Război în Ucraina, ziua 48 | Zelenski: Noi gropi comune sunt găsite aproape zilnic. În Mariupol se vorbește despre 22.000 de morți

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, spune că ea și președintele Volodimir Zelenski locuiesc separat de mai bine de o lună, pentru a o proteja pe aceasta și pe copiii ei, relatează BBC News.

„Volodimir și echipa sa locuiesc, de fapt, în biroul președintelui. Din cauza pericolului, copiilor mei și mie ne-a fost interzis să stăm acolo. Așa că, timp de mai bine de o lună, comunicăm doar prin telefon”, a declarat prima doamnă a Ucrainei, în cadrul unui interviu acordat CNN prin e-mail.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Zelenska a spus că soțul ei a „arătat aceleași trăsături”, în conducerea pe care o asigură în timpul războiului, pe care le are și în postura de „tată minunat” .

„El nu s-a schimbat. Doar că mai mulți oameni l-au văzut prin ochii mei”, a spus aceasta.

Soția lui Zelenski a mărturisit că simte că „merge pe o sârmă întinsă” și că-și va „pierde echilibrul și noțiunea timpului” dacă se gândește la modul în care pășește pe aceasta.

Prima doamnă a Ucrainei a mai afirmat că războiul nu trebuie să devină „o obișnuință”, iar morții din Ucraina nu trebuie să se transforme în statistici.

„Nu vă obișnuiți cu durerea noastră!”, a adăugat Olena Zelenska.

Kyrylo Tymoshenko, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, a anunțat luni că Ucraina începe reconstrucția infrastructurii distruse de atacurile și bombardamentele rușilor în șapte regiuni, relatează publicația The Kyiv Independent, care citează administrația prezidențială ucraineană.

Pe această listă se află, potrivit lui Kyrylo Tymoshenko, regiunile Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Mikolaiv, Sumi, Harkov și Cernihiv, unde ostilitățile au încetat complet sau parțial.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Oficialul ucrainean a precizat că aproape 1.500 de orașe și sate au fost ocupate de Rusia în aceste regiuni. 168 de orașe și sate au fost deja curățate de mine.

Șeful administrației militare regionale Poltava, Dmytro Lunin, a anunțat, marți, că trupele ruse au bombardat de două ori, în cursul zilei, orașul Mirhorod, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

„Infrastructura din Mirhorod este din nou atacată de inamic. Două atacuri. Încercăm să verificăm dacă există victime și să evaluăm pagubele”, a scris Dmytro Lunin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Guvernul olandez a anunțat marți că, în total, 20 de iahturi aflate în propritate rusă nu mai pot părăsi Olanda, după ce oficialii vamali au plasat alte șase nave sub „supraveghere sporită”, ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei, relatează CNN.

În timp ce autoritățile investighează cui aparțin iahturile, acestea nu au voie să fie livrate, transferate sau exportate, a precizat Ministerul olandez de Finanțe, într-un comunicat de presă.

În cadrul investigațiilor lor, vameșii olandezi au confirmat că „s-a constatat că două iahturi au legătură cu o persoană aflată pe lista de sancțiuni a UE”.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Navele au voie, totuși, să participe la teste pe mare, într-o zonă definită. În timpul unui traseu, „Paza de Coastă și Vama au supravegheat iahtul, atât fizic, cât și electronic”, a explicat Ministerul olandez de Finanțe.

Din cele 20 de iahturi, care au o lungime cuprinsă între 8,5 metri și 120 de metri, paisprezece sunt în construcție, două sunt în depozite și patru se află în întreținere, potrivit ministerului.

Consiliul municipal din Mariupol susține, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că trupele ruse au deportat ilegal 33.500 de locuitori din teritoriile ocupate în Rusia, relatează publicația The Kyiv Independent.

Primarul orașului Mariupol, Vadym Boychenko, a declarat că autoritățile lucrează acum să găsească o modalitate prin care rezidenții deportați să se poată întoarce în Ucraina și că mai multe ambasade ale țărilor europene s-au alăturat acestui proces.

Preşedintele francez în exerciţiu, Emmanuel Macron, a estimat marţi că omologul său rus, Vladimir Putin, a ”decis să nu se oprească” în Ucraina, deoarece ”are nevoie, pentru el, de o victorie militară”, în pofida faptului că ”şi-a dat seama că Ucraina nu se va supune”, scrie news.ro citând AFP.

În acest context, oraşul Mariupol, asupra căruia se concentrează armata rusă, ”poate că este un punct de fixaţie, din cauză că este un simbol al Ucrainei care-i este refuzat”, apreciază şeful statului francez, într-un interviu publicat de săptămânalul Le Point.

Concentrându-şi ofensiva în Donbas, Putin încearcă ”să obţină o victorie şi să vizeze o defilare militară glorioasă la 9 mai, o dată foarte importantă pentru el şi pentru Rusia”, a apreciat Macron.

În acest sens, liderul de la Palatul Elysee crede ”destul de puţin în capacitatea noastră de a-l aduce (pe Vladimir Putin, n.r.) la masa negocierilor pe termen scurt”.

De asemenea, Emmanuel Macron şi-a justificat, în acest interviu, numeroasele discuţii la telefon pe care le-a avut cu Putin.

”Dacă nu mai vorbeşte cu nimeni, atunci nu ştim până unde poate să meargă. Este obsesia mea cu el, i-o spun de fiecare dată. Atunci când intri în acest ciclu de violenţe, cel mai greu este să te opreşti. Pericolul este să treacă în ireversibil”, a explicat preşedintele francez.

Vorbind marți în fața Parlamentului lituanian, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că există „mii și mii de victime” și „sute de cazuri de tortură brutală” care sunt descoperite în zonele recuperate de Ucraina de la forțele ruse, informează BBC News.

„Noi gropi comune sunt găsite aproape zilnic. Cadavrele continuă să fie găsite în canale de scurgere și pivnițe”, a afirmat liderul ucrainean.

Oficialii din capitala Ucrainei, Kiev, vor continua să „investigheze crimele de război” comise de armata rusă, a mai spus Zelenski în fața parlamentarilor lituanieni.

Acesta s-a arătat sigur că Rusia va nega acuzațiile, dar a precizat că „propagandiștii ruși vor avea pe conștiință” aceste crime.

Procurorii ucraineni au anunțat marți că șase persoane au fost găsite împușcate în subsolul unei clădiri din regiunea Kiev.

Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de crime de război și a învinovățit Ucraina pentru acestea.

Statele Unite nu au putut confirma utilizarea de arme chimice în Ucraina, a declarat marți secretarul de stat Antony Blinken, care a precizat totuși că autoritățile americane „au informații credibile că forțele ruse ar putea folosi o varietate de agenți de controlare a revoltelor”, relatează CNN.

Blinken a spus că aceștia includ „gaze lacrimogene amestecate cu agenți chimici care ar provoca simptome mai puternice pentru a slăbi și incapacita luptătorii ucraineni și civilii, ca parte a campaniei agresive de cucerire a Mariupolului”.

„Împărtăşim aceste informaţii cu Ucraina” şi „suntem în contact direct cu partenerii noştri pentru a stabili ce s-a întâmplat”, a declarat șeful diplomației americane.

„Acesta este un subiect de îngrijorare reală. Este o îngrijorare pe care am avut-o încă dinainte de a începe agresiunea. Cred că am subliniat posibilitatea ca aceste tipuri de arme să fie folosite și este ceva pe care ne concentrăm foarte, foarte mult”, a adăugat Blinken.

U.S. Secretary of State Antony Blinken says he is „not in a position to confirm” unverified reports of Russia using chemical weapons in Mariupol, Ukraine, but calls it a „real concern.”

„I pointed to the possibility that these kinds of weapons would be used,” Blinken says. pic.twitter.com/Hb3ALBA6eW

— CBS News (@CBSNews) April 12, 2022

Anterior în cursul zilei de marți, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că SUA au furnizat echipamente Ucrainei „pentru a o proteja de potențiala folosire a armelor chimice”.

Price a mai spus că SUA sunt gata să ajute Ucraina în investigarea posibilei utilizări de agenți chimici.

„Am purtat discuții directe cu partenerii noștri ucraineni în timp ce aceștia cercetează fapte și strâng dovezi. Suntem pregătiți să ajutăm, în cazul în care putem fi utili, în ceea ce privește această investigație, fie că este vorba de orice fel de înzestrare tehnică sau de orice altceva”, a precizat Price.

În urma informațiilor apărute luni cu privire la un posibil atac cu substanțe chimice în Mariupol, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că această posibilitate trebuie luată în serios, deși un oficial din Mariupol a declarat că un astfel de atac nu a fost confirmat.

Alte state, cum ar fi Marea Britanie, au anunțat că lucrează pentru a verifica informațiile. CNN precizează că nu poate verifica în mod independent dacă a avut loc un atac chimic în Mariupol.

Un pod feroviar rusesc cheie a fost avariat în regiunea de frontieră cu Ucraina, într-un potențial act de sabotaj, în condițiile în care Rusia se bazează pe căile sale ferate pentru a-și muta forțele de atac în vederea pregătirii unui asalt masiv în estul Ucrainei, scrie The Guardian.

Fotografiile recente cu podul din regiunea rusă Belgorod arată că o secțiune de șină a fost îndoită în sus, posibil din cauza unei explozii. Fotografiile, precum și știrile despre incident, au fost publicate pentru prima dată marți de guvernatorul local rus și de presa locală.

„Nu există victime”, a scris guvernatorul Vyacheslav Gladkov, într-o postare online. „Doar calea ferată a fost distrusă… O să vă informez mai târziu despre motive”, a precizat acesta.

Governor of Russian Belgorod oblast is confirming damage to Russian railroad tracks near Ukrainian border pic.twitter.com/tPmfbaIs9p

— Dmitri Alperovitch (@DAlperovitch) April 12, 2022

Incidentul are loc în contextul în care Rusia a început să își militarizeze regiunile de frontieră din apropierea Ucrainei, ridicând puncte de control militare și mobilizându-i pe locuitorii de acolo, semn că efortul de război al Rusiei vizează estul Ucrainei.

Ucraina nu a confirmat dacă se află în spatele atacului asupra podului de cale ferată, atac despre care experții spun au spus că ar avea sens dacă a fost executat ca un raid transfrontalier menit să încetinească deplasarea a artileriei grele a Rusiei și a altor vehicule militare necesare pentru a se pregăti asaltul în regiunea ucraineană Donbas.

Rusia se bazează foarte mult pe căile ferate pentru a-și transporta echipamentele militare. Podul se află la doar șase kilometri de graniță, pe o linie de cale ferată care merge spre sud, în Ucraina, și se află pe o linie de aprovizionare care leagă Rusia de teritoriul pe care îl deține în apropiere de orașul Izium, aflat lângă Donbas.

Volodomir Zelenski a anunțat marți că oligarhul Viktor Medvedchuk, cel mai apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, a fost capturat de forțele de ordine ucrainene. Pe contul său oficial de Telegram, Zelenski a postat o fotografie cu Medvedchuk în cătușe, informează The Guardian.

Medvedciuk este liderul Platformei de Opoziție Pentru Viață, cel mai mare partid de opoziție din Ucraina. În martie, partidul a fost unul dintre cele câteva pe care Zelenski le-a interzis din cauza legăturilor lor cu Rusia.

Zelensky’s official telegram account announces that SBU caught the fugitive oligarch and Putin’s close friend Viktor Medvedchuk. Camouflage and all. pic.twitter.com/DkWa5xlOEq

— Christo Grozev (@christogrozev) April 12, 2022

Autoritățile ucrainene îl plasaseră pe Medvedciuk în arest la domiciliu, dar acesta a evadat la trei zile după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie. Până la anunțul de marți al liderului de la Kiev nu se știa unde se afla Medvedciuk.

This will further infuriate Vladimir Putin, who is godfather to Viktor Medvedchuk’s daughter. Medvedchuk is – or was – Ukraine’s foremost pro-Kremlin politician. He looks tired and distraught https://t.co/Zg95epKdDl

— Luke Harding (@lukeharding1968) April 12, 2022

Vladimir Putin este nașul fiicei lui Viktor Medvedciuk.

Atunci când trupele ruse le-au invadat patria, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima doamnă Olena Zelenska au refuzat să fugă sau să cedeze, optând în schimb – la fel ca mulți dintre compatrioții lor – să sfideze agresiunea Moscovei, scrie CNN.

În timp ce liderul ucrainean s-a axat pe lupta militară împotriva forțelor ruse, prima doamnă s-a concentrat asupra problemelor umanitare și a celor legate de copii, încercând să sensibilizeze lumea cu privire la suferința ucrainenilor obișnuiți, provocată de război.

Într-un interviu acordat postului american, Olena Zelenska a fost întrebată ce a determinat-o să rămână în Ucraina, având în vedere că este a doua cea mai mare țintă a forțelor ruse, după soțul ei, și cum își păstrează hotărârea în fața unui asemenea pericol.

„Dintr-un motiv oarecare, mi se pune constant această întrebare. Dar, dacă te uiți cu atenție, devine clar că fiecare ucrainean este o țintă pentru ruși: fiecare femeie, fiecare copil. Cei care au murit zilele trecute din cauza unei rachete rusești [în timp ce] încercau să se evacueze din Kramatorsk nu erau membri ai familiei prezidențiale, erau doar ucraineni. Așadar, ținta numărul unu pentru inamic suntem noi toți”, a explicat prima doamnă a Ucrainei.

Olena Zelenska a vorbit și despre masacrul de la Bucha și crimele de război comise de soldații ruși în Ucraina, precum și despre propaganda Kremlinului, care neagă atrocitățile trupelor sale.

„Nivelul propagandei ruse este adesea comparat cu cel al propagandei lui Goebbels din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar, după părerea mea, depășește [acest nivel], deoarece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu exista internet și acces la informații, așa cum se întâmplă acum. Acum toată lumea poate vedea crimele de război – de exemplu, cele comise de ruși la Bucha, unde cadavrele civililor cu mâinile legate zăceau pur și simplu pe străzi.

Dar problema este că rușii nu vor să vadă ceea ce vede întreaga lume, [pentru] a se simți mai confortabil. La urma urmei, este mai ușor să spui: «Totul este fals» și să te duci să îți bei cafeaua decât să citești povestea unei anumite persoane care a murit, să te uiți la rudele și prietenii ei care sunt îndurerați.

De exemplu, citiți povestea uneia dintre victimele [din] Bucha, o femeie pe nume Tatiana, care a fost împușcată de un glonț rusesc, și a soțului ei, care le-a cerut invadatorilor să-i poată lua cadavrul, dar a fost bătut și legat.

Cum să-i facem pe ruși să vadă acest lucru? Înclin din ce în ce mai mult să cred că, din păcate, nu putem deloc, ei sunt orbi în convingerile lor. Ei nu vor să audă și să vadă. Nu mă voi mai adresa lor”, a afirmat soția președintelui Zelenski.

Un britanic care a luptat alături de forțele armate ucrainene în orașul asediat Mariupol a fost forțat să se predea, împreună cu unitatea sa, rușilor, deoarece au rămas fără alimente și muniție, relatează The Guardian.

Aiden Aslin, din Newark, s-a alăturat pușcașilor marini ucraineni în 2018, dar le-a spus prietenilor și familiei că el și camarazii săi nu mai pot rezista în timp ce rușii își întăresc treptat controlul asupra orașului-port din sudul țării.

Mama lui Aslin, Ang Wood, a declarat pentru BBC că unitatea fiului ei „a dus o luptă infernală”, dar a trebuit să se oprească pentru că „nu mai aveau arme”. Într-un interviu, aceasta a făcut apel la premierul britanic, Boris Johnson, să găsească o modalitate de a-l „doborî pe Putin”.

Aslin a postat pe Twitter sub numele de Cossackgundi, deși în ultima vreme nu a mai putut să scrie, lăsând administrarea contului în mâinile unui prieten care va continua să comenteze războiul din Ucraina folosind acest user.

We’ve gotten word from Johnny. „It’s been 48 days, we tried our best to defend Mariupol but we have no choice but to surrender to Russian forces. We have no food and no ammunition. It’s been a pleasure everyone, I hope this war ends soon.”

— COSSACKGUNDI (@cossackgundi) April 12, 2022

Anterior, Aslin a luptat alături de forțele kurde din Siria împotriva organizației teroriste ISIS, între 2015 și 2017, înainte de a se reloca în Ucraina.

Un prieten al lui Aslin, Brennan Philips, a declarat, de asemenea, că voluntarul britanic „nu poate ieși… nu poate riposta”, adăugând: „Sunt sigur că, dacă (rușii, n.r.) ar mai fi avut un glonț, l-ar fi împușcat”.

Într-o înregistrare video făcută în februarie, înainte de război, Aslin a declarat că „inițial a vrut să fie polițist”, dar a decis să se alăture luptei împotriva ISIS pentru a nu „sta aici și a se plânge de tot, ci pentru a face ceva” – și pentru că a înțeles că un război cu Rusia ar putea însemna că „mulți dintre noi vor muri, vor fi grav răniți”.

Premierul britanic Boris Johnson a discutat marți cu președintele american Joe Biden despre intensificarea sprijinului militar și economic acordat Ucrainei, precum și despre necesitatea de a pune capăt dependenței Occidentului de petrolul și gazele rusești, a anunțat Downing Street, într-un comunicat de presă, potrivit The Guardian și CNN.

„Liderii au discutat despre necesitatea de a accelera asistența acordată Ucrainei, inclusiv consolidarea sprijinului militar și economic, în timp ce forțele ucrainene se pregătesc pentru un nou atac rus în estul țării”, a precizat biroul premierului britanic.

Johnson i-a transmis lui Biden că ultimul pachet de ajutor din partea Marii Britanii – inclusiv rachete anti-navă și vehicule militare – va ajunge în Ucraina „în zilele și săptămânile următoare”.

Premierul britanic a mai spus că comunitatea internațională trebuie să se angajeze față de Ucraina pe termen lung pentru „a se asigura că viziunea poporului ucrainean privind libertatea țării lui poate fi din nou realizată”, potrivit comunicatului.

De asemenea, Boris Johnson a lăudat „contribuția militară colosală a SUA în Ucraina”, iar cei doi lideri au fost de acord că președintele rus Vladimir Putin nu poate frânge hotărârea ucrainenilor, a precizat Downing Street.

„Cei doi au convenit, de asemenea, să continue eforturile comune pentru a intensifica presiunea economică asupra lui Putin și pentru a pune capăt în mod decisiv dependenței Occidentului de petrolul și gazele rusești”, a mai adăugat biroul prim-ministrului britanic.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cererea președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, de a vizita miercuri Kievul împreună cu alți politicieni europeni, informează The Gurdian.

Steinmeier, fost ministru de externe și aliat al fostului cancelar Gerhard Schröder, se află într-o vizită de stat în Polonia, unde discută cu omologul său polonez, Andrzej Duda, despre implicațiile războiului rus din Ucraina.

Potrivit ziarului german Bild, Steinmeier plănuia să se deplaseze miercuri la Kiev împreună cu președinții Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei. Cu toate acestea, cererea sa de întâlnire cu liderul ucrainean a fost respinsă de Zelenski, Bild citând drept motiv legăturile strânse pe care social-democratul german le-a avut anterior cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și istoricul său ca susținător al unor legături economice strânse între Rusia și Germania.

„Cu toții de aici cunoaștem legăturile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia, care au fost marcate și de «formula Steinmeier»”, a declarat un diplomat ucrainean anonim pentru Bild.

„În prezent, el (Steinmeier, n.r.) nu este binevenit la Kiev. Vom vedea dacă acest lucru se va schimba într-o zi”, a precizat diplomatul ucrainean.

„Formula Steinmeier” a fost o propunere făcută în 2016 de ministrul german de externe de atunci, cu intenția de a ieși din impasul negocierilor dintre Kiev și Moscova privind pacea în estul Ucrainei. Propunerea, o versiune simplificată a acordurilor de la Minsk, prevedea organizarea de alegeri în teritoriile controlate de separatiști pe baza legislației ucrainene, sub supravegherea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Încercarea a eșuat după ce nici Moscova, nici Kievul nu au pus în aplicare acordul de la Minsk.

Marți după-amiază, Steinmeier a părut să confirme că solicitarea sa de a se întâlni la Kiev cu Zelenski a fost respinsă de Ucraina. Președintele german a declarat că a dorit să se deplaseze la Kiev „pentru a transmite un mesaj puternic de solidaritate europeană cu Ucraina”.

„Eram pregătit. Dar se pare – și trebuie să iau notă de asta – că acest lucru nu a fost dorit la Kiev”, a spus Steinmeier.

Pentagonul apreciază că Mariupolul rămâne în continuare disputat, pe fondul bombardamentelor Rusiei asupra acestui oraș-port de importanță strategică, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN.

„Evaluarea noastră de astăzi este că Mariupolul este în continuare disputat și că ucrainenii încă luptă pentru a apăra orașul și a preveni cucerirea acestuia de către Rusia”, a declarat Kirby, în cadrul unui briefing de presă al Pentagonului, ținut marți. „Ați văzut și dumneavoastră imagini, ați văzut devastarea pe care loviturile aeriene rusești au provocat-o Mariupolului, dar evaluarea noastră este că ucrainenii încă luptă pentru el”, precizat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a declarat marți, într-un interviu acordat postului american, că orașul se află sub asediu și este blocat. În prezent, nu sunt disponibile estimări independente privind victimele din oraș. Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a declarat că „zeci de mii” de oameni au murit în Mariupol.

Kirby a declarat că rușii vor să pună mâna pe Mariupol din cauza „locației sale strategice” ca oraș portuar important, în condițiile în care Kremlinul și-a intensificat atenția asupra estului și sudului Ucrainei.

„Aceasta (cucerirea Mariupolului, n.r.) le-ar oferi acces terestru neîngrădit și fără obstacole între Donbas și Crimeea”, a spus Kirby. „Pentru că se află la sud de zona Donbas, dacă de fapt ceea ce spun ei (rușii, n.r.) este adevărat, că vor să își securizeze acea zonă Donbas – acea zonă despre care susțin că este o provincie predominant rusească – atunci Mariupolul, din punct de vedere geografic, puteți înțelege de ce ar fi important pentru ei în ceea ce privește eforturile lor în Donbas”, a adăugat Kirby.

Acesta a arătat că orașul este important și pentru ucraineni, din cauza „a ceea ce reprezintă pentru viața lor economică”.

„Este orașul lor și o parte din țara lor și nu au renunțat la el”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Ivan Honcharuk, locotenent-colonel în cadrul Apărării Civile Ucrainene, a declarat, într-un interviu acordat CNN, că în Harkov au fost găsite mine antipersonal.

Honcharuk a precizat că minele au fost împrăștiate, de la distanță, de către un lansator multiplu de rachete Uragan. Potrivit acestuia, a fost găsit un grup de 25 de mine antipersonal care au fost plantate în zone civile, inclusiv în piața principală a orașului.

Întrebat de CNN de ce trupele ruse efectuează atacuri aeriene și plantează mine, Honcharuk a răspuns: „Nu știu cu adevărat de ce fac acest lucru, dar ceea ce se întâmplă este că minele explodează singure și provoacă pagube”.

„Aceste elemente pot fi detonate după o perioadă curpinsă între 3 și 40 de ore, așa că trebuie să le detonăm de la distanță pentru a evita rănirea populației civile”, a continuat el.

Peste 870.000 de ucraineni s-au întors acasă de la începutul războiului, inclusiv femei şi copii, au anunţat marţi grănicerii ucraineni, citați de AFP și news.ro.

”În prezent, 25.000 până la 30.000 de ucraineni se întorc, pe zi, în ţara lor. Spre deosebire de primele zile, când era vorba în pincipal de bărbaţi, acum vin şi femei, copii şi bătrâni”, a transmis un purtător de cuvânt al grănicerilor ucraineneni, Andrii Demcenko.

Ministrul ucrainean de Interne anunţa, pe 3 aprilie, că 537.000 de ucraineni s-au întors acasă, citând datele grănicerilor.

”Ei spun că văd că situaţia este mai sigură, mai ales în regiunile din vest şi că nu pot rămâne în străinătate. Ei sunt pregătiţi să se întoarcă în ţară şi să rămână aici”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul invaziei ordonate de către preşedintele rus Vladimir Putin, pe 24 februarie, potrivit unor date prezentate marţi de către Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Europa nu a mai înregstrat un asemenea val de refugiaţi de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

ONU estimează că 7,1 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei.

Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că morgile din mai multe orașe sunt acum pline, pe fondul unei pene de curent și – în unele locuri – al pierderii totale a energiei electrice, relatează CNN.

Haidai a precizat pe contul său de Telegram că trupuri neînsuflețite se află și în subsolurile din regiune. În perioadele de acalmie ale bombardamentelor, cadavrele erau colectate de voluntari și îngropate în „noi locuri desemnate”, deoarece accesul la cimitire era imposibil.

Zona din jurul orașului Sievierodonețk, care a fost bombardată în mod constant timp de câteva săptămâni, este cea mai afectată.

„În Sievierodonețk, administrația militară regională a organizat un nou loc de înhumare într-un loc relativ sigur. Gropile sunt săpate cu un tractor, iar mormintele sunt sistematizate într-un registru. Fiecare persoană moartă sau decedată este îngropată într-un mormânt separat; în timpul celor 48 de zile de război – au fost aproximativ 400 de înmormântări”, a mai declarat Serhii Haidai.

„Un nou loc de înmormântare a fost de asemenea organizat în Lysychansk”, a adăugat acesta. „Morții și cei uciși sunt îngropați în gropi comune”, a precizat șeful administrației militare regionale din Luhansk.

„Situația este dificilă în Popasna și Rubizhne. Din cauza ocupării parțiale a orașelor de către ruși, mutarea cadavrelor este imposibilă, înmormântările fiind efectuate de către locuitorii de aici în curțile zonelor rezidențiale”, a adăugat oficialul ucrainean.

„Din cauza bombardamentelor, în anumite zone, cadavrele au rămas întinse pe străzi”, a declarat Haidi.

Acesta a mai spus că peste 300 de persoane au fost evacuate marți din regiunea Luhansk, dar „aproximativ 90.000 de persoane stau încă în adăposturi antiaeriene în comunitățile din regiune. În fiecare zi îi îndemnăm să plece”.

Haidi a precizat că atacul de săptămâna trecută asupra gării din Kramatorsk i-a descurajat pe oameni să plece.

Conform acestuia, autoritățile ucrainene au reușit să aducă în regiune câteva tone de ajutoare umanitare.

Forțele ruse bombardează non-stop regiunea estică ucraineană Donețk, a declarat marți guvernatorul regiunii, Pavlo Kyrylenko, potrivit Reuters.

Vorbind la televiziunea națională, Kyrylenko a afirmat că Moscova se află acum în etapele finale de regrupare a trupelor sale în zonă.

Guvernatorul regiunii Donețk a adăugat că forțele ruse nu permit locuitorilor din orașul-port asediat Mariupol să plece nici măcar cu propriile mașini.

Între timp, vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că 2.671 de civili au fost evacuați marți din zonele de pe linia frontului, inclusiv 208 persoane din Mariupol, 328 de persoane din Luhansk și 2.135 de oameni din diferite orașe și localități din regiunea Zaporojie.

Ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko, a cerut ajutor financiar internaţional imediat în valoare de miliarde de dolari pentru ca Ucraina să poată supravieţui în urma deficitului bugetar semnificativ creat după invazia rusă, scrie marţi publicaţia Financial Times, citată de agenția spaniolă.

Ministrul a descris un tablou sumbru al economiei Ucrainei şi a estimat la circa 270 de miliarde de dolari pagubele provocate de război infrastructurii civile şi militare. De asemenea, circa 30% dintre companiile ucrainene şi-au încetat complet activitatea, iar exporturile au scăzut la jumătate.

”Suntem sub un mare stres, în cele mai rele condiţii (financiare)” şi ”acum este vorba despre supravieţuirea ţării noastre”, a subliniat Serhii Marcenko într-un interviu acordat Financial Times, potrivit Agerpres.

”Dacă doriţi să luptăm în continuare în acest război, pentru a câştiga acest război, atunci ajutaţi-ne!”, a cerut ministrul ucrainean.

Deficitul bugetar al Ucrainei pentru anul în curs, prognozat la 3,5% din PIB înaintea invaziei ruse, va creşte considerabil, deşi guvernul de la Kiev a tăiat cheltuieli în valoare de circa 6 miliarde de dolari.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că aproape 3.000 de oameni au fost evacuați marți din zonele din sudul și estul Ucrainei afectate de lupte, informează CNN.

Oficialul guvernamental a declarat că doar 208 persoane au reușit să părăsească Mariupolul, oraș care a fost devastat după săptămâni de lupte. Potrivit Irynei Vereșciuk, 2.135 de persoane au reușit să părăsească, în total, orașele Berdiansk și Melitopol, ocupate de trupele ruse, precum și alte două orașe din regiunea Zaporojie.

Vicepremierul ucrainean a adăugat că, între timp, autobuzele care au plecat din Zaporojie pentru a evacua oamenii din mai multe orașe au continuat să fie blocate de forțele ruse în Vasylivka.

Iar din zonele din Luhansk, regiunea cea mai afectată de bombardamentele rusești, au fost evacuate 328 de persoane, a precizat Vereșciuk.

Vladimir Kara-Murza, un proeminent activist al opoziției ruse și critic deschis al invadării Ucrainei a fost condamnat, la Moscova, la 15 zile de închisoare pentru că nu a respectat ordinele poliției atunci când a plecat de la domiciliul său în noaptea de luni spre marți, a anunțat avocatul său, potrivit The Guardian.

Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 40 de ani, este un vechi critic al Kremlinului care susține că a fost otrăvit în mod deliberat de două ori la Moscova, în 2015 și 2017, ca represalii pentru eforturile sale de lobby în vederea impunerii de sancțiuni din partea SUA și UE împotriva oficialilor ruși acuzați de încălcarea drepturilor omului. Prieten apropiat al liderului rus al opoziției, Boris Nemțov, care a fost împușcat și ucis în 2015, Kara-Murza aproape a murit din cauza unei insuficiențe renale în primul incident.

Avocatul său, Vadim Prokhorov, a declarat că poliția l-a acuzat pe Kara-Murza că „și-a schimbat ritmul de mers și a încercat să scape” atunci când ofițerii l-au abordat luni seară în fața casei sale.

Mai multe detalii: Opozantul rus Vladimir Kara-Murza, condamnat la 15 zile de închisoare. De ce e acuzat cunoscutul critic al Kremlinului

Situația din portul asediat Mariupol este „dificilă”, a declarat marți guvernatorul militar al regiunii Donețk, citând estimări preliminare potrivit cărora până la 22.000 de persoane au murit în acest oraș, informează CNN.

„Situația din Mariupol face dificil de comentat numărul victimelor, orașul este sub asediu și blocat”, a declarat pentru postul american Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk. „În prezent discutăm despre 20.000 – 22.000 de morți în Mariupol”, a adăugat oficialul ucrainean.

În acest moment, nu sunt disponibile estimări independente cu privire la numărul victimelor provocate de bombardamentele ruse neîncetate asupra orașului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „zeci de mii” de oameni au murit în Mariupol.

Kyrylenko a abordat, de asemenea, relatările care vorbesc despre un posibil atac chimic în Mariupol, ale cărui detalii nu au fost încă pe deplin confirmate până acum.

„Știm că noaptea trecută, în jurul orelor 24.00, o dronă a aruncat un dispozitiv exploziv necunoscut până acum, oamenii care se aflau în zonă, în interiorul și în jurul uzinei metalurgice din Mariupol (…) au început să se simtă rău”, a spus guvernatorul militar. „Ceea ce am auzit este că trei persoane care au fost afectate au fost duse la spital, li s-a acordat asistență medicală, iar în momentul de față viața lor nu se află în pericol”, a adăugat Pavlo Kyrylenko.

Guvernatorul militar regional a precizat că rapoartele de la fața locului sunt preliminare, astfel că nu le poate „confirma sau comenta în proporție de 100%”. Oficialul ucrainean a spus că poate confirma, totuși, că incidentul a avut loc.

Și primarul din Mariupol a declarat marți că cea mai recentă estimare arată că aproximativ 21.000 de civili au fost uciși în Mariupol, relatează Reuters.

Într-o intervenție televizată, edilul din Mariupol, Vadym Boichenko, a declarat că a fost dificil de calculat numărul exact al victimelor de când au început luptele de stradă.

Mai multe detalii: Circa 22.000 de oameni au fost uciși în Mariupol de la începutul invaziei, spune un guvernator militar

Consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak, membru al delegației ucrainene, declarat marți că negocierile cu rușii au fost foarte dificile, dar că acestea continuă, relatează Reuters.

Podolyak a adăugat că liderii ruși încearcă să pună presiune asupra negocierilor prin declarațiile lor publice și că discuțiile continuă la nivelul subgrupurilor de lucru.

Comentariile consilierului prezidențial au fost făcute după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior în cursul zilei că negocierile de pace cu Ucraina se află într-o „fundătură”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat marţi, în Parlamentul Lituaniei, ”sute de cazuri de viol” constate în zone ocupate anterior de către armata rusă, ”inclusiv ale unor fete tinere minore şi unor copii”, relatează news. ro citând AFP.

”În zone eliberate de ocupanţi, înregistrarea şi anchetarea unor crime de război comise de către Rusia continuă. Aproape zilnic, găsim noi gropi comune”, a declarat liderul ucrainean în fața parlamentarilor lituanieni, într-un discurs susţinut prin legătură video.

”Mii şi mii de victime. Sute de cazuri de torută. Continuăm să găsim cadavre în canalizări şi beciuri”, a continuat el.

”Sute de cazuri de viol au fost înregstrate, inclusiv ale unor fete tinere minore şi unor copii. Inclusiv al unui bebeluş! E înfricoşător numai să vorbeşti despre asta”, a tunat şeful statului ucrainean.

Zelenski a evocat, fără să intre în detalii, o înregistrare video despre care afirmă că a fost trimisă de către un paraşutist sau un membru al serviciilor speciale ruse identificat, în care apare ”ceea ce face el acestui bebeluş, cum îl torturează”.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a reacţinat cu emoţie la aceste vorbe. ”Este pur şi simplu imposibil să-ţi imaginezi orori mai mari. Preşedintele Zelenski a vorbit azi despre un bebeluş violat”, a afirmat Gitanas Nauseda.

Volodimir Zelenski a deplâns, de asemenea, faptul că ”anumite state (membre) UE nu îndrăznesc, în continuare, să hotărască când să-şi limiteze măcar achiziţiile de hidrocarburi ruseşti”, în pofida ”crimelor în masă de la Bucha, deportării populaţiei” şi ”dstrugerii premeditate a unor oraşe paşnice cu rachete şi bombe ruseşti”.

Mărturii culese de presă coroborează temeri ale unor organizaţii nonguvernamentale cu privire la indicii ale utilizării violului ca ”armă de război”.

O ucraineancă a povestit AFP că a fost violată de către doi militari ruşi după ce aceştia au aflat că este soţia unui soldat ucrainean.

Candidata de extremă-dreaptă la președinția Franței, Marine Le Pen, a declarat marți că susține în linii mari sancțiunile împotriva Rusiei, dar nu și atunci când este vorba de aprovizionarea cu petrol și gaze, relatează BBC.

Într-un interviu acordat postului de radio France Inter, aceasta a precizat că nu dorește ca poporul francez „să sufere consecințele sancțiunilor” impuse petrolului și gazelor din Rusia.

Franța, la fel ca multe alte țări europene, importă din Rusia o mare parte din necesarul de gaze naturale, pe care le utilizează pentru energie rezidențială și comercială.

Le Pen, care se va lupta cu Emmanuel Macron pentru câștigarea președinției în turul al doilea de scrutin, din 24 aprilie, a fost criticată de oponenții politici din cauza sprijinului său din trecut pentru Rusia și pentru președintele Vladimir Putin.

Aceasta a părut să susțină anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar descrie invazia actuală ca fiind o situație diferită.

Rusia mai are la dispoziție „puțin peste 80%” din puterea de luptă pe care a acumulat-o înainte de invazia sa în Ucraina, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Oficialul a mai spus că Rusia a lansat în prezent peste 1.540 de rachete împotriva Ucrainei.

„Am evalua că puterea de luptă disponibilă a Rusiei – și din nou vreau să vă reamintesc că aceasta se referă la puterea de luptă pe care au preasamblat-o înainte de invazia lor – este puțin peste 80% în ceea ce privește ceea ce a mai rămas”, a declarat oficialul american marți, în timpul unui briefing informal cu jurnaliștii.

Un înalt oficial al apărării a precizat că motivul pentru care SUA nu pot confirma relatările privind utilizarea armelor chimice de către forțele ruse în Mariupol „este că nu suntem acolo”, potrivit jurnalistului Jack Detsch de la Foreign Policy.

SUA nu pot vorbi cu profesioniștii medicali locali și cu alți martori prezenți pe teren, a spus oficialul.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat anterior că SUA monitorizează îndeaproape relatările de pe rețelele de socializare care susțin că forțele ruse au utilizat arme chimice în Mariupol.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut noi declarații cu ocazia vizitei la Cosmodromul Vostochny din estul îndepărtat al Rusiei, unde s-a întâlnit și cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko.

Putin a spus că Ucraina s-a abătut de la acordurile încheiate la o conferință de pace de la Istanbul și că discuțiile sunt într-o „fundătură”. El a spus că operațiunea militară decurge conform planului și că scopul Rusiei în Ucraina este să își atingă toate obiectivele și să minimizeze pierderile. El a spus că încheierea operațiunii militare depinde de intensitatea luptei.

Putin a susținut că sistemul financiar al Rusiei funcționează bine și „blitzkrieg-ul” economic al Occidentului a eșuat, dar a spus că riscul de prejudiciu cauzat de sancțiuni ar putea crește pe termen mediu și lung. El a spus, referitor la sancțiuni, că speră ca bunul simț să prevaleze în Occident.

Liderul de la Kremlin a mai spus că Occidentul nu înțelege că poporul ruse se unește când sunt condiții dificile.

Primarul orașului ucrainean Bucha, situat lângă Kiev, a spus că autoritățile au găsit până acum 403 cadavre ale unor persoane despre care cred că au fost ucise de forțele ruse în timpul ocupației, dar că numărul este în creștere.

Reuters și The Guardian nu au putut verifica imediat comentariile lui Fedoruk cu privire la numărul de persoane găsite moarte în Bucha.

Autoritățile au început să recupereze cadavrele dintr-o groapă comună de la o biserică din oraș, care a fost vizitată săptămâna trecută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Rusia a negat că a vizat în mod deliberat civili. Președintele rus Vladimir Putin a descris astăzi situația de la Bucha drept un fals, potrivit agenției de presă rusă Tass.

Un grup de hackeri cu legături cu armata rusă a încercat să se infiltreze în stațiile electrice ucrainene și să implementeze o funcție capabilă să întrerupă curentul, au declarat marți oficiali guvernamentali ucraineni și anchetatori privați.

Atacul cibernetic pare să fi fost zădărnicit, iar echipa de răspuns în caz de urgență computerizată a guvernului ucrainean a declarat că i-a împiedicat pe atacatori să-și ducă la îndeplinire obiectivul.

Tentativa de atac cibernetic nu a afectat furnizarea de energie electrică la compania națională, a declarat pentru CNN Victor Zhora, un înalt oficial ucrainean de securitate cibernetică.

Agenția SUA pentru Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii a lucrat îndeaproape cu oficialii ucraineni pentru a înțelege incidentul și a împărtăși orice informații relevante pentru a proteja infrastructura SUA, a scris marți directorul CISA, Jen Easterly, pe Twitter.

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunțat, într-un raport publicat marţi, că peste 4,6 milioane de refugiaţi ucraineni şi-au părăsit ţara după invazia comandată de preşedintele rus Vladimir Putin pe 24 februarie, informează AFP.

Numărul refugiaţilor ucraineni a ajuns marţi la 4.615.830, fiind cu 68.095 mai mare decât cel precizat în raportul de luni, potrivit UNHCR.

Matt Saltmarsh, purtător de cuvânt al UNHCR, a precizat că noii refugiaţi ucraineni „se află într-o stare mai vulnerabilă, dispun de mai puţine mijloace financiare şi sunt, de asemenea, mai puţin pregătiţi în ceea ce priveşte locurile în care vor să meargă” în raport cu ucrainenii care şi-au părăsit deja ţara în primele săptămâni ale războiului.

Europa nu s-a mai confruntat cu un astfel de flux de refugiaţi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1.644 de clădiri rezidențiale au fost distruse în Harkov, în total, iar aproximativ 2.000 de clădiri și structuri au fost avariate în oraș, a declarat primarul orașului Ihor Terekhov.

1,644 residential buildings were destroyed in #Kharkiv, in total, about 2,000 buildings and structures were damaged in the city – mayor of the city Ihor Terekhov. pic.twitter.com/m7tdTGdaJs

— NEXTA (@nexta_tv) April 12, 2022

Aflat în nord-estul țării, Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost vizat de atacuri constante în prima parte a invaziei rusești dar a rezistat în fața soldaților ruși.

Polonia a arestat un cetățean rus, suspectat de spionaj, potrivit serviciilor speciale poloneze. Bărbatul, care era rezident de mult timp în Polonia, a fost reținut săptămâna trecută și a fost arestat preventiv.

Omul de afaceri rus ar fi colectat informații despre pregătirea militară a trupelor poloneze și ale NATO staționate în țară.

Luna trecută, Polonia a expulzat 45 de diplomați ruși suspectați că lucrau pentru serviciile de informații ruse, ceea ce a dus la expulzarea de către Moscova a aceluiași număr de angajați ai ambasadei poloneze.

Într-un caz separat, doi cetățeni din Belarus suspectați de spionaj pentru țara lor au fost arestați în Polonia săptămâna trecută. Se presupune că ar fi fost implicați în eforturile de identificare a unor instalații strategice de apărare în țară.

Serviciile de securitate ruse plănuiesc „acte de teroare” pe propriul teritoriu pentru a îndrepta opinia publică împotriva Ucrainei, a declarat șeful serviciului de informații militare din Minister ucrainean al Apărării, Kyrylo Budanov.

„Aruncarea în aer a clădirilor rezidențiale, spitalelor și școlilor din centrele populației rusești”, fac parte din planurile lor, a spus Budanov, potrivit agenției de presă Interfax-Ucraina.

El mai spune că plănuiesc „lovituri cu rachete și bombardamente asupra Belgorodului [lângă granița de est a Ucrainei cu Rusia] sau a unui oraș din Crimeea”.

Budanov a continuat spunând că este posibil ca Rusia să înfățișeze aceste acte drept „justificare pentru brutalitatea împotriva civililor ucraineni” la Bucha și Kramatorsk.

Parchetul General ucrainean a anunțat, marți, că au fost descoperite cadavrele a şase persoane într-un subsol la periferia Kievului, regiune din care armata rusă s-a retras la sfârşitul lunii martie, informează AFP.

„Corpurile unui număr de şase civili care prezentau urme de răni prin împușcare au fost descoperite în subsolul unei case”, a anunțat Parchetul General ucrainean pe Telegram.

Potrivit autorităților ucrainene, cei șase civili împușcați au fost descoperiți în satul Șevcenkove, districtul Brovari, regiunea Kiev. Parchetul general a deschis o anchetă și în acest caz.

La 2 aprilie, regiunea Kiev a fost eliberată de invadatorii ruși. Numeroase crime comise de armata rusă împotriva civililor au fost înregistrate în ultimele zile în orașele și satele eliberate.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut liderilor europeni să impună sancțiuni tuturor băncilor rusești, dar și împotriva petrolului.

„Avem nevoie de decizii puternice, iar UE trebuie să le ia acum. Trebuie să sancționeze petrolul și toate băncile rusești”, a declarat Zelenski cu ocazia unui discurs în fața Parlamentului lituanian.

Fiecare stat UE trebuie să stabilească termeni pentru când va opri sau va limita folosirea gazului rusesc, a precizat Zelenski. „Abia atunci guvernul rus va înțelege că trebuie să caute pacea, că războiul se transformă într-o catastrofă pentru ei”.

Poliția ucraineană din mai multe orașe din estul țării percheziționează cetățeni și îi verifică înte telefoane pentru a vedea dacă au fotografii cu pozițiile defensive ucrainene.

Șeful poliției din orașele Sloviansk și Kramatorsk a precizat că aproape în fiecare zi arestează indivizi care sunt suspectați că transmit informații rușilor.

În Kramatorsk, un atac cu rachete efectuate vineri asupra gării a ucis 57 de persoane.

Oficialii ucraineni au raportat noi bombardamente efectuate de către forțele ruse și victime civile în părți din regiunile Donețk și Luhansk, care au devenit centrul atacurilor rusești.

Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale Luhansk, a declarat că orașele Severodonețk, Lysychansk, Kreminna, Novodruzhesk și Rubijne au fost din nou vizate, cu 12 clădiri rezidențiale lovite în ultima zi.

„Din păcate, în Lysychansk au fost victime – un bărbat a murit, alte trei persoane au fost rănite”, a spus Haida. „Numărul de atacuri cu rachete și aeriene asupra regiunii Lugansk a crescut semnificativ”.

„Este cel mai greu să evacuezi oamenii din orașele Popasna și Rubijne”, mai spune el, deoarece aceste orașe au fost parțial ocupate de forțele ruse. „Trupele noastre resping atacurile constante. Nu putem merge în anumite zone ale orașelor să ridicăm oameni din cauza bombardamentelor constante”.

„În orașele Kreminna, Severodonețk și Lysychansk, evacuarea are loc zilnic”, a spus Haidai, adăugând că uneori poate fi de până la 2.000 de persoane pe zi.

Haidai a spus că ploile abundente ar putea împiedica eforturile Rusiei de a avansa. „În ultimele două zile au început să adune sute de unități de echipament greu, trăgându-l mai aproape de linia frontului. Acest lucru sugerează că ofensiva ar trebui să înceapă azi și mâine, dar astăzi plouă. Conform prognozei, va ploua pentru câteva zile.”

El a spus că ploile vor forța vehiculele să folosească drumurile, „iar acest lucru este o țintă ușoară pentru apărătorii noștri. Sper că ploile vor încetini ofensiva”.

Oficialii ucraineni spun că atacurile aeriene ale Rusiei se deplasează mai spre vest, până la granițele regiunilor Donețk și Luhansk.

Rusia primește muniții și echipamente militare provenite din Irak pentru efortul său de război în Ucraina, cu ajutorul rețelelor iraniene de contrabandă cu arme, potrivit membrilor milițiilor irakiene susținute de Iran și ai serviciilor regionale de informații care cunosc acest proces.

RPG-uri și rachete antitanc, precum și sisteme de lansatoare de rachete proiectate în Brazilia, au fost trimise în Rusia din Irak, deoarece campania Moscovei s-a zdruncinat în ultima lună, a aflat The Guardian.

Un sistem de rachete Bavar 373 de fabricație iraniană, similar cu S-300 rusesc, a fost donat Moscovei de autoritățile de la Teheran, care au returnat și un S-300, potrivit unei surse care a contribuit la organizarea transportului.

Folosirea lumii interlope a traficului de arme ar semnala o schimbare dramatică a strategiei ruse, deoarece Moscova este forțată să se sprijine pe Iran, aliatul său militar din Siria, în urma noilor sancțiuni declanșate de invazia Ucrainei.

Biroul de Investigații de Stat de la Kiev a împiedicat antreprenorii ruși să scoată din Ucraina 10 nave în valoare de peste un miliard de grivne. Aceste vase urmează să fie naționalizate, transmite Ukrinform.

Anchetatorii Serviciului de Investigații de Stat (DPR), având asistența Serviciului de Stat de Grăniceri, au împiedicat retragerea a opt nave de marfă rusești și a două tancuri petroliere, care se aflau în zona portuară din regiunea Odesa pentru reparații.

Aceste nave au fost implicate în operațiuni logistice rusești în Marea Neagră și pe Dunăre. Proprietarii au încercat să retragă ilegal navele din Ucraina, schimbând pavilionul țării unde au fost înregistrate. 

Pentru a minimiza plățile obligatorii către bugetul de stat al Ucrainei, navele au fost estimate la 160 de milioane de grivne, suma fiind de cel puțin 5 ori mai mică decât estimările specialiștilor, anunță ucrainenii.

Angajații DBR au predat navele Administrației Porturilor Maritime din Ucraina și au depus acte despre situația acestor vase la Administrația Militară Regională Odesa cu propunerea naționalizării lor.

Președintele rus Vladimir Putin a spus că operațiunea militară a Moscovei în Ucraina va atinge, fără îndoială, ceea ce el a spus că sunt obiectivele sale „nobile”.

Cu ocazia participării la o ceremonie de premiere la Cosmodromul Vostochny din estul îndepărtat al Rusiei, unde se așteaptă să se întâlnească și cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, Putin spus că Moscova nu are altă soluție decât să lanseze o operațiune militară pentru a proteja Rusia și că o ciocnire cu forțele anti-ruse ale Ucrainei a fost inevitabilă, fiind doar o chestiune de timp.

„Scopurile sale sunt absolut clare și nobile. Pe de o parte, ajutăm și salvăm oameni, iar pe de altă parte, pur și simplu luăm măsuri pentru a asigura securitatea Rusiei însăși. Este clar că nu am avut de ales. A fost decizia corectă”, a precizat Putin.

Vladimir Putin a mai precizat că țara sa nu intenționează să se izoleze de restul lumii și că forțele ruse care desfășoară campania militară a Moscovei în Ucraina au acționat curajos și eficient. El a spus că Rusia nu mai poate tolera genocidul comis asupra poporului vorbitor de limbă rusă din regiunea Donbas.

CNN a geolocalizat un videoclip distribuit luni pe rețelele sociale care arată o coloană mare de vehicule militare rusești în apropiere de Matveev Kurgan, o localitatea din regiunea Rostov din Rusia. Vehiculele se îndreptată spre nord-vest, în direcția regiunii Donbas.

Un înalt oficial ucrainean a mai spus luni că o ofensivă rusă în regiunea Donbas a Ucrainei „a început deja”, avertizând că Rusia a continuat să adune forțe în regiune.

„Da, încă nu există bătălii majore despre care se discută atât de mult în ultimele zile. Dar, în general, am putea spune că ofensiva a început deja”, a precizat Vadym Denysenko, consilier al ministrului de interne.

Oficialii ucraineni și occidentali au declarat în ultimele zile că au observat o redistribuire a trupelor ruse în Donbas, în urma unor eșecuri majore pentru Moscova, în încercarea de a lua Kievul.

Cel puțin șase regiuni rusești de la granița cu Ucraina au ridicat luni nivelul amenințărilor teroriste în toate sau în părți ale teritoriilor, în condițiile în care locuitorii au raportat o serie de explozii în ultimele zile pe care oficialii le-au numit „incidente”, relatează publicația independentă The Moscow Times.

Regiunea Kursk a fost prima care și-a ridicat duminică nivelul de amenințare teroristă, invocând „posibile provocări” întrucât este unul din numeroasele locuri de organizare ale armatei ruse pentru invazia asupra Ucrainei.

După Kursk, regiunile Belgorod, Voronezh și Bryansk au ridicat nivelurile de amenințare la „galben”, a doua cea mai mare într-un sistem cu trei niveluri.

Autoritățile au spus că patrulele de securitate vor fi sporite și vor exista puncte de control militare și de poliție.

Regiunea Belgorod a interzis, de asemenea, petardele și artificiile timp de două săptămâni „pentru a nu speria oamenii cu sunete puternice inutile”, a spus guvernatorul Vyacheslav Gladkov.

Crimeea anexată a făcut același lucru în șapte dintre districtele sale.

Regiunea Krasnodar a ridicat nivelul de amenințare în două dintre districtele sale de la granița cu Ucraina.

Regiunea Rostov de la granița cu republicile separatiste ale Ucrainei, Donețk și Lugansk, a fost singura regiune de graniță rusă care nu și-a ridicat nivelul de amenințare în ultimele 48 de ore.

Ucraina verifică informațiile conform cărora Rusia ar fi folosit arme chimice în timp ce asedia orașul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Hanna Malyar.

„Există o teorie că acestea ar putea fi muniții cu fosfor”, a spus Malyar: „Informațiile oficiale vor veni mai târziu”.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de a comenta pe marginea acestor informații făcută de agențai Reuters.

Agenția de știri Interfax raportează că forțele separatiste pro-ruse din autoproclamata republică Donețk au negat folosirea armelor chimice în Mariupol, care a fost prima dată menționată luni seară de batalionul Azov.

Parchetul General de la Kiev a anunțat, marți, că 186 de copii au murit în Ucraina în urma agresiunii armate a Rusiei, iar peste 344 au fost răniți, dar cifrele sunt în curs de actualizare, informează Ukrinform.

„Peste 530 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a invaziei armate a Federației Ruse în țara noastră. Până în dimineața zilei de 12 aprilie, 186 de copii au murit și peste 344 au fost răniți”, a transmis Parchetul General ucrainean.

Potrivit oficialilor ucraineni, aceste cifre sunt în curs de actualizare, din cauza faptului că în unele zone se înregistrează lupte, iar în teritoriile ocupate de forțele ruse și mai apoi eliberate se fac verificări amănunțite asupra numărului real al victimelor.

Majoritatea copiilor au fost răniți în Donețk (113), Kiev (99) , Harkov (76), Cernihiv (54), Mikolaiv (40), Luhansk (36), Herson (36), Zaporojia (22), Sumy (16) și Jitomir (15).

Ministrul forțelor armate din Marea Britanie, James Heappey, a declarat pentru BBC că Londra lucrează pentru a confirma dacă forțele ruse au folosit arme chimice în Ucraina. El a precizat că astfel de relatări, privind utilizarea armelor chimice în Mariupol, au circulat pe rețele sociale din Ucraina, dar nici serviciile de informații britanice ale apărării, nici omologii lor de la Kiev nu au putut verifica aceste afirmații.

Heappey a adăugat că Marea Britanie „lucrează în regim de urgență” pentru a afla dacă au fost folosite arme chimice. El a reiterat promisiunile ministrului de externe al Marii Britanii conform cărora Rusia va fi „trasă la răspundere” dacă se dovedește că a folosit arme chimice. Dacă există dovezi că au fost folosite astfel de arme, atunci „toate opțiunile sunt pe masă” în ceea ce privește răspunsul internațional, spune Heappey.

„Verificarea informațiior este în mod clar foarte importantă”, adaugă Heappey. „Dacă au fost folosite arme chimice, este un moment foarte important pentru premierul nostru și pentru alți șefi de guvern din întreaga lume”.

„Președintele Putin trebuie să fie conștient de faptul că folosirea armelor chimice este inacceptabilă”, a precizat oficialul britanic.

Potrivit celei mai recente actualizări făcute de armata ucraineană, 19.600 de soldați ruși au murit în timpul invaziei din Ucraina.

De asemenea, forțele ruse au pierdut 732 de tancuri, 1.946 de blindate, 157 de avioane și 140 de tancuri.

Losses of #Russian occupiers as of today. pic.twitter.com/MHF1ILLtKC

— NEXTA (@nexta_tv) April 12, 2022

Ministerul rus al Apărării spune că a distrus depozitele de muniție ucrainene în regiunile Hmelnițki și Kiev, relatează Reuters.

Majoritatea analiștilor cred că Rusia se regrupează pentru a lansa o nouă ofensivă în estul Ucrainei și, deși există o relativă pauză în lupte, scopul Rusiei ar fi să degradeze capacitatea forțelor armate ucrainene de a-și furniza și sprijini trupele care le apără teritoriul estic.

Până la sfârșitul lunii aprilie, ostilitățile din estul Ucrainei se vor intensifica. Rusia va continua să-și concentreze eforturile în Donețk și Lugansk cu noi ostilități în regiunile Herson și Mikolaiv, potrivit unei analize a serviciilor de informații britanice, relatează agenția de presă ucraineană Unian.

Potrivit analizei acestora, luptele în estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni în condițiile în care Rusia continuă să acumuleze intens personal și echipamente de luptă în regiunea Donbas.

Teritoriul Belarusului rămâne important. De aici, potrivit informațiilor, trupele vor fi transferate în regiunile de est ale Ucrainei.

Anterior, Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina a relatat că rușii se pregătesc de un război de gherilă pe teritoriul lor.

Peste 600 de companii au ales să își oprească sau să își reducă activitatea în Rusia după invazia Ucrainei din februarie, potrivit bazei de date făcută de cercetătorii de la Universitatea Yale din SUA, notează BBC.

Echipa de la Universitatea Yale a urmărit răspunsurile a peste 1.000 de mari companii, iar o serie de firme occidentale își continuă activitatea în mod normal. În lista lor, actualizată frecvent, ei au acordat „note” fiecărei companii în funcție de cât de mult și-a redus activitatea.

Firmele, de la Heineken la Netflix, au primit nota 10 pentru că au oprit angajamentele din Rusia. Pe de altă parte, companii precum Emirates Airlines și JD.com au primit nota 4 pentru că au continuat „business as usual”.

Producătorul de echipamente de telecomunicații Nokia se retrage de pe piața rusă, a declarat directorul său general pentru Reuters. Decizia va afecta aproximativ 2.000 de lucrători. „Pur și simplu nu vedem nicio posibilitate de a continua în această țară în circumstanțele actuale”, a declarat directorul general Pekka Lundmark

Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereshchuk, a declarat că au fost convenite nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor astăzi.

Potrivit Reuters, vicepremierul a precizat că cinci dintre cele nouă coridoare de evacuare au fost din regiunea ucraineană Luhansk din estul țării, despre care oficialii au declarat că este supusă unui bombardament intens.

Oraşul asediat Mariupul se află pe lista coridoarelor, însă civilii vor trebui să folosească mașini particulare.

Preşedintele Zelenski a vorbit despre „sute de mii de obiecte periculoase”, inclusiv mine și obuze neexplodate lăsate în urmă de forțele ruse în regiunile din nordul Ucrainei, relatează The Guardian.

„Lucrările de securitate sunt în curs de desfășurare în regiunile din nordul țării noastre, de unde au fost alungați ocupanții. În primul rând, este vorba de deminare. Trupele ruse au lăsat în urmă zeci, dacă nu sute de mii de obiecte periculoase. Este vorba de obuze care nu au explodat, mine, mine cu fir. Cel puțin câteva mii de astfel de obiecte sunt eliminate zilnic. Ocupanții au lăsat mine peste tot, inclusiv în casele pe care le-au confiscat. Au minat proprietățile oamenilor, au minat mașini, uși. Au făcut totul în mod conștient pentru a face ca întoarcerea în aceste zone să fie cât mai periculoasă”, a declarat preşedintele ucrainean.

Zelenski a cerut ca această situație să fie considerată, de asemenea, o crimă de război a trupelor ruse. „Acestea au făcut în mod deliberat totul pentru a ucide sau mutila cât mai mulți oameni de-ai noștri, chiar și atunci când au fost forțate să se retragă de pe teritoriul nostru. Fără ordinele corespunzătoare, nu ar fi făcut-o”, a mai spus preşedintele Zelenski.

Peste 6.000 de presupuse crime de război comise de trupele ruse în Ucraina sunt în curs de investigare, a anunțat procuratura ucraineană, conform The Guardian.

În total, au fost raportate 6.036 de cazuri, iar 186 de copii au fost confirmați ca fiind uciși, a adăugat procuratura.

#RussianWarCrimes pic.twitter.com/gS75zK5CPB

— Офіс Генерального прокурора (@GP_Ukraine) April 12, 2022

Japonia a impus marți sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, înghețând bunurile a 398 de cetățeni ruși, inclusiv cele două fiice ale președintelui Vladimir Putin, Katerina Tikhonova și Mariya Vorontsova, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe al Japoniei.Noile măsuri vizează și membrii familiei ministrului rus de externe Serghei Lavrov, și anume soția sa Mariya Lavrova și fiica Ekaterina Vinokurova, potrivit comunicatului, anunță CNN.

Japonia și-a extins constant sancțiunile împotriva Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei, inclusiv interzicerea importurilor rusești, cum ar fi cărbunele și vodca, reducerea noilor investiții în Rusia și înghețarea activelor deținute de marile bănci.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat, marți, că forțele rusești continuă să se retragă din Belarus pentru a fi redistribuite în sprijinul operațiunilor din estul Ucrainei. Luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele două-trei săptămâni, au mai arătat informațiile transmise de ministerul britanic al Apărării.

#British Ministry of Defence reports that #Russian forces continue to withdraw from #Belarus in order to redeploy in support of operations in Eastern #Ukraine. https://t.co/T0TSGEsq5F

— NEXTA (@nexta_tv) April 12, 2022

Principalele eforturi ale trupelor ruse sunt de a „sparge apărarea” forțelor ucrainene din regiunea Donețk. De asemenea, ele încearcă să preia controlul deplin asupra orașului Mariupol, a anunțat și armata ucraineană. Aceste informații nu au putut fi verificate independent.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se va întâlni astăzi cu președintele Belarus Alexander Lukașenko pentru a discuta despre situația din Ucraina și sancțiunile impuse de Occident, au informat agențiile de presă din Rusia și Belarus, potrivit The Guardian.

Lukașenko a insistat că Belarusul trebuie să fie implicat în negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina, spunând, de asemenea, că Belarusul a fost etichetat pe nedrept „un complice al agresorului”.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană, Statele Unite și altele au inclus Belarusul în sancţiunile impuse Rusiei.

Lukașenko a sosit marți devreme în regiunea Amur din Orientul Îndepărtat rus, unde urmează să se întâlnească cu Putin la Cosmodromul Vostochny, un port rusesc.

Peste 10.000 de civili au murit în oraşul Mariupol, de la startul invaziei, a anunţat primarul Vadim Boicenko, potrivit The Guardian. Acesta a mai spus că numărul morților ar putea depăși 20.000.

Edilul a acuzat, de asemenea, forțele ruse că au blocat săptămâni de convoaie umanitare în încercarea de a ascunde măcelul de acolo.

Primarul a mai afirmat că soldaţii ruşi au dus multe cadavre la un centru comercial unde există depozite şi frigidere.

ONU a verificat, de asemenea, decesele a 142 de tineri, deși au avertizat că numărul real este aproape sigur mult mai mare, potrivit BBC.

Manuel Fontaine, directorul pentru programe de urgență al UNICEF, care tocmai s-a întors din Ucraina, a declarat că faptul că 4,8 milioane din cei 7,5 milioane de copii din Ucraina au fost strămutați într-un timp foarte scurt și că nu a mai văzut să se întâmple atât de repede în 31 de ani de activitate umanitară.

„Dintre cei 3,2 milioane de copii care se estimează că au rămas în casele lor, aproape jumătate ar putea fi în pericol de a nu avea suficientă hrană”, a declarat Fontaine în fața Consiliului de Securitate al ONU.

ntre timp, ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a susținut că Rusia a scos peste 121.000 de copii din Ucraina și ar fi elaborat un proiect de lege pentru a simplifica și accelera procedurile de adopție. Fontaine a spus că până acum „nu există nicio dovadă” a unor astfel de acuzații, dar că UNICEF va investiga problema.

Iryna Venediktova, Procurorul General al Ucrainei, a discutat despre ancheta biroului său privind crimele de război din Ucraina, în timpul unui interviu acordat luni CNN. Venediktova a declarat că în prezent sunt documentate „peste 5.800 de cazuri”, care nu includ nici măcar incidentele care au avut loc în locuri care se află în prezent sub controlul rușilor, inclusiv Mariupol.

Venediktova a precizat că a făcut mai multe vizite în orașul Bucha, din apropierea Kievului, unde au fost observate imagini cu gropi comune și cu cadavrele civililor pe străzi. Procurorul general a spus că intenționează să meargă din nou mâine la Bucha.

„Suntem încă în curs de exhumare a cadavrelor din groapa comună. De fapt, ceea ce vedem, acum, vedem o mulțime de crime de război, de fapt, nu sunt doar crime de război. Acum putem spune… o mulțime de crime împotriva umanității”, a afirmat Venediktova.

Venediktova a fost întrebată la CNN despre raportul de luni al biroului său, care a constatat că 183 de copii au fost uciși și 342 au fost răniți de la începutul războiului Rusiei în Ucraina. Raportul respectiv a citat cifrele preliminare ale procurorilor care anchetează crimele împotriva minorilor.

„Începând cu 11 aprilie 2022, conform datelor oficiale ale procurorilor pentru minori, peste 525 de copii au fost victime în Ucraina ca urmare a invaziei armate a țării noastre de către Federația Rusă. 183 de copii au murit și peste 342 au fost răniți. Aceste cifre nu sunt definitive, deoarece se lucrează în continuare în locurile unde au loc ostilități active, în teritoriile ocupate temporar sau eliberate”, se arată în declarația Procuraturii Generale.

În ceea ce privește cifrele, Venediktova le-a descris ca fiind „incorecte”, deoarece nu iau în considerare morții din locuri precum Mariupol, care sunt ocupate de ruși.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că „zeci de mii” de persoane au fost ucise în orașul asediat Mariupol, o cifră care nu a putut fi verificată imediat.

Întrebată despre potențialele urmăriri penale pentru crime de război, Venediktova a răspuns că procurorii „doresc să îi urmărească pe acești criminali de război în instanțele noastre ucrainene, numite de Ucraina”.

„Dar, bineînțeles, pentru noi, acesta este un culoar al Curții Penale Internaționale”, a adăugat ea.

Venediktova a precizat că în prezent anchetatorii au peste 500 de suspecți, inclusiv ofițeri militari de rang înalt și agenți de propagandă ruși foarte importanți.

Trei persoane au fost ucise și opt civili au fost răniți luni în urma atacurilor ruse asupra regiunii ucrainene Donețk, din estul țării, a anunțat guvernatorul regiunii, Pavlo Kyrylenko, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Reuters precizează că nu a reușit să verifice în mod independent versiunea guvernatorului cu privire la aceste atacuri.

Batalionul Azov a acuzat luni Rusia că a folosit o substanță otrăvitoare împotriva forțelor ucrainene din orașul-port asediat Mariupol, relatează The Kyiv Independent și Nexta TV.

⚡️⚡️Azov regiment: Russia used poisonous substance against Ukrainian troops in Mariupol.

The substance has been distributed by a drone, and victims have shortness of breath and vestibulocerebellar ataxia.

It may be Russia’s first known use of chemical weapons in Ukraine.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 11, 2022

Substanța a fost împrăștiată de o dronă, iar victimele acesteia au insuficiență respiratorie și ataxie vestibulară și cerebeloasă, a anunțat regimentul Azov, pe aplicația de mesagerie Telegram.

‼️The Azov Regiment reports that about an hour ago #Russian troops used a toxic substance of unknown origin against Ukrainian military and civilians in the city of #Mariupol.

The victims suffered from respiratory failure and vestibulo-attack syndrome. pic.twitter.com/2zh68HqHCT

— NEXTA (@nexta_tv) April 11, 2022

”În Mariupol, regiunea Donețk, invadatorii au folosit o substanță otrăvitoare necunoscută împotriva militarilor și civililor”, a precizat Batalionul Azov.

Dacă informația va fi confirmată, ar fi prima dată când Rusia folosește arme chimice în Ucraina, de la începutul războiului.

Mai multe detalii: Batalionul Azov îi acuză pe ruși că au folosit o substanță chimică toxică împotriva trupelor ucrainene din Mariupol

4.354 de persoane au fost evacuate, în total, luni din orașele ucrainene prin coridoarele umanitare, inclusiv 556 din Mariupol, a anunțat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, într-o postare pe serviciul de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Mariupolul s-a numărat printre cele nouă coridoare umanitare convenite luni cu Rusia pentru evacuarea civililor din zonele din est ale Ucrainei, amintește BBC.

Aproximativ 20% dintre soldații ruși despre care s-a confirmat că au murit în Ucraina sunt ofițeri, potrivit unui nou studiu al serviciului rus al BBC.

Datele arată că din cele 1.083 de pierderi ale armatei ruse pe care BBC a putut să le verifice, 217 au fost ale unor ofițeri, cu grade de la sublocotenent la general.

Tendința este în concordanță cu o analiză anterioară a BBC despre 557 de victime, realizată la sfârșitul lunii martie, care a constatat că 19,6% dintre acestea erau ofițeri.

Cu toate acestea, numărul mare de ofițeri declarați morți se datorează probabil faptului că trupurile lor sunt recuperate și trimise acasă cu prioritate și este mai probabil să fie anunțate public.

Datele arată, de asemenea, că un număr disproporționat de victime confirmate din armata rusă – 15% – sunt membri ai VDV (forțele aeropurtate ale Rusiei).

Unitățile aeropurtate – considerate trupe de elită ale armatei ruse – au fost angajate în unele dintre cele mai grele lupte ale războiului de până acum, inclusiv la Hostomel, lângă Kiev, și în sudul țării.

Viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereșciuk a acuzat luni Rusia că ţine numeroși civili, inclusiv jurnalişti, activişti şi primari, în închisori de pe teritoriul rus, informează Reuters.

„Avem mulți preoți, jurnaliști, activiști, primari și, în general, civili care se află în închisori, nu, nici măcar pe teritoriul Ucrainei spre exemplu, ci în (regiunile) Kursk, Briansk, Rostov (din Rusia)… Ei sunt ținuți cu forța” acolo, a declarat Vereșciuk, la televiziunea națională.

Rusia a negat în mod repetat că a vizat civili. Reuters precizează că nu a putut confirma imediat reținerile pe care le-a invocat vicepremierul ucrainean.

Unui număr de 150.000 de locuitori din Mariupol li s-a permis să părăsească orașul asediat, după ce negociatorii ucraineni au asigurat un pasaj sigur de evacuare, potrivit unui consilier de top al președintelui Volodimir Zelenski, relatează The Guardian. Pentru aceștia au fost puse la dispoziție autobuze care să-i ducă în zone sigure.

Informația a fost postată pe Twitter și de jurnalistul Jack Detsch, de la publicația americană Foreign Policy, care a adăugat că „Oficialii locali estimează că peste 10.000 de locuitori din Mariupol au murit în timpul asediului Rusiei”.

NEW: Ukrainian evacuation buses from Mariupol have allowed 150,000 residents to flee the besieged port city after 🇺🇦 negotiators managed to secure safe passage: top Zelensky advisor

Local officials estimate over 10,000 Mariupol residents have died during Russia’s 42-day siege

— Jack Detsch (@JackDetsch) April 11, 2022

Anterior, civilii puteau să fugă din orașul-port doar cu mașinile personale.

Zelensky advisor Oleksii Arestovich said in a televised interview that residents of Mariupol could only leave by personal transport before.

— Jack Detsch (@JackDetsch) April 11, 2022

Urmărește-ne pe Google News