Război în Ucraina, ziua 49 | Armata rusă amenință că va bombarda „centrele de decizie” ucrainene, inclusiv cele de la Kiev

Crucișătorul rus care a fost sfidat în mod faimos de trupele ucrainene de pe Insula Șerpilor, la începutul războiului, a fost lovit de rachetele ucrainene în Marea Neagră, potrivit oficialilor ucraineni, citați de BBC.

Crucisătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, a suferit „avarii foarte grave”, a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko.

„S-a confirmat că nava Moskva a mers astăzi exact acolo unde a fost trimisă de către grănicerii noștri de pe Insula Șerpilor!”, a afirmat Marchenko.

În prima zi a invaziei, un soldat ucrainean din mica garnizoană de pe Insula Șerpilor a refuzat apelurile de predare venite de pe nava rusă, spunându-i să „se ducă dracului”.

La începutul zilei de miercuri, un incendiu a fost raportat pe navă. Consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat că salvatorii ruși nu au reușit să ajungă la crucișător.

Oficialul ucrainean a spus că nava ar putea avea la bord un echipaj de până la 510 membri.

Moscova a anunțat miercuri că a impus sancțiuni împotriva a 398 de membri ai Congresului american, ca represalii la faptul că Washingtonul a pus luna trecută pe lista neagră sute de legislatori ruși în urma invadării Ucrainei de către Rusia, informează CNN.

„Sancțiunile în oglindă” ale Moscovei includ „conducerea și președinții de comisii din camera inferioară a Congresului american”, a precizat Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

Pe 24 martie, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 328 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului rus.

„Alte anunțuri ale unor contramăsuri ruse sunt planificate în viitorul apropiat”, inclusiv adăugarea mai multor americani pe lista celor sancționați, a precizat Moscova, în comunicatul de miercuri.

Refuzul preşedinelui francez în exerciţiu Emmanuel Macron de a denunţa ”genocidul” din Ucraina al armatei ruse este ”foarte dureros”, a deplâns miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit news.ro, care preia AFP.

”Dacă sunt adevărate, aceste declaraţii sunt foarte dureroase pentru noi”, a declarat Zelenski, într-o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia, aflaţi într-o vizită la Kiev.

”Voi face tot ceea ce pot pentru a discuta despre această problemă cu Emmanuel Macron azi (miercuri, n.r.). Dacă nu, atunci mâine, atunci când va avea el timp”, a adăugat liderul ucrainean.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a refuzat miercuri să urmeze exemplul omologului său american Joe Biden şi să-l acuze pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, de comiterea unui ”genocid” în Ucraina.

Poliția regională din Donețk a distribuit imagini cu momentul în care un cățeluș este salvat dintre dărâmăturile unei clădiri bombardate de ruși în orașul Donețk din estul Ucrainei, scrie BBC.

O eventuală încetare a focului între Rusia și Ucraina pare puțin probabilă în acest stadiu al războiului, a declarat miercuri după-amiază șeful ONU, Antonio Guterres, potrivit BBC

„În momentul de față, o încetare globală a focului în Ucraina nu pare posibilă”, le-a spus reporterilor Antonio Guterres.

Acesta a precizat că ONU își concentrează, în schimb, eforturile pe sprijinirea persoanelor evacuate și pe creșterea ajutorului umanitar.

Guterres a declarat că ONU a făcut propuneri Rusiei pentru a „aduce cele două părți la masa tratativelor… pentru a gestiona” accesul umanitar și evacuarea civililor, dar că nu a primit încă un răspuns din partea Moscovei.

„Există o mulțime de lucruri care pot fi făcute pentru a garanta evacuarea civililor”, a adăugat șeful ONU.

Mai multe persoane au fost ucise în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, anunță BBC.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise, iar alte au fost 22 rănite, în urma bombardamentelor ruse din ultimele 24 de ore, potrivit guvernatorului din Harkov, Oleh Synegubov.

Oficialul a mai spus că trupele ucrainene au doborât două avioane rusești care au atacat regiunea.

Harkov – care se află în apropierea graniței cu Rusia – s-a aflat sub bombardamente încă de la începutul războiului.

Dar, spre deosebire de regiunile situate mai la vest, din care trupele ruse s-au retras în ultimele zile, Harkov se află încă în prima linie a războiului.

Harkov este situată la marginea regiunii Donbas din estul Ucrainei, zonă pe care Rusia speră să o cucerească în cadrul unei noi ofensive.

La cererea Kievului, Franța va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, a declarat miercuri ministrul francez al forțelor armate, Florence Parly, potrivit CNN.

„În urma noilor solicitări ucrainene, l-am anunțat pe omologul meu (ucrainean) că Franța va furniza capacități militare suplimentare, pe lângă donațiile de echipamente în valoare de 100 de milioane de euro deja făcute”, a declarat Parly, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Ministrul francez nu a precizat ce va include acest ajutor militar suplimentar.

Președintele francez Emmanuel Macron va discuta miercuri cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Palatului Élysée.

Armata rusă s-ar pregăti pentru o „ofensivă pe scară largă” în estul Ucrainei în zilele următoare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei franceze, colonelul Pascal Lanni, potrivit CNN.

„În următoarele câteva zile, poate aproximativ 10 zile, Rusia și-ar putea relansa eforturile cu o ofensivă pe scară largă în est și în sud pentru a cuceri regiunile Donețk și Luhansk […] sau chiar pentru a ajunge până la [râul] Dnipro, dacă îi permit capacitățile sale”, a declarat Lanni jurnaliștilor.

Purtătorul de cuvânt a declarat că forțele ruse efectuează atacuri aeriene și bombardamente în Ucraina nu doar „pentru a slăbi coerența sistemului de apărare ucrainean, ci și pentru a perturba mișcările și capacitatea logistică ucraineană”, ceea ce explică „distrugerea totală” a aeroportului din Dnipro de către trupele ruse.

De asemenea, el a precizat că nu au existat „progrese semnificative în acest stadiu în ceea ce privește câștigurile teritoriale pentru forțele ruse pe frontul de est”.

Mai multe detalii: Avertismentul armatei franceze: În 10 zile, Rusia ar putea declanșa o „ofensivă pe scară largă” în Donbas

Pentagonul examinează opțiunile pentru modul în care poate instrui mai multe trupe ucrainene în vederea utilizării dronelor Switchblade (dronele „kamikaze”) pe care SUA le furnizează armatei ucrainene, potrivit unui oficial de rang înalt din domeniul apărării, citat de CNN.

Viitoarele antrenamente ar putea avea loc cu trupele americane care au fost desfășurate pentru a consolida flancul estic al NATO în ultimele luni, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, a declarat miercuri oficialul american reporterilor.

Pentagonul a analizat „o serie de opțiuni” pentru pregătirea soldaților ucraineni cu privire la dronele Switchblade și alte sisteme de arme, a declarat oficialul, pe lângă instruirile care au avut loc cu ucrainenii care se aflau deja în Statele Unite pentru angajamente programate anterior.

O opțiune ar fi trupele care se află pe flancul estic al NATO, a declarat oficialul, adăugând că nu a fost luată încă nicio decizie.

„Ne-am sporit în mod clar capacitatea în aceste țări de pe flancul estic”, a spus oficialul. „Soldați cu diverse seturi de capabilități și diverse abilități profesionale, fie că este vorba de artilerie, rachete cu rază lungă de acțiune, apărare aeriană, infanterie, blindate – tot ce vreți. Și astfel, dacă este nevoie de o pregătire suplimentară pentru orice sistem care este furnizat Ucrainei, vom analiza o serie de opțiuni pentru modul în care ar trebui să fie asigurată această pregătire”, a precizat oficialul american.

În plus, oficialul de rang înalt din domeniul apărării a declarat că SUA continuă să observe „probleme semnificative de moral în rândul forțelor ruse.

Potrivit acestuia, SUA au dovezi recente că trupele ruse „au fost dezamăgite de acest război, nu au fost informate corespunzător, nu au fost antrenate corespunzător, nu au fost pregătite, nici fizic, nici mental pentru ceea ce urmau să facă”.

De asemenea, SUA au indicii că ofițerii ruși sunt „frustrați de performanța trupelor lor, frustrați de performanța colegilor lor”, a spus oficialul.

Acesta a reamintit reporterilor, în cadrul unei convorbiri telefonice, că „aproape jumătate” din forțele ruse invadatoare sunt reprezentate de „recruți care nu primesc prea multă pregătire”.

„Așadar, există încă probleme de moral și de coeziune a unităților care îi afectează pe ruși, chiar dacă acum încearcă să se realimenteze, să se reaprovizioneze și să se concentreze doar pe o anumită zonă geografică”, a conchis oficialul american.

Președintele american Joe Biden i-a spus miercuri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Statele Unite trimit un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 800 de milioane de dolari, constând în arme, muniții și alte tipuri de asistență de securitate, inclusiv armament greu, informează CNN.

„Armata ucraineană a folosit, cu un efect devastator, armele pe care le furnizăm. În timp ce Rusia se pregătește să își intensifice atacul în regiunea Donbas, Statele Unite vor continua să ofere Ucrainei capacitățile necesare pentru a se apăra”, a scris Joe Biden, într-o declarație publicată de Casa Albă.

Pachetul de 800 de milioande de dolari va include atât noi tipuri de arme, cât și tipuri de echipamente pe care SUA le furnizează Ucrainei de săptămâni întregi.

Noile echipamente includ „sisteme de artilerie, proiectile de artilerie și transportoare blindate de personal”, a precizat Biden.

„Am aprobat, de asemenea, transferul de elicoptere suplimentare”, a anunțat liderul de la Casa Albă.

Transportul de 800 de milioane de dolari ridică la peste 3 miliarde de dolari suma totală a asistenței militare pe care SUA au acordat-o Ucrainei până acum.

„Furnizarea constantă de arme pe care Statele Unite și aliații și partenerii lor le-au oferit Ucrainei a fost esențială pentru susținerea luptei acesteia împotriva invaziei ruse. Aceasta a contribuit la asigurarea faptului că Putin a eșuat în obiectivele sale inițiale de război, de a cuceri și controla Ucraina. Nu ne putem odihni acum”, a mai scris Biden, în declarația publicată de Casa Albă.

Președintele american a precizat că l-a asigurat pe Zelenski că „poporul american va continua să fie alături de curajosul popor ucrainean în lupta acestuia pentru libertate”.

Mai multe detalii: Joe Biden anunță, în urma unei discuții cu Zelenski, un pachet de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, constând în armament greu

Armata rusă a amenințat miercuri că va lovi „centrele de decizie” ucrainene – inclusiv cele din capitala Kiev – ca răspuns la ceea ce Kremlinul a numit „atacuri și încercări de sabotaj” pe teritoriul rusesc, informează CNN și Daily Mail.

„Asistăm la tentative de sabotaj și atacuri ale trupelor ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul Federației Ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov. „Dacă astfel de cazuri vor continua, Forțele Armate ale Federației Ruse vor lovi centrele de decizie, inclusiv din Kiev, pe care armata rusă s-a abținut până acum să le atace”, a precizat Konașenkov, citat de portalul Ura.ru.

Amenințarea atacării înaltului comandament ucrainean – inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski – a venit după ce autoritățile regionale ruse au afirmat că miercuri au fost auzite focuri de armă în apropierea unui sat rusesc dintr-o regiune din vestul țării care se învecinează cu Ucraina.

Moscova, care a trimis mii de soldați în Ucraina pe 24 februarie în ceea ce numește o „operațiune militară specială”, a acuzat Ucraina că vizează regiunile sale de frontieră, inclusiv prin lovirea unui depozit de combustibil din orașul Belgorod, la începutul acestei luni.

Ministerul ucrainean al Apărării nu a confirmat și nici nu a infirmat atacul.

Statele occidentale au avertizat în repetate rânduri cu privire la operațiunile sub „steag fals” desfășurate de forțele ruse pentru a-și justifica propriile acțiuni militare în Ucraina.

Mai multe detalii: Moscova amenință că îl va bombarda pe Zelenski și „centrele de decizie” dacă Ucraina „continuă să atace” teritoriul rusesc

Un membru al delegației ucrainene de negociere, Mykhailo Podolyak, care este și consilier al președintelui Volodimir Zelenski i-a acuzat miercuri pe politicienii europeni că „închid ochii de ani de zile la crimele rușilor”, relatează The Guardian.

Podolyak a afirmat, într-un mesaj publicat pe Twitter, că Ucraina are nevoie „nu de cuvinte de sprijin sau de simpatie, ci de acțiuni”.

Acțiunile concrete pe care ar trebui să le întreprindă liderii europeni sunt, potrivit consilierului lui Zelenski: impunerea unui embargo total asuprea petrolului și gazele rusești, livrarea de sisteme de apărare aeriană, livrarea de artilerie și obuze, livrarea de vehicule blindate, precum și livrarea de tancuri și avioane militare, care să ajute armata ucraineană să reziste în fața forțelor ruse.

Președintele american Joe Biden a discutat miercuri cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-l pune la curent cu sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina, a anunțat Casa Albă, potrivit CNN.

Cei doi lideri au vorbit timp de aproape o oră, în intervalul 11:41 a.m. ET – 12:39 p.m. ET, a precizat un oficial de la Casa Albă.

Zelenski a scris pe Twitter despre această convorbire, precizând că au „evaluat crimele de război ale Rusiei” și „au convenit să sporească sancțiunile”. De asemenea, liderul de la Kiev mai afirmă că a discutat cu Joe Biden despre „un pachet suplimentar de ajutor defensiv și posibile ajutoare macrofinanciare”.

Forțele ruse sunt pe deplin pregătite pentru un nou asalt în regiunea ucraineană Donețk, din estul țării, și în regiunea sudică Herson, a anunțat comandamentul forțelor armate ucrainene, potrivit Reuters.

„În direcțiile Donețk și Tavria (Herson), conform informațiilor disponibile, inamicul este pregătit pentru acțiuni ofensive”, au transmis forțele armate ucrainene, într-o postare pe Facebook.

Președinții Poloniei, Andrzej Duda, Estoniei, Alar Karis, Lituaniei, Gitanas Nausėda, și Letoniei, Egils Levits, au vizitat miercuri, după ce au ajuns în Ucraina, orașul Borodyanka, situat la periferia capitalei Kiev, pentru a examina pagubele provocate de cele cinci săptămâni de ocupație rusă, scrie BBC.

Președinții celor patru state au mers printre ruinele din Borodyanka, un oraș cu 12.000 de locuitori, aflat la aproximativ 40 de kilometri de Kiev, care a suferit unele dintre cele mai grave distrugeri în timpul acestor săptămâni de război.

Blocuri întregi din Borodyanka au fost distruse de bombardamentele rusești, iar aproximativ 200 de oameni au fost îngropați de vii în subsolurile acestora, spun autoritățile locale, potrivit publicației The Kyiv Independent.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Trupele ruse au ucis șapte persoane în regiunea Herson și au aruncat în aer casa în care au lăsat cadavrele acestora, relatează publicația The Kyiv Independent.

Potrivit Parchetului General al Ucrainei, soldații ruși au împușcat marți, 12 aprilie, șase bărbați și o femeie în satul Pravdyne, iar apoi au aruncat în aer casa în care se aflau cadavrele victimelor, pentru a distruge dovezile crimelor lor.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) constată încălcări flagrante ale drepturilor omului din partea trupelor ruse de la începutul invaziei lor în Ucraina, pe 24 februarie, declarându-se „consternată” de miile de răniţi şi morţi din cauza conflictului, potrivit unui raport publicat miercuri şi citat de Agerpres.

„Dacă o evaluare detaliată nu a fost posibilă, misiunea a găsit cazuri clare de încălcări de către forţele ruse în ceea ce priveşte comportamentul lor în cursul ostilităţilor”, scriu cei trei autori ai documentului de 100 de pagini, prezentat în Consiliul permanent al OSCE, cu sediul la Viena.

Aceştia evocă numeroase atacuri asupra unor „spitale, case şi clădiri rezidenţiale, proprietăţi culturale, şcoli, infrastructuri de apă şi de electricitate”, care ar fi putut fi evitate, conform AFP.

„Pare clar că zeci de mii de imobile au fost avariate sau distruse cu efecte dezastruoase directe şi indirecte asupra civililor”, denunţă misiunea.

Dacă Rusia şi-ar fi respectat obligaţiile în materie de drept internaţional după invadarea Ucrainei pe 24 februarie, „numărul de civili ucişi şi răniţi ar fi fost semnificativ mai mic”, arată raportul citat, în care este invocat în special asediul oraşului Mariupol, port strategic din sud-estul Ucrainei.

Niciun bilanţ recent al victimelor civile ale războiului nu este deocamdată disponibil, dar numărul morţilor depăşeşte probabil la 10.000, apreciază membrii misiunii.

OSCE a mandatat în martie această misiune independentă, care se sprijină pe probe colectate la faţa locului din multiple surse oficiale, provenind de la organizaţii neguvernamentale sau organe de anchetă.

Rusia a refuzat să coopereze în procesul iniţiat în cadrul aşa-numitului mecanism „de la Moscova”, considerându-l „în mare parte depăşit şi redundant”.

Experţii OSCE menţionează de asemenea „probe credibile” privind torturi şi tratamente degradante.

Potrivit raportului, „asasinate ţintite, dispariţii forţate sau răpiri de civili” intră „aparent” în categoria „crime împotriva umanităţii”.

Misiunea OSCE constată de asemenea „încălcări şi de partea ucraineană”, afirmând că este „în special preocupată de modul în care sunt trataţi prizonierii de război”. „Cu toate acestea, încălcările comise de Federaţia Rusă sunt mult mai importante prin natura şi anvergura lor”, subliniază misiunea OSCE.

Experţii şi-au încheiat raportul înainte de descoperirea a numeroase cadavre la începutul lunii aprilie la Bucea, într-o suburbie a Kievului. Atrocităţile „necesită anchete naţionale şi internaţionale la faţa locului”, subliniază reprezentanţii organizaţiei paneuropene.

Ucraina continuă să nege afirmațiile rușilor potrivit cărora peste 1.000 de pușcași marini s-au predat în orașul-port strategic și asediat Mariupol, scrie BBC.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a respins informațiile Rusiei, catalogându-le ca fiind „imposibile”.

Acesta spune că Ucraina încă deține controlul asupra mai multor zone din oraș.

„Ei (rușii, n.r.) nu controlează portul nostru, nu controlează Azovstal [combinatul siderurgic]”, a declarat, pentru postul britanic, Andriușcenko.

De asemenea, jumătate din districtul estic Livoberezhnyi, cea mai mare parte a Prymorskyi, situat în nordul orașului, și jumătate din districtul central sunt alte zone care nu se află controlul forțelor ruse.

BBC precizează că nu poate verifica în prezent comentariile consilierului primarului din Mariupol, deoarece imaginea completă a ceea ce se întâmplă în oraș este încă neclară.

Harta de mai jos prezintă cele mai recente informații despre Mariupol oferite de Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank-ul american care monitorizează situația militară din Ucraina.

Uniunea Europeană a aprobat miercuri un ajutor militar suplimentar de 543 de milioane de dolari pentru Ucraina. În total, UE a alocat 1,63 miliarde de dolari pentru a ajuta țara să se apere împotriva forțelor ruse, scrie CNN.

Noul pachet ar urma să finanțeze furnizarea de echipamente și bunuri pentru forțele armate ucrainene, care includ „echipamente de protecție personală, truse de prim ajutor și combustibil, precum și echipamente militare concepute pentru a furniza forță letală în scopuri defensive”, a precizat Consiliul European, într-un comunicat de presă.

„În timp ce Rusia se pregătește pentru o ofensivă în estul Ucrainei, este crucial să continuăm și să ne intensificăm sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-și apăra teritoriul și populația și pentru a preveni noi suferințe”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.

În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresa miercuri Parlamentului estonian, iar președintele statului baltic, Alar Karis, se îndrepta spre Kiev, un protest dramatic a avut loc în fața Ambasadei Rusiei din capitala Estoniei, Tallinn, împotriva violurilor și abuzurilor comise de către trupele asupra femeilor și copiilor din Ucraina, relatează The Guardian.

Un grup de peste 12 femei a înconjurat ambasada rusă de pe strada Pikk tänav, aceastea având saci pe cap, mâinile legate la spate, și vopsea roșie, care imită sângele, vărsată pe lenjerie și pe picioare. Protestatarele, parțial îmbrăcate, au stat aliniate, cu fața, spre clădirea reprezentanței diplomatice a Rusie, pe tot parcursul manifestației lor.

„Soldații ruși violează și ucid femei și copii nevinovați în Ucraina. Oamenii care susțin acest război susțin, de asemenea, crimele de război, crimele zguduitoare la care sunt complici. Acesta este mesajul nostru pentru susținătorii regimului Putin din Rusia, Estonia și de pretutindeni”, a fost mesajul celor care au organizat protestul, transmis de postul public de radio și televiziune ERR din Estonia.

Mai multe detalii: Zeci de femei din Estonia au protestat, în lenjerie intimă și cu vopsea roșie pe corp, față de violurile comise de ruși în Ucraina

Krelinul a respins miercuri ideea unui schimb între oligarhul ucrainean Viktor Medvenciuk, acel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin din Ucraina, care a fost arestat de Serviciul de Securitate (SBU), şi prizonieri ucraineni deţinuţi în Rusia, o propunere care a venit din partea Kievului, scrie news.ro citând AFP.

”În privinţa schimbului evocat cu atâta ardoare şi plăcere de către diverse personalităţi de la Kiev, (Viktor) Medvenciuk nu este un cetăţean rus, el nu are nicio legătură cu operaţiunea militară specială (în Ucraina), este un politican străin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kemlinului, Dmitri Peskov.

”Noi nu ştim absolut deloc dacă el doreşte ca Rusia să ia parte la rezolvarea scandalului calomnios care-l vizează”, a mai afirmat Peskov.

Autorităţile ucrainene au anunţat marţi arestarea lui Viktor Medvenciuk, în vârstă de 67 de ani, un deputat şi oligarh ucrainean prorus.

Medvenciuk era fugar, de când trupele ruse au invadat Ucraina, pe 24 februarie.

El era plasat în arest la domiciliu din mai 2021, după ce a fost inculpat pentru ”înaltă trădare” şi pentru ”tentativă de jefuire a resurselor naturale în Crimeea”, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014.

Viktor Medvenciuk s-a ”volatilizat” de când Vladimir Putin a lansat ofensiva rusă în Ucraina şi până la momentul când a fost arestat.

Autoritățile ucrainene au adunat 765 de cadavre de civili, inclusiv 30 de copii, în zona Kiev, de când forțele ruse au fost alungate de acolo, la începutul lunii aprilie, a declarat Oleh Tkalenko, procurorul șef adjunct al regiunii Kiev, potrivit The Guardian.

Acesta a avertizat că autoritățile se așteaptă să fie găsite mult mai multe cadavre în săptămânile următoare.

„Documentarea corectă a fiecărui caz necesită timp și efort”, a spus Tkalenko. „Dar trebuie să facem asta, astfel încât să avem dovezile, astfel încât să nu existe povești despre un fals.”

„Cred că [soldații ruși] au lăsat în mod deliberat cadavrele cetățenilor pe care i-au ucis pe străzi și le-au interzis oamenilor să le îngroape pentru a intimida populația”, a spus Tkalenko.

El a descris, de asemenea, trei cazuri de presupuse torturi împotriva unor grupuri de civili din regiune, pe care biroul său le investighează. Rusia a negat în mod repetat că a vizat civili și a spus că acuzațiile ucrainene și occidentale de comitere de crime de război sunt inventate.

Tkalenko a susținut că în orașul Motyzhyn, soldații ruși au ales nouă persoane despre care credeau că au ajutat armata ucraineană. Șase persoane au fost torturate până la moarte și trei au supraviețuit, a spus el.

„Au fost dezbrăcați, băgați în gropi, bătuți. Au fost împușcați în picioare, brațe și torturați”, a spus Tkalenko. „I-au înfometat”, a adăugat procurorul.

Mai multe detalii: Cadavrele a 765 de civili au fost recuperate în regiunea Kiev, de când soldații ruși au părăsit zona

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat o nouă înregistrare video în care avertizează că războiul va deveni o „baie de sânge fără sfârșit, răspândind mizerie, suferință și distrugere”, dacă Ucraina nu va primi armament suplimentar, relatează The Guardian.

Vorbind în engleză, Zelenski spune că Ucraina se apără împotriva Rusiei „de mult mai mult timp decât au plănuit invadatorii”.

Dar Rusia are în continuare capacitatea de a ataca „nu doar împotriva Ucrainei”, continuă Zelenski.

„Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte dacă libertatea Ucrainei va cădea”, avertizează liderul de la Kiev.

De aceea, sunt necesare mai multe arme pentru „a salva milioane de ucraineni, precum și milioane de europeni”, mai afirmă președintele ucrainean.

„Avem nevoie de artilerie grea, vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă”, explică Zelenski.

„Libertatea trebuie să fie înarmată mai bine decât tirania. Țările occidentale au toate mijloacele pentru ca acest lucru să se întâmple. De ele depinde victoria finală asupra tiraniei și numărul de oameni salvați”, conchide acesta.

Mai multe detalii: FOTO. „Ucraina are nevoie de aceste arme”. Zelenski a arătat o înregistrare

Republica Cehă și-a redeschis ambasada de la Kiev, a anunțat miercuri Ministerul ceh de Externe, potrivit The Guardian.

„Este unul dintre mulții pași care exprimă sprijinul nostru pentru Ucraina. Cehia a susținut și va susține întotdeauna Ucraina”, a transmis ministerul ceh.

În zilele care au trecut de când forțele ruse au părăsit regiunea Sumi din nord-estul Ucrainei, autoritățile spun că au fost descoperite tot mai multe cadavre.

„Sunt peste 100 de morți în rândul civililor din regiunea Sumi. Din nefericire, acest număr crește în fiecare zi”, a declarat miercuri, în cadrul unui briefing de presă, Dmytro Zhyvytskyi, șeful administrației militare regionale Sumi, citat de CNN.

„O mulțime de oameni care au fost găsiți morți erau cu mâinile legate, aveau semne de tortură, erau împușcați în cap”, a adăugat oficialul ucrainean.

Zhyvytskyi a mai afirmat că sunt „oameni care sunt ținuți prizonieri (de ruși, n.r.) și zilnic se poartă negocieri pentru ca aceștia să fie eliberați sau să se facă un schimb (de prizonieri, n.r.)”. „O mulțime de oameni a căror soartă rămâne necunoscută până în prezent”, a precizat șeful administrației militare regionale Sumi.

Regiunea Sumi a fost afectată pe scară largă în primele zile ale invaziei rusești, mai multe confruntări având loc între civilii ucraineni și soldații ruși din zonă.

Săptămâna aceasta, guvernul ucrainean a alocat aproximativ 8 milioane de dolari regiunii Sumi pentru a începe lucrările de reparație a locuințelor, drumurilor și utilităților.

Rusia a reacționat, miercuri, la comentariile președintelui american Joe Biden, care a spus că Vladimir Putin comite un genocid în Ucraina. A fost pentru prima dată când liderul de la Casa Albă a folosit termenul de „genocid”. Președintele american a mai declarat că omologul său rus „încearcă să șteargă ideea de a putea fi ucrainean”.

Kremlinul a anunțat că, în mod categoric, nu poate fi de acord cu liderul american.

„Considerăm inacceptabil acest tip de efort de denaturare a situației. Acest lucru este greu de acceptat când vine din partea unui președinte al Statelor Unite, o țară care a comis crime bine cunoscute în ultima vreme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe telefonice cu reporterii, potrivit Reuters.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei au sosit miercuri în Ucraina pentru a discuta cu omologul lor ucrainean, Volodimir Zelenski, anunță The Guardian.

Andrzej Duda, Gitanas Nausėda, Egils Levits și Alar Karis au călătorit la Kiev cu trenul.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a scris anterior pe Twitter că se îndreaptă spre capitala ucraineană „cu un mesaj puternic de sprijin politic și asistență militară”.

Suedia va lua o decizie cu privire la o eventuală aderare la NATO doar după o analiză serioasă a situației și după ce va lua în considerare interesul său superior, a declarat miercuri premierul suedez Magdalena Andersson, potrivit CNN.

„Peisajul de securitate s-a schimbat complet” după invazia Rusiei în Ucraina și „având în vedere această situație, trebuie să ne gândim cu adevărat la ceea ce este cel mai bine pentru Suedia, pentru securitatea și pacea noastră în această nouă situație”, a declarat Andersson, vorbind alături de omologul său finlandez, la Stockholm, după o întâlnire bilaterală.

„Acesta este un moment foarte important în istorie. Există un înainte și un după 24 februarie”, a afirmat Andersson. „Cred că trebuie să analizați cu adevărat noua situație, să o faceți foarte serios, să vă gândiți la consecințe, la avantajele și dezavantajele tuturor căilor potențiale de urmat”, a mai spus șefa guvernului suedez.

Vadim Boicenko, primarul din Mariupol, a declarat, miercuri, că până la 180.000 de oameni așteaptă să fie evacuați din orașul ucrainean asediat de forțele ruse și din împrejurimi, informează CNN.

Acest lucru se datorează faptului că niciun coridor umanitar pentru evacuarea civililor nu a funcționat miercuri, din cauza forțelor ruse care au blocat autobuzele, potrivit anunțului făcut de vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.

„În prezent, aproximativ 150.000 de oameni au părăsit orașul. Din păcate, peste 100.000 de oameni rămân astăzi în oraș, în așteptarea evacuării, este vorba despre aproximativ 120.000 de persoane”, a spus Vadim Boicenko.

Primarul din Mariupol a mai menționat că și oamenii din împrejurimile orașului așteaptă evacuarea, adică alți aproximativ 60.000 de persoane.

Potrivit lui Vadim Boicenko, până în prezent, peste 10.000 de civili au fost uciși de la invazia rusă și numărul lor ar putea ajunge la 20.000, din cauză că invadatorii ruși continuă să atace orașul, lăsând în urma lor cadavre „pe străzi”.

Orașul port strategic, Mariupol este una dintre principalele ținte ale Rusiei și a fost distrus aproape complet în urma bombardamentelor constante pe tot parcursul războiului.

Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a anunțat, miercuri, că Rusia va considera vehiculele SUA și NATO care transportă arme pe teritoriul ucrainean drept „ținte militare legale”, relatează Reuters.

„Avertizăm că transporturile de arme SUA-NATO pe teritoriul ucrainean vor fi considerate de noi drept ținte militare legale”, a spus Serghei Riabkov pentru TASS.

„Așa îi facem pe americani și pe alți occidentali să înțeleagă că încercările de a încetini operațiunea noastră specială, de a provoca daune majore contingentelor și formațiunilor ruse din RPD și LPR (n.r. – republicile populare Donețk și Lugansk) vor fi aspru reprimate”, a precizat Serghei Riabkov.

Britanicul Karim Khan, procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), a denunțat, miercuri, în timpul unei vizite la Bucha, în apropiere de Kiev, că Ucraina este „o scenă a crimei”, relatează Reuters.

„Ne aflăm aici pentru că avem motive bune să credem că aici s-au comis crime care ţin de competenţa Curţii (Penale Internaţionale). Ucraina este o scenă a crimei”, a afirmat Karim Khan.

„Trebuie să străpungem ceaţa războiului pentru a ajunge la adevăr”, a declarat Karim Khan, după ce a vizitat oraşul Bucha.

Sute de civili au fost găsiţi morţi la Bucha, după retragerea forțelor ruse la sfârșitul lunii martie, acuză autorităţile ucrainene.

Mateusz Morawiecki, premierul polonez, a subliniat, miercuri, la Varșovia, în ziua comemorării victimelor de la Katyn, că Rusia vrea să ascundă crimele comise împotriva ucrainenilor și să revină la relații normale cu lumea, dar lumea nu trebuie să se lase păcălită de această dată, informează Ukrinform.

Potrivit lui Mateusz Morawiecki, astăzi, rușii ucid ucraineni așa cum au făcut „criminalii sovietici” în 1940 cu polonezii în pădurea de la Katyn.

„Știm că ucigașii vor să pretindă că nu s-a întâmplat nimic, să pretindă că este posibil să se întoarcă la afaceri ca de obicei: „Uită, este vorba doar despre câteva morți accidentale”. Nu, aceasta este tortură, aceasta este moartea, aceasta este groapa morții, așa cum în 1940 eroii noștri au fost împușcați de criminali sovietici”, a spus Mateusz Morawiecki,

Premierul polonez a subliniat că acum criminalii de război ruși procedează în Ucraina la fel ca în urmă cu 80 de ani. Așa că lumea nu poate să nu observe acest lucru.

„Polonia face apel la amintirea victimelor ei, precum și la condamnarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina. De aceea, Polonia solicită înființarea unei comisii internaționale care să investigheze crimele rusești din Ucraina”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

În primăvara anului 1940, peste 21.000 de ofițeri polonezi și membri ai administrației de stat au fost împușcați ca urmare a ocupației sovietice a estului Poloniei în septembrie 1939. URSS a negat implicarea NKVD în execuția polonezilor, care a fost recunoscută abia în aprilie 1990.

Ministerul ucrainean de justiție a raportat că de la invazia Rusiei din 24 februarie și până miercuri, 13 aprilie, au fost înregistrate 24.800 de căsătorii, informează Ukrainska Pravda.

Potrivit ministerului de justiție, ceremoniile au avut loc în famile, iar printre invitați s-au numărat doar rudele și câțiva prieteni.

Aceste rezultate sunt parțiale, pentru că, din cauza luptelor înregistrate, ministerul justiției nu a primit încă date de la starile civile din departamentele Balakliia, Velikoburlutski, Vovchanski, Iziumski, Kupianski și Shevchenkivski din regiunea Harkov.

„Departamentele de stare civilă continuă să lucreze în toate zonele în care acest lucru este posibil”, a precizat ministerul Justiției.

Totodată, de la începutul războiului cu Rusia, în Ucraina s-au înregistrat peste 26.000 de nașteri. Majoritatea copiilor s- au născut în regiunile Lvov, Dnipropetrovsk, Odesa, Vinnitsia, Zakarpattia și Ivano-Frankivsk.

„Reticența președintelui francez, Emmanuel Macron, de a recunoaște genocidul asupra ucrainenilor după toate declarațiile clare ale conducerii ruse și acțiunile criminale ale armatei ruse este dezamăgitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, citat de Ukrainska Pravda.

Oficialul de la Kiev a mai susținut că afirmația despre legătura ”frățească” dintre ruși și ucraineni este inadecvată.

”Ucraina și Rusia sunt apropiate din punct de vedere istoric din motive obiective, dar mitul celor două popoare care sunt ca frații a început să se prăbușească după ocuparea Crimeei și agresiunea din Donbas din 2014. Atunci «frații» ruși ar fi venit să apere populaţia vorbitoare de limba rusă. Dar în opt ani, 14.000 de ucraineni au fost uciși. În cele din urmă, acest mit a fost spulberat când primele rachete rusești au zburat în orașe ucrainene în februarie”, a mai spus Nikolenko.

”«Frații» nu ucid copii, nu împușcă civili, nu violează femei, nu mutilează vârstnicii și nu distrug casele altor «frați». Chiar și cei mai înverșunați dușmani nu recurg la atrocități împotriva oamenilor fără apărare”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

Reacția Kievului vine după ce președintele francez Emmanuel Macron a respins folosirea termenului de ”genocid” pentru atrocitățile comise în Ucraina.

Într-un interviu acordat postului public France 2, Macron a fost întrebat dacă, la fel ca președintele american, Joe Biden, ar folosi și el termenul „genocid” pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă.

”Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi”, spune președintele francez, pentru că rușii și ucrainenii ”sunt frați”.

Premierul de la Helsinki, Sanna Martin, a declarat miercuri, 13 aprilie, că în câteva săptămâni, nu luni, va fi luată decizia dacă Finlanda va solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează The Guardian.

Într-o declarație făcută la Stockholm, în urma unei întâlniri bilaterale cu prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, șefa Guvernului finlandez a afirmat că ar fi bine ca țara sa să-și coordoneze acțiunile cu Suedia pentru a lua decizii similare în domeniul securității.

„Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim acest timp pentru a analiza și, de asemenea, pentru a construi opinii comune asupra viitorului când vine vorba de securitate”, a spus Marin.

”Nu voi anunța niciun fel de calendar despre când vom lua deciziile, dar cred că se va întâmpla destul de repede. În câteva săptămâni, nu în câteva luni”, a adăugat ea.

Pe de altă parte, Magdalena Andersson a spus că Suedia cântărește încă această decizie, subliinind să țara va trece printr-o rundă de alegeri în luna septembrie.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, Vladmier Putin a cerut garanții din partea NATO că nu se va mai extinde spre granițele sale și că nu va primi fosta republică sovietică în Alianță, solicitări respinse de Occident ca fiind inacceptabile.

Acum, Finlanda și Suedia, care nu fac parte din NATO, se apropie din ce în ce mai mult de alianța militară condusă de SUA, mai notează sursa citată.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, afirmă că Moscova ar putea plănui „o paradă de Ziua Victoriei” în orașul-port la Marea Azov, relatează BBC. ”Ziua Victoriei”, celebrată pe 9 mai, este o sărbătoare foarte importantă pentru Rusia, care marchează capitularea nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit oficialului, Kostyantyn Ivashchenko, pe care trupele ruse l-au pus la conducerea unor părți din Mariupol aflate sub controlul lor, a primit ordin „să curețe de moloz și cadavre o parte din cartierul central al orașului pentru a se asigura că o paradă poate avea loc pe 9 mai”.

„Judecând după întreaga gamă de date, ocupanții plănuiesc să organizeze un «carnaval al victoriei» la Mariupol în cazul în care «operațiunea lor specială» va avea succes. Vestea bună este că nu există vehicule sau persoane în oraș care să participe le astfel de evenimente”, a scris Andriușcenko pe Telegram.

La începutul lunii aprilie, mai mulți oficiali americani precizau că Rusia se concentrează pe preluarea controlului asupra Donbasului și a altor regiuni din estul Ucrainei, după ce și-a revizuit strategia de război, iar un termen-limită pentru atingerea acestor obiective ar fi începutul lunii mai. Vladimir Putin ar fi stabilit ziua de 9 mai drept cea în care să celebreze „o victorie de orice fel” în Ucraina, spunea unul dintre oficialii SUA.

Președintele Vladimir Putin a afirmat miercuri, 13 aprilie, într-o discuție despre dezvoltarea zonei arctice din Rusia că țara sa își poate redirecționa cu ușurință resursele energetice dinspre Occident către țări care au, într-adevăr, nevoie de ele, crescând, în același timp, consumul intern de petrol, gaze și cărbune, relatează Reuters.

Liderul de la Kremlin a susținut că ”țările neprietenoase” au distrus lanțurile de aprovizionare în regiunile arctice ale Rusiei și a acuzat că unele state nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale.

Toate acestea, au creat probleme Rusiei, a mai spus Vladimir Putin, potrivit sursei citate.

Consilierul prezidențial ucrainean Oleksei Arestovici spune că, după o „manevră riscantă”, ultimii apărători rămași în orașul-port asediat Mariupol și-au putut uni forțele, relatează CNN. Declarația sa vine în contextul în care Rusia a anunțat că peste 1.000 de militari ucraineni s-au predat la Mariupol.

„La Mariupol, ca urmare a unei manevre riscante, unități ale Brigăzii 36 Marine Independente au reușit să se alăture regimentului Azov. (…) Asta se întâmplă atunci când ofițerii nu își pierd capul, ci mențin ferm comanda și controlul trupelor”, a anunțat oficialul ucrainean.

Arestovici a spus că regimentul Azov „a primit întăriri substanțiale… brigada 36 a evitat înfrângerea și (…) a primit o a doua șansă”.

„Apărătorii orașului, acum împreună, și-au întărit serios zona de apărare”, a adăugat consilierul prezidențial.

Ambele unități au fost implicate într-o ultimă încercare de a rezista ofensivei rusești asupra orașului, care durează de mai bine de o lună.

CNN precizează că nu poate confirma în mod independent detaliile operațiunii.

Membrii unității de Marină precizau marți într-o postare în mediul online că vor rezista „până la sfârșit”, în ciuda faptului că sunt înconjurați de forțele ruse și rămân fără provizii. Anterior, luni, anunțaseră că se pregătesc pentru ”ultima bătălie” pentru Mariupol deoarece li se epuizează muniția.

În același timp, Armata rusă a susținut într-un comunicat transmis astăzi, 13 aprilie, că 1.026 de pușcași militari ucraineni, printre care 162 de ofițeri și 47 de femei, s-au predat în apropiere de uzina siderurgică Ilici din Mariupol. Informația nu a putut fi verificată în mod independent.

Într-un mesaj adresat miercuri, 13 aprilie, Parlamentului din Estonia, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat forțele ruse că folosesc bombe cu fosfor în Ucraina și că recurge la tactici teroriste împotriva civililor, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Liderul de la Kiev nu a prezentat dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.

În cadrul aceluiași discurs, Volodimir Zelenski a cerut impunerea de noi sancțiuni la adresa Moscovei, adăugând că ar trebui găsite instrumente care să împiedice Rusia să deporteze oameni din Ucraina.

De asemenea, președintele ucrainean a cerut ca țara sa să primească statutul de candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană și a catalogat drept un ”simbol important de solidaritate” vizita la Kiev pe care o fac astăzi președinții Poloniei și țărilor baltice.

Anterior Zelenski a spus că nu este încă posibil să se stabilească cu certitudine dacă Rusia a folosit arme chimice în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat marți că Statele Unite sunt îngrijorate că Rusia ar putea încerca să recurgă la utilizarea armelor chimice în războiul din țara vecină.

Negând acuzațiile, Rusia a catalogat aceste declarații drept ”provocatoare” și a precizat că stocurile sale de arme chimice au fost distruse în 2017.

Viceprimarul orașului Dnipro, Mikhailo Lysenko, le-a cerut mamelor ruse să-și ia acasă copiii morți care au fost abandonați în morga urbei ucrainene, informează Ukrainska Pravda.

„În acest moment sunt în morga din Dnipro peste 1.500 de soldați ruși morți, pe care nimeni nu vrea să-i ia. Ei zac în frigidere”, a spus Mikhailo Lysenko într-un interviu pentru „Nastoyaschee Vremya”.

„Sperăm că mamele ruse vor putea să vină să-și ia înapoi acasă fiii pe care i-au crescut toată viața. Avem deja patru frigidere pline cu cadavre de soldați ruși. Indiferent de ceea ce s-a întâmplat aici, ei sunt copiii cuiva”, a precizat Mikhailo Lysenko.

Viceprimarul din Dnipro a continuat, precizând că militarii ruși care zac morți în morga orașului „au fost crescuți de mame, care i-au iubit și au mers la școală cu ei pe 1 septembrie”.

„Noi vom organiza totul, doar să vină să ia cadavrele copiilor lor”, a conchis Mikhailo Lysenko.

Cel puțin 1.892 de civili au fost uciși și 2.558 au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, citate de CNN.

Numărul deceselor înregistrate include 478 de bărbați, 308 de femei, 30 de fete și 52 de băieți, precum și 71 de copii și 953 de adulți al căror sex nu este încă cunoscut, a anunțat, marți, Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

„Cele mai multe dintre victimele civile au apărut în urma utilizării armelor explozive cu o zonă largă de impact”, precizează sursa citată.

Bilanțul real al victimelor ar putea fi considerabil mai ridicat din cauza primirii cu întârziere a datelor din anumite zone, precum orașul asediat Mariupol, unde „cifrele sunt în continuare coroborate”, precizează reprezentanții ONU.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, anunța luni, 11 aprilie, că peste 10.000 de civili ar fost uciși de ruși în orașul-port, de la începutul invaziei. Anterior, președintele Volodimir Zelenski a declarat că zeci de mii de oameni au fost probabil omorâți în Mariupol.

Totodată, Procuratura Generală din Ucraina a anunțat astăzi, 13 aprilie, că de la începutul războiului, 191 de copii au fost uciși și peste 349 au fost răniți.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și 22 au fost rănite, în ultimele 24 de ore, în urma bombardamentelor în regiunea de nord-est a Ucrainei, Harkov, potrivit guvernatorului Oleg Sinegubov, citat de Ruters și Ukrainska Pravda.

”În urma bombardamentelor lansate de invadatori, 22 de civili au fost răniți, dintre care trei copii. Șapte persoane ucise. Un băiețel de doi ani, care a fost rănit de bombardamente în urmă cu câteva zile, a murit în spital. Nu vom ierta nimic! Inamicul folosește metode jalnice pentru a teroriza civilii”, a scris oficialul pe Telegram.

Totodată, acesta a susținut că nu există motive de evacuare din Harkov.

”Credeți-mă, forțele armate ale Ucrainei distrug zilnic o mulțime de echipamente și forță de muncă ale rușilor, aveți încredere în apărătorii noștri și păstrați-vă calmul!”, a făcut apel guvernatorul la populație.

Reuters precizează că informațiile nu au putut fi verificate independent. Rusia a negat în mod repetat că a atacat civilii în Ucraina.

1.026 de soldați ai Brigăzii 36 Marine a Ucrainei, printre care 162 de ofițeri, s-au predat în orașul-port asediat Mariupol, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul rus al Apărării, relatează The Guardian.

„În orașul Mariupol, lângă Combinatul siderurgic Ilici, ca urmare a ofensivelor de succes ale forțelor armate ruse și ale unităților de miliție ale Republicii Populare Donețk, 1.026 de soldați ucraineni ai Brigăzii 36 Marine au depus în mod voluntar armele și s-au predat”, se menționează în comunicat.

În urma acestui anunț nu a existat niciun comentariu imediat din partea biroului președintelui ucrainean, a Statului Major ucrainean sau a Ministerului Apărării.

Întrebat cu privire la faptul că 1.026 de militari ucraineni din Mariupol s-ar fi predat, Oleksandr Motuzyanyk, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat reporterilor că nu are informații despre nicio predare, relatează Reuters.

În raportul publicat miercuri dimineață, Statul major al Ucrainei a transmis că forțele ruse au lansat atacuri la Mariupol asupra fabricii siderurgice Azovstal și a portului orașului.

Anterior, liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a declarat că peste 1.000 de pușcași marini ucraineni s-au predat și a cerut forțelor rămase din fabrica Azovstal să se predea, relatează Reuters.

„În cadrul Azovstal în acest moment există aproximativ 200 de răniți care nu pot primi nicio asistență medicală. Pentru ei și pentru toți ceilalți ar fi mai bine să pună capăt acestei rezistențe inutile și să se întoarcă acasă la familiile lor”, a afirmat Kadîrov.

Luni, 11 aprilie, a 36-a Brigadă a Marinei din cadrul forţelor armate ucrainene anunța că se pregătește pentru „ultima bătălie” pentru Mariupol, pentru că muniția i se epuizează.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a refuzat să descrie acțiunile Rusiei în Ucraina folosind termenul de „genocid”, relatează CNN.

Într-un interviu acordat postului public France 2, Macron a fost întrebat dacă, la fel ca președintele american, Joe Biden, ar folosi și el termenul „genocid” pentru uciderea ucrainenilor de către armata rusă.

”Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi”, spune președintele francez, pentru că rușii și ucrainenii ”sunt frați”.

Vreau să încerc în continuare, pe cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze. Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim prin crime de război fără precedent pe pământul nostru, pământul nostru european.

Emmanuel Macron:

Totodată, liderul de la Paris a menționat cooperarea dintre țara sa și Ucraina pentru investigarea presupuselor crime de război.

„Rusia a început unilateral un război extrem de brutal, acum s-a stabilit că armata rusă a comis crime de război și acum trebuie să găsim pe cei responsabili”, a spus Macron.

Precizările lui Emmanuel Macron vin în contextul în care cu o zi în urmă, președintele american, Joe Biden, a afirmat că „devine mai clar” că Putin comite „genocid” în Ucraina.

Mai multe informații: Motivul pentru care Emmanuel Macron refuză să folosească termenul „genocid” pentru a descrie atrocitățile din Ucraina

Moscova transmite că afirmațiile venite de la Washington și Kiev potrivit cărora Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina reprezintă „o dezinformare”, deoarece Moscova și-a distrus ultimele stocuri chimice în 2017.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în SUA, reprezentanții Moscovei cataloghează drept ”provocatoare” declarațiile purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme chimice în Ucraina.

”Am luat act de declarațiile provocatoare făcute de secretarul de presă al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, la un briefing din 12 aprilie, că țara noastră ar putea folosi arme chimice în lumina presupuselor eșecuri ale operațiunii militare speciale din Ucraina. Ned Price s-a remarcat încă o dată prin declarațiile sale lui fără temei, nesusținute de nicio dovadă”, se menționează în mesajul reprezentanței diplomatice.

Potrivit ambasadei ruse în SUA, Forțele Armate ale Moscovei ”își îndeplinesc cu succes toate sarcinile pe teritoriul ucrainean” și ”nu au și nu pot avea niciun agent chimic la dispoziție”, deoarece Rusia ”a eliminat toate stocurile de arme chimice încă din 2017”.

”Facem apel la Washington să înceteze răspândirea dezinformarii. În schimb, colegii ar fi trebuit să intensifice procesul de demilitarizare chimică a țării lor. SUA rămân singurul stat parte din Convenția privind armele chimice care nu și-a îndeplinit angajamentele internaționale asumate. Arsenalul american de arme de acest tip reprezintă o amenințare reală pentru umanitate”, acuză Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat marți că Statele Unite sunt îngrijorate că Rusia ar putea încerca să recurgă la folosirea armelor chimice în Ucraina.

Imaginile din satelit, surprinse luni, 11 aprilie, de compania americană Maxar, arată cum forțele ruse se redistribuie și se deplasează în estul Ucrainei, relatează CNN.

Mișcările au fost observate de-a lungul unei autostrăzi și a coridorului care duce din orașele Soloti și Valuyki, din regiunea Belgorod, din vestul Rusiei, spre granița cu Ucraina.

Desfășurările de forțe implică zeci de vehicule blindate, trupe cu corturi și echipamente de sprijin, care se pot vedea în zona câmpurilor și fermelor de la vest de Soloti și în apropierea orașelor rusești Dubrovka, Biriuch și Leonovka, de la aproximativ 8 kilometri de frontiera ucraineană.

De asemenea, dincolo de graniță, în estul Ucrainei, mai multe convoaie de echipamente militare au fost observate de-a lungul unei autostrăzi în apropiere de Vilkhuvatka.

Totodată, în imaginile din satelit au fost surprinse convoaie militare suplimentare în regiunea Donbas și în apropierea orașelor ucrainene Bilokurakyne și Kyslikva.

Împreună, convoaiele conțin peste 200 de vehicule și includ tancuri, transportoare blindate de trupe, artilerie tractată și echipamente de sprijin, potrivit Maxar.

Totul are loc în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia urmează să lanseze o ofensivă pe scară largă în estul țării.

Cel puțin 191 de copii au fost uciși și alți 349 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, a anunțat miercuri, 13 aprilie, Procuratura de la Kiev, potrivit CNN.

În ultimele zile, mai mulți copii și-au pierdut viața din cauza bombardamentelor din nord-estul și sudul Ucrainei.

Instituția ucraineană precizează că trupurile arse ale unei fete de 16 ani și unui băiat de 10 ani au fost găsite în Borodianka, la nord-vest de Kiev, și în Korolivka, în vestul Ucrainei.

Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din orașul Harkov, din nord-estul țării, se mai precizează în comunicat.

Totodată, o adolescentă în vârstă de 15 ani a fost rănită grav când o muniție a lovit o clădire rezidențială din regiunea sudică Herson.

Forțele ruse au suferit ”pierderi ireparabile” de când a început războiul în Ucraina, spune liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, după ce omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, 12 aprilie, că Rusia îşi va atinge toate obiectivele în Ucraina, relatează BBC. Kremlinul a transmis în repetate rânduri că „operațiunea specială” din țara vecină decurge conform planului.

„Vă amintiți cum se lăuda Rusia că va cuceri Kievul în 48 de ore? În 48 de ore, care s-au întins pe durata a 48 de zile, armata rusă a atins un nivel de pierderi ireparabile mai mare decât cel al Uniunii Sovietice în timpul celor zece ani de război din Afganistan”, a declarat Zelenski, într-un mesaj video.

Planul inițial al Rusiei de a lua cu asalt capitala ucraineană Kiev a fost blocat din cauza pierderilor grele suferite de forțele Moscovei. Analiștii spun că Rusia a subestimat puterea rezistenței și capacitățile forțelor armate ale Ucrainei.

În cele 49 de zile de război, trupele ruse s-au confruntat cu mai multe probleme. Coloanele blindate au rămas fără combustibil, alimente și muniții. Vehiculele s-au stricat și au fost lăsate abandonate, apoi remorcate de tractoare ucrainene.

Forțele ruse s-au retras complet din jurul capitalei Kiev și se concentrează acum pe regiunile de est, Donețk și Luhansk.

Mai multe informații: Zelenski ironizează afirmaţiile Kremlinului, care a transmis că războiul merge conform planului

Numirea de către Rusia a unui nou general de armată în funcția de comandant al războiului din Ucraina reprezintă o încercare de „centralizare a comenzii și controlului” și reflectă „planificarea ineficientă de dinainte de război” a Moscovei, precizează Ministerul Apărării al Regatului Unit, citând informații ale serviciilor secrete britanice, relatează The Guardian.

Autoritățile britanice vorbesc despre o ”lipsă de coerență” și despre ”incapacitatea de a coordona activitatea militară”, care au îngreunat până în prezent invazia Rusiei în țara vecină.

”Mesajele rusești au subliniat recent progresul ofensivelor în Donbas, pe măsură ce forțele Rusiei se reorientează spre est. Selecția lui Dvornikov demonstrează în continuare cum hotărârea rezistenței ucrainene și planificarea ineficientă înainte de război au forțat Rusia să-și reevalueze operațiunile”, mai notează sursa citată.

Generalul Alexander Dvornikov, care a luptat în Siria, este noul comandant al invaziei ruse în Ucraina.

Numirea lui Dvornikov vine după ce trupele ruse au eșuat până acum în cucerirea Kievului și ocuparea Donbasului, obiectivele principale ale Moscovei în Ucraina.

Vicepremierul Irina Vereșciuk anunță că nu este posibilă deschiderea coridoarelor umanitare miercuri, 13 aprilie, în Ucraina relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Oficialul de la Kiev a acuzat forțele ruse că au încălcat încetarea focului și au blocat autobuzele care evacuează civili.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Vereșciuk a dat asigurări că autoritățile încearcă să redeschidă coridoarele umanitare cât mai curând posibil.

Între timp, primarul din Mariupol, orașul-port asediat de forțele ruse de mai multe săptămâni, a anunțat că peste 100.000 de persoane rămase aici au nevoie de evacuare, potrivit acelorași surse.

Președinții polonez, lituanian, leton și estonian se află în drum spre capitala Ucrainei pentru a se întâlni cu omologul lor Volodmir Zelenski, a declarat un consilier al liderului de la Varșovia, potrivit BBC.

Țările noastre „arată sprijin Ucrainei și președintelui Zelenski”, a anunțat pe Twitter consilierul președintelui polonez Andrzej Duda, Jakub Kumoch.

Și șeful statului lituanian, Gitanas Nausėda, a anunțat miercuri dimineață, că se îndreaptă către Kiev, unde merge pentru a arăta un „mesaj puternic de sprijin politic”, relatează The Guardian.

„Mă îndrept către Kiev cu un mesaj puternic de sprijin politic și asistență militară. Lituania va continua să sprijine lupta Ucrainei pentru suveranitatea și libertatea acesteia”, a anunțat liderul de la Vilnius, într-un mesaj publicat pe Twitter astăzi, 13 aprilie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a propus schimbul politicianului și oligarhului ucrainean pro-rus reținut Viktor Medvedchuk cu prizonierii de război ucraineni capturați, relatează CNN.

„Propun Federației Ruse să-l schimbe pe «tipul vostru» cu băieții și fetele noastre care sunt acum în captivitate în Rusia. Prin urmare, este important ca forțele noastre de ordine și armata să ia în considerare această posibilitate”, a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj transmis marți.

Totodată, liderul de la Kiev a avertizat Moscova că forțele ucrainene vor captura mai mulți soldați ruși.

„Vom stabili întregul adevăr despre toți acești sălbatici. Indiferent de cât timp și efort este nevoie, îi vom găsi pe toți. Lăsați-l pe Medvedchuk să fie un exemplu pentru voi”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a anunțat marți, 12 aprilie, că oligarhul Viktor Medvedchuk, cel mai apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, a fost capturat de forțele de ordine ucrainene. Pe contul său oficial de Telegram, liderul de la Kiev a publicat o fotografie cu Medvedchuk în cătușe.

În cele aproape două luni de la începutul războiului din Ucraina, aproximativ 400 de civili au fost îngropați în orașul Severodonețk din regiunea estică Luhansk, a anunțat guvernatorul Serghei Haidai, potrivit The Guardian.

„În Severodonețk, gropile sunt săpate cu un tractor și mormintele sunt sistematizate în registru… În cele 48 de zile de război aproximativ 400 de înmormântări”, a spus oficialul, referindu-se la înmormântări ale civililor.

În orașul învecinat Lysychansk, morții „sunt îngropați în gropi comune”, a mai spus guvernatorul, adăugând că în zonele mai mici din prima linie, „înmormântările sunt făcute de localnici în curțile zonelor rezidențiale” sau „cadavrele rămân întinse pe străzi”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu poate spune cu certitudine dacă au fost folosite arme chimice în orașul asediat Mariupol din sudul Ucrainei, port la Marea Azov, relatează CNN.

„Luăm cu mare precauție rapoartele de ieri privind folosirea muniției cu substanță otrăvitoare la Mariupol împotriva apărătorilor orașului. Nu este încă posibil să tragem concluzii 100% despre ce fel de substanță a fost. Este clar că este imposibil să se efectueze o investigație completă și o analiză completă în orașul blocat”, a declarat liderul de la Kiev într-un mesaj video.

”Totuși, având în vedere amenințările repetate ale propagandiștilor ruși de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor Mariupolului și utilizarea repetată a acesteia de către armata rusă, cum ar fi munițiile cu fosfor din Ucraina, lumea trebuie să răspundă acum”, continuat președintele ucrainean.

Reacționați preventiv. Pentru că după folosirea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va mai schimba nimic. Și va arăta doar ca o umilință pentru lumea democratică.

Volodimir Zelenski:

Informațiile conform cărora au fost folosite arme chimice în Mariupol nu au fost confirmate încă de Statele Unite, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un interviu acordat luni CNN.

Marți, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că SUA nu pot confirma utilizarea armelor chimice în Ucraina, dar a remarcat că „au informații credibile că forțele ruse pot folosi o varietate de agenți de control al revoltelor”.

”Cuvinte adevărate ale unui lider adevărat”, astfel a descris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, faptul că omologul său american, Joe Biden, a afirmat că „devine tot mai clar” că Putin comite „genocid” în Ucraina.

„A spune lucrurilor pe nume este esențial pentru a face față răului. Suntem recunoscători pentru asistența acordată de SUA până acum și avem nevoie urgent de mai multe arme grele pentru a preveni noi atrocități rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Aflat marți, 12 aprilie, la un eveniment organizat în statul Iowa, liderul de la Casa Albă a afirmat: „Bugetul familiei voastre, capacitatea de a face plinul la maşină, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de un dictator care declară război şi comite un genocid la celălalt capăt al lumii”.

Întrebat ulterior în legătură cu afirmația sa, Biden a adăugat: „Da, l-am numit genocid pentru că a devenit din ce în ce mai clar că Putin încearcă să șteargă chiar și ideea de a fi chiar ucrainean. Dovezile sunt tot mai multe”.

”Vom lăsa avocații să decidă, la nivel internațional, dacă se califică sau nu (ca genocid – n.r.) dar cu siguranță așa mi se pare”, a conchis Biden.

„Bugetul familiei voastre, capacitatea de a face plinul la maşină, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de un dictator care declară război şi comite un genocid la celălalt capăt al lumii”, a declarat preşedintele american marți, în timpul unei vizite în statul Iowa dedicate combaterii inflaţiei, potrivit BBC.

Preşedintele Joe Biden a deplâns creşterea inflaţionistă suplimentară cauzată de invazia rusă în Ucraina, asigurând că „70% din creşterea preţurilor în martie a provenit din creşterea preţurilor la benzină a lui Putin”.

„Invadarea Ucrainei de către Putin a dus la creşterea preţurilor la benzină şi la alimente în întreaga lume”, a mai spus Biden.

Când se îmbarca la bordul navei Air Force One, Joe Biden a fost întrebat de jurnaliști despre declarațiile sale, iar președintele Joe Biden și-a reiterat evaluarea conform căreia Rusia a comis genocid în Ucraina.

„Da, am spus că este un genocid pentru că devine din ce în ce mai clar că Putin încearcă să șteargă chiar și ideea de a fi ucrainean”, a spus Biden.

Mai multe informații: Momentul în care Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin de comiterea unui „genocid” în Ucraina

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, spune că ea și președintele Volodimir Zelenski locuiesc separat de mai bine de o lună, pentru a o proteja pe aceasta și pe copiii ei, relatează BBC News.

„Volodimir și echipa sa locuiesc, de fapt, în biroul președintelui. Din cauza pericolului, copiilor mei și mie ne-a fost interzis să stăm acolo. Așa că, timp de mai bine de o lună, comunicăm doar prin telefon”, a declarat prima doamnă a Ucrainei, în cadrul unui interviu acordat CNN prin e-mail.

Zelenska a spus că soțul ei a „arătat aceleași trăsături”, în conducerea pe care o asigură în timpul războiului, pe care le are și în postura de „tată minunat” .

„El nu s-a schimbat. Doar că mai mulți oameni l-au văzut prin ochii mei”, a spus aceasta.

Soția lui Zelenski a mărturisit că simte că „merge pe o sârmă întinsă” și că-și va „pierde echilibrul și noțiunea timpului” dacă se gândește la modul în care pășește pe aceasta.

Prima doamnă a Ucrainei a mai afirmat că războiul nu trebuie să devină „o obișnuință”, iar morții din Ucraina nu trebuie să se transforme în statistici.

„Nu vă obișnuiți cu durerea noastră!”, a adăugat Olena Zelenska.

Kyrylo Tymoshenko, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, a anunțat luni că Ucraina începe reconstrucția infrastructurii distruse de atacurile și bombardamentele rușilor în șapte regiuni, relatează publicația The Kyiv Independent, care citează administrația prezidențială ucraineană.

Pe această listă se află, potrivit lui Kyrylo Tymoshenko, regiunile Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Mikolaiv, Sumi, Harkov și Cernihiv, unde ostilitățile au încetat complet sau parțial.

Oficialul ucrainean a precizat că aproape 1.500 de orașe și sate au fost ocupate de Rusia în aceste regiuni. 168 de orașe și sate au fost deja curățate de mine.

Șeful administrației militare regionale Poltava, Dmytro Lunin, a anunțat, marți, că trupele ruse au bombardat de două ori, în cursul zilei, orașul Mirhorod, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

„Infrastructura din Mirhorod este din nou atacată de inamic. Două atacuri. Încercăm să verificăm dacă există victime și să evaluăm pagubele”, a scris Dmytro Lunin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Vorbind marți în fața Parlamentului lituanian, P informează BBC News.

„Noi gropi comune sunt găsite aproape zilnic. Cadavrele continuă să fie găsite în canale de scurgere și pivnițe”, a afirmat liderul ucrainean.

Oficialii din capitala Ucrainei, Kiev, vor continua să „investigheze crimele de război” comise de armata rusă, a mai spus Zelenski în fața parlamentarilor lituanieni.

Acesta s-a arătat sigur că Rusia va nega acuzațiile, dar a precizat că „propagandiștii ruși vor avea pe conștiință” aceste crime.

Procurorii ucraineni au anunțat marți că șase persoane au fost găsite împușcate în subsolul unei clădiri din regiunea Kiev.

Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de crime de război și a învinovățit Ucraina pentru acestea.

Statele Unite nu au putut confirma utilizarea de arme chimice în Ucraina, a declarat marți secretarul de stat Antony Blinken, care a precizat totuși că autoritățile americane „au informații credibile că forțele ruse ar putea folosi o varietate de agenți de controlare a revoltelor”, relatează CNN.

Blinken a spus că aceștia includ „gaze lacrimogene amestecate cu agenți chimici care ar provoca simptome mai puternice pentru a slăbi și incapacita luptătorii ucraineni și civilii, ca parte a campaniei agresive de cucerire a Mariupolului”.

„Împărtăşim aceste informaţii cu Ucraina” şi „suntem în contact direct cu partenerii noştri pentru a stabili ce s-a întâmplat”, a declarat șeful diplomației americane.

„Acesta este un subiect de îngrijorare reală. Este o îngrijorare pe care am avut-o încă dinainte de a începe agresiunea. Cred că am subliniat posibilitatea ca aceste tipuri de arme să fie folosite și este ceva pe care ne concentrăm foarte, foarte mult”, a adăugat Blinken.