Război în Ucraina, ziua 478 | Vladimir Putin susține că „a fost forțat” să invadeze Ucraina și că ofensiva Kievului „nu are nicio șansă”

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO nu au reușit vineri să ajungă la un acord asupra noilor planuri privind modul în care alianța ar răspunde unui atac din partea Rusiei, iar un diplomat a acuzat Turcia că le-a blocat, scrie Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că miniștrii au analizat planurile – primele de la sfârșitul Războiului Rece și impulsionate de invazia Rusiei în Ucraina – în cadrul unei reuniuni de două zile la Bruxelles și că se apropie de un acord asupra lor.

Însă un diplomat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a precizat că Turcia a blocat aprobarea din cauza termenilor folosiți pentru locațiile geografice, inclusiv în ceea ce privește Ciprul. Există încă o oportunitate de a găsi o soluție înainte de summitul NATO, care se va desfășura la mijlocul lunii iulie la Vilnius, a adăugat diplomatul citat de Reuters.

Mai multe informații: NATO nu a reușit să adopte primele planuri de după Războiul Rece de apărare în fața Rusiei. De ce s-ar fi opus Turcia

Cel puțin 150 de familii din regiunea inundată Herson au primit vineri provizii „vitale”, a anunțat UNICEF, potrivit Sky News.

Mai multe comunități din regiunea sudică au fost inundate săptămâna trecută, după ce barajul de la Nova Kahovka s-a prăbușit.

Voluntarii UNICEF din Ucraina au publicat o înregistrare video după ce au livrat ajutoarele către cele 150 de familii.

Președintele Vladimir Putin a proclamat vineri sfârșitul „neocolonialismului” în politica internațională și a lăudat strategia economică a Rusiei în urma ruperii legăturilor sale cu Occidentul, scrie Al Jazeera.

Vorbind la forumul economic anual de la Sankt Petersburg, Putin a declarat: „Sistemul neocolonial îngrozitor al relațiilor internaționale a încetat să mai existe, în timp ce ordinea globală multipolară se consolidează”.

Putin a denunțat în repetate rânduri dominația Statelor Unite în politica internațională și a încercat să prezinte ofensiva Moscovei în Ucraina drept o luptă împotriva Occidentului decadent.

Armata ucraineană a capturat între cinci și zece soldați ruși pe zi în Donbas și în regiunea Zaporojie, susține publicația Kyiv Post, preluată de Sky News.

De fapt, în decurs de o săptămână, au fost luați prizonieri peste 70 de militari ruși, conform publicației ucrainene.

După ce a analizat 31 de înregistrări video distribuite de Forțele Armate ale Ucrainei, publicația a constatat că majoritatea militarilor ruși aflați front pe s-au predat odată ce infanteria Kievului le-a atacat pozițiile.

Mai multe înregistrări video arată trupele ucrainene care i-au capturat pe ruși, ordonându-le să își scoată îmbrăcămintea exterioară și să se supună unei percheziții din cap până în picioare, după care prizonierilor de război le-au fost acoperiți ochii și legate mâinile cu bandă militară, a precizat publicația.

Centrul luptelor din Ucraina s-a mutat pe drumul spre Mariupol, unde ofensiva ucraineană împinge încet forțele ruse înapoi, cu tancuri britanice Challenger pregătite să intre în luptă, a declarat un viceministru de la Kiev, potrivit The Guardian.

Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării, a afirmat că cele mai active lupte nu mai sunt în jurul Bahmutului, oraș din regiunea estică Donețk, ci în sudul țării – mai exact în direcția celor două orașe de coastă Berdiansk și Mariupol.

„Dacă în prima săptămână epicentrul (luptelor, n.r.) a fost în est, acum vedem că luptele se mută spre sud și acum vedem că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”, a declarat Maliar.

„În est, inamicul a pornit toate forțele pentru a opri ofensiva noastră. Și ei își concentrează forțele acolo pentru a ne opri. În sud nu au prea mult succes”, a precizat Maliar.

Avansul spre orașul-port Mariupol, devenit cunoscut pentru distrugerea la care a fost supus în primele luni ale invaziei ruse pe scară largă, este încă lent, în pași treptați, frontul fiind împins înapoi cu aproximativ un kilometru, conform oficialului guvernamental citat.

Afirmația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia primele arme nucleare rusești către Belarus au fost livrate ar trebui să fie luată „foarte, foarte în serios” de Occident, afirmă ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, Vadim Prystaiko, potrivit CNN.

Reînarmarea Belarusului este o încălcare a acordurilor internaționale, a precizat ambasadorul, într-un interviu acordat vineri postului american de televiziune.

„Cred că Occidentul trebuie să o ia foarte, foarte în serios”, a spus el.

Întrebat dacă Ucraina consideră că amenințarea din partea lui Putin – aceea de a folosi armele nucleare – s-ar putea concretiza în lunile următoare, Prystaiko a răspuns: „Cred că ne șantajează pe toți: pe ucraineni, în primul rând, iar apoi pe europeni și americani și pe toți partenerii noștri din întreaga lume”.

Prystaiko a mai spus că Ucraina este acum „mult mai bine echipată pentru a rezista acestei presiuni” din partea Rusiei, deoarece dispune de rachete antiaeriene de la partenerii săi internaționali.

Ambasadorul a abordat, de asemenea, contraofensiva, în contextul în care forțele Kievului avansează treptat de-a lungul liniilor de front din sudul țării.

„Nu am angajat și nu am implicat toate forțele; sondăm, încercăm să găsim cel mai bun loc pentru atac”, a spus el.

Prystaiko a adăugat că prăbușirea barajului de la Nova Kahovka „ne schimbă puțin cărțile” și „ne întârzie contraofensiva”.

Țările africane sunt pregătite să participe în continuare la un pact de pace în Ucraina, a declarat vineri președintele sud-african Cyril Ramaphosa, după ce s-a întâlnit la Kiev, alături de liderii africani, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează CNN.

„Trebuie să existe o dezescaladare a conflictului”, a declarat Ramaphosa, prezentând totodată o inițiativă de pace în 10 etape la care mai multe țări africane au fost de acord să participe.

„Și noi susținem că trebuie să existe o dezescaladare de ambele părți, astfel încât pacea să poată găsi o modalitate de a rezolva problema”, a precizat liderul sud-african.

Vorbind alături de alți lideri africani și de Zelenski, Ramaphosa a cerut ca negocierile diplomatice să aibă loc, adăugând că l-a ascultat cu atenție pe Zelenski astăzi și că va discuta cu președintele rus Vladimir Putin mâine, la Sankt Petersburg.

„Ar trebui să existe pace prin negocieri și mijloace diplomatice”, a spus el.

„Și trebuie (să fie purtate negocieri, n.r.), pe măsură ce avansăm spre această pace, pentru că toate războaiele, în cele din urmă, ajung la un sfârșit. Cred cu adevărat că acest război ar trebui să se încheie cât mai repede posibil”, a adăugat Ramaphosa.

Secretarul american de stat american Antony Blinken a declarat că administrația președintelui Joe Biden monitorizează îndeaproape situația dintre Rusia și Belarus, după ce președintele Vladimir Putin a anunțat vineri că Moscova a desfășurat arme nucleare tactice în țara vecină, relatează CNN.

SUA nu au „niciun motiv să își ajusteze” postura nucleară și nu „văd niciun indiciu” că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară, a declarat Blinken în cadrul unei conferințe de presă susținută vineri, alături de ministrul de externe din Singapore, Vivian Balakrishnan, la sediul Departamentului de Stat.

Blinken a declarat că SUA își menține angajamentul de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO.

„Iar în ceea ce privește Belarusul, acesta este doar un alt exemplu de alegere iresponsabilă și provocatoare a (președintelui belarus Alexandr) Lukașenko de a ceda controlul suveranității Belarusului împotriva voinței poporului belarus”, a declarat Blinken.

Ce spun Rusia și Belarus: În timpul forumului economic internațional de la Sankt Petersburg, Putin a afirmat vineri că armele nucleare tactice care urmează să fie depozitate în Belarus au sosit.

Comentariile sale au fost făcute după ce agenția oficială de presă TASS a relatat că principala autoritate de investigație a țării a deschis un birou în Belarus în legătură cu o livrare de arme nucleare tactice.

De asemenea, președintele rus a criticat NATO și a avertizat că există „pericolul serios de a atrage și mai mult” alianța în conflictul militar din Ucraina prin furnizarea de armament militar Kievului.

Belarusul este unul dintre puținii aliați ai Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei. Aceasta a ajutat Rusia să lanseze invazia din februarie 2022, permițând trupelor Kremlinului să intre în Ucraina de pe teritoriul său.

Anterior în cursul acestei săptămâni, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că țara sa este pregătită să primească armele nucleare tactice de la Rusia și a susținut că astfel de arme sunt necesare pentru a acționa ca un „factor de descurajare” împotriva agresiunii.

Șapte persoane – între care doi copii – au fost rănite în atacul cu rachete asupra Kievului desfășurat în cursul zilei de vineri, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, potrivit Sky News.

Capitala ucraineană a fost sub un nou tir vineri dimineață, în timp ce liderii africani soseau pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski.

Trei proprietăți au fost distruse, în timp ce 28 de locuințe private, un magazin și o mașină au fost avariate, a precizat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Șase rachete hipersonice rusești Kinjal au fost doborâte vineri deasupra Kievului, au transmis forțele aeriene ucrainene, potrivit Sky News.

Dacă acest lucru se va dovedi adevărat, el va reprezinta o lovitură dată președintelui rus Vladimir Putin, care a descris anterior aceste rachete ca fiind „de neoprit”.

Anunțul forțelor aeriene ucrainene vine după ce mai multe rachete au vizat Kievul anterior în cursul zilei de vineri, chiar în timpul vizitei oficiale a unei delegații de lideri africani în capitala ucraineană.

Alte șase rachete de croazieră Kalibr și două drone au fost, de asemenea, doborâte, au precizat forțele aeriene ucrainene.

Zelenski a exclus vineri, în timp ce se întâlnea cu delegația liderilor africani, posibilitatea de a purta negocieri cu Rusia, informează Al Jazeera și CNN.

„Am spus în mod clar de mai multe ori la întâlnirea noastră că a permite orice negocieri cu Rusia, acum cât ocupantul se află pe teritoriul nostru, înseamnă să înghețăm războiul, să înghețăm durerea și suferința”, le-a spus Zelenski reporterilor, după întâlnirea cu mai mulți lideri africani, inclusiv cu Cyril Ramaphosa, președintele africii de Sud.

Delegația liderilor africani urmează să se întâlnească sâmbătă cu Vladimir Putin.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: Nu vor exista negocieri de pace până când forțele ruse nu se vor retrage de pe toate teritoriile ucrainene ocupate

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a anunțat vineri că va avea o întâlnire bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre summitul BRICS, scrie Al Jazeera.

Ramaphosa a făcut aceste declarații după întâlnirea de la Kiev dintre liderii africani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Putin a fost invitat să participe la summitul BRICS care va fi organizat în această vară, în Africa de Sud, dar Pretoria este membră a Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele liderului de la Kremlin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri, în timpul vizitei liderilor africani la Kiev, că dorește să organizeze un summit Ucraina-Africa și ca țara sa să își intensifice relațiile cu continentul african, scrie Al Jazeera.

Kievul a curtat Sudul Global și a încercat să conteste influența Rusiei în regiune. Moscova intenționează să organizeze al doilea summit Rusia-Africa în această vară.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus vineri sub semnul întrebării motivul pentru care delegația liderilor africani veniți într-o vizită oficială la Kiev intenționează să călătorească și la Moscova, pentru a discuta cu liderul rus Vladimir Putin.

„Aceasta este decizia lor, cât de logică este, nu prea înțeleg”, le-a spus Zelenski reporterilor, într-o conferință de presă comună cu liderii africani, potrivit Al Jazeera.

Oficiali ruși de rang înalt au declarat vineri că acordul de la Marea Neagră privind cerealele nu poate fi prelungit în circumstanțele actuale, dar că Moscova depune eforturi pentru a se asigura că țările mai sărace nu vor suferi o penurie de alimente atunci când înțelegerea se va încheia, informează Reuters.

În luna mai, Moscova a acceptat cu reticență să prelungească acordul, cunoscut de diplomați sub numele de Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, până pe data de 17 iulie, cu condiția să primească ajutor și pentru propriile exporturi de alimente și îngrășăminte. Rusia spune că acest ajutor nu s-a materializat.

„Este imposibil să actualizăm acest acord și, în aceste condiții, cred că este de asemenea imposibil să îl prelungim, deoarece limita răbdării și a dorinței noastre de a-l pune în aplicare a fost epuizată”, a declarat președinta camerei superioare a parlamentului rus, Valentina Matviyenko, citată de agenția de știri Interfax.

„Suntem deschiși la toate propunerile rezonabile și la orice formă de dialog, dar nu în detrimentul intereselor țării noastre”, a spus ea.

Mai multe informații: Oficialii ruși spun că acordul de la Marea Neagră privind cerealele nu poate fi prelungit. „Limita răbdării noastre de a-l pune în aplicare a fost epuizată”

Nu există indicii că Rusia se pregăteşte să folosească arme nucleare, iar Statele Unite nu văd niciun motiv pentru a-şi ajusta propria postură nucleară, a declarat vineri secretarul american de stat, Antony Blinken, potrivit Reuters.

Comentariile sale au fost făcute după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia ar putea „teoretic” să folosească arme nucleare dacă există o ameninţare la adresa integrităţii sale teritoriale sau a existenţei sale ca stat, dar că deocamdată nu este cazul.

Putin a anunţat vineri, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, că primele arme nucleare tactice pe care Rusia le va depozita în Belarus au sosit la destinaţie, iar acest proces urmează să se desfăşoare în continuare pe parcursul verii.

Vorbind despre Ucraina, liderul rus a menţionat că există „pericolul serios de a atrage şi mai mult NATO în acest conflict militar” prin faptul că aliaţii furnizează armament Kievului.

Armata rusă ar putea „distruge orice clădire din centrul Kievului”, a punctat Putin. „Dar noi nu o facem”, a adăugat el, afirmând că atacurile recente de la Moscova şi din regiunea Belgorod sunt o „încercare de a provoca Moscova la acţiuni serioase şi puternice”.

Ca răspuns la presupusa mutare a armelor nucleare tactice ruseşti, Casa Albă a transmis miercuri că nu există niciun indiciu că Moscova se pregăteşte să le folosească.

Atacurile aeriene rusești și barajele de artilerie sunt în prezent principalele probleme cu care se confruntă forțele ucrainene, în timp ce acestea continuă să avanseze în sudul și estul Ucrainei, a declarat vineri pentru CNN un ofițer militar de rang înalt apropiat de linia frontului.

„Aviația lor funcționează în valuri, așa cum a fost în Vietnam, Afganistan. În mod continuu, toată ziua, ei lucrează fie cu elicoptere, fie cu avioane, și lucrează toată ziua”, a declarat vineri un comandant adjunct de batalion din cadrul Brigăzii de apărare teritorială separată, care s-a identificat cu indicativul „Spas”. „Este greu să avansezi în felul acesta”, a spus el.

„În general, sprijinul aviației (ucrainene) lipsește cu desăvârșire”, a mai afirmat el, adăugând că artileria rusă le-a îngreunat și mai mult înaintarea.

În ciuda provocărilor, Spas spune că forțele ucrainene găsesc modalități de a se depăși aceste probleme.

„Recuperăm teritoriu, nu le permitem să lovească coloanele (de vehicule, n.r.)”, a spus el. „Venim în grupuri mici. Folosim toate tacticile pe care le putem folosi. Avem experiență”, a adăugat Spas.

„Înaintăm, scoatem inamicul de pe poziții, nu atât de repede pe cât ne-am dori, dar avansăm. Pe alocuri, inamicul intră deja în panică, trimițând rezerve aici”, a adăugat comandantul.

Secretarul generaj adjunct al NATO, Mircea Geoană, a precizat vineri, întrebat despre declaraţia de vineri a ministrului german al Apărării potrivit căreia alianța ar putea înlătura unele obstacole din calea aderării Ucrainei la NATO, că aliaţii din Est insistă să fie un calendar precis pentru aderarea Ucrainei, iar alţi aliaţi propun un mecanism de apropiere de această organizație, în termenii practici, scrie news.ro.

El a adus în discuţie şi elementele propuse de către secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, miniştrilor de externe din NATO de a elimina dintre procedurile folosite anterior în etapele de extindere a alianței care au fost aplicat Finlandei şi Suediei.

„Suntem încrezători că vom veni cu sprijin coerent şi consistent. Locul Ucrainei este în familia democraţiilor euro-atlantice, aşa cum locul Republicii Moldova şi al Georgiei este în familia europeană sau euro-atlantică, după ce decid aceste ţări. Vreau să fim cu toţii foarte încrezători că vom continua să susţinem Ucraina, pentru că susţinându-i pe ucraineni ne susţinem propriile noastre interese”, a afirmat Mircea Geoană.

Negocierile de pace vor fi posibile doar după ce trupele ruse se vor retrage din Ucraina, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Sky News.

Liderul ucrainean a făcut aceste comentarii după ce s-a întâlnit cu liderii africani la Kiev, anterior în cursul zilei de vineri.

Delegația de lideri africani se află într-o misiune de pace în Ucraina și urmează să se deplaseze sâmbătă în Rusia.

În timpul vizitei lor, Kievul fost ținta unei rafale de rachete, despre care Ucraina a spus că acesta a fost modul Rusiei de a-i saluta.

De asemenea, Zelenski i-a invitat pe liderii africani să participe la un summit global pentru pace în cursul acestui an.

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat că țările africane sunt pregătite să participe în continuare la negocierea unui acord de pace în Ucraina, în timp ce președintele din Comore, Azali Assoumani, a declarat că un asemenea pact trebuie să treacă prin Carta Națiunilor Unite.

Kievul afirmă că cel puțin 23 de persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc asupra orașului Herson

Peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui bombardament „masiv” de artilerie împotriva orașului Herson din sudul țării, au anunțat vineri oficialii ucraineni, potrivit CNN.

Andrii Yermak, șeful Biroului președintelui Ucrainei, a afirmat că bombardamentele au lovit trei părți diferite ale orașului, avariind o unitate medicală și o grădiniță.

Oficialul a precizat că trei copii se numără printre cele 23 de persoane rănite, iar alte trei au fost grav rănite.

Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului Herson, a postat o înregistrare video din unul dintre locurile lovite de bombardament, oferind informații despre starea răniților și despre distrugerile din zonă.

Ucraina nu va fi invitată în timpul Summitului de la Vilnius din 11-12 iulie să adere la NATO, dar Alianţa doreşte să organizeze cu această ocazie prima reuniune a noului Consiliu NATO-Ucraina cu preşedintele Volodimir Zelenski, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP.

„Lucrăm la crearea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, în cadrul căruia Ucraina va fi pe picior de egalitate cu aliaţii NATO”, a declarat Stoltenberg la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării din ţările membre, la Bruxelles.

„Ambiţia noastră este de a ţine o primă reuniune a noului Consiliu la Vilnius, cu preşedintele Zelenski”, a precizat el.

„Ucraina va deveni membră a NATO la un moment dat. Dar ea nu va primi invitaţia la Vilnius”, a avertizat el. Invitaţia este prima etapă a procesului de aderare la NATO.

Mai multe informații: Stoltenberg anunță că Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO la Summitul din Lituania. „Va deveni membră la un moment dat, dar nu la Vilnius”

Armata ucraineană afirmă că au avut loc lupte foarte grele de-a lungul frontului de sud, iar unitățile ucrainene de rachete și artilerie au efectuat aproape 1.500 de misiuni numai în ultima zi, relatează CNN.

Bătăliile au inclus, de asemenea, 36 de angajamente de luptă și 578 de atacuri de bombardament în ultimele 24 de ore, potrivit generalului de brigadă Oleksandr Tarnavskyi, un comandant ucrainean din sud. Comandantul nu a precizat unde, de-a lungul liniilor de front, au avut loc luptele.

Tarnavskyi susține că Rusia a suferit sute de pierderi în recentele lupte. CNN menționează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile privind evoluția de pe câmpul de luptă.

Ucraina a întâmpinat o opoziție puternică din partea Rusiei în primele faze ale contraofensivei sale.

„Forțele de ocupație ruse din sudul Ucrainei opun o rezistență acerbă, uneori scoțând rezerve din a doua linie de apărare”, a anunțat centrul de presă al forțelor lui Tarnavskyi.

Unitățile ucrainene își consolidează avansurile în jurul orașelor sudice Melitopol, Berdiansk și Mariupol, cele trei ținte principale ale lor în ofensiva din sud, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Valerii Shershen. Dar el a estimat că progresele Ucrainei în regiune s-au limitat la distanțe mici, de un kilometru sau mai puțin.

„Inamicul a construit fortificații inginerești, ceea ce ne complică înaintarea, iar fiecare metru este greu de câștigat”, a declarat Shershen.

În estul Ucrainei: Shershen a precizat că, înspre nord de Melitopol, Berdiansk și Mariupol, unitățile ucrainene apără orașul Avdiivka, aflat pe linia frontului, în regiunea estică Donețk, oraș pe care forțele ruse încearcă să-l încercuiască de luni de zile.

Centrul Media Militar ucrainean spune că forțele Kievului au avut un succes limitat în alte părți din regiunea Donețk și nu cedează teren. Trupele ucrainene au făcut unele progrese în jurul orașului disputat Vuhledar și al orașului Bahmut, al cărui control cele două părți și-l dispută de mult timp, au declarat oficialii ucraineni.

Generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ucrainene, a fost optimist vineri cu privire la progresele înregistrate de trupele sale în afara Bahmutului. El a declarat că forțele regulate ruse, care au înlocuit acum în oraș grupul paramilitar Wagner, nu au opus același nivel de luptă.

Ce spune Rusia: La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că Ucraina „a continuat să sufere pierderi semnificative în timpul încercărilor nereușite” de a avansa în Donețk și de-a lungul liniilor de front din sud.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că forțele Moscovei au respins cinci atacuri de-a lungul graniței Donețk-Zaporizhzhia, în sud-estul Ucrainei. Ministerul mai susține că Ucraina a suferit pierderi grele în timpul luptelor.

De asemenea, Moscova a susținut că forțele ruse au provocat pierderi grele în alte părți de-a lungul liniei frontului, inclusiv în apropierea orașului Donețk. Bloggerii militari ruși au raportat o situație „tensionată” în jurul Pervomaiske, o așezare aflată la vest de oraș, care s-a aflat sub controlul separatiștilor susținuți de Rusia încă din 2014.

Președintele rus Vladimir Putin a reluat vineri afirmațiile ministerului, spunând la forumul economic din Sankt Petersburg că Ucraina pierde multe echipamente și nu va avea „nicio șansă” împotriva Rusiei. Putin a susținut că Ucraina va depinde în curând în totalitate de echipamentele furnizate de țările occidentale, afirmând că trupele sale au distrus zeci de tancuri ucrainene și chiar mai multe vehicule blindate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri statele NATO să nu furnizeze Ucrainei avioane de vânătoare F-16, menţionând că Rusia va trebui să examineze modalităţile de eliminare a acestor avioane, inclusiv în situaţia în care ele ar porni în misiuni de luptă în Ucraina de la baze aeriene situate în state din vecinătatea acestei ţări, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

„Dacă (avioanele F-16) vor fi desfăşurate la baze aeriene din afara frontierelor Ucrainei, dar sunt folosite în acţiuni armate în interior, va trebuie să ne gândim unde şi cum să eliminăm echipamentele folosite împotriva noastră”, a spus Putin în timpul Forumului Economic de la Sankt Petersburg.

El a susţinut că, de îndată ce vor ajunge în Ucraina, avioanele americane F-16 „vor arde” la fel ca tancurile germane Leopard, făcând referire la tancurile de acest tip distruse în contraofensiva lansată săptămâna trecută de armata ucraineană. „Tancurile ard. Mai ales Leopard (…) La fel se va întâmpla cu F-16”, crede Putin.

Mai multe informații: Rusia ar putea ataca avioanele F-16 inclusiv în baze din afara Ucrainei, avertizează Vladimir Putin. „Vor arde la fel ca tancurile Leopard”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că liderul ucrainean Volodimir Zelenski, care are origini evreiești, este o „rușine pentru poporul evreu”, informează AFP, preluată de The Moscow Times.

„Am o mulțime de prieteni evrei”, a afirmat Putin la forumul economic internațional anual de la Sankt Petersburg. „Și ei spun că Zelenski nu este evreu, că este o rușine pentru poporul evreu”, a adăugat liderul de la Kremlin. „Nu glumesc”, a continuat el.

Liderul rus a mai spus că contraofensiva Ucrainei va eșua, deoarece trupele Kievului au încercat să avanseze în mai multe direcții, inclusiv în regiunea sud-estică Zaporojie.

„Cred că forțele armate ale Ucrainei nu au nicio șansă aici, precum și în alte direcții – nu am nicio îndoială în această privință”, a declarat Putin.

Mai multe informații: Vladimir Putin afirmă că Zelenski este o „rușine pentru poporul evreu” și că ofensiva Kievului va eșua: „Forțele armate ale Ucrainei nu au nicio șansă”

SUA se concentrează pe furnizarea de asistență de securitate Ucrainei pentru ca aceasta să poată câștiga pe câmpul de luptă, a declarat vineri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles, potrivit Al Jazeera.

Întrebat dacă SUA vor oferi Ucrainei un model de securitate similar cu cel al Israelului – care ar oferi Kievului garanții pentru suveranitatea sa, arme și tehnologie avansată de apărare – Austin le-a spus reporterilor: „Ceea ce rămâne în continuare în centrul atenției mele este să mă asigur că oferim Ucrainei asistența de securitate de care are nevoie pentru a avea succes în această luptă”.

„Este foarte important ca noi și partenerii noștri (…) să rămânem concentrați pe acest lucru. Vom avea o relație bilaterală cu Ucraina în continuare, așa cum vă imaginați. Sunt oameni care vor pune la punct aceste tipuri de aranjamente”, a mai spus șeful Pentagonului.

„Dar concentrarea mea rămâne să mă asigur că facem rost de tipurile potrivite de asistență de securitate pentru ca ei (ucrainenii, n.r.) să poată avea succes. Și cred că acesta este un moment cu adevărat critic pe câmpul de luptă”, a punctat Austin.

În cadrul sesiunii plenare a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri că există un „pericol serios” ca alianța militară NATO să fie atrasă și mai mult în conflictul din Ucraina, relatează Al Jazeera.

El a mai spus că armata rusă ar putea distruge părți din centrul Kievului, dar că a ales să nu o facă, iar atacurile asupra regiunilor de frontieră sunt încercări de a distrage atenția forțelor Moscovei de pe alte fronturi.

Vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a revenit vineri la propaganda cazonă, dând vina pe Ucraina pentru declanșarea invaziei ruse, relatează Sky News.

Deși a anexat Crimeea în 2014 și a sprijinit forțele separatiste proruse din Donețk, Putin a încadrat atacul asupra Ucrainei ca fiind în afara controlului său.

„Războiul din Ucraina a fost început de regimul ucrainean cu sprijinul sponsorilor lor occidentali în 2014”, a declarat liderul de la Kremlin.

„Atunci au început bombardamentele în Donbas – acesta este război”, a adăugat Putin.

El a continuat, precizând: „Am fost nevoit să folosesc forțele armate ca răspuns la cererea Donețkului, pentru a opri această operațiune armată (a Kievului)”.

Putin a mai afirmat vineri că țările occidentale continuă cu „toate eforturile lor maxime pentru a se asigura că există o înfrângere tactică a Rusiei pe teren”.

Liderul rus a mai susținut că Ucraina nu a înregistrat niciun succes pe câmpul de luptă și nu are „nicio îndoială” că vor fi distruse mai multe echipamente militare occidentale în această țară.

Primele arme nucleare tactice care vor fi depozitate în Belarus au sosit, a declarat vineri președintele rus Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, potrivit CNN.

Afirmațiile sale au fost făcute după ce agenția de presă rusă de stat TASS a relatat vineri dimineață că principala autoritate de investigație a țării a deschis un birou în Belarus în legătură cu o livrare de arme nucleare tactice.

Belarusul, care se află la vest de Rusia și la nord de Ucrainei, se numără printre cei mai apropiați aliați ai Moscovei. A ajutat Rusia să lanseze invazia inițială din Ucraina, în februarie 2022, permițând trupelor Kremlinului să intre în Ucraina dinspre nord.

Folosirea armelor nucleare de către Rusia, este „teoretic posibilă dacă există o amenințare la adresa existenței Federației Ruse”, a adăugat Putin vineri.

Ca răspuns la presupusa mișcare a armelor nucleare tactice rusești, Casa Albă a precizat miercuri că nu există niciun indiciu că Moscova se pregătește să folosească o armă nucleară. De asemenea, oficialii americani nu au văzut nicio mișcare de arme nucleare în Rusia care să indice că acestea se îndreaptă spre Belarus.

„Nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta propria postură nucleară și nici indicii că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din cadrul Casei Albe.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ținut vineri un discurs major la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, în care a prezentat în termeni pozitivi situaţia economiei ţării sale, informează Reuters.

În sesiunea plenară, liderul de la Kremlin a afirmat că bugetul Rusiei este în general echilibrat, însă cheltuielile pentru apărare au fost mai mari, cu scopul de a întări securitatea.

Potrivit lui Putin, „tendinţele macroeconomice pozitive se accelerează şi se consolidează”. „Am menţinut o politică bugetară şi monetară responsabilă, echilibrată. Combinaţia eficientă a acestora a făcut posibilă atingerea unor niveluri minime ale şomajului şi inflaţiei; aceasta este acum mai scăzută în Rusia decât în multe ţări occidentale, atât din zona euro, cât şi din alte regiuni. Şomaj 3,3%. Nu a fost niciodată atât de mic în toată istoria noastră”, a mai susţinut preşedintele rus.

Mai multe informații: Vladimir Putin, elogii la adresa economiei ruse la Forumul de la Sankt Petersburg: Șomajul nu a fost niciodată atât de mic în toată istoria noastră

Preşedintele american Joe Biden i-a solicitat săptămâna aceasta secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, să rămână la șefia Alianței Bord-Atlantice pentru încă un an, relatează vineri presa norvegienă, potrivit agenției France Presse.

Cele 31 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice caută de mai multă vreme un succesor, însă deocamdată nu au ajuns la un consens asupra vreunui candidat.

Conform radioteleviziunii publice norvegiene NRK şi cotidianului Dagens Naeringsliv (DN), care citează surse anonime, Jens Stoltenberg ar urma să rămână în funcţie până la Summitul de la Washington din 2024, care va marca 75 de ani de la fondarea alianței militare conduse de SUA.

Mai multe informații: Joe Biden i-a cerut lui Jens Stoltenberg să rămână încă un an la conducerea NATO, scrie presa norvegiană

Trupele ruse au bombardat zonele rezidențiale din Herson, a anunțat vineri parchetul din regiunea Herson într-o postare pe Telegram. Potrivit informațiilor preliminare, șase locuitori au fost răniți, potrivit Kyiv Independent.

Potrivit anchetei, o clădire cu mai multe etaje, spitale, școli, vehicule și linii electrice au fost avariate.

Cu o zi înainte, pe 15 iunie, forțele ruse au lovit regiunea Herson de 54 de ori folosind artilerie, mortiere, drone, aviație, și rachete. Atacurile au ucis două persoane în regiune și au rănit încă două.

Hersonul și alte așezări de pe malul de vest al râului Nipru au fost bombardate continuu de Rusia de când au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Șase persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în regiunea Kiev în urma atacului cu rachete declanșat vineri de Rusia, potrivit autorităților ucrainene.

Administrația militară a regiunii Kiev a declarat că trei case private au fost distruse și că 13 au nevoie de reparații majore.

Pagubele au fost înregistrate după ce resturile rachetele au căzut în urma doborârii lor de către sistemele de apărare aeriane ale Ucrainei, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei.

Germania va livra „imediat” alte 64 de rachete sol-aer Patriot la Kiev, alăturându-se mai multor aliați NATO care furnizează noi echipamente pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a anunțat livrările de rachete vineri, în a doua zi a reuniunii NATO de la Bruxelles.

Luna trecută, Germania a anunțat un pachet de ajutor în valoare de aproape 3 miliarde de dolari pentru a consolida apărarea țării, marcând cel mai mare angajament al Berlinului în ceea ce privește ajutorul militar de la începutul războiului.

Pistorius a spus că decizia este „un semn foarte important pentru a sprijini eforturile de succes ale forțelor armate ucrainene de a asigura apărarea aeriană, mai ales acum în această fază specială a războiului”.

Patru persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în regiunea Kiev în urma unui atac cu rachete care a avut loc vineri, potrivit autorităților ucrainene.

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a declarat că resturi au căzut după doborârarea rachetelor, iar trei clădiri rezidențiale au fost distruse și 15 au fost avariate.

Parchetul General al Ucrainei a declarat anterior într-o declarație că o femeie de 82 de ani a fost rănită împreună cu șoferul mașinii în care se afla.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele sale au respins numeroase încercări de contraatac ale armatei ucrainene în diferite locații din prima linie în ultimele 24 de ore, provocând pierderi grele forțelor de la Kiev.

Ucraina spune că forțele sale au recucerit cel puțin șapte sate și 100 de km pătrați în primele etape ale unei contraofensive despre care speră că va câștiga un impuls mai mare pe măsură ce angajează mai mulți soldați, relatează Reuters.

În actualizarea sa zilnică despre situația de pe front, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că a provocat pierderi semnificative trupelor ucrainene în timpul a ceea ce a descris drept operațiuni de contraofensivă ucrainene nereușite în Donețk.

Acesta a spus că Rusia a folosit trupe terestre, lovituri aeriene și artilerie pentru a respinge trupele ucrainene și că în ultimele 24 de ore în diferite locații a ucis aproximativ 500 de soldați ucraineni și a distrus cinci tancuri.

Multe vehicule blindate și alte articole din echipamentele militare ucrainene au fost, de asemenea, distruse, anunță Moscova.

Două persoane au fost rănite în regiunea Kiev în urma atacului cu rachete de vineri, a anunțat Procuratura Generală a Ucrainei într-un comunicat.

„Conform investigației, forțele armate ale țării agresoare au lansat un alt atac cu rachete asupra regiunii Kiev”, se arată în comunicat. „O femeie în vârstă de 82 de ani a fost rănită. Și șoferul unui autoturism care se deplasa pe șosea a fost rănit”, se arată în comunicat.

Clădiri de locuințe și un magazin au fost avariate într-un cartier, mai precizează procurorii.

Ucraina a declarat că informațiile preliminare arată că a doborât 12 rachete rusești, inclusiv șase Kinjal hipersonice, într-un atac aerian combinat.

Nu au fost raportate victime în urma „atacului aerian masiv, combinat” asupra capitalei Ucrainei, Kiev, a anunțat vineri administrația militară a orașului.

Cu toate acestea, șeful poliției din regiunea Kiev, Andri Nebitov, a declarat că unele case private dintr-un district au fost avariate în urma atacului cu rachete. Un incendiu a izbucnit și „sunt răniți”, a precizat Nebitov, fără a preciza câți.

„Inamicul a folosit simultan rachete balistice, de croazieră și drone”, a declarat administrația militară a orașului Kiev pe Telegram, adăugând că, conform informațiilor preliminare, forțele și mijloacele de apărare aeriană au distrus cu succes toate țintele.

Acesta a avertizat „există o probabilitate mare de atacuri repetate cu rachete în viitorul apropiat”.

„Prin urmare, nu ignorați alarmele raidurilor aeriene”, a spus Serhii Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.

12 rachete și două drone au fost doborâte în cel mai recent atac rusesc asupra Kievului, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene într-o postare pe Telegram.

Informațiile preliminare arată că șase rachete balistice aeriene Kinjal și șase rachete de croazieră Kalibr au fost distruse.

Alerta de raid aerian s-a încheiat acum pentru orașul Kiev, regiunea mai largă Kiev, regiunile de vest și unele regiuni centrale ale Ucrainei.

Ce sunt rachetele Kinzhal?: Kinzhal, sau Kh-47, sunt rachete balistice lansate aerian cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri (1.250 de mile).

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a sosit vineri în Ucraina, ca parte a unei misiuni de pace africane, a anunțat președinția sud-africană pe Twitter.

Ramaphosa urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar apoi va călători în Rusia pentru discuții cu Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, sâmbătă.

Alături de președintele Senegalului, Macky Sall, Ramaphosa conduce o delegație care include lideri din Zambia și Comore și prim-ministrul Egiptului.

Misiunea de pace ar putea propune o serie de „măsuri de consolidare a încrederii” în timpul eforturilor inițiale de mediere între Rusia și Ucraina, potrivit unui proiect de document-cadru văzut de Reuters.

Documentul precizează că obiectivul misiunii este „de a promova importanța păcii și de a încuraja părțile să convină asupra unui proces de negocieri condus de diplomație”.

Aceste măsuri ar putea include retragerea trupelor ruse, îndepărtarea armelor nucleare tactice din Belarus, suspendarea punerii în aplicare a unui mandat de arestare penal internațional care îl vizează pe Putin și reducerea sancțiunilor.

Mai multe explozii au fost auzite în capitala Kievului, transmit corespondenții Suspilne, televiziunea de stat a Ucrainei.

Autoritățile locale din Kiev au transmis că apărarea aeriană lucrează în acest moment pentru a elimina amenințările. „Explozie în capitală. În districtul Podilsky. Rachete încă zboară spre Kiev”, a transmis primarul Vitali Klitschko pe Telegram.

Două rachete de la sistemele de apărare antirachetă de la Kiev au fost lansate cu câteva momente în urmă pentru a intercepta rachetele rusești care veneau din sud-estul orașului, potrivit The Guardian.

De asemenea, Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că ocupanții ruși au lansat rachete Kalibr de pe nave din Marea Neagră, iar o alertă aeriană a fost declarată în mare parte din țară.

Trupele ruse care distrug tancurile Leopard de fabricație germană și vehiculele blindate furnizate de SUA și folosite de Ucraina primesc bonusuri salariale, a anunțat vineri Ministerul Apărării de la Moscova.

Premiile fac parte dintr-o schemă de recompensă mai amplă prin care peste 10.000 de angajați ruși au primit bonusuri individuale de la începutul războiului, cu aproape 16 luni în urmă.

Pe baza rapoartelor comandanților ruși de teren, „în prezent se fac plăți către militarii forțelor armate ale Federației Ruse care, în timpul operațiunilor militare, au distrus tancuri Leopard, precum și vehicule blindate de luptă fabricate în SUA și alte țări NATO” , a declarat ministerul, potrivit Reuters.

Ministerul a spus că până la 31 mai, un total de 10.257 de personal de serviciu au fost recompensați pentru distrugerea a 16.001 articole de echipament militar ucrainean și occidental.

Armata ucraineană a anunțat vineri că forțele sale au obținut un „succes parțial” în mai multe direcții în timpul actualei sale contraofensive.

Andri Kovalov, purtătorul de cuvânt al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat, într-o declarație de presă transmisă de Centrul Media Militar, că armata continuă să desfășoare acțiuni atât defensive, cât și ofensive.

„Soldații noștri au un succes parțial. Nicio singură poziție nu a fost pierdută acolo unde se apără soldații ucraineni”, a susținut el.

În această declarație de presă, el revendica succese ucrainene în Novodanilivka și Robotine, la sud de Orikhiv în Zaporojie, și în Levadne-Staromaiorske, la granița regiunii cu Donețk. Majoritatea așezărilor sunt sate mici.

În apropiere de Vuhledar, în regiunea Doneţk, trupele ucrainene au reuşit să avanseze în unele zone, se arată în comunicat. Orașul s-a aflat în prima linie de când a început invazia Rusiei și a devenit un pivot al conflictului din estul Ucrainei.

„În cursul operațiunilor de asalt, aceștia se consolidează pe pozițiile obținute”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Declarația anunță, de asemenea, operațiuni ofensive reușite în zona de la est de Stupochki, în Donețk, unde „au fost împinse forțele de ocupație din pozițiile lor”.

Centrul Național de Rezistență al Ucrainei a declarat că minorii au fost luați din districtul Starobilsk din Luhansk, pe 8 iunie, și duși în două centre din districtul Prikuban din republica Karachay-Cerkess a Rusiei.

Potrivit Kievului, până acum, 19.393 de copii au fost transferați ilegal în Rusia din teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Un incendiu de proporții a izbucnit noaptea trecută în orașul rusesc Kursk în jurul orei locale 2.00, a relatat postul de știri Ukrainska Pravda, citând canalele rusești Telegram. Incendiul ar fi fost provocat de un atac cu drone asupra unui turn de comunicații din apropiere.

„A avut loc o explozie în regiunea Kursk. Potrivit datelor preliminare, o dronă a atacat un turn de comunicații din satul Krasnikovo, dar după ce l-a atins, a zburat în clădirea administrativă a întreprinderii Belpol”, a scris canalul rusesc de Telegram Baza.

Potrivit presei ruse, suprafața incendiului a ajuns la 1,5 mii de metri pătrați, după ce s-a extins la un depozit.

Autoritățile locale nu au raportat deocamdată victime.

Șeful agenției ONU pentru energie atomică, Rafael Grossi, a declarat joi că situația de la centrala nucleară Zaporojie, controlată de Rusia, este „gravă”, dar că nivelul apei de răcire este suficient, transmite The Guardian.

Rafael Grossi a vizitat centrala controlată de Rusia pe fondul îngrijorărilor legate de nivelul apei din bazinele de răcire după spargerea barajului de la Nova Kahovka.

„Ceea ce este esențial pentru siguranța acestei centrale este ca apa care este acum să rămână la acest nivel”, a transmis Grossi, într-o postare pe Twitter, din apropierea centralei.

„Cu apa care este aici, centrala poate fi menținută în siguranță pentru o perioadă de timp. Centrala va lucra pentru a reface apa, astfel încât funcțiile de siguranță să poată continua în mod normal”, a mai spus acesta.

Grossi a declarat că vizita sa, a treia pe care a efectuat-o la uzina din sudul Ucrainei de când forțele rusești au ocupat-o în primele zile ale invaziei, a adunat „o cantitate bună de informații pentru o evaluare”.

Forțele ruse au atacat joi șapte localități din regiunea Sumî, nord-estul, rănind trei adolescenți, dintre care unul a fost internat în spital, a anunțat Administrația Militară a regiunii, pe pagina de Facebook.

Potrivit administrației, localitățile de graniță Krasnopilska, Bilopilska, Hlukhivska, Esmanska, Sveska, Mykolaivska și Seredyno-Budska au fost atacate de Rusia de 21 de ori pe parcursul zilei. Au fost înregistrate peste 98 de explozii.

Comunitățile au fost vizate de mai multe arme diferite, inclusiv atacuri cu mortar, artilerie, lansatoare de grenade și lovituri aeriene, a spus administrația.

Asaltul lansat de forțele ucrainene va fi unul prelungit și obositor, se va întinde pe mai multe luni și va veni cu un preț ridicat, notează BBC Ucraina și Washington Post.

Trupele Moscovei sunt bine consolidate pe linia frontului și nimeni nu ar trebui să se aștepte ca apărarea lor să cedeze imediat în urma contraofensivei ucrainene, spun oficiali occidentali.

Până acum, avansul trupelor Kievului a fost unul lent, în condițiile în care „forțele ruse s-au descurcat în general bine pe liniile de apărare bine pregătite și s-au retras în spatele liniilor tactice”, spun surse citate de BBC.

Mai multe detalii: Primele evaluări occidentale ale contraofensivei ucrainene: „Unii au avut visuri îndrăznețe că rușii vor începe să fugă. Nu vom vedea asta aici”