Război în Ucraina, ziua 480 | Se dau lupte grele în regiunea Zaporojie, cu pierderi masive pentru ambele tabere, susține spionajul britanic

Rusia a bombardat orașul Bilopillia din regiunea Sumî în seara zilei de duminică, 18 iunie, ucigând un bărbat și pe fiul său de patru ani, a anunțat biroul procurorului regional, potrivit The Kyiv Independent.

„Teroriștii ruși folosesc cu cinism armele împotriva civililor, deoarece și-au pierdut de mult timp orice simț al umanității”, a declarat Volodimir Artiukh, guvernatorul regiunii Sumî.

Potrivit primarului din Bilopillia, Iuriy Zarko, tatăl și fiul alergau spre un adăpost antiaerian când un obuz rusesc a explodat la trei metri de ei.

„Tatăl a murit pe loc, iar copilul a murit în brațele (personalului medical) în drum spre un spital”, a declarat Zarko în comentariul său pentru televiziunea Suspilne.

Primarul a adăugat că tragedia a avut loc în jurul orei locale 16.20.

În cursul nopții și dimineții de 18 iunie, armata rusă a bombardat de 12 ori zonele de frontieră ale regiunii Sumî.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat, duminică, pe 18 iunie, că au loc lupte grele în patru direcții, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

În total, 17 confruntări au avut loc pe linia frontului în ultima zi.

Potrivit raportului, armata rusă a efectuat peste 40 de atacuri aeriene și 60 de atacuri cu ajutorul sistemelor de rachete cu lansare multiplă. În urma atacurilor, au fost uciși civili, deși bilanțul victimelor nu a fost raportat.

În plus, peste 20 de clădiri rezidențiale și o școală au fost fie distruse, fie avariate.

Potrivit Statului Major General, forțele aeriene ucrainene au lansat 7 atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești și au distrus un sistem de apărare aeriană.

În cursul zilei, trupele ucrainene au distrus, de asemenea, un elicopter de atac rusesc Ka-52 (Alligator), trei drone de luptă Shahed de fabricație iraniană și cinci drone de recunoaștere, a precizat Statul Major General.

Pe 18 iunie, artileria ucraineană a lovit două posturi de comandă rusești, patru sisteme de apărare aeriană, două concentrări de trupe și echipamente militare rusești și două depozite de muniții, potrivit Statului Major General.

Bombardamentele ucrainene asupra regiunii Kursk din vestul Rusiei au rănit două persoane și au avariat clădiri, inclusiv o fabrică de zahăr, a declarat duminică guvernatorul regional Roman Starovoyt, potrivit CNN.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Bombardamentele au vizat trei așezări din districtul de graniță Glushkovsky, a declarat guvernatorul, estimând că Ucraina a lansat peste două duzini de lovituri asupra diferitelor zone.

Doi locuitori din satul Glushkovo au fost răniți, a precizat Starovoyt. În afară de fabrica de zahăr, bombardamentele au avariat mai multe case, magazine și linii electrice.

Părți din comunitățile vizate au rămas fără energie electrică, iar echipele de reparații lucrează pentru a o restabili, a adăugat guvernatorul.

Armata rusă a ripostat la unitățile militare ucrainene care au lansat asaltul, potrivit lui Starovoyt.

Autoritățile sanitare din Nikolaiev au îndemnat locuitorii să nu folosească apa din regiunea sudică pentru băut și au avertizat să nu înoate sau să pescuiască, după ce au fost descoperiți contaminanți, notează CNN.

Avertismentul, emis duminică, vine după ce autoritățile din regiunea Odesa au închis, de asemenea, plajele din motive sanitare.

Prăbușirea devastatoare a barajului Kahovka și inundațiile ulterioare din sudul Ucrainei au transformat râul Nipru și litoralul Mării Negre într-o „groapă de gunoi și un cimitir de animale”, potrivit autorităților ucrainene.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Acum, vibrionul asemănător holerei a fost detectat în apele deschise din regiunea Nikolaiev, a postat duminică Centrul regional pentru controlul și prevenirea bolilor pe pagina sa oficială de Facebook. Descoperirea înseamnă că apa ar putea provoca infecții intestinale acute, au precizat autoritățile locale.

Centrul de control al bolilor a avertizat, de asemenea, cu privire la nivelurile ridicate de amoniac.

În orașul vecin Odesa, autoritățile au închis plajele, deoarece calitatea slabă a apei reprezintă o „amenințare reală” pentru locuitorii din zonă.

Șaizeci și cinci de hectare din pădurea Snihurivka din sudul regiunii Nikolaiev, o suprafață de aproximativ 93 de terenuri de fotbal, au rămas inundate după distrugerea barajului Kahovka ,a declarat duminică, 18 iunie, filiala locală a unei întreprinderi forestiere de stat, notează The Kyiv Independent.

Într-o postare pe Facebook, biroul de sud al Forests of Ukraine a declarat că aproape 2.300 de hectare de pădure din sudul regiunii Nikolaiev au avut de suferit în urma inundațiilor provocate de Rusia.

Acesta a adăugat că 2.200 de hectare din pădurile inundate din regiune se află pe spița Kinburn ocupată de Rusia, o parte a peninsulei Kinburn lungă de 40 de kilometri și cu o lățime de până la 12 kilometri.

La aproape două săptămâni după ce Rusia a aruncat în aer uriașul baraj Kahovka, ocupat de forțele rusești încă din primele zile ale războiului, zonele afectate încă suferă consecințe.

Nivelul apei la râul Inhuleț, în partea de vest a regiunii Herson, este încă cu doi metri mai mare decât nivelul de dinaintea inundațiilor, potrivit Forests of Ukraine.

Rusia și Ucraina înregistrează un număr mare de pierderi militare, în timp ce Ucraina luptă pentru a alunga forțele Kremlinului din zonele ocupate în primele etape ale contraofensivei sale, au declarat duminică oficiali britanici, potrivit The Guardian.

Pierderile rusești sunt probabil la cel mai ridicat nivel de la vârful bătăliei pentru Bahmut din martie, au declarat oficialii militari britanici în evaluarea lor periodică, relatează AP.

Potrivit serviciilor secrete britanice, cele mai intense lupte s-au concentrat în sud-estul provinciei Zaporojie, în jurul Bahmut și mai la vest în provincia ucraineană Donețk, în estul țării.

În timp ce actualizarea a raportat că Ucraina se află în ofensivă în aceste zone și a făcut „mici progrese”, a precizat că forțele rusești au desfășurat „operațiuni defensive relativ eficiente” în sudul Ucrainei.

Armata ucraineană a declarat într-o actualizare periodică duminică dimineața că în ultimele 24 de ore Rusia a efectuat 43 de lovituri aeriene, patru lovituri cu rachete și 51 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete.

Potrivit declarației Statului Major General, Rusia continuă să își concentreze eforturile asupra operațiunilor ofensive din estul industrial al Ucrainei, concentrându-și atacurile în jurul Bahmut, Avdiivka, Marinka și Lîman din provincia Donețk, unde au avut loc 26 de confruntări.

Guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a declarat că doi civili au fost uciși și trei răniți în ultima zi. Oficialii ucraineni au declarat că forțele rusești au lansat, de asemenea, lovituri aeriene asupra altor regiuni din estul și sudul țării.

Un civil a fost ucis și alți patru au fost răniți în provincia Herson în urma atacurilor rusești, a declarat guvernatorul regiunii respective, Oleksandr Prokudin, în timp ce guvernatorul regiunii Zaporojie, Iurii Malashko, a declarat că o persoană a fost rănită în urma atacurilor rușilor care au lovit 20 de așezări din provincie.

Vladimir Rogov, un oficial din cadrul administrației numite de Moscova în regiunea Zaporojie, parțial ocupată, a declarat duminică că forțele ucrainene au preluat controlul asupra satului Peatîhatkî de pe frontul de luptă din Zaporojie.

Obiectivul demilitarizării Ucrainei, declarat de Moscova la începutul campaniei sale militare în ţara vecină, a fost „în mare parte îndeplinit”, susţine Kremlinul, citat duminică de EFE, notează Agepres.

„Ucraina foloseşte din ce în ce mai puţin arme proprii şi din ce în ce mai mult sisteme de armament furnizate de ţările occidentale”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Prin urmare, „una dintre sarcinile” pe care partea rusă şi le-a propus „a fost, de fapt, îndeplinită în mare parte”, a adăugat el.

Peskov a insistat că Ucraina era „puternic militarizată” în urmă cu un an şi jumătate, ceea ce nu se mai poate spune acum.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat la 24 februarie 2022 ceea ce Moscova continuă să numească o „operaţiune militară specială” în Ucraina, invocând necesitatea de a „demilitariza” şi „denazifica” ţara vecină, precum şi de a proteja populaţia din Donbas.

Peskov a mai adăugat că acum ţările occidentale „se implică din ce în ce mai mult în conflict”, devenind astfel parte a acestuia.

„Acest lucru duce la prelungirea conflictului. Acest lucru face ca situaţia din Europa să devină mai tensionată şi mai imprevizibilă. Aceasta obligă Rusia să ia măsuri mult mai ferme pentru a-şi asigura securitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt a preşedintelui rus.

În luna mai, Dmitri Peskov spunea că obiectivele pe care Rusia şi le stabilise atunci când lansase „operaţiunea militară specială” au fost „parţial atinse” în mai mult de un an de război pe scară largă.

Rusia pare să transfere echipamente și trupe din regiunea Herson către sud-estul frontului Zaporojie, unde este în curs o contraofensivă ucraineană, a declarat Ivan Fedorov, un primar exilat din Melitopol, duminică, potrivit The Kyiv Independent.

Vorbind la televiziune, Fedorov a declarat că locuitorii locali din Melitopol, un oraș din regiunea Zaporojie, ocupat de Rusia din 2022, au fost martori la sosirea de echipamente și trupe rusești din direcțiile Nova Kahovka și Kahovka, în teritoriile ocupate din regiunea Herson.

Aceste orașe au suferit inundații catastrofale după cebarajul Kahovka a fost aruncat în aer pe 6 iunie.

The Kyiv Independent nu a putut verifica afirmațiile lui Fedorov cu privire la transferul de echipamente și forță de muncă din partea Rusiei către frontul din Zaporojie.

Afirmațiile lui Fedorov au loc în condițiile în care forțele ucrainene continuă să preia inițiativa pe câmpul de luptă la aproximativ două săptămâni de la începerea contraofensivei mult așteptate.

Un incendiu a izbucnit pe șantierul unui spital militar aflat în construcție în orașul rusesc Briansk, la aproximativ 150 de kilometri nord de Ucraina, a anunțat, duminică, 18 iunie, agenția de presăde stat TASS, potrivit The Kyiv Independent.

Presa de stat a citat serviciul de urgență care a declarat că incendiul a avut loc în timpul lucrărilor de construcție și că nu a existat nicio cauză exterioară a incendiului.

Canalul rusesc de Telegram Mash a relatat că acoperișul clădirii a avut de suferit de pe urma incendiului, dar acesta a fost stins începând cu ora 14.00, ora Kievului, fără victime. Acesta a adăugat că incendiul ar fi putut fi un alt act de sabotaj din partea partizanilor din Rusia.

Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică că trupele sale au respins o serie de atacuri ucrainene în trei secțiuni ale liniei frontului, iar Ucraina presează cel mai activ în regiunea Zaporojie, relatează Reuters.

Moscova nu a făcut însă nicio precizare despre satul Piatikhatki din Zaporojie, despre care un oficial instalat din Rusia în regiune a spus mai devreme că a fost eliberat de Ucraina.

Uniunea Europeană va grăbi livrările de arme către Ucraina în sprijinul contraofensivei împotriva forțelor ruse, a declarat duminică comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, într-un interviu acordat cotidianului francez Le Parisien.

„Ne vom intensifica eforturile de a livra arme și muniții. Acesta este un război de mare intensitate în care acestea joacă un rol crucial”, a spus Breton, invocând angajamentul de a furniza un milion de arme de calibru înalt în următoarele 12 luni.

„Ne pregătim ca războiul să mai dureze câteva luni, sau chiar mai mult”, a adăugat el.

Forțele ucrainene au preluat controlul asupra așezării Piatikhatki pe frontul de luptă din Zaporojie, potrivit unui oficial instalat de Rusia în regiune, relatează Reuters.

Vladimir Rogov a spus că forțele ucrainene au luat intrat în Piatikhatki și au păstrat controlul deși se află sub focul artileriei ruse.

„Ofensivele inamicului au dat rezultate, în ciuda pierderilor enorme”, a transmis Rogov pe Telegram.

Luptele grele continuă în regiune, a adăugat el. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.

Serhi Bratchuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare Odesa, a anunțat duminică că forțele ucrainene au distrus un depozit de muniție „foarte semnificativ” în apropierea orașului-port Henichesk, ocupat de ruși, din regiunea sudică Herson.

„Forțele noastre armate au dat o lovitură importantă dimineața – și una foarte puternică – în satul Rikove, districtul Henichesk, în teritoriul ocupat temporar al regiunii Herson”, a spus Bratchuk. „Exista un depozit de muniție foarte important. A fost distrus.”

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei cu privire la presupusul atac.

Rikove este situat pe o linie de cale ferată la aproximativ 20 km de Henichesk, un oraș-port de-a lungul Mării Azov, în sudul Ucrainei, care a fost ocupat de forțele Kremlinului încă de la începuturile invaziei.

Dmitri Peskov a spus că Ucraina era „foarte militarizată” la începutul invaziei pe scară largă, dar acum folosește „din ce în ce mai puțin propriile sale arme”, bazându-se tot mai mult pe armele furnizate de Occident, semn că „demilitarizarea” a reușit.

„Demilitarizarea” și „denazificarea” au fost două motive folosite în retorica Kremlinul pentru a justifica declanșarea războiului pe 24 februarie 2022.

Peskov a mai susținut că țările NATO își forțează intrarea în „conflict” prin furnizarea de armament.

Forțele de ocupație au luat cu forța aproape 300 de copii ucraineni din orașul Berdiansk din regiunea ocupată Zaporojie și i-au dus în republica rusă Ciuvasia, acuză primarul în exil al orașului Melitopol, Ivan Fedorov.

„Ei trimit copii la 1.600 de kilometriv departe de casă adânc în interiorul Rusiei”, a precizat primarul Fedorov. „În continuare, vor manipula situația în direcția Berdiansk și vor ține ca ostatici copiii din Rusia”.

Presa rusă a relatat că 48 de copii au fost trimiși în Ciuvasia, în timp ce restul vor fi preluați în mai multe ture.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a anunțat că solicită arestarea președintelui rus Vladimir Putin, deoarece acesta este „responsabil pentru crima de război prin deportarea ilegală a (copiilor) și prin transfer ilegal a (copiilor) din zonele ocupate din Ucraina către Federația Rusă.”

Forțele Rusiei se confruntă cu o penurie de tancuri, a recunoscut ministrul apărării Serghei Șoigu, întrucât ofensiva Ucrainei în sud și est a continuat să împingă linia frontului cu ajutorul echipamentelor livrate de Occident.

Serghei Șoigu, într-o vizită la o fabrică militară din vestul Siberiei, a spus că producția de vehicule blindate trebuie să crească.

El a precizat că această creștere este necesară „pentru a satisface nevoile forțelor ruse care sunt implicate în operațiunea militară specială”.

Anterior, președintele rus Vladimir Putin a spus că armatei îi lipsesc „muniții de înaltă precizie, echipamente de comunicații, avioane, drone și așa mai departe”, insistând că Ucraina s-a confruntat cu „pierderi catastrofale” în primele două săptămâni ale contraofensivei sale.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în mod fals unei delegații de lideri africani aflați în vizită că drepturile internaționale sunt de partea sa și că Kievul este cel care a început un război împotriva Rusiei în 2014, potrivit The Kyiv independent.

Putin a declarat că logica Rusiei, sprijinirea zonelor de ocupație prin procură, despre care Moscova susține că sunt state separatiste independente, este „fără cusur din punctul de vedere al drepturilor internaționale și al Cartei ONU”.

De fapt, Rusia a încălcat dreptul internațional atunci când a invadat regiunile ucrainene Crimeea, Donețk și Luhansk în 2014 și a continuat cu o invazie mult mai mare a întregii țări în 2022.

Argumentul lui Putin, potrivit căruia Rusia avea dreptul să recunoască independența „regiunilor separatiste”, se bate cap în cap cu încercarea țării sale de a anexa aceste teritorii și de a le absorbi prin referendumuri false în toamna anului 2022.

De asemenea, Putin a susținut că răpirea forțată de către Rusia a copiilor ucraineni a fost legală.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin, precum și al Mariei Lvova-Belova, oficialul rus care a supravegheat deportările forțate de copii ucraineni în Rusia, pentru aceste răpiri.

Potrivit bazei de date naționale ucrainene, aproximativ 19.500 de copii ucraineni au fost răpiți din teritoriile ocupate și trimiși în alte zone controlate de Rusia sau în Rusia din februarie 2022.

Delegația, formată din liderii Africii de Sud, Senegalului, Insulelor Comore, Zambiei și Egiptului, a vizitat Kievul la 16 iunie pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, după care s-a deplasat la Sankt Petersburg pentru a discuta despre încercarea statelor africane de a elabora un plan de pace între Ucraina și Rusia.

Mihail Podolyak, consilier al biroului lui Zelenski, a declarat că planul liderilor africani s-a axat în principal pe încercarea de a suspenda mandatul de arestare a lui Putin, ca semn de încredere.

Zelenski i-a criticat pe liderii africani pentru că s-au referit la invazia Ucrainei în termeni diminuați precum „criză” sau „conflict”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu pare să existe „nicio șansă” de prelungire a acordului care permite Ucrainei să exporte cereale în siguranță prin Marea Neagră, prin apele controlate de Rusia, potrivit CNN.

„Este cu greu posibil să prezicem o decizie finală în acest caz, dar pot spune că, judecând de facto după status quo-ul pe care îl avem, acest acord nu are nicio șansă”, a declarat Peskov pentru agenția de presă rusă.

Acordul, negociat de Națiunile Unite și Turcia în iulie 2022, a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale pe mare pentru a contribui la soluționarea unei crize alimentare globale despre care ONU a spus că a fost exacerbată de cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

În luna mai, Moscova a acceptat cu reticență să prelungească acordul, cunoscut de diplomați sub numele de Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, până pe data de 17 iulie, cu condiția să primească ajutor și pentru propriile exporturi de alimente și îngrășăminte. Rusia spune că acest ajutor nu s-a materializat.

Forțele rusești au încercat să avanseze, sâmbătă, spre orașele Kupiansk, Lîman, Avdiivka, Marinka și Șahtarsk din estul și sud-estul Ucrainei, dar nu au reușit să câștige teren, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Armata ucraineană a raportat 22 de confruntări în aceste zone.

În ultimele 24 de ore, forțele rusești au lovit, de asemenea, teritoriile ucrainene cu 37 de atacuri aeriene și 19 atacuri cu lansatoare multiple de rachete.

Un atac a ucis o persoană și a rănit trei în regiunea Herson.

Între timp, forțele rusești rămân în defensivă în regiunile Zaporojie și Herson, anticipând contraofensiva ucraineană lansată recent.

Apărarea rusă este cea mai densă în regiunea Zaporojie, cu mai multe linii care se întind până în jos, spre Crimeea ocupată.

Aviația ucraineană, la rândul său, a efectuat nouă atacuri împotriva personalului rus și a unui sistem de apărare aeriană, potrivit raportului. Forțele de rachete și artilerie au distrus două depozite de muniții rusești și o unitate de artilerie.

Ministrul danez interimar al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat, sâmbătă, 17 iunie, că Danemarca ar putea dona avioane de luptă Ucrainei, dar numai dacă SUA vor da undă verde, a relatat presa daneză Radio4, potrivit The Kyiv Independent.

„Ucraina are nevoie de avioane. Mai mult ca oricând, dacă vor să câștige lupta. Acest lucru este valabil și pentru avioanele de luptă daneze F-16″, a spus Poulsen.

Danemarca ar avea 43 de avioane de luptă F-16 fabricate în SUA, dintre care 30 în serviciu activ, dar flota este în curs de înlocuire cu mai modernele avioane F-35.

Poulsen a declarat pe 15 iunie pentru canalul TV2 că piloții ucraineni vor putea să se antreneze pe avioane de luptă F-16 pe teritoriul danez.

Poulsen a explicat că, în conformitate cu un plan comun cu Olanda, piloții ucraineni vor beneficia de pregătire la baza daneză Skrødstrup a Forțelor Aeriene din sudul Iutlandei, unde sunt amplasate avioanele F-16.

Danemarca și Olanda sunt membre ale așa-numitei „inițiative privind avioanele de luptă”, care vizează furnizarea de avioane militare occidentale avansate, precum și instruirea necesară, pentru armata ucraineană.

Ucraina a primit 14 avioane de vânătoare MiG-29 de la Polonia și 13 de la Slovacia, dar a făcut presiuni pentru avioane mai avansate.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat anterior că Ucraina are nevoie de cel puțin 48 de avioane de luptă F-16 pentru a elibera teritoriul de Rusia.

Urmărește-ne pe Google News