Război în Ucraina, ziua 483 | Zelenski admite că ofensiva „e mai lentă decât s-ar fi dorit”, în timp ce Putin anunță creșterea producției în masă de drone

Luptele grele continuă în regiunea estică Donețk, în timp ce forțele ruse continuă să se concentreze pe zonele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka, potrivit celei mai recente actualizări a evoluției conflictului, publicată miercuri după-amiază de Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene, relatează CNN.

Peste 30 de angajamente de luptă au avut loc în aceste zone în ultima zi, a precizat Statul Major General, menționând că Rusia a desfășurat mai multe „ofensive nereușite” în aceste direcții.

Atât Statul Major General al Ucrainei, cât și Oleksandr Tarnavskyi, un comandant al forțelor comune din sudul țării, afirmă că forțele ruse se află în defensivă în direcțiile Zaporojie și Herson, în timp ce Forțele Armate ale Ucrainei avansează.

„În sectorul Tavria, armata noastră alungă sistematic inamicul de pe pozițiile sale și continuă să avanseze. Succesele Forțelor de Apărare sunt deja notabile”, a afirmat Tarnavskyi, într-o postare pe Telegram.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, în Tavria, un oraș din sudul Ucrainei, „pierderile inamicului în morți și răniți s-au ridicat la aproape trei companii. Ucraina a distrus și avariat 68 de unități de echipament militar inamic”, a susținut Tarnavskyi.

Statul Major General a precizat că forțele ruse nu au avut succes în ofensivele din satul Piatykhatky din regiunea Zaporojie, în timp ce au efectuat, de asemenea, atacuri aeriene în zonele Preobrazhenka și Stopnohirsk din regiunea Donețk.

În Bahmut, comandantul interimar al Brigăzii a 3-a de asalt din Ucraina, Maksym Zhorin, a afirmat că trupele ruse au încercat fără succes să recupereze unele dintre pozițiile pierdute pe câmpul de luptă.

„Rezultatul – ruși morți și răniți”, a susținut el.

Ce spune Rusia: Ministerul rus al Apărării a afirmat miercuri că forțele sale au atacat unități ale armatei ucrainene în sud-estul țării, în apropiere de granița dintre regiunile Donețk și Zaporojie, distrugându-le echipamentul.

Despre Belarus: De asemenea, armata ucraineană a precizat că „nu au fost detectate semne de (formare a) grupurilor ofensive în Belarus”, în apropiere de frontiera cu Ucraina.

„Cu toate acestea, antrenamentul de luptă și coordonarea unităților forțelor armate ruse înainte de desfășurarea lor în zonele de operațiuni de luptă din Ucraina sunt în desfășurare pe terenurile de antrenament din Republica Belarus”, a susținut Statul Major General al Ucrainei.

Belarus, unul dintre cei mai fideli aliați ai Rusiei după începutul invaziei din Ucraina, a operat miercuri modificări ale constituției sale, renunțând la neutralitatea țării.

Peste 400 de companii globale au promis miercuri, în cadrul Conferinței de redresare a Ucrainei de la Londra, sprijin pentru reconstrucția economiei ucrainene distruse de război. Citi, Sanofi și Philips se numără printre firmele care au semnat acordul „Ukraine Business Compact”, semnalându-și intenția de a stimula investițiile în această țară, relatează CNN.

De asemenea, guvernul britanic a stabilit un pachet de sprijin pentru Ucraina, care include 3 miliarde de dolari sub formă de noi garanții pentru deblocarea împrumuturilor Băncii Mondiale și 240 de milioane de lire sterline (305 milioane de dolari) de asistență bilaterală.

Statele Unite vor trimite Ucrainei un ajutor financiar suplimentar de 1,3 miliarde de dolari pentru „revizuirea rețelei sale energetice” și modernizarea altor infrastructuri critice, a anunțat șeful diplomației americane, Antony Blinken.

Ucraina se confruntă cu o provocare enormă în ceea ce privește strângerea de fonduri, o provocare pe care guvernele și instituțiile financiare de dezvoltare nu o vor putea îndeplini fără ajutorul investitorilor privați. Banca Mondială a estimat în martie că, la un an de la începerea războiului, costul reconstrucției țării se ridică la 411 miliarde de dolari – o cifră uriașă care va crește pe măsură ce conflictul se prelungește.

Liderul grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, a acuzat miercuri ierarhia militară rusă că „ascunde” dificultăţile cu care se confruntă armata în faţa contraofensivei ucrainene lansate la începutul lunii iunie şi care a înregistrat până acum progrese modeste, informează Agerpres preluând AFP.

„Inamicul ocupă Piatikati, nordul localităţii Robotine şi Urojaine, ceea ce înseamnă că mari porţiuni de teritoriu au fost pierdute (în favoarea) inamicului”, a deplâns Prigojin situaţia, într-o înregistrare audio postată pe Telegram.

După câteva săptămâni de contraofensivă a trupelor Kievului, „(aceasta) generează pierderi serioase de partea noastră şi probleme care sunt înăbuşite, despre care ruşii nu ştiu”, a denunţat el, arătând cu degetul spre ierarhia militară cu care se află în conflict deschis de mai multe luni.

„Toate acestea sunt complet ascunse de toată lumea. Într-o zi, Rusia se va trezi şi va realiza că Crimeea este ucraineană. Este o trădare directă a intereselor Federaţiei Ruse”, a spus Prigojin.

Mai multe informații: „Într-o zi, Rusia se va trezi şi va realiza că Crimeea este ucraineană”. Evgheni Prigojin acuză ierarhia militară rusă că „ascunde” pierderile armatei

Coaliția țărilor occidentale care intenționează să livreze Ucrainei avioane F-16 are în vedere România ca posibilă locație pentru antrenarea piloților ucraineni pe aparatele de vânătoare de producție americană, au declarat trei persoane care au cunoștință despre aceste planuri pentru Politico. Dezvăluirea indică faptul că țările NATO se apropie de începerea unui program în cadrul căruia avioanele de război F-16 ar putea ajunge deasupra cerului ucrainean în câteva luni.

„România este unul dintre locurile pe care coaliția le analizează pentru a găzdui antrenamentele”, a declarat un oficial occidental, care, împreună cu un actual și un fost oficial al Departamentului american al Apărării, a vorbit sub protecția anonimatului despre acest efort sensibil.

Coaliția internațională întreprinde eforturi pentru a negocia un contract prin care programul de antrenament cu avioane F-16 să se desfășoare într-un sit din România, au declarat atât actualul, cât și fostul oficial al Pentagonului citați. Este probabil ca Lockheed Martin, compania care construiește avioanele F-16, să conducă antrenamentul, au adăugat aceștia.

Mai multe informații: Occidentul vede în România un posibil loc de antrenare a piloților ucraineni pe avioanele de luptă americane F-16 (surse Politico)

Un oficial ucrainean le-a transmis rușilor din teritoriul anexat al Crimeei să plece cât încă mai pot din peninsulă, relatează Sky News.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, a declarat că liniile de fortificație rusești indică faptul că Moscova se teme că va pierde peninsula ocupată.

„Își dau seama că este doar o chestiune de timp până când vom veni și îi vom da afară”, a afirmat Danilov.

Mai multe informații: „E doar o chestiune de timp până când vom veni și îi vom da afară”. Un înalt oficial ucrainean îi îndeamnă pe rușii din Crimeea „să fugă cât mai au ocazia”

Rusia va continua să își îmbunătățească forțele armate pe baza experienței „neprețuite” dobândite în „operațiunea militară specială” din Ucraina, a declarat miercuri președintele Vladimir Putin, folosind astfel termenul prin care oficialii și liderii ruși se referă la invazia din țara vecină, relatează CNN.

„Cea mai importantă sarcină aici este dezvoltarea triadei nucleare, care este o garanție cheie a securității militare a Rusiei și a stabilității globale. Deja aproximativ jumătate din unitățile și formațiunile Forțelor de rachete strategice sunt echipate cu cele mai recente complexe sisteme Yars”, a declarat liderul rus, în timpul unui discurs adresat absolvenților academiilor militare din Rusia, la Kremlin.

„Trupele sunt reechipate cu sisteme moderne de rachete cu focos hipersonic de avangardă. În viitorul apropiat, primele lansatoare ale complexului Sarmat cu o nouă rachetă grea vor intra în serviciul de luptă”, a adăugat el.

Putin s-a întâlnit cu absolvenți ai universităților și academiilor Ministerului Apărării, Ministerului Situațiilor de Urgență, Serviciului Federal de Securitate, Serviciului Federal de Protecție, Gărzii Ruse, Ministerului Afacerilor Interne, Comitetului de Investigații și Serviciului Federal de Penitenciare, potrivit Kremlinului.

Despre contraofensiva Kievului: Putin le-a spus reporterilor că există o „oarecare acalmie” în lupte și că Ucraina nu desfășoară nicio operațiune ofensivă activă. El a susținut că forțele ucrainene suferă pierderi grele pe câmpul de luptă.

CNN notează că nu este în măsură să verifice în mod independent afirmațiile lui Putin cu privire la pierderile ucrainene sau la desfășurarea operațiunilor de pe teren.

„Dar astăzi vedem că acest potențial ofensiv (al Ucrainei) nu a fost încă epuizat, există și rezerve pe care inamicul se gândește unde și cum să le introducă”, a mai declarat președintele rus.

Rusia va crește producția în masă de drone și va spori desfășurarea acestora pe câmpul de luptă, a declarat miercuri președintele rus Vladimir Putin, în timpul unui discurs adresat absolvenților academiilor militare din Rusia, la Kremlin, potrivit CNN.

„Îmbunătățirea și producția de sisteme de contra-baterie va continua, precum și desfășurarea în rândul trupelor a avioanelor fără pilot (drone, n.r.) și a sistemelor de atac robotizate, care s-au dovedit a fi bune în condiții de luptă”, a declarat Putin.

„Vom accelera producția lor în masă. Este necesar să furnizăm aceste echipamente tuturor unităților militare, inclusiv escadroanelor, plutoanelor, companiilor și batalioanelor”, a precizat liderul rus.

Putin a mai declarat că, în cursul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, „cele mai recente modele de vehicule blindate, sisteme de rachete de atac și de aviație, sisteme de apărare antiaeriană și de război electronic au o contribuție uriașă la rezolvarea misiunilor de luptă” și că „producția și îmbunătățirea lor vor continua cu siguranță”.

La începutul acestei luni, un oficial de la Casa Albă a declarat că Washingtonul crede că o urzină de fabricare a dronelor de atac pe care Rusia o construiește cu ajutorul Iranului ar putea fi complet operațională până la începutul anului 2024.

Marți, Moscova a lansat „un alt atac aerian masiv” asupra Kievului folosind drone fabricate în Iran, a anunțat armata ucraineană. A fost pentru a doua oară în luna iunie când Rusia a folosit aceste drone împotriva capitalei ucrainene.

Ambasadorii Uniunii Europene au convenit asupra celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat miercuri președinția suedeză a Consiliului UE, potrivit CNN.

„Pachetul include măsuri menite să contracareze eludarea sancțiunilor și listările individuale”, a precizat președinția suedeză, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat noul pachet de sancțiuni, afirmând că „va da o nouă lovitură mașinăriei de război a lui Putin, cu restricții mai stricte la export, vizând entitățile care sprijină Kremlinul”.

„Instrumentul nostru anti-eludare va împiedica Rusia să pună mâna pe bunurile vizate de sancționi”, a scris ea, pe Twitter.

Progresele armatei ucrainene în contraofensiva lansată pentru eliberarea teritoriilor ocupate de trupele ruse sunt „mai lente decât s-ar fi dorit”, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu publicat miercuri de postul BBC și citat de Reuters.

„Unii cred că acesta este un film de la Hollywood şi se aşteaptă la rezultate acum. Nu este aşa”, a indicat Zelenski. Înaintarea trupelor ucrainene nu este uşoară, în condiţiile în care o suprafaţă de aproximativ 200.000 de kiloemtri pătraţi din teritoriul ucrainean a fost minată de trupele ruse, a motivat el.

„Indiferent ce ar dori unii, chiar dacă încearcă să facă presiuni asupra noastră, cu tot respectul pentru ei, noi vom avansa pe câmpul de luptă aşa cum considerăm că este mai bine”, a mai spus liderul de la Kiev, în interviu.

La două săptămâni de la începutul mult aşteptatei contraofensive, armata ucraineană a obţinut câştiguri teritoriale modeste împotriva trupelor ruse, care şi-au consolidat în ultimele luni poziţiile defensive, iar avansul reuşit până în prezent de armata ucraineană nu a ajuns până la poziţiile fortificate ale ruşilor, scrie Agerpres.

Conform oficialilor ucraineni, bilanţul operaţiunii contraofensive până în prezent este eliberarea a circa 113 kilometri pătraţi şi a opt sate. Dar, potrivit unui corespondent militar rus citat de postul CNN, ultimul sat a cărui eliberare a fost anunţată de Kiev, satul Piatihatki, este mai degrabă o „zonă gri” necontrolată de niciuna dintre tabere, întrucât se află într-o depresiune unde trupele sunt extrem de vulnerabile atacurilor de pe înălţimile ce înconjoară satul, înălţimi controlate la nord de trupele ucrainene şi la sud de cele ruse.

„Cele două tabere suferă pierderi grele” şi „forţele ruse desfăşoară adesea operaţiuni defensive relativ eficace”, a rezumat marţi situaţia pe front un raport al serviciilor de informaţii britanice.

La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a recunoscut că „ruşii au avut timp să se pregătească” pentru defensivă şi „densitatea câmpurilor de mine este incredibilă”.

Statele membre ale UE au convenit miercuri asupra unui al unsprezecelea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei, menit în special să evite eludarea sancţiunilor deja în vigoare, au declarat surse oficiale, potrivit AFP.

Aceste măsuri, adoptate de ambasadorii Celor 27 la Bruxelles, includ atât sancţiuni individuale, cât şi „măsuri de combatere a eludării”, a transmis Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Scopul este de a împiedica posibilitatea ca mărfurile interzise pentru export în Rusia să găsească o modalitate de a aproviziona complexul militar rus, scrie Agerpres.

Propunerea iniţială a Comisiei a identificat în special opt firme chineze acuzate de reexportul de bunuri sensibile în Rusia. După discuţii cu Beijingul, cinci dintre ele au fost eliminate de pe listă, dar trei firme cu sediul în Hong Kong rămân vizate pentru că sunt ruseşti, a declarat o sursă diplomatică.

O companie iraniană, două companii din Emiratele Arabe Unite, două firme cu sediul în Uzbekistan, una în Armenia şi una în Siria sunt, de asemenea, vizate.

UE încearcă să descurajeze firmele străine şi ţările terţe să ajute Moscova prin reexportul către Rusia a unor bunuri care pot fi utilizate de complexul militar-industrial rus, inclusiv semiconductori şi circuite integrate.

Cel de-al 11-lea pachet vizează frigiderele, imprimantele, calculatoarele electronice şi alte produse care „contribuie la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate”. Lista are 155 de pagini.

Europenii au interzis, de asemenea, accesul în porturi şi ecluze pe teritoriul UE pentru navele suspectate de încălcarea interdicţiei privind importul de ţiţei şi produse petroliere ruseşti pe cale maritimă.

Totodată, statele europene au prelungit suspendarea licenţelor de emisie în UE pentru cinci organe de presă ruseşti aflate sub controlul permanent al conducerii ruse, precum şi interdicţia de difuzare a conţinutului acestora.

De asemenea, au adăugat pe lista lor neagră 71 de persoane şi 33 de entităţi implicate în deportarea copiilor ucraineni în Rusia.

Acordul la care au ajuns ambasadorii la UE nu a fost încă aprobat în mod oficial. Identităţile persoanelor şi entităţilor sancţionate vor fi apoi publicate în Jurnalul Oficial al UE, iar măsurile vor intra în vigoare.

Rusia a declarat miercuri Fondul mondial pentru natură (WWF – World Wide Fund for Nature) „indezirabil”, măsură ce interzice de facto activităţile acestui ONG în ţară, în plină reprimare a oricărei voci critice după ofensiva Kremlinului în Ucraina, informează AFP şi Reuters.

Într-un comunicat, Parchetul general a declarat că activităţile în Rusia ale ONG-ului pentru protecţia mediului reprezintă „ameninţări la adresa securităţii în sfera economică”.

Acest anunţ vine la o lună după o decizie similară vizând un alt ONG de mediu de renume mondial, Greenpeace.

Mai multe informații: Rusia a interzis activitățile grupului de mediu WWF pe teritoriul său, acuzând organizația că „încătușează dezvoltarea economică” a țării

Minele dislocate de ape în urma inundaţiilor provocate de spargerea barajului de la Kahovka (sudul Ucrainei) ar putea să plutească în aval şi să eşueze pe plajele de la Marea Neagră, a avertizat miercuri Paul Heslop, responsabil ONU pentru acţiunile împotriva minelor în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare în Ucraina, potrivit agențiilor de știri Reuters şi EFE, preluate de Agerpres.

Într-o conferinţă de presă la Geneva, el a declarat că minele PMF-1, cunoscute şi sub numele de mine „fluture”, sunt suficient de uşoare pentru a pluti în aval pe Nipru pe distanţe lungi.

„Nu aş fi surprins să văd că aceste mine care sunt duse de ape spre mare, în următoarele luni, având în vedere că apa fluviului continuă să curgă, să fie transportate acolo”, a declarat acesta.

„Din păcate, am putea vedea mine antipersonal cu presiune eşuate pe plaje de la Marea Neagră”, a afirmat expertul ONU.

Mai multe informații: Minele antipersonal ar putea ajunge pe plajele litoralului Mării Negre, după distrugerea barajului de la Nova Kahovka, avertizează ONU

Un om de știință rus de la o facilitate de cercetare nucleară din regiunea Nijni Novgorod a fost condamnat la nouă ani de închisoare sub acuzația de „înaltă trădare”, a anunțat miercuri presa locală, citând oficiali din cadrul agențiilor de aplicare a legii, potrivit The Moscow Times.

Anchetatorii l-au acuzat pe Viktor Ilyin – un angajat al Centrului Federal Nuclear din orașul Serov – că a încercat să se implice în activități de spionaj în numele Ucrainei, al SUA și al Marii Britanii.

Ilyin ar fi încercat să furnizeze serviciilor occidentale de securitate „informații despre cele mai recente evoluții științifice” din Rusia.

Mai multe informații: Un cercetător rus din domeniul nuclear, condamnat la 9 ani de închisoare pentru „înaltă trădare”. Procurorii spun că ar fi spionat pentru Ucraina, SUA și Marea Britanie

Aliații occidentali ai Kievului au promis miercuri că vor face Rusia să plătească pentru invazia ei din Ucraina, în timp ce guvernele și investitorii privați s-au întâlnit pentru a finanța reconstrucția țării după ravagiile războiului, scrie The Moscow Times, preluând AFP.

„Să fim clari: Rusia este cauza distrugerii Ucrainei”, a declarat secretarul american de stat Antony Blinken, în fața delegaților prezenți la conferința pentru reconstrucția Ucrainei de la Londra.

„Iar Rusia va suporta în cele din urmă costul reconstrucției Ucrainei”, a adăugat șeful diplomației americane.

Mai multe informații: Aliații Kievului promit că Moscova va plăti pentru invadarea Ucrainei. Antony Blinken: „Rusia va suporta în cele din urmă costul reconstrucției”

Noua generație de rachete balistice intercontinentale Sarmat ale Rusiei, capabile să transporte zece sau mai multe focoase nucleare, va fi în curând desfășurată pentru serviciul de luptă al armatei, a declarat miercuri președintele Vladimir Putin, potrivit Reuters.

Într-un discurs adresat noilor absolvenți ai academiilor militare, liderul de la Kremlin a subliniat importanța „triadei” forțelor nucleare ale Rusiei, referindu-se la rachetele care pot fi lansate de pe uscat, de pe mare sau din aer.

„Cea mai importantă sarcină aici este dezvoltarea triadei nucleare, care este o garanție- cheie a securității militare a Rusiei și a stabilității globale”, a afirmat Putin.

Mai multe informații: Putin anunță că armata rusă va desfășura în curând noile rachete nucleare intercontinentale Sarmat, „superarma” proiectată să sperie Occidentul

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, miercuri, că soarta Rusiei se decide în acest moment, în condițiile în care Ucraina este susținută „puternic” de Occident, în războiul declanșat de Moscova, informează Interfax.ru.

„În prezent „se decide soarta țării noastre, se stabilește viitorul ei geopolitic. Occidentul colectiv a lansat un adevărat război împotriva Rusiei, încercând încă o dată cu toată puterea să o distrugă. Se introduc sancțiuni nesfârșite, se provoacă tulburări și conflicte militare în statele vecine. Se acordă asistență militară uriașă regimului de la Kiev,” a spus Serghei Șoigu.

Armata ucraineană suferă pierderi serioase în timpul contraofensivei, din această cauză există un anumit calm pe linia de contact, a spus președintele rus Vladimir Putin, citat de agenția rusă de presă Interfax.

„Destul de ciudat, în acest moment asistăm la o anumită acalmie. Acest lucru se datorează faptului că inamicul suferă pierderi serioase atât de personal, cât și de echipament”, a spus Vladimir Putin, răspunzând miercuri la întrebarea unui jurnalist despre situația de pe front.

„Oamenii noștri au distrus 245 de tancuri inamice și aproximativ 678 de vehicule blindate de diferite tipuri”, a adăugat Vladimir Putin.

Ministrul ucrainean de Finanțe Serghei Marchenko, a anunțat, miercuri, că de la începutul războiului, ajutorul internațional pentru țara sa a atins suma de 51 de miliarde de dolari.

„Anul acesta, am primit 20 de miliarde de dolari și, de la începutul războiului, am reușit să strângem 51 de miliarde de dolari”, a dezvăluit Serghei Marchenko.

Autoritățile de la Kiev se așteaptă ca în 2023 Ucraina să primească o asistență financiară în valoare la 42 de miliarde de dolari.

Numărul susținătorilor unui „regim militar” din Ucraina a crescut de la începutul războiului cu Rusia, dar marea majoritate a ucrainenilor nu susțime ideea unei astfel de guvern, potrivit unui sondsaj realizat de sondaj realizat de Serviciul Sociologic al Centrului Razumkov în perioada 23-31 mai 2023.

Războiul cu Rusia a dus la o creștere a ponderii respondenților din Ucraina care consideră că un guvern condus de armată sau un regim militar este „destul de bun” sau „foarte bun” (28%, față de 12% în 2017). 

Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare (71%) dintre ucraineni consideră că un regim militar este un lucru rău pentru țară.

În același timp, 26% dintre respondenții din Ucraina consideră că atât regimul militar, cât și sistemul democratic sunt bune (91% dintre cei care consideră că sistemul condus de regimul militar sau militar este bun consideră și sistemul democratic ca fiind bun).

Cu alte cuvinte, regimul militar pare a fi văzut în principal ca un mijloc de protejare a democrației în contextul confruntării militare cu Rusia.

Natalia Gumeniuk, șefa centrului de presă al comandamentului operațional „Sud”, a anunțat, miercuri, că în urma exploziei de la barajul Nova Kahovka au fost descoperite mine în derivă în regiunile Odesa și Mykolaiv.

„Am înregistrat cazuri de explozie spontană în timpul mișcării minelor în aval. În total, în regiunile Odesa și Mykolaiv au fost înregistrate nouă mine care au ajuns la țărm. Au caracteristicile minelor fluviale, scoase din poziții. Din păcate, nu toate au fost distruse în mod controlat, au fost și cazuri de explozie necontrolată, de la ciocniri cu unele obiecte din apă și cu malul apei”, a spus Natalia Humeniuk.

Potrivit autorităților ucrainenee, nu există victime în urma exploziilor unor astfel de mine, dar pericolul rămâne foarte mare. 

Natalia Humeniuk a reamintit că pe „insulele” mari de gunoi care plutesc încă pe apă pot exista mine.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, într-o declaraţie publicată miercuri de cotidianul german Tagesspiegel, că la summitul alianței de la Vilnius, de luna viitoare, țările membre vor adopta un pachet de asistență multianuală astfel încât dotarea armatei Ucrainei să fie adusă la standardele NATO, relatează agenția de presă DPA, citată de Agerpres.

Cu sprijinul aliaței, armata Ucrainei va trece de la modelul sovietic la nivelul de forță modernă, a precizat Stoltenberg.

Totodată, șeful alianței a atras atenția asupra importanței ca Ucraina să fie ajutată în lupta pentru teritoriile sale.

În urma inundațiilor provocate de ruperea barajului de la Nova Kahovka, 41 de oameni au murit în zonele controlate de forțele ruse în sudul Ucrainei, a anunțat miercuri, Moscova, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Din păcate, bilanţul morţilor a crescut la 41”, a declarat Andrei Alekseenko, şeful guvernului impus de Rusia în Herson.

Bilanțul anterior indica 29 de morți.

Barajul de la Nova Kahovka s-a spart pe 6 iunie, Kievul și Moscova acuzându-se reciproc pentru distrugerea acestuia. În urma dezastrului, zone întinse din sudul Ucrainei au fost inundate, iar mii de locuitori au fost evacuați.

Cele două drone au fost doborâte în apropierea unei baze militare de lângă Moscova, a precizat guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, pe Telegram, relatează CNN.

„Două vehicule de tip aeronavă s-au prăbușit în jurul orei 5.30 și 5.50 (aceleași ore în România – n.r.) în apropierea depozitelor uneia dintre unitățile militare, ca urmare a unei riposte militare. Au fost găsite fragmente, nu s-au înregistrat pagube sau victime. Serviciile speciale investighează, iar zona este izolată în acest moment”, a precizat Vorobiov, care a făcut apel la locuitorii satului Kalininets să își păstreze calmul.

Ucraina comentează rareori atacurile de pe teritoriul rusesc, care s-au intensificat în ultimele luni.

Oficialii numiți de Moscova în peninsula Crimeea, anexată în 2014, au anunțat că a fost avariată calea ferată în zona Feodosiya, relatează Ukrainska Pravda.

Șeful administrației ruse din Crimeea Serghei Aksionov a precizat pe Telegram că în urma incidentului nu au fost înregistrate victime.

Consilierul său Oleg Kryuchkov a menționat că două trenuri de dimineață au fost anulate din cauza avarierii liniei de cale ferată.

Ministerul de Externe al Japoniei a anunțat marți că va oferi 5 milioane de dolari ca asistență umanitară de urgență Ucrainei în urma spargerii barajului Nova Kahovka, relatează CNN.

Pachetul de ajutor va consta în alimente, apă, materiale sanitare și de sănătate furnizate prin intermediul Programului alimentar mondial al ONU, al Fondului ONU pentru copii, al Organizației Internaționale pentru Migrație și al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.

Sprijinul a fost „solicitat cu insistență” de guvernul ucrainean și de președintele Volodimir Zelenski, au precizat oficialii niponi.

Zeci de persoane au murit în urma ruperii barajului de la Nova Kahovka. Apa scursă din baraj a distrus sate, a inundat terenuri agricole și a întrerupt alimentarea cu energie electrică și apă potabilă a zeci de mii de oameni.

Presa rusă relatează că mai multe drone au căzut în zona Moscova Nouă și în regiunea Moscovei, notează miercuri dimineață Ukrainska Pravda.

Prima dronă a explodat pe cer în apropiere de satul Lukino din Noua Moscovă, o zonă adăugată la Capitala rusă în urmă cu mai bine de un deceniu, potrivit canalului de Telegram Baza.

Alte două drone au căzut în jurul orei 5 dimineața (aceeași oră în România – n.r.) în districtul Naro-Fominsk din regiunea Moscovei, nu departe de o unitate militară.

„Potrivit datelor preliminare, nu există victime”, adaugă Baza.

În cursul zilei de marți, forțele ucrainene au avut 40 de confruntări pe câmpul de luptă cu trupele ruse, în patru direcții, precizează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, înt-un raport de miercuri dimineață, citat de Ukrainska Pravda.

„Astăzi (21 iunie – n.r.) în timpul nopții, Federația Rusă a lansat un alt atac aerian și cu rachete cu drone iraniene Shahed asupra Ucrainei”, a transmis armata ucraineană.

Potrivit informațiilor actualizate, în cursul zilei de ieri, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei 33 de drone de tip Shahed, 7 rachete antiaeriene ghidate cu sisteme de apărare antiaeriană S-300 și o rachetă de croazieră terestră Iskander-M asupra unor instalații de infrastructură civilă din Zaporojie.

Kievul precizează că apărarea aeriană au distrus 30 de drone.

De asemenea, Rusia a lansat 83 de lovituri aeriene și 58 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene, adaugă aceeași sursă.

Principalele eforturi ale trupelor Moscovei sunt concentrate pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka, unde luptele grele continuă.

Mai multe explozii s-au auzit în regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei în noaptea de 21 iunie, anunță administrația regională, citată de Ukrainska Pravda.

„S-au auzit explozii în regiunea Hmelnițki. Rămâneți la adăpost!”, au transmis autoritățile locale pe Telegram puțin după ora 5.00 (aceeași oră în România – n.r.).

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat marți că forțele ucrainene „își croiesc drum metru cu metru” pentru a avansa, menționând totodată că lovitura principală a contraofensivei „urmează să vină”, informează CNN.

„Există unele direcții în care noi avansăm, iar inamicul este în defensivă, dar pe alte axe inamicul încearcă să desfășoare ofensiva, în timp ce noi suntem în defensivă. Noi avansăm treptat, pas cu pas. Deci se poate spune că ne croim drum metru cu metru”, a spus Hanna Maliar, într-un interviu acordat presei ucrainene.

„Sarcinile care le sunt încredințate militarilor sunt îndeplinite, astfel că are loc înaintarea treptată în toate direcțiile, acolo unde ofensiva a început”, a adăugat Maliar. „Cu toate acestea, lovitura principală urmează să vină”, a punctat oficialul guvernamental ucrainean.

Mai multe informații: Kievul afirmă că „lovitura principală” a controfensivei „urmează să vină”. Care este principala prioritate a forțelor ucrainene în prezent

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a cerut marți ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru dezastrul ecologic provocat de prăbușirea barajului de la Nova Kahovka. Conform acestuia, poluanți petrolieri care cântăresc cel puțin 150 de tone plutesc de-a lungul fluviului Nipru și „ar putea ajunge în Marea Mediterană”, informează CNN.

Rezervorul Kahovka a fost distrus, iar 95.000 de tone de pești morți și cadavre de delfini au fost găsite pe țărmurile Mării Negre în Bulgaria și Turcia, a adăugat el, într-o postare pe canalul său de Telegram.

Yermak susține că inundațiile rezultate în urma ruperii barajului de la Nova Kahovka, din regiunea sudică Herson, vor avea repercusiuni semnificative asupra mediului, în special, și prezice că „cel puțin jumătate (din pădurile ucrainene) vor muri”. Zona inundată era locuită de 20.000 de animale sălbatice.

Mai multe informații: Șeful cancelariei lui Zelenski: 150 de tone de poluanţi petrolieri plutesc pe fluviul Nipru, iar jumătate din pădurile ucrainene vor muri

Armata ucraineană a raportat 35 de confruntări cu forțele rusești în estul Ucrainei în ultima zi, potrivit celei mai recente actualizări a Statului Major al Forțelor Armate ucrainene, transmite CNN.

Rusia continuă să se concentreze asupra zonelor Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk, se arată în actualizare.

În ultima zi, Rusia a atacat Ucraina cu 35 de drone iraniene Shahed, a transmis Armata Ucraineană, adăugând că 32 au fost distruse.

Potrivit sursei citate, Rusia „a lansat peste 72 de lovituri aeriene și a tras de 36 de ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă” asupra trupelor și așezărilor ucrainene, rănind civili.

O rachetă de croazieră Iskander-M lansată de la sol a fost, de asemenea, folosită într-un atac asupra infrastructurii civile din Zaporojie, a adăugat Statul Major General.

Armata a precizat că forțele rusești se află în defensivă în sudul regiunilor Herson și Zaporojie.

La două săptămâni de la începutul mult aşteptatei contraofensive, armata ucraineană a obţinut câştiguri teritoriale modeste împotriva trupelor ruse, care în ultimele luni şi-au consolidat semnificativ poziţiile defensive, şi a revendicat marţi „succese parţiale” în înaintarea în direcţia oraşelor Melitopol şi Berdiansk ocupate de ruşi, informează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi Reuters.

Conform oficialilor ucraineni, bilanţul operaţiunii contraofensive până în prezent este eliberarea a circa 113 kilometri pătraţi şi a opt sate. Dar, potrivit unui corespondent militar rus citat de postul CNN, ultimul sat a cărui eliberare a fost anunţată de Kiev, satul Piatihatki, este mai degrabă o „zonă gri” necontrolată de niciuna dintre tabere, întrucât se află într-o depresiune unde trupele sunt extrem de vulnerabile atacurilor de pe înălţimile ce înconjoară satul, înălţimi controlate la nord de trupele ucrainene şi la sud de cele ruse.

Operaţiunile militare în desfăşurare sunt acoperite de o ambiguitate informaţională voită, remarcă AFP, în timp ce Kievul insistă că încă nu şi-a angajat în luptă grosul forţelor pregătite pentru contraofensiva care se concentrează pe trei axe principale în provinciile Doneţk şi Zaporojie, cu obiectivul a de atinge Marea Azov pentru a tăia coridorul terestru rus spre Crimeea şi sudul Ucrainei.

Continuă în acest timp luptele şi în alte sectoare ale frontului, precum cele din zona localităţilor Avdiivka şi Marinka din Doneţk, unde trupele ruse sunt cele aflate în ofensivă, precum şi în jurul oraşului Bahmut cucerit de mercenarii Wagner care au predat apoi controlul acolo trupele ruse, pe care acum armata ucraineană încearcă în continuare să le învăluie prin atacuri pe flancuri.

Pe de altă parte, Rusia atacă ariergarda ucraineană cu drone şi rachete, ţintind departe de linia frontului elemente ale logisticii armatei ucrainene, cum ar fi depozitele de muniţii şi combustibili.

„Cele două tabere suferă pierderi grele” şi „forţele ruse desfăşoară adesea operaţiuni defensive relativ eficace”, rezumă situaţia pe front un raport al serviciilor de informaţii britanice. La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a recunoscut că „ruşii au avut timp să se pregătească” pentru defensivă şi „densitatea câmpurilor de mine este incredibilă”.

Aceste câmpuri de mine, precum şi armele antitanc eficiente, precum elicopterele ruseşti KA-52, au provocat deja pierderi printre tancurile, transportoarele blindate de trupe şi vehiculele de luptă ale infanteriei pe care Ucraina le-a primit din partea aliaţilor săi occidentali şi pe care mizează mult în această contraofensivă.

Imagini captate de drone ruseşti şi distribuite de reţelele de socializare arată de altfel tancuri germane Leopard şi blindate americane Bradley distruse. „În unitatea noastră, din cele zece Bradley, şase au fost distruse şi trei avariate”, povesteşte pentru AFP un soldat ucrainean din Brigada a 47-a mecanizată, una din cele 12 brigăzi pe care Kievul le-a pregătit pentru contraofensivă. Totuşi, un ofiţer ucrainean a remarcat faptul că pierderile umane în rândul echipajelor ucrainene ale blindatelor occidentale distruse sunt sub cele aşteptate, ceea ce sugerează că aceste blindate au o protecţie mai bună faţă de cele de concepţie sovietică.

„În pofida rezistenţei feroce a ocupanţilor, soldaţii noştri fac tot posibilul pentru a elibera teritoriile ucrainene. Operaţiunea continuă conform planurilor”, a scris marţi pe Telegram şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, contrazicând astfel relatări conform cărora armata ucraineană ar fi luat o pauză operaţională pentru reevaluarea tacticii.

Șeful serviciilor ucrainene de informații militare, generalul Kirilo Budanov, a acuzat marți, 20 iunie, Rusia că a „minat” iazul de răcire folosit pentru a menține reci reactoarele de la centrala nucleară din Zaporojie, situată în sudul Ucrainei și aflată sub controlul forțelor ruse, informează Reuters.

Uriașul complex cu șase reactoare de la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa – se află sub ocupație încă de când trupele Moscovei au invadat Ucraina, în februarie anul trecut.

„Cel mai înspăimântător este că centrala nucleară Zaporojie a fost minată suplimentar în această perioadă (…) și anume, iazul de răcire a fost minat”, a declarat Kirilo Budanov, șeful Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), la televiziunea națională, fără a furniza dovezi pentru afirmația sa.

Generalul Kirilo Budanov a vorbit și despre distrugerea barajului de la Nova Kahovka.

Mai multe detalii: Generalul Kirilor Budanov acuză Rusia că a „minat” iazul de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie. Ce spune despre dezastrul de la Nova Kahovka