Război în Ucraina, ziua 485 | Armata ucraineană anunță că a oprit ofensiva rușilor din estul țării și că avansează în sud

Atacul cu rachete asupra podului Ciongar, care face legătura între Crimeea anexată și regiunea ucraineană Herson, a fost surprins într-o înregistrare video publicată pe rețelele sociale și preluată de BBC.

În imaginile publicate de platforma Nexta, se vede cum podul este lovit de cel puțin o rachetă, urmând o explozie puternică.

A video of the attack on the #Chongar bridge appeared. pic.twitter.com/m0FgupBP7b

— NEXTA (@nexta_tv) June 22, 2023

Mai multe detalii: Momentul în care podul Ciongar, care leagă Crimeea de Herson, este lovit de rachete | VIDEO

Șeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat vineri că justificarea Kremlinului pentru invadarea Ucrainei se bazează pe minciuni inventate de adversarii săi eterni – șefii armatei ruse, scrie Reuters.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Prigojin a respins pentru prima dată, într-o înregistrare video difuzat pe Telegram de serviciul său de presă, raționamentele de bază ale Rusiei pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie anul trecut, pe care Moscova o numește „o operațiune militară specială”.

„Nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun pe 24 februarie… Ministerul Apărării încearcă să înșele societatea și pe președinte și să ne spună o poveste despre cum a existat o agresiune nebună din partea Ucrainei și că plănuiau să ne atace cu întregul NATO”, a declarat Prigojin, calificând versiunea oficială drept „o poveste frumoasă”.

„Războiul a fost necesar (…) pentru ca Șoigu să poată deveni mareșal, (…) pentru ca el să poată obține o a doua medalie de «Erou» (al Rusiei). Războiul nu a fost necesar pentru a demilitariza sau denazifica Ucraina”, a mai afirmat liderul și fondatorul Wagner.

Mai multe informații: Șeful mercenarilor Wagner spune că războiul Rusiei din Ucraina se bazează pe minciuni. Este prima dată când Prigojin îl contrazice pe Putin

Oficialii au avertizat în același timp că asaltul se află încă în faza incipientă – și că SUA și aliații săi „rămân optimiști”, în vreme ce Ucraina a spus și ea că principala sa forță militară nu a fost aruncată în luptă și că evenimentele majore urmează să aibă loc, scriu CNN și The Guardian.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Contraofensiva ucraineană are deocamdată puțin succes, iar forțele rusești dau dovadă de mai multă competență decât anticipau anterior evaluările occidentale, au declarat pentru CNN doi oficiali occidentali și un înalt oficial militar american.

Practic, contraofensiva „nu răspunde așteptărilor pe niciun front”, a spus unul dintre oficiali.

Mai multe detalii: Contraofensiva ucraineană „nu se ridică la înălțimea așteptărilor pe niciun front” deocamdată, spun oficialii occidentali. Avertismentul Kievului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri seară că președintele Vladimir Putin a fost informat cu privire la „situația din jurul fondatorului companiei private Wagner, Evgheni Prigojin, și a Ministerului rus al Apărării”, scrie Kommersant.

„Președintele Putin a fost informat cu privire la toate evenimentele din jurul lui Prigojin. Se iau măsurile necesare”, a afirmat Peskov, citat de agenția rusă oficială de presă TASS.

Reacția Kremlinului vine după ce pe canalul Telegram al serviciului de presă al lui Prigojin a apărut un mesaj vocal în care șeful mercenarilor Wagner acuză conducerea Ministerului rus al Apărării că lansează atacuri cu rachete, din elicoptere, asupra taberelor organizației paramilitare. Ulterior, pe canal au mai apărut câteva mesaje, iar într-unul dintre acestea Prigojin a spus că 25.000 de oameni vor afla „de ce se întâmplă haosul în țară”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Ulterior, serviciul de presă al ministerului condus de Serghei Șoigu a precizat că „toate mesajele distribuite pe rețelele de socializare în numele lui Evgheni Prigozhin” nu sunt adevărate și reprezintă „o provocare informațională”.

Mai multe informații: Șeful Wagner acuză armata rusă că i-a bombardat trupele și „a ucis un număr foarte mare” de mercenari. Ministerul Apărării de la Moscova neagă. „Putin a fost informat. Măsurile necesare sunt luate”

Șeful și fondatorul grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri, 23 iunie, că Ministerul rus al Apărării a lansat un atac cu rachete asupra unei tabere ale organizației sale paramilare. El a publicat și imagini video care ar arăta, se pare, urmările atacului, relatează publicația independentă rusă Meduza.

„Un atac cu rachete a fost efectuat asupra taberelor Grupului Wagner. Există multe victime. Potrivit luptătorilor care au asistat la bomardament, acesta a venit din spate, ceea ce înseamnă că a fost lansată de trupe ale Ministerului Apărării al Federației Ruse”, a declarat Prigohin.

Acesta susține că „un număr foarte mare de luptători au fost uciși” și că Grupul Wagner va lua o decizie în viitorul apropiat cu privire la „cum să răspundă acestei atrocități”.

Sources within the Wagner PMC Group are claiming that a Missile Attack launched by Russian Forces have Targeted one of their Field Camps in Ukraine resulting in Significant Casualties; the Leader of Wagner, Yevgeny Prigozhin has just stated that he believes the Attack was Ordered… pic.twitter.com/O5bUzwMVTP

— OSINTdefender (@sentdefender) June 23, 2023

Mai multe informații: Evgheni Prigojin acuză armata rusă că a bombardat taberele mercenarilor Wagner din Ucraina. Promisiune pentru Șoigu: „Această creatură va fi oprită”

Rusia se va opune oricărei investigaţii ONU cu privire la utilizarea dronelor iraniene în războiul în Ucraina, aşa cum au solicitat vineri în mod oficial ţările occidentale din Consiliul de Securitate (SUA, Marea Britanie şi Franţa), scrie Agerpres preluând agenția de știri EFE.

Cu câteva minute înainte de începerea unei noi sesiuni a Consiliului de Securitate, ţările occidentale şi Rusia au cerut să se prezinte în faţa presei pentru a se exprima din nou în contradictoriu asupra prezenţei dronelor iraniene în cele mai recente atacuri efectuate de Rusia.

Prima care a luat cuvântul a fost ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, – flancată de ambasadorii Franţei, Marii Britanii, Albaniei şi Ucrainei – care a declarat că Rusia a primit „sute de drone Mohajer şi Shahed” de la Iran în ultimele luni, iar acum a început să construiască dispozitive de acelaşi tip pe teritoriul său, se pare că cu consultanţă iraniană.

Diplomata americană a subliniat că aceasta constituie în sine o încălcare a Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate, care stabileşte limite privind activitatea nucleară iraniană şi interzice tuturor membrilor ONU transferul de arme din Iran fără aprobarea expresă a Consiliului.

Prin urmare, ea a cerut ca secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să dispună declanşarea unei anchete – care ar trebui să fie aprobată de Consiliu -, investigaţie ce se înscrie în prevederile rezoluţiei respective, în opinia sa.

Apoi a luat cuvântul ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, care a început prin a nega utilizarea dronelor iraniene de către Rusia în Ucraina, spunând că este vorba de „acuzaţii nefondate”şi de „tentative de a induce în eroare comunitatea internaţională” pe baza unor „fotografii incoerente care identifică presupusa epavă a unei drone de care (acuzatorii) nici măcar nu sunt siguri”.

Nebenzia a declarat că acuzaţiile occidentale nu se bazează pe fapte, – „este doar o naraţiune” -, a criticat aceste ţări pentru că încearcă să „dea instrucţiuni secretarului general” şi a afirmat că ţara sa se va opune oricărei investigaţii dispusă de ONU în acest sens.

Întrebat de ce Rusia se opune unei investigaţii asupra unor fapte pe care le consideră false, Nebenzia a insistat că o astfel de investigaţie nu ţine de competenţa Consiliului, care nu dispune de personalul cu expertiza tehnică necesară şi de echipamente pentru a o efectua, şi că, în orice caz, ea ar trebui să se facă în cadrul negocierilor bilaterale dintre Ucraina şi Iran.

Jurnalistul rus Vladimir Soloviov, considerat dintre principalii progandiști ai Kremlinului, a amenințat România cu bombardarea cu arme nucleare tactice, în contextul în care presa occidentală a scris că țara noastră este luată în calcul pentru instruirea piloților ucraineni pe avioanele americane de vânătoare F-16.

„Înseamnă că România nu va mai fi. Înseamnă că România va trebui atacată cu arme nucleare tactice”, a spus Soloviov, în emisiunea pe care acesta o realizează la postul de televiziunea Rossia-1.

Aceeași amenințare a fost făcută și la adresa Republicii Moldova.

Mai multe informații: „România nu va mai fi. Va trebui atacată cu arme nucleare tactice”. Amenințare directă la o emisiune de la Rossia-1, cea mai populară televiziune rusă

Avarierea podului Ciongar, care traversează Crimeea, este mai severă decât se aștepta, iar în prezent acesta nu este potrivit pentru a putea fi folosit, afirmă guvernatorul interimar al regiunii Herson, Vladimir Saldo, un oficial numit de Rusia, potrivit CNN.

„Din păcate, podul este mult mai grav avariat decât am crezut inițial. Podul este impropriu pentru circulație pentru următoarele 15-20 de zile, poate mai mult”, a declarat Saldo, pentru televiziunea rusă de stat Rossiya-24.

Joi, autoritățile ruse au afirmat că patru rachete au fost trase asupra podului rutier Ciongar, care leagă părțile controlate de Rusia din regiunea sudică ucraineană Herson de peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal încă din 2014.

Autoritățile din Crimeea declaraseră anterior că podul – care este esențial pentru Rusia pentru a muta trupe, muniții și echipamente către și dinspre peninsulă – va fi complet operațional în maximum două săptămâni.

Saldo spusese că lovitura „nu va avea vreo consecință asupra operațiunii speciale”, dar apoi a recunoscut că va îngreuna puțin unele livrări de alimente și alte livrări. Acestea vor trebui să folosească o altă rută, mai lungă, a adăugat el, spre vest, prin Armyansk și Perekop, localități situate mai aproape de pozițiile ucrainene.

Armata rusă se retrage în regiunile ucrainene sudice Herson şi Zaporojie, în timp ce Ministerul rus al Apărării îl induce în eroare pe preşedintele Vladimir Putin, a denunţat vineri şeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, un critic acerb al comandamentului militar rus, scrie Agerpres citând agenția spaniolă de știri EFE.

„Forţele armate ale Ucrainei zdrobesc armata rusă, în timp ce noi ne scăldăm în sânge, nimeni nu trimite rezerve, nu există nicio comandă”, afirmă Prigojin, într-o înregistrare video postată pe Telegram.

În pofida acestei situaţii, Ministerul Apărării şi Statul Major „încă cred că pot câştiga acest război”. „Dar, în lipsa unui comandament, fără succese militare, vârful Ministerului Apărării îl înşală total pe preşedinte”, a apreciat liderul și fondatorul Wagner.

De aceea, „tot timpul auzim despre 60 de tancuri Leopard distruse, mii de soldaţi inamici anihilaţi”, a continuat Prigojin.

În videoclipul de o jumătate de oră, anunţat ca fiind prima parte a unui interviu cu Prigojin, şeful grupului paramilitar Wagner atacă direct Ministerul rus al Apărării şi în special pe ministrul Serghei Şoigu, pe care l-a descris ca fiind un „bunic tremurător” care ar trebui judecat pentru moartea a „zeci de mii de tineri”.

„Este o operaţiune planificată mediocru”, a spus el, referindu-se la campania militară rusă care a început în februarie 2022. Potrivit lui Prigojin, operaţiunea ar fi fost un succes dacă nu s-ar fi comis erori grave de planificare şi dacă „nu ar fi fost trimişi pe front soldaţi dezbrăcaţi şi desculţi”.

În ceea ce priveşte situaţia actuală de pe front, el a subliniat că „minciunile foarte mari” ale Ministerului Apărării continuă şi că adevărul va ieşi la iveală „atunci când această adunătură de gunoaie va realiza că a pierdut o bucată colosală de teritoriu şi va spune că s-a regrupat pe poziţii mai favorabile”.

Între timp, a spus el, soldaţii ruşi continuă să moară sau să fie grav răniţi.

Ucraina susține că a „respins ferm” forțele ruse din estul țării, care au încercat în mod activ să atace pozițiile ucrainene din sectorul Lîman-Kupiansk, informează CNN.

Rusia și-a încetinit vineri eforturile de a avansa, potrivit purtătorului de cuvânt al forțelor armate ucrainene din estul Ucrainei, Serhii Cherevatyi.

„În cursul acestei zile, inamicul și-a redus eforturile și au avut loc doar două confruntări directe de luptă. Cu toate acestea, inamicul a fost cel mai activ în sectorul Lîman-Kupiansk, cu atacuri de artilerie asupra pozițiilor noastre. Ei au tras de 535 de ori asupra pozițiilor noastre cu artilerie de diferite calibre și sisteme”, a declarat Serhii Cherevatyi, potrivit căruia au avut loc și 13 raiduri aeriene ale rușilor în sectorul de est.

Ucraina susține că a ucis 31 de ruși și a rănit alți aproape 70 în această bătălie, fiind afectate tancuri și stocuri de muniție rusești.

În Bahmut, câmpul de luptă a fost liniștit pe tot parcursul zilei, fără angajamente de luptă active.

„Cu toate acestea, inamicul a bombardat pozițiile ucrainene cu artileria de 282 de ori și a efectuat patru raiduri aeriene” asupra sectorului de front de la Bahmut, a mai susținut Cherevatyi, adăugând că forțele ucrainene au ucis 60 de ruși acolo și au rănit aproape 150.

Apel la răbdare: Săptămâna aceasta, oficialii ucraineni au subliniat că contraofensiva lor – despre care mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru CNN că „nu răspunde așteptărilor” – va dura ceva timp, premierul Denis Șmîhal făcând apel la răbdare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizându-i pe aliați internaționali să nu privească acțiunile ofensive prin prisma unui „film de la Hollywood”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat vineri în termeni duri existența unor adăposturi antiatomice inadecvate în întreaga țară, calificând drept „dezamăgitoare” concluziile unei inspecții la nivel național, relatează CNN și Reuters.

Inspecția a fost lansată după decesul a trei persoane, inclusiv a unui copil, care încercau să intre într-un adăpost antiaerian din Kiev, închis, pe data de 1 iunie. Cei trei oameni au rămas pe stradă și au fost uciși în timpul unui raid aerian al rușilor. Moartea lor a provocat indignare publică.

În urma unei reuniuni a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, care a avut loc vineri și pe care a prezidat-o, Zelenski a declarat că au fost examinate adăposturile din zonele care sunt cel mai mult atacate de Rusia.

„Concluziile sunt dezamăgitoare. Aproape în toată țara. Situația este deosebit de cinică și rușinoasă în special în acele orașe care dispun de resurse financiare semnificative, dar, din păcate, au alte priorități”, a declarat președintele ucrainean, promițând că adăposturile fiabile vor deveni o „prioritate pentru liderii de la toate nivelurile”.

Mai multe informații: Zelenski critică dur lipsa adăposturilor antiatomice adecvate în întreaga Ucraină: „Situația este deosebit de cinică și rușinoasă”

Ucraina a semnalat că principalul efort al contraofensivei sale împotriva Rusiei urmează să vină, unele trupe nefiind încă desfășurate, iar operațiunea de până acum având ca scop „pregătirea câmpului de luptă”, relatează Sky News.

Kievul susține că a recucerit opt sate în primele etape ale celui mai ambițios asalt al său de la începutul invaziei ruse, iar președintele Volodimir Zelenski a recunoscut săptămâna aceasta că progresele au fost „mai lente decât se dorea”.

Referindu-se la ritmul avansurilor ucrainene, trei oficiali de rang înalt au transmis cel mai clar semnal de până acum că partea principală a contraofensivei nu a început încă.

„Operațiunile ofensive ale Forțelor Armate ale Ucrainei continuă într-o serie de zone. Operațiunile de modelare sunt în desfășurare pentru pregătirea câmpului de luptă”, a scris consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, pe Twitter.

Și Hanna Maliar, viceministrul ucrainean al Apărării, a lansat un mesaj similar, insistând că „lovitura principală” a contraofensivei încă nu a venit.

Deși avansurile pe care Ucraina le-a raportat luna aceasta sunt primele sale câștiguri substanțiale pe câmpul de luptă din ultimele șapte luni, forțele ucrainene nu au reușit încă să înainteze spre principalele linii defensive pe care Rusia le pregătește de luni de zile.

„Vreau să spun că forța noastră principală nu a fost încă angajată în lupte, iar acum căutăm, sondăm locurile slabe din apărarea inamicului. Totul urmează să vină”, a declarat, într-un interviu, generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul forțelor terestre ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat vineri crearea unei comisii speciale care să efectueze un audit al șefilor birourilor militare de recrutare din regiunile din Ucraina, scrie Reuters.

După ce s-a întâlnit cu principalii săi comandanți militari, Zelenski a declarat că această comisie va fi condusă de generalul Oleksandr Pavliuk, care este prim-adjunct al ministrului apărării, Oleksii Reznikov.

Held the NSDC meeting. Three issues on the agenda. The key ones:

We reviewed the situation with shelters in the regions, districts and cities that the enemy is terrorizing most intensively. The results are bad. Almost all over the country. The situation is especially cynical and… pic.twitter.com/4lkgOB8ihr

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 23, 2023

Decizia a fost luată după ce presa ucraineană a relatat despre acuzațiile de corupție aduse împotriva șefului unui birou de recrutare.

Înalți oficiali occidentali și ucraineni se vor întâlni la Copenhaga în zilele următoare pentru a discuta propunerea de pace a președintelui Volodimir Zelenski, a declarat o sursă guvernamentală ucraineană pentru CNN.

Reprezentanți din Sudul Global sunt, de asemenea, așteptați să participe la această reuniune, a precizat sursa.

Zelenski le-a prezentat un plan de pace în 10 puncte care să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina liderilor G20 de la Bali, prin intermediul unei înregistrări video, în noiembrie 2022.

Potrivit unei transcrieri a discursului liderului ucrainean, pașii pentru pace includ:

• o soluție pentru siguranța nucleară;
• securitate alimentară;
• un tribunal special pentru crimele de război ale Rusiei;
• un tratat de pace final cu Moscova.

Mercenarii ruşi ucişi în luptele din Ucraina contribuie în mod semnificativ și involuntar la alimentarea unui boom al numerarului acasă, scrie vineri agenția Bloomberg, notând că acesta este un efect secundar neobişnuit al războiului, potrivit Agerpres.

Banii plătiţi sub formă de despăgubiri pentru moartea mercenarilor, care pot ajunge până la cinci milioane de ruble (60.000 de dolari) per persoană, la care se adaugă şi soldele necolectate, ajung la rude de obicei în sacoşe, potrivit mai multor femei care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Acestea au precizat că au fost nevoite să călătorească până la punctele de ridicare a banilor de pe teritoriul Rusiei. Multora din aceste femei li s-a spus să evite să depună numerarul la bancă.

Mai multe informații: Efectul secundar al războiului: Economia rusă a ajuns inundată de sacoșe de bani ținuți departe de bănci. Evgheni Prigojin plătește doar „în plic”

Guvernele statelor membre UE susţin ideea de a utiliza randamentele generate de activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina şi converg asupra posibilelor opţiuni, a anunţat vineri Comisia Europeană, potrivit Reuters.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus miercuri că Bruxelles-ul va veni cu o propunere cu privire la modul în care pot fi utilizate activele ruseşti „înainte de vacanţa estivală”, ceea ce în jargonul comunitar înseamnă înaintea lunii august, scrie Agerpres.

„Discuţiile cu statele membre cu privire la paşii următori progresează. Există un sprijin general din partea statelor membre în acest dosar şi o convergenţă cu privire la opţiuni”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand.

Oficialii UE au subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti, în folosul Ucrainei, este o chestiune complicată, precizând că în timp ce confiscarea capitalului ar putea să nu fie posibilă, ar putea exista o modalitate prin intermediul direcţionării, către Ucraina, a dobânzilor generate de activele ruseşti imobilizate. În plus, există şi opţiunea taxării profiturilor generate de custozii activelor.

Cu toate acestea, Financial Times a dezvăluit că Banca Centrală Europeană a avertizat Comisia împotriva unei intervenţii pentru a cere bani de la custozii activelor ruseşti imobilizate, deoarece asta ar putea afecta încrederea în euro şi ar prejudicia stabilitatea financiară.

„Mai multe aspecte vor trebui clarificate şi, în special, va fi necesară o nouă coordonare cu partenerii noştri internaţionali, respectiv ţările G7, pentru a putea veni cu o propunere concretă. Vom solicita, de asemenea, noi posibile orientări de la summitul UE de săptămâna următoare”, a spus Christian Wigand.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că vor exista schimbări de personal în urma anchetei privind starea adăposturilor antiaeriene din Ucraina, scrie Al Jazeera.

„Vor exista decizii privind personalul”, a declarat Zelenski, fără a preciza pe cine vor afecta schimbările.

În urma deceselor a trei persoane după ce un adăpost antiaerian a refuzat să se deschidă, pe data de 1 iunie, Zelenski a cerut o anchetă și un audit privind starea acestor buncăre.

Ucraina anticipează că i se vor oferi „termeni și condiții clare” pentru a deveni membră a NATO, în cadrul summitului alianței care va avea loc la Vilnius, în Lituania, la mijlocul lunii iulie, a declarat vineri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, potrivit CNN și Reuters.

„Mă aștept să ni se dea un semnal clar, ușor de înțeles și o formulă prin care vom deveni, în mod evident, o țară NATO”, a declarat Reznikov, în timpul unui briefing de presă al armatei ucrainene, la Kiev.

Summitul, speră el, va „contura termenii aderării” sau va defini un eveniment specific care va declanșa acceptarea Ucrainei în alianță și va face ca procesul „să nu mai fie o formă vagă de neînțeles, o formă vagă de uși deschise”.

Mai multe informații: Ucraina vrea o „formulă” de aderare la NATO la summitul de la Vilnius. Ministrul Oleksii Reznikov: „Mă aștept să ni se dea un semnal clar”

Serghei Riabkov, adjunctul șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat vineri că Moscova nu va informa SUA despre numărul de ogive nucleare ruseşti care amplasate pe teritoriul Belarusului şi nici despre testele cu noua sa torpilă Poseidon, cu capacitate nucleară, informează Agerpres, preluând Reuters.

Moscova şi Minskul afirmă că Belarus a început deja să primească arme nucleare tactice ruse, cu rază scurtă de acţiune, pe care preşedintele Vladimir Putin a promis public să le amplaseze în timp ce tensiunile cu Occidentul cresc vertiginos în urma invaziei ruse în Ucraina.

„Mă îndoiesc profund ca acest subiect să facă obiectul unei discuţii publice sau al unei divulgări din partea noastră”, le-a spus Riabkov jurnaliştilor într-o conferinţă de presă la Soci, staţiune pe coasta rusă a Mării Negre.

Mai multe informații: Rusia anunță că nu va transmite SUA numărul de focoase nucleare desfășurate în Belarus și nici informații despre supertorpila Poseidon

Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR) a lansat vineri un apel comunităţii internaţionale şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a permite demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, situată în teritoriul ucrainean ocupat de Moscova, informează agenția spaniolă de știri EFE, potrivit Agerpres.

Demilitarizarea centralei „depinde în mare măsură de AIEA şi de liderii acesteia, de comunitatea internaţională”, a declarat şeful adjunct al GUR, Vadim Skibiţki, într-un interviu acordat vineri publicaţiei online ucrainene RBK.

În linie cu alţi responsabili de la Kiev, Skibiţki a declarat că o parte din centrala nucleară aflată sub controlul Rusiei „a fost minată” şi a spus că demilitarizarea acesteia trebuie să se desfăşoare într-un mod „clar planificat” şi „ordonat pentru a preveni orice fel de incident”.

Skibiţki a făcut aceste declaraţii la o zi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are informaţii potrivit cărora Rusia ar pregăti un „act terorist” la centrala nucleară din Zaporojie.

Zelenski i-a informat pe liderii tuturor ţărilor G20 cu privire la ameninţarea acestui „act terorist” pregătit de Rusia, care, potrivit Kievului, ar urma să aibă ca efect provocarea unor scurgeri de radiaţii.

Afirmaţiile lui Skibiţki coincid cu vizita planificată pentru vineri în Rusia a directorului general al AIEA, Rafael Grossi, care urma să se întâlnească cu şeful companiei ruse de stat pentru energie nucleară Rosatom, Aleksei Lihaciov. Agenţia rusă Rosatom gestionează în prezent centrala de la Zaporojie, operată în continuare fizic de personal ucrainean.

În finalul acestei întrevederi, Rusia a cerut vineri AIEA să se asigure că Ucraina nu bombardează centrala nucleară de la Zaporojie, afirmând că aceasta funcţionează în deplină securitate, potrivit Reuters.

O declaraţie în acest sens a fost făcută de Aleksei Lihaciov după întrevederea cu şeful AIEA la Kaliningrad, a indicat Rosatom într-un comunicat, după vizita lui Grossi la uzina din sudul Ucrainei săptămâna trecută. „Aşteptăm măsuri concrete din partea AIEA vizând să împiedice lovituri ale forţelor armate ucrainene, atât asupra centralei nucleare din Zaporojie, cât şi asupra teritoriului adiacent şi a infrastructurilor critice”, a transmis Rosatom, citându-l pe şeful său într-un comunicat.

Moscova şi Kievul se acuză reciproc şi cu regularitate de bombardamente în zona centralei nucleare din Europa, cu cele şase reactoare scoase din funcţiune. Eforturile internaţionale pentru stabilirea unei zone demilitarizate în jurul acesteia au eşuat până în prezent.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat vineri că cel mai important organism de securitate al țării a decis să aducă mai mulți oficiali ucraineni în fața justiției în legătură cu moartea a trei persoane care au rămas blocate în afara unui adăpost antiatomic, pe data de 1 iunie, relatează Reuters.

„Un sfert din adăposturile antiaeriene din Ucraina și o treime din Kiev sunt improprii pentru utilizare”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram, citând un audit privind adăposturile antiaeriene.

„Decizia Consiliului Național de Securitate și de Apărare al Ucrainei este de a-i aduce pe cei vinovați în fața justiției și de a aduce toate structurile de protecție în condiții corespunzătoare”, a precizat liderul ucrainean, după o reuniune a acestui for.

Zelenski nu a oferit detalii suplimentare cu privire la cine ar putea fi pedepsit pentru adăposturile improprii.

După incidentul din 1 iunie cu adăposturile antiaeriene, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că poartă o parte din responsabilitate, dar că alții sunt de vină, în special persoanele numite de președintele Zelenski, notează Sky News.

Moscova a cerut Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să se asigure că Ucraina nu bombardează centrala nucleară de la Zaporojie din sudul țării, aflată sub ocupația forțelor ruse, scrie Al Jazeera.

„Așteptăm pași concreți din partea AIEA care să aibă ca scop prevenirea atacurilor din partea forțelor armate ale Ucrainei, atât asupra centralei nucleare din Zaporojie, cât și asupra teritoriului adiacent și a instalațiilor de infrastructură critică”, a declarat Alexey Likhachev, directorul executiv al companiei ruse de stat pentru energie nucleară, Rosatom, într-un comunicat.

Likhachev a făcut aceste comentarii în cadrul unei întâlniri cu șeful AIEA, Rafael Grossi, în orașul rus Kaliningrad.

Săptămâna aceasta, organismul internațional de supraveghere nucleară din cadrul ONU a afirmat că centrala nucleară din Zaporojie „se confruntă cu provocări legate de (aprovizionarea cu) apă” după distrugerea barajului de la Nova Kahovka, situat din apropiere.

AIEA a adăugat că situația militară din zonă a devenit din ce în ce mai tensionată pe măsură ce Kievul își derulează contraofensiva.

Un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina a intrat în vigoare vineri, măsură faţă de care Moscova a răspuns prin extinderea listei cu responsabilii europeni care au interdicţie de intrare pe teritoriul rus, informează Agerpres preluând agenţiile de știri DPA şi AFP.

Noile sancţiuni europene urmăresc în special să prevină eludarea sancţiunilor impuse anterior şi vizează de asemenea companii din ale state, inclusiv China. Totuşi, de teama unor represalii din partea Beijingului, numărul companiilor chineze sancţionate a fost diminuat faţă de proiectul iniţial, în final rămânând doar trei companii. Alte companii sancţionate sunt din Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite (EAU), Siria şi Armenia.

Acest nou pachet de sancţiuni europene contra Rusiei, al 11-lea de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, include posibilitatea restricţionării anumitor exporturi către ţările prin care produse supuse sancţiunilor ajung în Rusia şi ocolesc astfel sancţiuni impuse în pachetele anterioare.

De asemenea, navelor comerciale suspectate că încalcă embargoul petrolier sau că se implică în transferuri de pe alte nave pentru a eluda plafonul tarifar pentru petrol impus Rusiei de către UE li se va putea interzice accesul în porturile europene. O interdicţie de transport de bunuri în interiorul UE se va putea aplica şi în cazul camioanelor cu remorci sau semiremorci ruseşti.

Noile sancţiuni europene vizează, prin restricţii la export, şi 15 bunuri tehnologice descoperite pe câmpul de luptă în Ucraina, precum şi echipamentele necesare producerii acestora.

În replică, Rusia a anunţat că a „extins considerabil” lista cu responsabilii instituţiile europene şi ai statelor membre ale UE care au interdicţie de intrare pe teritoriul rus. Fără a preciza numărul acestora, Ministerul rus de Externe a transmis că este vorba în special despre membri ai serviciilor de securitate ori ai instituţiilor politice şi comerciale europene, precum şi europarlamentari „care promovează o agendă (ostilă) faţă de Rusia”.

După lansarea campaniei militare ruse în Ucraina şi sancţiunile occidentale ce au urmat, Rusia a declarat indezirabili sute de politicieni, funcţionari, jurnalişti, oameni de afaceri şi alte persoane din Occident pe care le-a considerat ostile.

„Lovitura principală” a Ucrainei în cadrul contraofensivei sale urmează să vină, iar unele rezerve continuă să nu fie aruncate în luptă, a declarat vineri un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, la televiziunea de stat, potrivit CNN.

„Încă mai avem evenimente majore în față, iar lovitura principală urmează”, a declarat viceministrul Apărării, Hanna Maliar. „Într-adevăr, unele dintre rezerve vor fi desfășurate mai târziu”, a precizat oficialul guvernamental ucrainean.

„În fiecare zi înregistrăm progrese. În fiecare zi. Da, (avansul) este treptat, dar trupele noastre câștigă un punct de sprijin pe aceste linii și înaintează cu încredere”, a declarat mai declarat Hanna Maliar.

Mai multe informații: Kievul anunță că „lovitura principală” a contraofensivei sale urmează și avertizează împotriva evaluărilor „premature”: „Avansul este treptat”

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, aflată la granița cu Ucraina, afirmă că armata ucraineană a tras mai multe obuze în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.

„Nouă obuze de artilerie au fost lansate asupra satului Shchetinovka și patru asupra satului Zhuravlevka. În urma bombardamentelor, nicio persoană nu a fost rănită, nu au existat pagube”, a transmis Viaceslav Gladkov, guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Gladko a adăugat că au fost raportate atacuri asupra satului Tsapovka, în districtul Volokonovsky, precum și asupra satelor Tishanka, Konovalovo, Krasny Pakhar, Spodaryushino, Dronovka, Sereda, Belyanka și Novaya Tavolzhanka.

Există o probabilitate de „99,9%” ca Rusia să renunțe la acordul de la Marea Neagră privind cerealele atunci când înțelegerea va expira, la jumătatea lunii iulie, a declarat un diplomat ucrainean, potrivit CNN.

Olha Trofimtseva, un ambasador plenipotențiar al Ministerului ucrainean de Externe, a dat două motive pentru afirmația sa, într-o postare pe Telegram: În primul rând, faptul că președintele turc Recep Tayyip Erdogan – care a ajutat la intermedierea acordului – a fost reales în luna mai. Și, în al doilea rând, că Moscova – care a convenit un pact paralel cu ONU privind exporturile sale de îngrășăminte – este aproape de a găsi alte modalități de a le livra.

„Coridorul de cereale: 99,9% șanse ca Rusia să îl părăsească în iulie”, a afirmat Trofimtseva. „În opinia mea, există doi factori principali: Erdogan a câștigat cu succes alegerile. (Dmitri) Mazepin (oligarh rus, n.r.) (…) i-a raportat lui Putin că terminalul pentru exportul de amoniac din Rusia este aproape finalizat, ceea ce înseamnă că gazoductul de amoniac Togliatti-Odesa nu mai este atât de important”.

Mazepin este un miliardar rus, descris într-un document al UE din 2022 ca fiind fostul director general al companiei de îngrășăminte minerale Uralchem și „membru al cercului apropiat al lui Vladimir Putin”.

Conducta Togliatti-Odesa este folosită pentru a exporta amoniac din Rusia prin Ucraina și este în prezent scoasă din funcțiune.

Kremlinul a declarat în repetate rânduri că nu există „niciun motiv” pentru a prelungi acordul privind cerealele.

Joi, șeful diplomației americane, Antony Blinken, și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, au cerut prelungirea acordului, invocând – potrivit unui comunicat al Washingtonului – importanța acestuia „pentru securitatea alimentară globală” și avertizând asupra „impactului negativ pe care suspendarea sa l-ar avea asupra importatorilor de alimente, în special în țările în curs de dezvoltare”.

Cel puțin trei persoane au fost ucise vineri în sudul Ucrainei, în urma mai multor atacuri rusești, au anunțat autoritățile locale, potrivit CNN.

Un civil în vârstă de 35 de ani a fost ucis când satul Mala Tokmachka a fost atacat cu artilerie, a precizat Iurii Malașko, guvernatorul regional al Zaporojiei.

Separat, doi bărbați au fost uciși în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Herson din sudul Ucrainei, a anunțat vineri guvernatorul regional.

„În orașul Herson, forțele de ocupație au atacat cu tir de precizie o companie municipală de transport. Atacurile au lovit lucrătorii civili care asigură viața orașului. Din păcate, un bărbat de 55 de ani a murit la fața locului. Alți cinci colegi de-ai săi au fost răniți și spitalizați”, a precizat guvernatorul Oleksandr Prokudin, pe Telegram.

Într-o postare ulterioară pe Telegram, Prokudin a spus că un alt bărbat, de 43 de ani, a murit într-o unitate medicală din cauza rănilor suferite, în ciuda faptului că medicii au încercat să-i salveze viața.

Herson: Anul trecut, timp de opt luni, locuitorii din Herson au trăit sub o ocupație brutală, fiind raportate cazuri de oameni torturați și dispăruți. Dar în noiembrie, forțele ucrainene au pătruns în oraș, alungând trupele ruse spre est și eliberând capitala regională. Mulțimi bucuroase au umplut Piața Libertății din oraș cu steaguri ucrainene albastre și galbene, strigând „Slava Ukrayini” – „Glorie Ucrainei”.

Retragerea forțelor ruse a reprezentat o lovitură majoră pentru efortul de război al președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. La momentul respectiv, Herson era singura capitală regională ucraineană pe care forțele ruse o cuceriseră de la începutul invaziei.

Însă, de atunci, orașul a fost supus unui bombardament rusesc intens. Pe parcursul a două zile, în februarie, orașul a suportat peste 130 de atacuri cu rachete, artilerie, mortiere și chiar tir direct de tancuri, lansate peste fluviul Nipru de către forțele ruse.

De la începutul contraofensivei ucrainene, oficialii de la Kiev au avertizat în repetate rânduri că, în timp ce forțele lor încearcă să-i alunge pe invadatorii ruși din teritoriile pe care le-au ocupat, trupele Moscovei au lansat propriile ofensive – bombardamentul de vineri asupra Hersonului fiind doar cel mai recent.

Ministerul ucrainean al Sănătăţii i-a îndemnat vineri pe ucraineni să nu intre în panică, avertizând împotriva luării preventive a comprimatelor de iod după declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski care acuza Moscova de pregătirea unui „atentat” asupra centralei ocupate de trupele ruse, scrie Agerpres preluând AFP.

Declaraţiile făcute joi de Zelenski despre riscul unui atentat asupra centralei nucleare din Zaporojie (sud), cea mai mare din Europa, au suscitat un nou val de îngrijorare în ţara în care centrala de la Cernobîl (nord) fusese în 1986 scena celei grave catastrofe nucleare din istorie.

La puţin timp după declaraţia lui Zelenski, Ministerul Sănătăţii a publicat pe Telegram recomandări care să fie urmate în caz de incident nuclear, amintind totodată că pastilele de iod nu sunt necesare decât în caz de incident dovedit.

„Citiţi şi transmiteţi, dar nu vă panicaţi! Nu faceţi jocul inamicului!”, a cerut ministerul. „Preşedintele Zelenski nu a spus nimic nou. Rusia este o ţară teroristă de la care, la fel ca de la o maimuţă cu o grenadă, te poţi aştepta la orice”, conform unui comunicat de presă.

Într-un alt comunicat, publicat vineri, ministerul ucrainean a avertizat împotriva efectelor adverse ale comprimatelor de iod. „Luarea necontrolată a iodurii de potasiu este periculoasă!”, iar supradozarea riscă să antreneze „consecinţe grave”, „chiar moartea”, a insistat ministerul Sănătății.

Pe fondul acestor temeri, o platformă ucraineană de vânzări de medicamente online a publicat pe site-ul său un articol explicând cum ajută iodul în mod concret la protejarea împotriva radiaţiilor.

Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că ar pregăti un „atentat terorist” implicând o scurgere de „radiaţii” la centrala din Zaporojie, ocupată în sudul ţării de trupele ruse din martie 2022. „Serviciul nostru de informaţi a obţinut date potrivit cărora Rusia are în vedere scenariul unui atentat terorist la centrala din Zaporojie, un atentat cu emisii de radiaţii. Ei au pregătit totul pentru aceasta”, a afirmat el.

Kremlinul a respins imediat această acuzaţie, calificând-o drept „minciună”.

Serviciile de informații britanice au transmis, vineri, că Rusia a sporit recent protecția bazei Flotei Mării Negre din Sevastopol, în Crimeea ocupată, și recrutează delfini cu bot gros pentru protecția navelor de luptă, relatează The Guardian.

Rusia aproape și-a dublat țarcurile plutitoare pentru mamifere din Sevastopol și este „foarte probabil” ca acestea să „găzduiască” delfini dresați, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

„Puteți vedea în imagini că numărul unităților de mamifere plutitoare din port aproape s-a dublat. Cel mai probabil sunt delfini cu bot gros. În Arctica, flota folosește și belugi, și foci. Rusia folosește animale dresate pentru diverse sarcini. Cei staționați (n.r. – delfinii) în porturile din Sevastopol sunt acolo, cel mai probabil, pentru a contracara scafandrii inamici”, a transmis Ministerul britanic al Apărării

Mai multe detalii: Informații britanice: Rusia folosește delfini pentru a-și proteja baza din Sevastopol a flotei de la Marea Neagră

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a afirmat, joi, că este obligatoriu ca Rusia să fie oprită, pentru că, în viitor, puterea de la Moscova va dori să cucerească toată Ucraina, apoi să intre în război cu Polonia și cu fostele republici sovietice, relatează Expreso TV.

„Rusia nu poate fi lăsată să câștige, pentru că va continua să avanseze. Acest lucru îi va susține imperialismul. Ea este ca un animal sălbatic care mănâncă o persoană. Dacă o fiară sălbatică devorează un om, va trebui vânată și împușcată, pentru că este obișnuită să mănânce carne umană”, a spus Andrzej Duda.

„Rusia nu poate fi lăsată să câștige, pentru că va continua să avanseze. Acest lucru îi va susține imperialismul. Ea este ca un animal sălbatic care mănâncă o persoană. Dacă o fiară sălbatică devorează un om, va trebui vânată și împușcată, pentru că este obișnuită să mănânce carne umană”, a spus Andrzej Duda.

Mai multe detalii: Președintele Poloniei a comparat Rusia cu un animal sălbatic care trebuie vânat și împușcat. „Se va năpusti asupra altor țări”

Un oficial prezidențial ucrainean de rang înalt afirmă că operațiunile ofensive ale Kievului împotriva forțelor ruse nu sunt „un nou sezon al unui serial Netflix”, relatează Al Jazeera și Sky News, preluând Reuters.

„Nu este nevoie să ne așteptăm la acțiune și să cumpărăm popcorn. Operațiunile ofensive ale Forțelor Armate ale Ucrainei continuă într-o serie de zone. Operațiunile de modelare sunt în desfășurare pentru pegătirea câmpului de luptă”, a scris Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat vineri pe Twitter.

Real war is not a Hollywood blockbuster. The counteroffensive is not a new season of a Netflix show. There is no need to expect action and buy popcorn. Offensive operations of the Armed Forces of Ukraine continue in a number of areas. Formation operations are underway to set up…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) June 23, 2023

El a continuat și a dat vina pentru progresul mai lent decât se aștepta pe aliații internaționali Ucrainei pentru că au întârziat să trimită suficient armament.

Mai multe informații: Contraofensiva Ucrainei nu este un „serial Netflix”, afirmă un consilier al lui Zelenski. „Nu e nevoie să ne așteptăm la acțiune și să cumpărăm popcorn”

Șeful grupului Wagner , Evgheni Prigojin, a pus, vineri, la îndoială justificările Rusiei pentru invadarea Ucrainei, criticând conducerea militară a țării pentru că a „înșelat” populația.

Evgehni Prigojin a respins afirmațiile Moscovei conform cărora Kievul plănuia să lanseze o ofensivă asupra teritoriilor controlate de ruși din estul Ucrainei, în februarie 2022.

„Nu s-a întâmplat nimic extraordinar în ajunul zilei de 24 februarie. Ministerul Apărării încearcă să înșele populația și președintele și să spună că au existat niveluri nebunești de agresiune din partea Ucrainei, care urma să ne atace împreună cu întregul bloc NATO”, a spus Evgheni Prigojin.

Șeful Wagner a mai transmis că Rusia ar fi putut evita războiul prin negocieri cu președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski.

Armata rusă a bombardat, vineri, zonele populate din regiunea Zaporojie. O persoană a murit, iar alte patru au fost rănite, a transmis șeful administrației militare regionale, Yuri Malașko, pe Telegram.

„De azi dimineață, rușii atacă populația civilă. Trei zaporojeni au devenit victime ale terorii armate în Primorsk. Femei de 54 și 72 de ani și un bărbat de 66 de ani au fost răniți. În Vozdvizhivka, trei case au fost distruse de obuzele rusești. Un bărbat de 40 de ani a fost rănit. Un localnic de 35 de ani a fost ucis în centrul orașului Malakia Tokmocika în timpul bombardamentului”, a precizat Yuri Malașko.

Oficialul ucrainean a raportat că Orikhov a fost lovit de bombe aeriene ghidate, iar Preobrazhenka a fost bombardată cu obuze interzise. 

Forțele armate ucrainene au oprit o ofensivă rusă spre orașele Kupiansk și Lîman din estul țării, a declarat vineri un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, informează Ukrinform.

„Am avut bătălii foarte aprige în direcțiile Kupiansk și Lîman, dar soldații noștri au oprit înaintarea inamicului”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar.

Operațiunea militară ucraineană din sud se desfășoară conform planului și forțele sale avansează, chiar dacă câmpurile minate le încetinesc.

„În fiecare zi avansăm, în fiecare zi. Da, este treptat, dar forțele noastre câștigă un punct de sprijin la aceste granițe și avansează în mod constant”, a precizat Hanna Maliar.

Primarul din Mariupol, Petro Andriușcenko, a transmis, vineri, pe Telegram, că cel puțin patru ofițeri ai armatei ruse au fost uciși de rezistența ucraineană din oraș.

„Rezistența din Mariupol raportează despre lichidarea a cel puțin patru ofițeri ruși care s-au stabilit într-o casă a unor persoane din Mariupol evacuate în districtul Primorski, nu departe de portul Mariupol”, a scris Petro Andriușcenko sub un videoclipul care arată o casă care arde.

Маріупольський Спротив повідомив про ліквідацію 4 російських офіцерів у тимчасово окупованому Маріуполі pic.twitter.com/1EsIDn6IcL

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) June 23, 2023

La rândul lor, partizanii din Mariupol au lansat un videoclip cu imagini de la o casă care este cuprins de un fum gros.

Маріупольський Спротив повідомив про ліквідацію 4 російських офіцерів у тимчасово окупованому Маріуполі pic.twitter.com/1EsIDn6IcL

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) June 23, 2023

„Bună dimineața! Azi (n.r. – vineri, 23 iunie) tocmai i-au salutat pe ruși în port. Minus patru ofițeri”, au transmis partizanii din Mariupol.

Yurii Malașko, șeful administrației militare din regiunea Zaporojie, a declarat, vineri, că victimele sunt un bărbat de 55 de ani din Mala Tokmachka și un locuitor de 70 de ani din Huliaipole.

Potrivit oficialului ucrainean, în ultima zi, rușii au tras de 98 de ori asupra a 24 de localități din Zaporojie.

În urma bombardatentelor, s-au înregistrat victime, dar și pagube civile. Astfel, aproximativ 30 de structuri civile au fost distruse sau avariate, printre care case, anexe și alte proprietăți.

Şeful adjunct al Ministerului ucrainean al Apărării, generalul-maior Vadim Skibițki, a spus, vineri, că în următoarele 2-3 luni vor avea loc operaţiuni de luptă active pe front, atât de natură ofensivă, cât şi defensivă.

„Să nu facem previziuni pentru tot anul. O să spun asta: în următoarele 2-3 luni vor fi operațiuni de luptă active. Atât ofensive, cât și defensive, pentru că scopul nostru strategic este eliberarea tuturor teritoriilor”, a spus Vadim Skibițki.

Potrivit oficialului militar ucrainean, rușii vor încerca, la rândul lor, să-și ducă „la bun sfârșit” sarcinile de luptă primite în cadrul așa-numitei „operațiuni militare speciale”.

„Vom vedea la mijlocul verii dacă inamicul va reuși să-și ducă la îndeplinire planurile de modernizare, regrupare, formare și reorganizare de noi unități”, a precizat Vadim Skibițki. 

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 223.330 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 680 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.017 de tancuri, 7.798 de blindate, 3.985 de sisteme de artilerie, 314 de avioane, 307 de elicoptere și 3.447 de drone.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un comunicat pe Facebook, că, în ultimele 24 de ore, au avut loc peste 30 de ciocniri armate cu forțele rus, pe patru direcții.

„Agresorul își concentrează principalele eforturi pe direcțiile Limansk, Bahmut, Avdiinka și Marinka – peste 30 de ciocniri au avut loc în timpul zilei”, se arată în comunicat.

Autoritățile militare ucrainene au atras atenția că probabilitatea lansării de rachete și lovituri aeriene pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne foarte mare.

Apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă joi seara târziu deasupra oraşul Kursk din sudul Rusiei, în apropiere de graniţa cu Ucraina, conform informaţiilor furnizate de Roman Starovoit, guvernatorul regional, informează vineri Reuters.

Roman Starovoit a scris pe Telegram că sistemele apărării antiaeriene au fost în acţiune de două ori.

Guvernatorul regional nu a făcut nicio menţiune despre daune sau victime şi le-a cerut locuitorilor să evite orice resturi căzute.

O serie de atacuri aeriene au fost lansate peste graniţa Ucrainei înspre sudul Rusiei.

Regiunea Hmelințki a fost supusă unui atac aerian vineri dimineață, rușii vizând aerodromul militar din zonă, relatează Ukrinform.

„În regiunea Hmelnițki s-au auzit explozii. Rămâneți în adăposturi! Aveți grijă de voi și de cei dragi!”, a transmis administrația militară regională Hmelințki.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene au fost distruse toate cele 13 rachete de croazieră și o dronă de recunoaștere, care au fost folosite de ruși pentru a ataca teritoriul Ucrainei, în special regiunea Hmelințki.

„În noaptea de 23 iunie, inamicul a atacat Ucraina din aeronave strategice. De data aceasta, atacul a vizat un aerodrom militar din regiunea Hmelnițki. Lansările au fost efectuate în jurul miezului nopții din Marea Caspică de la 4 bombardiere Tu-95ms. Toate cele 13 rachete de croazieră Kh-101/Kh-555 au fost distruse de apărarea antiaeriană, majoritatea în Hmelnițki”, au transmis forțele aeriene ucrainene pe Telegram.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a acuzat joi Rusia că a ucis 136 de copii în Ucraina în 2022, adăugând forțele sale armate și grupurile armate „afiliate” pe pe „lista ruşinii” a ONU privind încălcarea drepturilor copiilor în conflicte, potrivit unui raport către Consiliul de Securitate al ONU văzut de Reuters.

De asemenea, ONU a constatat că forțele armate ruse și grupurile afiliate au rănit 518 copii și au efectuat 480 de atacuri asupra școlilor și spitalelor. De asemenea, forțele armate ruse au folosit 91 de copii ca scuturi umane, potrivit raportului. Raportul arată de asemenea că decesele a 80 de copii au fost puse pe seama forțelor armate ucrainene.

„Sunt deosebit de şocat de numărul mare de atacuri asupra şcolilor, a spitalelor şi a personalului protejat, precum şi de numărul mare de decese şi mutilări de copii atribuite forţelor ruse şi grupurilor armate afiliate”, subliniază Antonio Guterres în acest raport care acoperă anul 2022 şi care va fi publicat săptămâna viitoare.

Premierul ucrainean Denis Şmihal a avertizat joi că contraofensiva armatei ucrainene împotriva forţelor ruse „va lua timp”, dar se declară „optimist” în privinţa succesului acesteia, potrivit The Guardian.

„Vom desfăşura operaţiuni ofensive inteligente, iar din acest motiv (contraofensiva) va lua timp”, a declarat premierul ucrainean, într-o conferinţă de presă, la Londra, unde are loc o Conferinţă Internaţională a Reconstrucţiei Ucrainei.

„Contraofensiva este alcătuită din multe operaţiuni militare. Unele dunt ofensive, altele sunt defensive”, a declarat el.

„Din nefericire, în timpul pregătirii acestei contraofensive, ruşii s-au pregătit şi ei. Sunt atât de multe câmpuri de mine, încât asta încetineşte mult înaintarea trupelor”, a continuat el.

Locuitorii din orașul ocupat Dzhankoi din Crimeea au raportat un număr mare de explozii în zonă, a declarat joi reprezentantul permanent adjunct al președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Denis Chystikov, citat de Kyiv Independent.

„A fost panică în Dzhankoi în această dimineață. Localnicii vorbesc despre un număr mare de explozii în această zonă, dar administrația de ocupație păstrează tăcerea”, a spus el, la postul de radio NV.

Potrivit lui Chistikov, există, de asemenea, informații despre distrugerea unui transformator în apropiere de Kerch încă de noaptea trecută.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News