a fost rănită și spitalizată.

Rusia duce o luptă disperată în fața contraofensivei Ucrainei, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru postul american NBC News, afirmând că din punctul lui de vedere, dacă Moscova pierde această bătălie, va pierde în cele din urmă războiul, relatează Ukrainska Pravda.

„Poporul nostru eroic, trupele noastre de pe linia întâi se confruntă cu o rezistență foarte dură. Pentru că pentru Rusia, a pierde această campanie în fața Ucrainei aș spune că înseamnă de fapt a pierde războiul”, a declarat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean a mai afirmat că veștile de pe linia frontului sunt „în general pozitive, dar este foarte dificil”, adăugând că furnizarea lentă de noi arme occidentale, cum sunt avioanele de luptă, ajută la efortul defensiv al Rusiei.

NBC News notează că a înregistrat interviul cu Zelenski la câteva zile după începerea așteptatei contraofensive menite să elibereze teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltemberg, a dezvăluit că instruirea piloților ucraineni pe avioanele F-16 este în curs de desfășurare, deși aliații nu au ajuns încă la un acord privind livrarea către Kiev a aeronavelor de luptă americane, relatează The Guardian.

„Faptul că a început antrenamentul ne oferă opțiunea de a decide, de asemenea, să livrăm avioanele și atunci piloții vor fi pregătiți să le piloteze”, a spus Stoltenberg la sosirea la o reuniune a miniștrilor apărării din țările NATO, de la Bruxelles.

În luna februarie, președintele american Joe Biden a refuzat solicitările Ucrainei privind livrările de avioane F-16.

Antrenamentele piloților ucraineni ar putea dura câteva luni, mai notează publicația britanică, adăugând că Ucraina nu are încă piste de aterizare adecvate pentru F-16, în cazul în care țările NATO ar fi de acord să furnizeze aeronavele.

Președintele ceh Petr Pavel spune că serviciile de securitate ar trebui să-i monitorizeze cu atenție pe cetățenii ruși care trăiesc în țările occidentale, în contextul războiului delanșat de Moscova în Ucraina, relatează AFP, citată de The Moscow Times.

„Atunci când există un război în desfășurare, măsurile de securitate legate de cetățenii ruși ar trebui să fie mai stricte decât în vremuri normale”, a declarat Petr Pavel, într-un interviu publicat joi de Radio Free Europe/Radio Liberty.

„Toți rușii care trăiesc în țările occidentale ar trebui să fie monitorizați mult mai mult decât în trecut, deoarece sunt cetățeni ai unei națiuni care duce un război agresiv”, a adăugat Pavel.

În același timp, liderul de la Praga a subliniat că îi simpatizează pe rușii care trăiesc în stăinătate și nu susțin invazia din Ucraina.

Mai multe detalii: Rușii din Occident ar trebui „atent monitorizați”, cere Petr Pavel, președintele Cehiei. „Pur și simplu acesta este costul războiului„

Senatorii americani intenționează să propună un proiect de lege care i-ar permite președintelui Joe Biden să confiște și să transfere activele suverane rusești în Ucraina, relatează ziarul Financial Times joi, 15 iunie, citat de The Kyiv Independent.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, țările occidentale au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei.

Susținătorii proiectului de lege spun că Rusia poartă vina pentru distrugerile și crimele de război din Ucraina și ar trebui să suporte și costurile financiare ale reparațiilor. De asemenea, ei urmăresc probabil să ușureze povara sprijinului acordat Ucrainei de către contribuabilii și aliații SUA, notează sursele citate.

„Având în vedere brutalitatea Rusiei și continuarea crimelor de război împotriva poporului ucrainean, este corect ca fondurile guvernamentale rusești din Statele Unite să fie confiscate și reorientate pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul și să-și reconstruiască țara”, a declarat senatorul republican Jim Risch, care a depus proiectul de lege.

Criticii proiectului au avertizat că bunurile suverane sunt acoperite de „imunitatea suverană”, adică înțelegerea conform căreia un stat nu va confisca proprietatea altuia.

Administrația Biden nu a adoptat încă o poziție clară în această privință.

Președintele rus Vladimir Putin intenționează să facă o vizită în Turcia la invitația omologului său Recep Tayyip Erdogan, dar nu s-a discutat încă un calendar specific, a declarat pentru agenția de presă rusă Interfax, Iuri Ușakov, un consilier al liderului de la Kremlin, relatează Ukrainska Pravda.

„Președintele turc a confirmat invitația sa către președintele nostru de a vizita Turcia. Există planuri, dar datele specifice nu au fost încă discutate”, a declarat Ușakov, întrebat dacă președintele rus are planuri de a călători în Turcia.

Kievul are posibilitatea să recupereze și să repare echipamentele militare uzate și să le folosească din nou „în luptă”, a declarat joi, 15 iunie, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, după o reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, organizată în Capitala Belgiei, relatează CNN.

Totodată, șeful Pentagonului a afirmat că „vor continua să existe pagube” în urma confruntărilor armate, dar că forțele ucrainene „au încă o mare capacitate de luptă”.

La rândul său, generalul Mark Milley, șeful Statului Major al SUA, a spus că Ucraina „face progrese constante” în contraofensiva sa, dar cu dificultate.

„Aceasta este o luptă foarte dificilă. Este o luptă foarte violentă. Și va dura probabil o perioadă de timp considerabilă și cu costuri ridicate”, a declarat Milley.

Ucraina a pierdut 16 vehicule blindate furnizate de SUA în ultimele zile, după cum a relatat CNN la începutul acestei săptămâni, citând o analiză a serviciilor de informații din surse deschise.

Cele 16 vehicule americane de luptă de infanterie Bradley au fost fie distruse, fie avariate și abandonate. Ele reprezintă aproape 15% din cele 109 de vehicule militare pe care SUA le-au furnizat Ucrainei, potrivit lui Jakub Janovsky, de la site-ul olandez de informații open-source Oryx, care a colectat dovezi vizuale ale pierderilor de echipamente militare în Ucraina de la începutul invaziei rusești.

Indicatorii apei de râu și de mare din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Herson, Mikolaiv și Odesa se deteriorează, a avertizat joi, 15 iunie, medicul Ihor Kuzin, ministrul adjunct al Sănătății, citat de publicația Pravda. Atenționarea vine în contextul inundațiilor produse după distrugerea barajului de la Nova Kahovka.

Cea mai gravă situație este în Odesa.

În acest context, Ministerul Sănătății de la Kiev le cere autorităților locale să interzică înotul și pescuitul în aceste regiuni. De asemenea, oficialii îi îndeamnă pe oameni să nu folosească apa din fântânile aflate în zonele inundate.

„Situația în regiunea Odesa este destul de riscantă, de aceea îndemn cetățenii să nu folosească sursele de apă, să nu cumpere pește din locuri neautorizate și să nu prindă pește”, a spus Kuzin.

Totuși, situația epidemică în regiunile care au resimțit consecințele ruperii barajului este în prezent stabilă, a adaugat oficialul, precizând și că nu au fost înregistrate cazuri de holeră.

Igor Kuzin afirmă că principala sarcină în acest moment este aceea de a preveni apariția unor focare locale de infecții intestinale.

Partenerii Kievului trebuie să discute despre garanții concrete de securitate pentru Ucraina, spune cancelarul german Olsf Scholz, care crede că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească mai multe teritorii, relatează The Kyiv Independent, care citează Deutsche Welle.

„Președintele rus vrea să pună stăpânire pe anumite teritorii învecinate: are astfel de planuri pentru Ucraina și este evident că are astfel de planuri pentru Belarus. De aceea, este important să afirmăm clar că vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar și că nu vom fi de acord cu o pace impusă. Rusia trebuie să își retragă trupele”, a afirmat liderul german.

Referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, Scholz a vorbit despre repararea echipamentelor militare deteriorate și înființarea unor centre de reparații în România, Slovacia și Polonia.

În același timp, Olaf Scholz a precizat că „înghețarea războiului” și, astfel, legitimarea invaziei ruse din Ucraina nu este o opțiune, subliniind că frontierele nu pot fi mutate prin forță.

Totodată, cancelarul german a afirmat că partenerii Ucrainei trebuie să fie pregătiți să asigure securitatea acesteia și după ce războiul se va încheia și a cerut ca aliații să aibă „o conversație foarte specifică despre garanțiile de securitate”.

Publicația Politico a relatat pe 8 iunie că oficialii occidentali sunt divizați în privința oferirii de garanții de securitate pentru Ucraina, punând la îndoială dacă acest lucru merită să fie făcut în condițiile în care Ucraina nu este încă membră a NATO.

Forțele armate ale Ucrainei au avansat până la 1 kilometru în apropiere de Vuhledar, oraș din regiunea Donețk, a anunțat un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Tauride, citat de The Kyiv Independent.

„Trupele și unitățile noastre avansează în fața luptelor aprige, a superiorității aeriene și de artilerie a inamicului, care își menține pozițiile”, a spus oficialul militar, adăugând că forțele ucrainene au avut succese limitate în zonă și își îmbunătățesc pozițiile tactice.

Anterior, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că forțele ucrainene avansează treptat în sud, dar trupele ruse opun o rezistență puternică.

Legislativul UE a adoptat o rezoluție prin care precizează că se așteaptă ca procesul de aderare a Ucrainei la NATO „să înceapă după încheierea războiului și să fie finalizat cât mai curând posibil”, se precizează într-un comunicat transmis joi de PE și citat de Agerpres.

Rezoluția a fost adoptată cu 425 voturi „pentru”, 38 „împotrivă” și 42 abțineri.

Parlamentul European menționează că NATO ar trebui „să-și onoreze angajamentul față de Ucraina și să deschidă calea pentru ca Ucraina să fie invitată să se alăture alianței de apărare”.

În același timp, eurodeputații au afirmat că distrugerea barajului Kahovka „este o crimă de război” și au cerut „un pachet cuprinzător de redresare al UE pentru Ucraina”.

Mai multe detalii: Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care cere ca Ucraina să adere la NATO după încheierea războiului

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a anunțat că „au fost luate măsuri pentru a stabiliza situația la cea mai mare centrală atomică din Europa”, relatează The Guardian.

Grossi a declarat că inspectorii organismului de supraveghere nucleară al ONU vor rămâne la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de forțele ruse.

Oficialul a adăugat că semnarea unui document privind securitatea la fața locului este nerealistă în acest moment.

Șeful AIEA a vizitat joi centrala nucleară aflată în sudul Ucrainei, zonă în care săptămâna trecută s-a rupt barajul Kahovka, inundând suprafețe întinse.

Cele patru state au anunțat, printr-o declarație comună, că vor oferi Kievului echipamente de apărare aeriană de „înaltă prioritate”. Este vorba despre sute de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și medie de acțiune și sisteme asociate, relatează CNN.

Potrivit declarației, livrarea echipamentelor a început și „ar trebui să fie finalizată în câteva săptămâni”.

Anunțul privind noile livrări de echipamente militare a fost făcut înaintea reuniunii Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, condus de SUA, care se desfășoară la Bruxelles.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat joi, într-un discurs video adresat ambelor camere ale parlamentului Elveției, ca țara să permită reexportul de arme către Ucraina, subliniind că această măsură ar fi „vitală” pentru combaterea invaziei rusești, relatează Reuters.

„Știu că există o discuție în Elveția despre exportul de material de război pentru a proteja și apăra Ucraina. Acest lucru ar fi vital. Avem nevoie de arme pentru a putea restabili pacea în Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.

Apelul lui Zelenski vine în contextul în care Elveția are o politică veche prin care interzice oricărei țări care cumpără armele sale să le reexporte către părțile implicate într-un conflict. În plus, autoritățile elvețiene au impus anul trecut un embargo asupra munițiilor care ajung fie în Rusia, fie în Ucraina.

Cele două țări nordice vor dona în comun încă 9.000 de cartușe de artilerie Ucrainei „în scurt timp”, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, citat de CNN.

Norvegia furnizează proiectilele, iar Danemarca va contribui cu focoase și încărcături propulsoare.

„Este important să continuăm să rămânem uniți în demonstrarea sprijinului nostru pentru Ucraina. Norvegia va continua să sprijine Ucraina împotriva forțelor de invazie rusești atât timp cât va fi nevoie”, a declarat ministrul norvegian Bjørn Arild Gram.

„Ucraina are în continuare nevoie urgentă de muniție în lupta sa împotriva Rusiei”, a spus, la rândul său, Troels Lund Poulsen, ministrul danez interimar al Apărării, adăugând că țara sa va dona Kievului încă 1.500 de cartușe complete de artilerie și 500 de obuze.

Anunțul celor două țări vine înaintea reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO care va avea loc joi și vineri la Bruxelles, reuniune despre care secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că are loc într-un moment „critic” al războiului din Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a afirmat joi că operațiunile ofensive ucrainene din regiunea Zaporojie au fost respinse de forțele Moscovei, relatează CNN.

„În direcția Yuzhno-Donețk, unitățile grupului de trupe Vostok, cu sprijinul artileriei și al aviației, au provocat pagube prin foc inamicului care încearcă să desfășoare operațiuni ofensive”, a declarat Oleg Cehov, șeful centrului de presă al grupului Vostok.

Oficialul a declarat că unitățile de pușcași motorizați ale grupului au respins atacurile ucrainene în apropiere de Novosilka, Novodarivka și Levadne, trei zone în care au avut loc lupte grele în ultimele zile.

De asemenea, Oleg Cehov a precizat că au fost respinse atacuri ale forțelor Kievului și în zona din jurul Makarivka, un sat care a fost controlat și de forțele ruse, și de cele ucrainene.

Comandantul militar Oleksiy Gromov, din cadrul Statului Major al forțelor armate ucrainene, spune că forțele ucrainene au recucerit șapte așezări și peste 100 de kilometri pătrați de teritoriu, relatează The Guardian, care citează Reuters și AFP.

„Suntem pregătiți să continuăm să luptăm pentru a ne elibera teritoriul chiar și cu mâinile goale”, a spus oficialul ucrainean, care a afirmat că în primele zile ale contraofensivei au fost eliberate șapte așezări din regiunile Donețk și Zaporojie.

La rândul său, viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat joi că forțele Kievului înregistrează progrese, în ciuda rezistenței puternice a trupelor rusești.

„Există o avansare treptată, dar constantă a forțelor armate. În același timp, inamicul opune o rezistență puternică (pe frontul de sud)”, a spus Maliar.

Ea a precizat că în jurul liniei de front de la Bahmut, „inamicul își retrage rezerve suplimentare și încearcă cu toată puterea sa să împiedice înaintarea forțelor ucrainene”.

În același timp, Hanna Maliar a afirmat că forțele Kievului au înregistrat un avans de peste 3 km în zona Bahmut.

Rusia spune că a respins asalturile ucrainene.

Colonelul Mikola Urșalovici, director adjunct al Departamentului de Planificare și Implementare al armatei ucrainene, a anunțat, joi, că, unități ale forțelor de apărare ucrainene au avansat pe direcția Orihiv.

„În direcția Orihiv, unități separate ale Gărzii Naționale desfășoară operațiuni de asalt, în ciuda densității semnificative a barajelor explozive de mine și a focului intens de artilerie, realizând un succes parțial și avansând în adâncime între 650 și 1.500 de metri, în direcția Novopokrovka”, a spus Mikola Urșalovici.

Potrivit oficialului militar ucrainean, în direcțiile Kupiansk, Lîmansk și Siversk, inamicul a tras cu artileria și cu rachete și a efectuat lovituri aeriene asupra pozițiilor unităților ucrainene, care au păstrat, însă, linia frontului.

„În ciuda superiorității inamicului în aer și a impactului intens al focului, reprezentat de opt atacuri aeriene și 550 de bombardamente efectuate de lansatoare multiple de rachete, artilerie și mortiere, nicio poziție nu s-a pierdut”, a precizat Mikola Urșalovici.

Contraofensiva trupelor ucrainene se desfășoară de o săptămână, dar Kievul a folosit doar o mică parte din unitățile pregătite, iar principalele bătălii urmează să vină, susțin analiștii militari occidentali, citați de Reuters.

Potrivit analiștilor citați de reuters, după o săptămână de lupte aprige, adevăratul test al contraofensivei Kievului urmează să vină, deoarece trupele ucrainene sunt la o oarecare distanţă de linia principală de apărare a Rusiei, iar cea mai mare parte a forţelor pregătite pentru ofensivă sunt încă în aşteptare

Konrad Muzyka, un analist militar din Polonia care urmărește îndeaproape războiul, spune că Ucraina a dislocat până acum doar 3 din cele 12 brigăzi pregătite pentru contraofensivă.

Ucraina a creat 12 brigăzi blindate, susțin analiștii, dintre care nouă instruite și echipate de Occident, pentru a conduce o operațiune de contraofensivă. O brigadă are de obicei cel puțin 3.500-4.000 de militari. 

Kievul a mai anunțat că Ministerul Afacerilor Interne a pregătit 8 brigăzi de asalt din 40.000 de soldați.

Analiştii militari susțin că principalele forţe ale Ucrainei sunt concentrate în apropierea oraşului Orihiv din regiunea Zaporojie şi Velika Novosilka din regiunea Doneţk, la aproximativ 80 km spre est.

„Acest lucru poate indica faptul că generalii ucraineni sunt cu ochii pe Tokmak, un oraș ocupat din regiunea Zaporojie, situat la aproximativ 25 km de linia frontului. la alți 50 de kilometri este orașul Melitopol. Ambele așezări sunt bine fortificate”, scrie Reuters.

Rafael Grossi, șeful ONU în domeniul nuclear, a început o vizită la centrala nucleară Zaporojie, controlată de ruși, în sudul Ucrainei, a anunțat joi compania ucraineană de energie nucleară Energoatom, informează Reuters.

Potrivit agenției ruse de presă TASS, Grossi a trecut printr-un punct de control rusesc în regiunea ucraineană Zaporojie, unde au loc lupte grele, în drumul său spre cea mai mare centrală din Europa.

În urma unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski marți la Kiev, Grossi a spus că este îngrijorat că centrala nucleară ar putea fi prinsă în contraofensivă.

Este a treia vizită a lui Rafael Grossi la centrala nucleară Zaporojie din septembrie anul trecut.

Ucraina nu a lansat încă o contraofensivă la scară largă, dar primele operațiuni ale Forțelor de Apărare în mai multe direcții reprezintă „începutul moderat” al acțiunii militare, a declarat, joi, președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, într-un interviu la  Radio Svoboda.

„Cred că nu am văzut încă o contraofensivă reală. Totul este încă în mișcare. Pe baza experienței mele militare, aș numi-o operațiuni informative”, a spus Petr Pavel.

Potrivit acestuia, tot ceea ce forțele ucrainene nu vor putea realiza în acest an va trebui amânat cel puțin până în primăvara viitoare „cu toate dificultățile” care descurg din această mișcare.

Președintele ceh a remarcat că pregătirile pentru contraofensivă au durat luni de zile, „și acest lucru este destul de firesc”, deoarece este nevoie de mult timp pentru a pregăti o forță militară semnificativă, a-i asigura echipament, a o antrena și a dobândi suficiente resurse de tot felul.

Vorbind, joi, la Bruxelles la o întâlnire a miniștrilor apărării NATO, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg a spus că actualul comportament al Rusiei este „parte dintr-un plan” la care NATO a răspuns, informează The Guardian.

„Retorica nucleară a Rusiei este nechibzuită și periculoasă. Dacă dorim o pace justă și durabilă, atunci NATO trebuie să continue cu sprijinul său militar pentru Ucraina”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a precizat că se așteaptă ca liderii NATO să-și prelungească angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, dar că nu se așteaptă ca acesta să fie convenit până la summitul NATO de la Vilnius, Lituania, de luna viitoare.

Rusia a denunţat un nou atac cu drone, nouă în total, asupra peninsulei Crimeea, anexată de Moscova de la Ucraina în 2014, dar a susţinut că toate au fost doborâte sau dezactivate de mijloacele de război electronic.

„Noaptea trecută şi în cursul dimineţii, nouă vehicule fără pilot au fost lansate asupra teritoriului Republicii Crimeea”, a declarat guvernatorul peninsulei instalat de Moscova, Serghei Axionov.

Oficialul din Crimeea instalat de Moscova a precizat că forţele de apărare antiaeriană au doborât şase dintre drone, în timp ce celelalte trei au fost blocate de mijloacele de război electronic.

„O dronă a căzut în districtul Krasnogvardeiski, fără a provoca victime. S-au spart doar câteva geamuri”, a adăugat Serghei Axionov.

În regiunea Herson, 44 de așezări rămân inundate, 27 pe malul drept și 17 pe malul stâng, ocupat de ruși, a transmis, joi, pe Telegram, șeful administrației militare regionale Herson, Oleksandr Prokudin.

„Situaţia actuală: apa este deasupra nivelului normal cu 2 metri și 4 centimetri. 44 de localități rămân sub ape, 27 pe malul drept, 17 pe malul stâng ocupat temporar”, a menționat Oleksandr Prokudin.

Oficialul ucrainean a precizat că suprafața terenurilor agricole inundate s-a redus cu 600 de hectare în teritoriile aflate sub autoritatea Kievului. De asemenea, potrivit lui Oleksandr Prokudin, 1.923 de case rămân sub apă, pe malul drept.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 217.910 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 580 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 3.955 de tancuri, 7.667 de blindate, 3.793 de sisteme de artilerie, 314 de avioane, 301 de elicoptere și 3.333 de drone.

Rușii au bombardat de 80 de ori regiunea Zaporojie și de 40 de ori regiunea Herson în ultima zi, fiind înregistrate victime, potrivit autorităților ucrainene.

Șeful administrației militare a regiunii Zaporojie, Yuri Malașko, a transmis, joi, că fost vizate 17 localități, iar în urma bombardamentelor o femeie a murit.

„Rușii au efectuat 80 de lovituri în 17 așezări: un atac cu rachete, un atac aerian și un atac cu UAV, 6 lovituri aeriene asupra Olhivskyi, Chervonyi, Kamianskyi și 71 de focuri de artilerie în zone din linia frontului. O femeie de 58 de ani a murit în urma bombardamentului asupra satului Preobrazhenka din districtul Pologiv”, a precizat Yuri Malașko.

De asemenea, Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale Herson, a anunțat, pe Telegram, că rușii au bombardat de 40 de ori regiunea, în ultimele 24 de ore, fiind înregistrați doi răniți.

„În ultima zi, inamicul a tras 40 de obuze, cu mortiere, artilerie și cu sistemul de rachete Grad. Inamicul a tras 11 obuze asupra orașului Herson. În urma bombardamentelor, două persoane au fost rănite”, a spus Oleksandr Prokudin.

 Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un comunicat pe Facebook, că în ultima zi au avut loc 49 de lupte între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse.

„În total, în ultimele 24 de ore, inamicul a efectuat 38 de atacuri aeriene și, de asemenea, a efectuat aproximativ 52 de atacuri cu lansatoare de rachete. Inamicul continuă să-și concentreze principalele eforturi pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka – 49 de ciocniri au avut loc în ultima zi”, se arată în comunicat.

Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost supus miercuri noapte unui atac cu rachete din partea forțelor ruse. Exploziile au răsunat în oraș, unde, potrivit administrației locale, două întreprinderi au fost lovite.

„În această noapte (n.r. – miercuri noapte), inamicul l-a atacat din nou pe Krivoi Rog cu rachete. Au lovit două întreprinderi industriale. Un bărbat de 38 de ani a fost rănit. Este internat în stare gravă”, a transmis, joi, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serghei Lisak.

Potrivit oficialului ucrainean, forțele de apărare aeriană au doborât o rachetă rusească, resturile acesteia lovind o mașină.

Piotr Tolstoi, vicepreşedintele Dumei de Stat,a susţinut, miercuri, la BFMTV, că multaşteptata contraofensivă ucraineaă a „eşuat lamentabil”.

„Ruşii au ars deja 120 de tancuri occidentale pe câmpul de luptă în timpul acestei contraofensive ucrainene eşuate. Vom continua să le ardem”, a spus Piotr Tolstoi.

Potrivit oficialului rus, contraofensiva ucraineană a „eşuat lamentabil” şi reprezintă un „dezastru istoric”: 20% din ajutorul occidental ar fi fost distrus de armata rusă în timp ce Kievul ar fi pierdut 10.000 de soldaţi, a anunţat deputatul.

În noaptea de 15 iunie, dronele rusești au atacat sudul Ucrainei, care au fost interceptate de forțele de apărare aeriană ucrainene. La Odesa s-au auzit explozii.

„Inamicul atacă sudul Ucrainei cu vehicule aeriene fără pilot. Există, de asemenea, amenințarea cu o lovitură cu rachete. Forțele de apărare lucrează”, a transmis Comandamentul „sud” al Ucrainei.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al administrației militare din Odesa, Serhiy Bratchuk, a transmis că orașul a fost atacat cu 13 drone Shahed.

„Odesa. Informații preliminare: 13 „Shahed” au atacat Odesa. Toate au fost distruse de forțele de apărare aeriană”, a anunțat Serhiy Bratchuk.

Trupele ruse și-au sporit atacurile și au minat dens câmpurile pentru a opri contraofensiva mult așteptată a Ucrainei, dar forțele ucrainene „înaintează cu încredere”, a declarat adjunctul ministrului apărării Hanna Maliar pentru televiziunea ucraineană pe 14 iunie.

„Inamicul crește în intensitate acum bombardamentele, atât lovituri de artilerie, cât și cu mortariere, lovituri aeriene, încercând să oprească ofensiva noastră”, a spus Maliar.

„În sud, forțele noastre se confruntă cu exploatarea continuă a câmpurilor. Prin urmare, este foarte dificil să avansezi. Da, poate fi lent dacă ne uităm la cifre, dar acest progres este încrezător”, a spus ea.

Maliar a raportat, de asemenea, bătălii grele, deoarece forțele ucrainene se aflau într-o stare de acțiuni atât „ofensive, cât și defensive” în direcții diferite.

Cu toate acestea, potrivit acesteia, nu a fost înregistrat niciun avans al trupelor ruse în săptămâna trecută și la începutul acestei săptămâni.

„Adică acolo unde inamicul încearcă să avanseze – să spunem direcția Bahmut – încercăm și noi să avansăm acolo. Înaintăm, dar nu pentru că forțele noastre nu le oferă o astfel de oportunitate”, a spus Maliar.

Anterior, pe 12 iunie, Maliar a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei au eliberat șapte așezări în regiunile Zaporojie și Donețk în ultima săptămână, ca parte a unei contraofensive în curs.

Procesul în care peste 20 de soldați ucraineni care au fost luați prizonieri de război în timpul luptelor din Ucraina se desfășoară în prezent în sudul Rusiei, relatează Al Jazeera.

Soldații luați prizonieri erau membri ai Batalionului Azov, o unitate de elită a forțelor armate ucrainene care a luptat împotriva trupelor ruse în orașul-port Mariupol de la Marea Azov și a opus o acerbă rezistență.

Ultimii apărători ucraineni rămași, care s-au refugiat în combinatul siderurgic uriaș din Mariupol, s-au predat forțelor ruse în luna mai 2022.

Autoritățile ruse au desemnat batalionul Azov ca fiind un grup terorist. Inculpații sunt acuzați de implicare într-o organizație teroristă și de participare la acțiuni de răsturnare a autorităților din regiunea Donețk (autoritățile susținute de Moscova).

Dacă vor fi condamnați, aceștia riscă pedepse cuprinse între 15 ani și închisoarea pe viață.

Dintre cele 24 de persoane care se confruntă cu acuzațiile, două au fost eliberate în cadrul unui schimb de prizonieri de război. Opt dintre ceilalți 22 de inculpați sunt femei, care ar fi lucrat ca bucătărese pentru batalionul Azov.

Forțele ucrainene au eliberat cel puțin patru sate și 7 kilometri de teren, „luptele intense continuând acum în aproape toate sectoarele frontului”, au declarat miercuri mai mulți oficiali occidentali, potrivit Sky News.

Aceste câștiguri teritoriale vin după ce Kievul a lansat mult așteptata contraofensivă, care a dus la lupte aprige de-a lungul liniei frontului și în unele zone din sudul Ucrainei.

Oficialii occidentali au declarat că, deși sunt „zile extrem de timpurii” în operațiune, ei consideră în continuare că „inițiativa este de partea ucrainenilor”.

Aceștia au adăugat că este „încă devreme pentru a spune” dacă contraofensiva are sau nu succes.

„Ei (ucrainenii, n.r.) se află în atac acum. Deci este mult mai mult decât o sondare. Acestea sunt mișcări pe scară largă de blindate și echipamente grele în zona de securitate rusă și merg mai departe”, au spus ei.

„Progresul este lent din cauza câmpurilor minate și a obstacolelor pe care le întâlnesc, dar acest lucru este așa cum ne-am fi așteptat. (Ucrainenii) Vor continua să facă progrese”, au precizat oficialii occidentali citați.

Cu toate acestea, ei au adăugat că forțele ruse au avut „în general, o apărare bună” și s-au retras între liniile tactice.

„Această abordare de apărare prin manevre se dovedește dificilă pentru ucraineni și, de asemenea, costisitoare pentru forțele de atac, de aceea avansul în acest moment este lent”, au mai declarat oficialii occidentali.

Peste două milioane de copii au fost forțați să fugă din Ucraina de la începutul războiului, a anunțat UNICEF, potrivit Sky News.

Un alt milion de copii au fost strămutați în interiorul țării sfâșiate de război, a adăugat organismul internațional.

Cifrele uluitoare au fost prezentate într-un raport al organizației caritabile, publicat înainte de Ziua Mondială a Refugiatului.

„De mai bine de un deceniu, numărul copiilor forțați să își părăsească locuințele a crescut într-un ritm alarmant, iar capacitatea noastră globală de a răspunde rămâne sub o presiune serioasă”, a declarat directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell.

„Această creștere este în pas cu asaltul constant al conflictelor, crizelor și dezastrelor climatice din întreaga lume. Dar evidențiază, de asemenea, răspunsul sub așteptări al multor guverne de a se asigura că fiecare copil refugiat și strămutat în interiorul țării poate continua să învețe, să rămână sănătos și să se dezvolte la potențialul lui maxim”, a precizat Russell.

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil, face apel la comunitatea internațională să „reacționeze cu fermitate” la desfășurarea de către Rusia a unor arme nucleare tactice în această țară, informează CNN.

Liderul opoziției consideră că declarația președintelui belarus, Alexandr Lukașenko, care a anunțat că a început desfășurarea acestor arme, „creează o amenințare serioasă la adresa securității regionale și ne îndreaptă pe o cale periculoasă de escaladare nucleară”.

„Lumea trebuie să le arate lui Lukașenko și lui Putin că nu va ceda în fața șantajului nuclear”, a adăugat Tihanovskaia.

Lukașenko a susținut, într-un interviu publicat marți și acordat jurnalistei Olga Skabeeva, considerată o propagandistă a Kremlinului, că Belarusul a primit deja câteva arme nucleare tactice din Rusia.

Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare a ripostat împotriva acestei acțiuni, calificând-o drept „periculoasă și nesăbuită”, într-un mesaj publicat marți pe Twitter.

„Tratatul de interzicere a armelor nucleare este foarte clar – găzduirea armelor nucleare ale unei alte țări este ilegală. Desfășurarea de arme nucleare în afara propriului teritoriu este greșită – și niciun stat (ne uităm la voi, SUA) nu poate fi considerat responsabil atunci când o face”, a adăugat Campania.

Urmărește-ne pe Google News