Război în Ucraina, ziua 479 | „Epicentrul războiului s-a mutat în sud, spre orașele Mariupol și Berdiansk”

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în mod fals unei delegații de lideri africani aflați în vizită că drepturile internaționale sunt de partea sa și că Kievul este cel care a început un război împotriva Rusiei în 2014, potrivit The Kyiv independent.

Putin a declarat că logica Rusiei, sprijinirea zonelor de ocupație prin procură, despre care Moscova susține că sunt state separatiste independente, este „fără cusur din punctul de vedere al drepturilor internaționale și al Cartei ONU”.

De fapt, Rusia a încălcat dreptul internațional atunci când a invadat regiunile ucrainene Crimeea, Donețk și Luhansk în 2014 și a continuat cu o invazie mult mai mare a întregii țări în 2022.

Argumentul lui Putin, potrivit căruia Rusia avea dreptul să recunoască independența „regiunilor separatiste”, se bate cap în cap cu încercarea țării sale de a anexa aceste teritorii și de a le absorbi prin referendumuri false în toamna anului 2022.

De asemenea, Putin a susținut că răpirea forțată de către Rusia a copiilor ucraineni a fost legală.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, precum și al Mariei Lvova-Belova, oficialul rus care a supravegheat deportările forțate de copii ucraineni în Rusia, pentru aceste răpiri.

Potrivit bazei de date naționale ucrainene, aproximativ 19.500 de copii ucraineni au fost răpiți din teritoriile ocupate și trimiși în alte zone controlate de Rusia sau în Rusia din februarie 2022.

Delegația, formată din liderii Africii de Sud, Senegalului, Insulelor Comore, Zambiei și Egiptului, a vizitat Kievul la 16 iunie pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, după care s-a deplasat la Sankt Petersburg pentru a discuta despre încercarea statelor africane de a elabora un plan de pace între Ucraina și Rusia.

Mihail Podolyak, consilier al biroului lui Zelenski, a declarat că planul liderilor africani s-a axat în principal pe încercarea de a suspenda mandatul de arestare a lui Putin, ca semn de încredere.

Zelenski i-a criticat pe liderii africani pentru că s-au referit la invazia Ucrainei în termeni diminuați precum „criză” sau „conflict”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu pare să existe „nicio șansă” de prelungire a acordului care permite Ucrainei să exporte cereale în siguranță prin Marea Neagră, prin apele controlate de Rusia, potrivit CNN.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

„Este cu greu posibil să prezicem o decizie finală în acest caz, dar pot spune că, judecând de facto după status quo-ul pe care îl avem, acest acord nu are nicio șansă”, a declarat Peskov pentru agenția de presă rusă.

Acordul, negociat de Națiunile Unite și Turcia în iulie 2022, a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale pe mare pentru a contribui la soluționarea unei crize alimentare globale despre care ONU a spus că a fost exacerbată de cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

În luna mai, Moscova a acceptat cu reticență să prelungească acordul, cunoscut de diplomați sub numele de Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, până pe data de 17 iulie, cu condiția să primească ajutor și pentru propriile exporturi de alimente și îngrășăminte. Rusia spune că acest ajutor nu s-a materializat.

Forțele rusești au încercat să avanseze, sâmbătă, spre orașele Kupiansk, Lîman, Avdiivka, Marinka și Șahtarsk din estul și sud-estul Ucrainei, dar nu au reușit să câștige teren, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Armata ucraineană a raportat 22 de confruntări în aceste zone.

În ultimele 24 de ore, forțele rusești au lovit, de asemenea, teritoriile ucrainene cu 37 de atacuri aeriene și 19 atacuri cu lansatoare multiple de rachete.

Un atac a ucis o persoană și a rănit trei în regiunea Herson.

Între timp, forțele rusești rămân în defensivă în regiunile Zaporojie și Herson, anticipând contraofensiva ucraineană lansată recent.

Apărarea rusă este cea mai densă în regiunea Zaporojie, cu mai multe linii care se întind până în jos, spre Crimeea ocupată.

Aviația ucraineană, la rândul său, a efectuat nouă atacuri împotriva personalului rus și a unui sistem de apărare aeriană, potrivit raportului. Forțele de rachete și artilerie au distrus două depozite de muniții rusești și o unitate de artilerie.

Ministrul danez interimar al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat, sâmbătă, 17 iunie, că Danemarca ar putea dona avioane de luptă Ucrainei, dar numai dacă SUA vor da undă verde, a relatat presa daneză Radio4, potrivit The Kyiv Independent.

„Ucraina are nevoie de avioane. Mai mult ca oricând, dacă vor să câștige lupta. Acest lucru este valabil și pentru avioanele de luptă daneze F-16″, a spus Poulsen.

Danemarca ar avea 43 de avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, dintre care 30 în serviciu activ, dar flota este în curs de înlocuire cu mai modernele avioane F-35.

Poulsen a declarat pe 15 iunie pentru canalul TV2 că piloții ucraineni vor putea să se antreneze pe avioane de luptă F-16 pe teritoriul danez.

Poulsen a explicat că, în conformitate cu un plan comun cu Olanda, piloții ucraineni vor beneficia de pregătire la baza daneză Skrødstrup a Forțelor Aeriene din sudul Iutlandei, unde sunt amplasate avioanele F-16.

Danemarca și Olanda sunt membre ale așa-numitei „inițiative privind avioanele de luptă”, care vizează furnizarea de avioane militare occidentale avansate, precum și instruirea necesară, pentru armata ucraineană.

Ucraina a primit 14 avioane de vânătoare MiG-29 de la Polonia și 13 de la Slovacia, dar a făcut presiuni pentru avioane mai avansate.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat anterior că Ucraina are nevoie de cel puțin 48 de avioane de luptă F-16 pentru a elibera teritoriul de Rusia.

Președintele american Joe Biden a reiterat că este „total iresponsabil” ca Rusia să mute arme nucleare în interiorul NATO, potrivit The Guardian.

În timp ce pleca spre Philadelphia, el a declarat reporterilor: „Am comentat acest lucru de multe ori – este total iresponsabil”, a relatat Sky News.

Întrebat dacă va facilita aderarea Ucrainei la NATO, el a răspuns că nu va face acest lucru, având în vedere că Ucraina trebuie să respecte aceleași standarde pe care le respectă și celelalte țări.

Vladimir Putin le-a spus sâmbătă liderilor africani că Rusia salută abordarea echilibrată a acestora în ceea ce privește conflictul din Ucraina și că este deschisă la discuții, potrivit The Guardian.

„Suntem deschiși la un dialog constructiv cu toți cei care doresc pacea bazată pe principiile justiției și pe luarea în considerare a intereselor legitime ale părților”, a declarat Putin.

Liderii din Africa de Sud, Senegal, Egipt, Zambia, Uganda, Republica Congo și insulele Comore s-au întâlnit cu Putin la Palatul Konstantinovsky, din secolul al XVIII-lea, aflat în sediul guvernului, după ce au vizitat vineri Kievul.

Președintele Uniunii Comorelor, Azali Assoumani, l-a încurajat pe Putin să intre în negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Ucraina, relatează Reuters.

Forțele aeriene ale Rusiei au lovit satul Kozatske, din regiunea Herson, sâmbătă, 17 iunie, omorând o persoană și rănind trei, printre care o femeie de 35 de ani, un bărbat de 88 de ani și un băiat de 17 ani, a raportat administrația regională, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a bombardat neîncetat Herson și alte așezări de pe malul vestic al râului Nipru de când forțele ucrainene le-au eliberat în noiembrie 2022.

Distrugerea de către Rusia a barajului Kahovka, care a inundat zonele rezidențiale de pe ambele maluri ale râului, nu a dus la scăderea în vreun fel a intensității bombardamentelor.

Atunci când președintele american Joe Biden a fost întrebat dacă ar ușura barierele pentru aderarea Ucrainei la NATO, el a spus categoric „nu”, potrivit CNN.

„Nu. Pentru că trebuie să îndeplinească aceleași standarde. Așa că nu voi ușura acest lucru”, a declarat el reporterilor sâmbătă, înainte de plecarea sa la Philadelphia pentru primul său eveniment oficial de campanie prezidențială.

„Cred că au făcut tot ceea ce ține de demonstrarea capacității de coordonare militară, dar există o întreagă problemă: este sistemul lor sigur? Este necorupt? Respectă toate standardele pe care le respectă toată lumea, toate celelalte națiuni din NATO? Eu cred că da. Cred că poate. Dar nu se întâmplă automat”, a spus el.

CNN a relatat anterior că Biden și echipa sa se află în mijlocul unei conversații cu miză mare cu colegii din NATO cu privire la modul și momentul în care Ucraina ar putea adera – o dezbatere care ar putea expune tensiuni în cadrul alianței înainte de un summit cheie care va avea loc luna viitoare la Vilnius, Lituania.

Kremlinul susține dialogul cu cancelarul german Olaf Scholz și cu liderul francez Emmanuel Macron, dar nu a primit încă nicio propunere pentru o conversație, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, potrivit CNN.

„Atât Scholz, cât și Macron au declarat importanța continuării dialogului cu Rusia, iar noi susținem acest punct de vedere, dar până acum nu au fost primite propuneri specifice. Președintele a declarat ieri că rămâne deschis la comunicare”, a declarat Peskov în timpul unei convorbiri cu reporterii.

Săptămâna trecută, Scholz a declarat că intenționează să vorbească cu Putin „în viitorul apropiat”.

Investigația NYT din 17 iunie a indicat că o încărcătură explozivă aflată într-un pasaj care trece prin baza de beton a barajului a detonat și a distrus structura pe 6 iunie. Kremlinul cunoștea punctul slab al barajului, deoarece acesta a fost construit în perioada sovietică, se arată în investigație.

Potrivit anchetei, dovezile „sugerează în mod clar că barajul a fost paralizat de o explozie declanșată de partea care îl controlează: Rusia”.

Igor Strelets, un inginer care a fost șef adjunct al resurselor de apă pentru râul Nipru din 2005 până în 2018, citat de ziar, a declarat „că o explozie în interiorul galeriei a distrus o parte din structura de beton și că alte secțiuni au fost apoi smulse de forța apei”.

Fundația barajului a fost construită pentru a rezista la aproape orice fel de atac extern, excluzând responsabilitatea Ucrainei în acest caz.

Dovezile arată că Rusia a distrus pe 6 iunie barajul centralei hidroelectrice Kahovka ocupate din regiunea Herson, provocând inundații masive în sudul Ucrainei și declanșând o criză umanitară și de mediu de amploare.

Apele au cuprins rapid orașele situate de-a lungul râului Nipru, scufundând total sau parțial peste 40 de localități din regiunile Herson și Nikolaev.

Potrivit autorităților ucrainene, forțele rusești au aruncat în aer barajul pentru a împiedica contraofensiva Ucrainei, în timp ce Moscova a pus breșa pe seama tirurilor de artilerie ucrainene, fără a furniza dovezi.

Ca urmare a inundațiilor, mii de persoane au fost evacuate din casele lor, iar până la un milion de oameni s-ar putea confrunta cu lipsa apei, au declarat autoritățile ucrainene.

Guvernatorul regiunii Briansk, care se învecinează cu Ucraina, a afirmat sâmbătă că sistemele rusești de apărare aeriană au interceptat în cursul nopții un atac cu drone ucrainene asupra unei stații de pompare a petrolului din conducta Druzhba, notează CNN.

Trei drone au fost doborâte în atacul de lângă Novozybkov, a declarat Aleksandr Bogomaz pe Telegram.

Nu au fost înregistrate pagube la infrastructură, potrivit presei ruse.

Regiunea de frontieră a mai cunoscut atacuri anterioare puse pe seama Kievului.

La sfârșitul lunii mai, presa de stat rusă a raportat un atac cu drone în Briansk. La începutul lunii mai, au existat rapoarte neconfirmate potrivit cărora patru avioane ale Rusiei au fost doborâte în interiorul regiunii.

Este de așteptat ca Jens Stoltenberg să fie rugat să rămână în funcția de secretar general al NATO pentru încă un an, potrivit unei surse familiare cu discuțiile, notează The Guardian.

Mandatul lui Stoltenberg a fost deja prelungit de trei ori și urmează să se retragă în septembrie, după nouă ani în funcția de secretar general al alianței militare.

Norvegianul are un sprijin larg în rândul alianței și continuă să fie un lider eficient, a declarat pentru Reuters sursa, care a solicitat anonimatul.

Administrația (Biden) se apropie de ideea ca Stoltenberg să rămână încă un an. Nu pare să existe în acest moment un consens în cadrul alianței cu privire la înlocuirea sa.

Șansele ca Stoltenberg să fie rugat să își prelungească mandatul pentru a patra oară cresc pe măsură ce summitul de la Vilnius se apropie, aliații temându-se de o demonstrație de dezunire în timp ce NATO continuă să răspundă la războiul Rusiei din Ucraina.

Stoltenberg a declarat în februarie că nu dorește o nouă prelungire a mandatului său, dar a refuzat să spună ce ar face dacă membrii NATO i-ar cere să rămână în funcție.

Ucraina are nevoie de mai multe arme de precizie cu o rază de acțiune de 200 de kilometri pentru a-și „consolida” ofensiva, potrivit unui ministru adjunct al apărării, notează CNN.

„Ucraina preia inițiativa”, dar, pentru a învinge Rusia, are nevoie de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, a declarat Volodimir Havrilov într-o înregistrare video postată pe Telegram a Ministerului ucrainean al Apărării.

„Toate planurile noastre militare sunt puse în aplicare în conformitate cu evaluările. Principalul lucru în războiul modern este conștientizarea situației pentru a cunoaște poziția inamicului și pentru a putea lansa lovituri de precizie pe distanțe lungi. Adică, să avem arme capabile să lovească inamicul la o distanță de până la 200 de kilometri”, a spus el.

El a adăugat că Ucraina urmează să primească avioane care o vor apăra în primul rând de rachetele rusești.

„A trecut mai mult de un an de război și suntem încrezători că îi vom învinge pe invadatorii ruși, împreună cu partenerii noștri care ne oferă tot ceea ce avem nevoie”, a spus el.

Delegația liderilor africani care a venit la Kiev pe 16 iunie pentru a prezenta un plan de pace a fost interesată mai ales de suspendarea mandatului de arestare a dictatorului rus Vladimir Putin, a declarat Mihail Podolyak, consilier al Biroului prezidențial al Ucrainei, notează The Kyiv Independent.

„Există un punct care îi îngrijorează și pentru care, cred, au venit”, a declarat el la 17 iunie.

„Încrederea vine în pași mici: Și haideți ca unul dintre puncte să fie încetarea mandatului de arestare emis de CPI împotriva lui Putin, iar acest lucru va simboliza o astfel de încredere, iar apoi vom trece la următoarele puncte”, și-a amintit el că au spus.

Pe 17 martie, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru Putin și Maria Lvova-Belova, oficialul rus care ar fi supravegheat deportările forțate de copii ucraineni în Rusia, ceea ce înseamnă că Putin și Lvova-Belova pot fi acum arestați în țările care au ratificat Statutul de la Roma.

Podolyak a mai spus că singurul plan real pentru a pune capăt războiului este planul de pace în 10 puncte al Ucrainei, pe care Zelenski l-a prezentat la o reuniune la summitul G20 din noiembrie 2022.

Planul de pace include retragerea imediată a trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean, înființarea unui tribunal rus pentru crime de război, eliberarea tuturor prizonierilor și a persoanelor relocate cu forța și prevenirea ecocidului.

Oleg Sinegubov, șeful Administrației Militare Regionale Harkov, a transmis, sâmbătă, pe  Telegram, că în satul Guryiv Kozachok din regiunea Harkov, o rachetă ghidată rusă a lovit o mașină civilă în care se aflau patru persoane.

Rușii au tras asupra satului Guryiv Kozachok, din raionul Bogodukhiv. O rachetă ghidată antitanc a rușilor a lovit o mașină civilă care se deplasa în direcția localității. Potrivit datelor preliminare, în mașină se aflau 4 persoane care au murit pe loc”, a notat Oleg Sinegubov.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a informat, sâmbătă, pe Telegram, că  în urma distrugerii barajului Nova Kahovka, 28 de localități rămân inundate.

„Sâmbătă, 17 iunie, se observă o scădere treptată a nivelului apei pe fluviul Nipru în apropierea postului Herson, unde se află la cota de 1,09 metri. 11 localități (1.509 case) pe malul drept al râului Nipru rămân sub ape, precum și 17 așezări în teritoriul ocupat temporar”, se arată în mesaj.

În total, 2.782 de persoane au fost evacuate în regiunea Herson. Au fost salvate 716 persoane, dintre care 30 de copii și 40 de persoane cu probleme locomotorii. 

De asemenea, potrivit autorităților ucrainene, fost acordată asistență psihologică pentru 401 persoane.

Potrivit rapoartelor militare ucrainene, forțele ruse au atacat, în ultima zi, zece regiuni din Ucraina.

Este vorba despre regiunile Kiev, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Mikolaiv și Herson.

Ministerul britanic al Apărării transmite, în cea mai recentă actualizare a informațiilor de pe frontul ucrainean, că Rusia și-a consolidat forța de elicoptere de atac în sudul Ucrainei de la începutul contraofensivei, potrivit The Guardian.

Imaginile din satelit analizate de serviciile britanice arată că peste 20 de elicoptere rusești suplimentare au fost dislocate pe aeroportul Berdiansk, la aproximativ 100 km în spatele liniei de front

„Este probabil ca Rusia să fi câștigat un avantaj temporar în sudul Ucrainei, în special cu elicopterele de atac care folosesc rachete cu rază mai lungă de acțiune împotriva țintelor terestre”, precizează britanicii.

Ucraina are nevoie de armament cu o rază de acțiune de până la 200 de kilomtri, a declarat ministrul adjunct al Apărării Volodimir Gavrilov, potrivit Ukrinform.

„Ucraina preia inițiativa – Rusia se apără, dar pentru viitor avem nevoie de arme cu o rază de acțiune de până la 200 km”, a menționat Gavrilov.

„Toate planurile noastre militare sunt implementate conform estimărilor. Principalul lucru în războiul modern este să stăpânim situația pentru a cunoaște poziția inamicului, precum și pentru a putea lansa lovituri de înaltă precizie la distanțe mari. Adică , să aibă o armă capabilă să lovească inamicul la o rază de până la 200 km”, a spus oficialul.

El a adăugat, de asemenea, că Ucraina este pe cale să obțină avioane care să apere în primul rând cerul împotriva rachetelor balistice și a altor rachete rusești, pentru a proteja civilii și infrastructura civilă.

„A trecut mai mult de un an de război și suntem încrezători că vom învinge invadatorii ruși, împreună cu partenerii noștri care ne asigură tot ce avem nevoie”, a conchis Gavrilov.

Potrivit informațiilor autorităților ucrainene din Herson, ocupanții ruși au bombardat de 75 de ori așezările din regiunea Herson. S-au tras 314 obuze din artilerie, mortiere și au fost atacuri din drone.

Inamicul a tras 44 de obuze în Herson. Au fost afectate clădirile instituțiilor de învățământ, administrative și a unei instituții comerciale.

În urma bombardamentelor de vineri, 2 persoane au murit și 25 au fost rănite.

De asemenea, armata rusă a atacat cartierele rezidențiale din zonele populate din regiune, potrivit autorităților ucrainene.

În ziua de 16-17 iunie, armata ucraineană au ucis 670 de soldați ruși și a distrus 12 dintre tancurile lor și 23 de vehicule blindate.

Pierderile totale în luptă ale armatei ruse, potrivit bilanțului făcut de Kiev, de la declanșarea invaziei sunt de aproximativ 220.000 de soldați.

Epicentrul luptelor din Ucraina s-a mutat pe drumul spre Mariupol, unde ofensiva ucraineană împinge încet forțele ruse înapoi, cu tancuri britanice Challenger pregătite să intre în luptă, a declarat un ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Hana Maliar, pentru The Guardian.

Cele mai importante lupte nu mai sunt în jurul Bahmutului, oraș din regiunea estică Donețk, ci în sudul țării – mai exact în direcția celor două orașe de coastă Berdiansk și Mariupol, a precizat oficialul.

„Dacă în prima săptămână epicentrul a fost în est, acum vedem că luptele se mută spre sud și acum vedem că zonele cele mai active sunt Berdiansk și Mariupol”, a declarat Maliar.

„În est, inamicul a pornit toate forțele pentru a opri ofensiva noastră. Și ei își concentrează forțele acolo pentru a ne opri. În sud nu au prea mult succes”, a precizat Maliar.

Avansul spre orașul-port Mariupol, care a căzut în urmă cu aproximativ un an după lupte dure care au distrus mare parte din oraș, este încă lent, în pași treptați, frontul fiind împins înapoi cu aproximativ un kilometru, conform oficialului guvernamental citat.

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO nu au reușit vineri să ajungă la un acord asupra noilor planuri privind modul în care alianța ar răspunde unui atac din partea Rusiei, iar un diplomat a acuzat Turcia că le-a blocat, scrie Reuters.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că miniștrii au analizat planurile – primele de la sfârșitul Războiului Rece și impulsionate de invazia Rusiei în Ucraina – în cadrul unei reuniuni de două zile la Bruxelles și că se apropie de un acord asupra lor.

Însă un diplomat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a precizat că Turcia a blocat aprobarea din cauza termenilor folosiți pentru locațiile geografice, inclusiv în ceea ce privește Ciprul. Există încă o oportunitate de a găsi o soluție înainte de summitul NATO, care se va desfășura la mijlocul lunii iulie la Vilnius, a adăugat diplomatul citat de Reuters.

Mai multe informații: NATO nu a reușit să adopte primele planuri de după Războiul Rece de apărare în fața Rusiei. De ce s-ar fi opus Turcia

Cel puțin 150 de familii din regiunea inundată Herson au primit vineri provizii „vitale”, a anunțat UNICEF, potrivit Sky News.

Mai multe comunități din regiunea sudică au fost inundate săptămâna trecută, după ce barajul de la Nova Kahovka s-a prăbușit.

Voluntarii UNICEF din Ucraina au publicat o înregistrare video după ce au livrat ajutoarele către cele 150 de familii.

UNICEF joined a @UN_Ukraine humanitarian convoy today to deliver critical supplies such as food and water to hard-to-reach communities in Kherson severely affected by flooding from the #Kakhovka dam attack. @OCHA_Ukraine @WFP pic.twitter.com/2oDOYFIWOM

— UNICEF Ukraine (@UNICEF_UA) June 16, 2023

Președintele Vladimir Putin a proclamat vineri sfârșitul „neocolonialismului” în politica internațională și a lăudat strategia economică a Rusiei în urma ruperii legăturilor sale cu Occidentul, scrie Al Jazeera.

Vorbind la forumul economic anual de la Sankt Petersburg, Putin a declarat: „Sistemul neocolonial îngrozitor al relațiilor internaționale a încetat să mai existe, în timp ce ordinea globală multipolară se consolidează”.

Putin a denunțat în repetate rânduri dominația Statelor Unite în politica internațională și a încercat să prezinte ofensiva Moscovei în Ucraina drept o luptă împotriva Occidentului decadent.

Armata ucraineană a capturat între cinci și zece soldați ruși pe zi în Donbas și în regiunea Zaporojie, susține publicația Kyiv Post, preluată de Sky News.

De fapt, în decurs de o săptămână, au fost luați prizonieri peste 70 de militari ruși, conform publicației ucrainene.

După ce a analizat 31 de înregistrări video distribuite de Forțele Armate ale Ucrainei, publicația a constatat că majoritatea militarilor ruși aflați front pe s-au predat odată ce infanteria Kievului le-a atacat pozițiile.

Mai multe înregistrări video arată trupele ucrainene care i-au capturat pe ruși, ordonându-le să își scoată îmbrăcămintea exterioară și să se supună unei percheziții din cap până în picioare, după care prizonierilor de război le-au fost acoperiți ochii și legate mâinile cu bandă militară, a precizat publicația.

Urmărește-ne pe Google News