Război în Ucraina, ziua 490 | Bilanț în creștere după atacul cu rachete asupra unui restaurant din Kramatorsk

Administrația Biden a aprobat miercuri o potențială vânzare în valoare de 15 miliarde de dolari a unui sistem de comandă de luptă (IBCS) al sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă (IAMD) către Polonia, potrivit CNN.

Congresul a fost notificat miercuri cu privire la posibila vânzare, potrivit unui anunț al Departamentului de Stat al SUA.

Aprobarea vânzării sistemului de mai multe miliarde de dolari către Varșovia are loc în contextul în care războiul din Ucraina continuă să facă ravagii.

IBCS este un sistem hardware și software care ajută la integrarea tehnologiilor din cadrul forțelor care nu au fost concepute inițial pentru a funcționa împreună.

Președinta Salome Zourabichvili a declarat că eșecul președintelui rus Vladimir Putin de a „stăpâni” situația atât în Rusia, cât și pe câmpul de luptă din Ucraina, provoacă îngrijorare în Georgia vecină, potrivit CNN.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Președinta, care este independentă din punct de vedere politic față de partidul de guvernământ Visul Georgian, a recunoscut că a simțit o „surpriză totală” atunci când a luat cunoștință de tentativa de rebeliune a Grupului Wagner de la sfârșitul săptămânii trecute.

„Nu se poate să nu fim îngrijorați, mai ales când un regim intră într-o perioadă de final și, în mod clar, Putin nu stăpânește totul în prezent și, cu siguranță, nu stăpânește războiul din Ucraina”, a declarat miercuri Zourabichvili pentru Christiane Amanpour, prezentatoarea internațională principală a CNN.

Președinta a spus că nu vede o amenințare militară iminentă la adresa Georgiei, remarcând că Putin nu are „resursele” necesare pentru a deschide un front de-a lungul graniței georgiene.

Săptămâna trecută, Zourabichvili a declarat că Georgia monitorizează îndeaproape rebeliunea de scurtă durată a liderului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, subliniind într-un tweet că frontiera georgiană trebuie să fie „controlată cu strictețe, având în vedere posibilele noi valuri de migrație”.

Zourabichvili a reiterat acest mesaj miercuri, subliniind că Georgia „nu poate lăsa să vină pe teritoriul Georgiei atâția ruși fără să știe cine sunt”.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Recunoscând că, deși „marea majoritate” a rușilor care fug în Georgia sunt anti-Putin, ea a spus că există o teamă că Rusia ar putea încerca să intervină sub pretextul că vorbitorii de limbă rusă nu sunt „protejați corect” în Georgia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu omologii săi polonez și lituanian, Andrzej Duda și Gitanas Nausėda, la Kiev, miercuri, 28 iunie, pentru a discuta despre sprijinul militar și despre aspirațiile Ucrainei în cadrul NATO, potrivit The Kyiv Independent.

Șefii de stat au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit NATO din iulie de la Vilnius. Atât Duda, cât și Nausėda au declarat că summitul Alianței ar trebui să contribuie la plasarea Ucrainei pe calea spre aderare, a informat biroul lui Zelenski.

„Există o oportunitate reală de a face ca deciziile summitului să fie cu adevărat necesare pentru întreaga Europă. Depinde doar dacă aceste decizii vor fi în interesul forței reale a Alianței, adică menite să invite Ucraina în NATO”, a declarat Zelenski.

Potrivit comunicatului oficial, Duda a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina se numără printre cele mai importante sarcini pentru summitul de la Vilnius.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Suntem profund convinși că securitatea Ucrainei este securitatea noastră, a tuturor. Acestea sunt interesele noastre comune – să facem ca NATO să fie cât mai puternică în partea noastră de Europă. Și foarte curând – ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al Alianței”, a comentat președintele polonez.

De asemenea, ambii lideri europeni l-au asigurat pe Zelenski că vor sprijini aspirațiile Ucrainei la UE, a informat biroul președintelui. Nausėda ar fi declarat că speră ca Kievul să înceapă negocierile de aderare la UE deja în 2023.

Aproximativ 65% dintre americani doresc ca SUA să continue să trimită arme în Ucraina, arată un sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 28 iunie.

Aproximativ 81% dintre democrați, 56% dintre republicani și 57% dintre independenți și-au exprimat sprijinul pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme, a arătat sondajul.

Ipsos a adăugat că 57% dintre americani urmăresc știrile actualizate despre Ucraina, 61% spun că sunt cel puțin destul de îngrijorați de poporul ucrainean, iar 77% se consideră familiarizați cu conflictul.

De asemenea, sondajul a relevat că aproximativ 76% dintre cetățenii americani consideră că sprijinirea Ucrainei demonstrează Chinei și altor rivali dorința de a proteja interesele SUA și ale aliaților săi.

Sondajul online Reuters/Ipsos a fost realizat la nivel național, colectând răspunsuri de la 1.004 adulți, dintre care 400 de democrați și 383 de republicani, scrie Reuters.

Autoritățile ruse au confirmat că echipajele a două avioane rusești au fost ucise sâmbătă în timpul rebeliunii armate a grupului de mercenari Wagner, scrie CNN.

Guvernatorul Stanislav Voskresenski din regiunea Ivanovo din Rusia a transmis condoleanțe familiei și prietenilor echipajului avionului Il-22 ucis pe 24 iunie în timp ce își îndeplinea serviciul militar în regiune, a declarat miercuri serviciul de presă al guvernului regional pentru agenția de presă de stat TASS.

Guvernatorul regiunii Pskov, Mihail Vedernikov, într-un mesaj video postat marți pe canalul său Telegram, a confirmat că echipajul aeronavei Ka-52 a fost ucis în timpul rebeliunii.

„Au existat victime. Chiar acești piloți-eroi pe care președintele i-a menționat în discursul său de ieri, printre care și militari din garnizoana teritorială Pskov: echipajul avionului Ka-52: locotenent-colonelul Alexey Vorontsov și locotenentul Denis Oleinik”, a declarat Vedernikov.

Duminică, pe rețelele de socializare au apărut imagini cu epavele a două avioane militare într-o zonă rurală din sudul Rusiei, în urma unei rebeliuni armate.

Parlamentarul columbian și fostul Înalt Comisar pentru Pace Sergio Jaramillo, scriitorul Hector Abad și jurnalista Catalina Gomez au fost răniți în timpul atacului cu rachete de marți din orașul Kramatorsk din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat al Înaltului Comisar pentru Pace al Columbiei, scrie CNN.

Cei trei columbieni au suferit răni minore, potrivit unei declarații publicate de campania Aguanta Ucraina, fondată de Jaramillo. Aguanta Ucrania, care înseamnă „Ucraina rezistă” este o campanie de promovare a solidarității latino-americane cu ucrainenii în timpul invaziei rusești, potrivit organizației.

Columbienii luau cina cu scriitoarea ucraineană Victoria Amelina la o pizzerie în momentul în care aceasta a fost lovită, potrivit declarației semnate de Jaramillo și Abad. Amelina se află în stare critică în urma unei răni la nivelul capului, potrivit organizației.

„Atacarea locurilor civile este un act barbar”, a adăugat declarația.

Cel puțin 11 persoane au fost ucise și zeci au fost rănite în atac, potrivit oficialilor ucraineni.

Președintele columbian Gustavo Petro a condamnat atacul.

„Rusia a atacat trei civili columbieni lipsiți de apărare. A încălcat protocoalele de război”, a declarat președintele pe Twitter. Ministerul de Externe al Columbiei trebuie să transmită o notă diplomatică de protest, a adăugat Petro.

Reuters relatează că cel puțin trei dintre mercenarii wagnerieni care au cucerit sâmbătă orașul rus Rostov pe Don, în cadrul unei revolte eșuate, au fost condamnați penal.

Kremlinul i-a permis șefului Wagner, Evgheni Prigojin, să recruteze anul trecut mii de mercenari din închisorile din întreaga țară. Cei care supraviețuiesc șase luni în Ucraina sunt grațiați de Putin prin decret secret.

Reuters i-a identificat pe criminalii condamnați ca fiind Dmitri Chekov, în vârstă de 25 de ani, un localnic din Rostov care fusese condamnat de patru ori pentru furt și infracțiuni legate de droguri.

Un altul este Serghei Shirshov, în vârstă de 33 de ani, care a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru jaf armat în 2019 și Roman Yamalutdinov, în vârstă de 31 de ani, care fusese condamnat la închisoare de cel puțin două ori din 2017, fiind condamnat în diferite rânduri pentru conducere sub influența alcoolului, furt de mașini și agresarea unui ofițer de poliție.

Președintele polonez Andrzej Duda speră la o relaxare a restricțiilor privind importurile UE de produse agricole ucrainene, a relatat Interfax-Ucraina, miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

„Sper că aceste decizii vor fi reduse cât mai repede posibil pentru a permite un comerț cât mai liber”, a declarat Duda.

Cu toate acestea, șeful statului polonez a precizat că mai este nevoie de timp pentru a elimina toate efectele negative înainte de a putea fi restabilite relațiile comerciale normale.

„Dar, mai presus de toate, există chestiuni care trebuie raționalizate. Este nevoie de timp, acest timp este necesar pentru a evita anumite fenomene care au un impact economic și social foarte negativ”, a declarat Duda în cadrul unei conferințe de presă.

La 2 mai, Comisia Europeană a instituit o interdicție de o lună pentru grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui pentru „a atenua blocajele logistice” legate de aceste mărfuri în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Interdicția a fost prelungită la 5 iunie, urmând să expire la 15 septembrie.

În schimb, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia s-au angajat să își anuleze limitele unilaterale impuse acestor produse și altor produse din Ucraina. Ele sunt în continuare obligate să transporte aceste produse în altă parte.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un mic grup de luptători Wagner prezenți în estul Ucrainei nu reprezintă o amenințare, potrivit CNN.

„Wagnerii sunt prezenți pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei. Ei sunt și au fost prezenți în regiunea Luhansk. Acesta este adevărul”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune cu președinții polonez și lituanian, miercuri, la Kiev, adăugând că „mulți dintre ei au fost eliminați de forțele noastre de apărare – peste 20.000″.

Zelenski a spus că el crede că nici luptătorii Wagner care se află pe teritoriul Belarusului nu reprezintă o amenințare, deoarece crede că „trupele lor nu ar fi numeroase”.

Zelenski a declarat că, potrivit rapoartelor comandanților săi, situația din nordul Ucrainei „nu s-a schimbat și este sub control, indiferent de prezența wagnerilor în Belarus”.

Președintele belarus Alexander Lukașenko a declarat marți că Grupului Wagner i s-a oferit utilizarea unor terenuri abandonate ale țării în urma rebeliunii sale de scurtă durată, dar a negat construirea de tabere pe teritoriul belarus pentru grupul de mercenari.

Cel puțin 14 militari din regiunea Pskov din Rusia au fost uciși la începutul lunii iunie în timpul unei incursiuni care a avut loc în regiunea Belgorod, a declarat guvernatorul din Pskov, Mihail Vedernikov, într-un mesaj video postat miercuri pe Telegram-ul său, potrivit CNN.

„Un eveniment dificil care trebuie menționat este despărțirea de militarii din districtele Velikiye Luki, Pskov, Novosokolniki, Pustoshka și Opochka. Aceștia au murit la începutul lunii în timpul atacului grupului de sabotaj și recunoaștere asupra regiunii Belgorod.”, a declarat Vedernikov.

Înmormântările au avut loc atât săptămâna trecută, cât și săptămâna aceasta.

„În acest moment, știm de cel puțin 14 persoane care au murit în aceste zile”, a mai spus acesta.

Potrivit lui Vedernikov, cel puțin 10 militari din Pskov au fost, de asemenea, capturați în timpul incursiunii.

Potrivit guvernatorului din Pskov, trei militari ruși au fost deja eliberați în urma unui schimb de prizonieri.

Ucraina a îndeplinit trei condiții prealabile cheie pentru aderarea la NATO, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov pentru The Guardian, miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Reznikov a enumerat aceste condiții ca fiind interoperabilitatea cu forțele NATO, un sistem transparent de achiziții publice și controlul civil al armatei.

Ministrul a spus că Ucrainei trebuie să i se ofere posibilitatea de a adera la Alianță după război, descriind aderarea ca fiind „nenegociabilă”.

Guvernul ucrainean recunoaște totuși că invitația nu poate veni atâta timp cât războiul continuă, a adăugat Reznikov.

„Am dori un… semnal la summitul NATO că Ucraina va primi garanții de securitate – nu în cadrul NATO, ci pentru perioada până la aderarea în alianță”.

Liderii NATO se vor reuni la Vilnius în perioada 11-12 iulie, cu războiul ruso-ucrainean pe ordinea de zi.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu va participa la summit dacă Ucraina nu va primi o invitație de aderare sau „un fel de semnal”.

Un oficial european din cadrul serviciilor de informații a declarat pentru CNN că există „indicii” că serviciile de securitate sau armata rusă ar fi putut avea cunoștință în prealabil de rebeliunea armată din Rusia din acest weekend și ar fi putut dori ca aceasta să aibă succes, potrivit CNN.

Un oficial european din cadrul serviciilor de informații, care nu a dorit să fie numit, discutând despre informații sensibile, a declarat: „S-ar putea să fi știut și să nu fi spus despre asta, să fi știut și să fi decis să o ajute să reușească. Există unele indicii. S-ar putea să fi existat cunoștințe anterioare. Ceea ce s-a întâmplat l-a făcut pe Putin să-și piardă prestigiul. Dacă asta au vrut facțiunile, atunci asta au obținut”.

„Nu aș specula dacă va urma o epurare, dar cu siguranță există agitație și acest lucru a pus și mai mult gaz pe foc”

Întrebat dacă generalul Serghei Surovikin avea cunoștințe avansate despre complot, așa cum a relatat New York Times, sau dacă șeful Wagner, Evgheni Prigojin, intenționa să îl captureze pe ministrul rus al apărării Serghei Șoigu sau pe șeful de stat major Valeri Gerasmiov, așa cum a relatat WSJ, oficialul a spus: „Există încă multă ceață. Asta ar fi o speculație. Timpul va spune care au fost exact motivele [lui Prigojin]”.

În urma atacului de marți asupra orașului Kramatorsk, din estul țării, bilanțul victimelor a crescut la 11 morți, a anunțat miercuri Ministerul ucrainean de Interne pe Telegram, potrivit The Guardian.

Serviciul ucrainean de securitate a declarat că a reținut un bărbat care ar fi supravegheat o pizzerie din Kramatorsk, în centrul orașului, și a trimis un videoclip cu locul respectiv forțelor armate ruse înainte de atacul de marți.

Șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kyrylenko, a declarat că Rusia a efectuat atacul folosind rachete Iskander. Atacul a avariat 32 de clădiri, a adăugat el.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat miercuri, 28 iunie, că a reținut un presupus spion rus suspectat că a coordonat atacul asupra restaurantului din Kramatorsk din 27 iunie, notează The Kyiv Independent.

Cel puțin zece persoane au fost ucise în atacul cu rachete, a confirmat primarul din Kramatorsk, Oleksandr Vasyliev, după ce un alt cadavru a fost recuperat dintre dărâmături, în timp ce 60 de persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență.

Presupusul spion, care a mărturisit într-o înregistrare video transmisă de pe contul Telegram al SBU, va fi judecat de un tribunal ucrainean, a scris Vasyl Maliuk, șeful SBU.

„Nu uitați – pedeapsa este inevitabilă!”, a scris el. „În același mod, organizatorii crimelor de război – reprezentanții regimului Putin – vor răspunde inevitabil în fața tribunalului internațional”.

Agentul, care ar fi lucrat pentru agenția de informații militare rusești GRU, ar fi fost însărcinat să afle dacă restaurantul funcționa și dacă era ocupat. Restaurantul era plin de civili în momentul atacului.

Agentul ar fi înregistrat o înregistrare video a restaurantului și ar fi trimis-o unei unități de rachete rusești care a lovit localul la scurt timp după aceea cu ceea ce s-a raportat a fi o rachetă balistică Iskander.

Verhovna Rada, parlamentul ucrainean, a votat pentru a reveni la un sistem de bonusuri lunare în care soldații, membrii forțelor de apărare teritorială și poliția primesc 100.000 de hri (2.700 de dolari) în plus pe lună dacă servesc într-o zonă de luptă activă, notează The Kyiv Independent.

Este un bonus semnificativ într-o țară în care salariul mediu oficial este de puțin sub 15.000 Hr (400 de dolari). Cei care servesc în afara zonelor active de luptă vor primi un plus de 30.000 Hr (800 de dolari) pe lună.

Acest sistem a fost în vigoare până în februarie, când doar persoanele aflate în contact direct cu inamicul au primit atunci până la 100.000 Hr (2.700 de dolari), un sistem contabilizat la zi și nu lunar, au declarat soldații pentru Kyiv Independent.

Persoanele aflate în zonele de luptă, la o anumită distanță de linia frontului, au primit până la 30.000 de Hr (812 dolari), în timp ce toți cei care se află în afara unei zone de luptă activă nu primesc nicio primă.

Salariile de bază au fost majorate ca parte a revizuirii, dar tot era o plată slabă în comparație cu riscurile asumate. Potrivit ministrului apărării Oleksii Reznikov, salariul de bază al unui pușcaș a trecut de la 13.000 de Hr (352 de dolari) la 20.000 de Hr (541 de dolari) la acea vreme.

Cu toate acestea, legea nu specifică de unde se obțin fondurile necesare pentru a plăti un minim de 30.000 de hri pe lună în plus militarilor, un bonus care ar putea costa statul peste 4 miliarde de dolari și ar putea duce la o creștere a deficitului bugetar în 2023, deja grav afectat de război.

Noua lege include, de asemenea, până la 30 de zile libere pe an și până la 10 zile libere pentru motive familiale, în timp ce cadeții vor avea până la 10 zile libere iarna și până la 20 de zile vara.

Personalul militar care nu a absolvit un curs de pregătire militară de bază nu are voie să participe la operațiuni militare, iar perioada minimă de pregătire militară de bază va dura cel puțin o lună.

Liderul wagner Yevgeny Prigojin plănuia să captureze doi dintre cei mai importanți oficiali militari ruși atunci când a lansat sâmbătă o revoltă de scurtă durată, a relatat miercuri Wall Street Journal, citând oficiali occidentali.

Complotul lui Prigojin presupunea capturarea ministrului Apărării, Serghei Șoigu, și a generalului de rang înalt al armatei Valeri Gerasimov atunci când cei doi au vizitat o regiune de la granița cu Ucraina, potrivit WSJ.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a aflat de complot cu două zile înainte ca acesta să aibă loc, forțându-l pe Prigojin să își schimbe planurile în ultimul moment și să lanseze în schimb un marș spre Moscova, potrivit raportului.

Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra unei baze militare cheie din orașul Rostov pe Don, iar trupele sale se apropiau de capitala rusă atunci când Prigojin și-a anulat revolta.

Întrebați despre raportul WSJ, două surse de securitate europene au declarat pentru CNN că, deși este probabil ca Prigojin să își fi exprimat dorința de a captura liderii militari ruși, nu s-a evaluat dacă acesta avea un plan credibil pentru a face acest lucru.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că situația de securitate din nordul Ucrainei este neschimbată și sub control după ce liderul mercenarilor ruși Evgheni Prigojin a zburat în exil în Belarus, scrie The Guardian.

„Membrii Wagner se află pe teritoriul ocupat din Ucraina – au fost și sunt în regiunea (estică) Luhansk”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă, confirmând că unii dintre luptătorii grupului au rămas pe teritoriul ucrainean după luptele din est.

Întrebat despre prezența mercenarilor Wagner în Belarus, el a spus: „Nu cred că acest contingent va fi foarte mare”.

„Armata noastră consideră că situația din nordul țării noastre este neschimbată și se află sub controlul nostru”, a spus el.

Polonia va întări securitatea la granița sa cu Belarus dacă va fi nevoie, dar frontiera este deja bine securizată, a declarat miercuri președintele polonez Andrzej Duda, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.

„Dacă va fi necesar, pregătirea sa va fi întărită”, a declarat Duda într-o conferință de presă. „Este la un nivel ridicat acum și este foarte profesionist”.

Duda a adăugat că Polonia și Lituania vor face tot ce le stă în putință pentru ca Ucraina să devină membră a NATO cât mai curând posibil, relatează Reuters.

„Vom face totul pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil”, a declarat Duda la o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele lituanian, Gitanas Nausėda.

„Încercăm să ne asigurăm că deciziile luate la summitul [NATO de la Vilnius] indică în mod clar perspectiva aderării, purtăm discuții pe această temă cu aliații noștri.”

Președintele Joe Biden a declarat miercuri la CNN că omologul său rus Vladimir Putin a fost „cu siguranță” slăbit de revolta de scurtă durată din weekend.

A fost cel mai categoric comentariu al său de până acum cu privire la modul în care revolta șefului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, l-a afectat pe liderul rus.

Biden și echipa sa au fost prudenți în comentarea evenimentelor, ferindu-se să nu-i ofere lui Putin un pretext pentru a pretinde un complot occidental pentru a-l înlătura.

În primele sale remarci publice de luni, el a insistat că Occidentul nu a avut nimic de-a face cu revolta.

Dar miercuri, Biden și-a extins opiniile cu privire la statura diminuată a lui Putin.

„Este greu de spus, dar este clar că pierde războiul”, a spus Biden.

„Pierde războiul acasă. A devenit un fel de paria în întreaga lume. Și nu este vorba doar de NATO, nu este vorba doar de Uniunea Europeană, ci și de Japonia”, a declarat Biden reporterilor de la peluza de sud a Casei Albe.

Întrebat din nou dacă Putin este mai slab astăzi decât săptămâna trecută, Biden a spus: „Știu că este”.

Transferul a 96 de tancuri Leopard 1 neoperaționale, aflate în prezent în Italia și destinate a fi trimise în Germania pentru a fi modernizate și livrate Ucrainei, a fost blocat de Elveția din cauza politicii de neutralitate a acestei țări, potrivit unui comunicat consultat de European Pravda, scrie The Kyiv Independent.

Tancurile au fost construite inițial în Elveția, dar legea acestei țări nu permite în prezent livrarea de arme elvețiene în zonele de luptă, chiar și atunci când sunt furnizate de o țară intermediară.

Consiliul Național, camera inferioară a parlamentului elvețian, a votat împotriva unui amendament care să permită reexportul de armament fabricat în Elveția către țări terțe, cum ar fi Ucraina, a relatat agenția de știri Swissinfo pe 2 iunie.

Discuția despre acest transfer continuă, iar în parlament sunt în așteptare mai multe propuneri.

Membrii Consiliului Statelor, camera superioară a parlamentului, au recomandat pe 12 mai relaxarea restricțiilor privind reexporturile de arme.

Măsura ar fi deschis noi posibilități de reexport de arme elvețiene către armata ucraineană, dar dezbaterea continuă să stagneze.

Într-o alocuțiune în parlamentul elvețian din 15 iunie, președintele Volodimir Zelenski a adus în discuție dezbaterea în curs de desfășurare în parlamentul elvețian privind reexportul arsenalului de arme elvețian, reamintind nevoia de ajutor militar a Ucrainei.

După discursul lui Zelenski, Brigitte Häberli-Koller, președinta camerei superioare a parlamentului, a declarat: „Chiar și un stat neutru are dreptul, ba chiar datoria, de a-și apăra valorile fundamentale, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului.”

Membrii Partidului Popular Elvețian, de dreapta, au părăsit sala în timpul discursului, spunând că acesta încalcă tradiția de neutralitate a țării.

Serviciile de urgență ucrainene au anunțat că mai sunt victime sub dărâmături în Kramatorsk, în urma atacului cu rachete ruse de marți, soldat cu 10 morți și 61 de răniți.

Procurorul general spune că loviturile au fost efectuate cu rachete balistice Iskander. Aceste rachete cu rază scurtă de acțiune de fabricație rusă sunt mai greu de interceptat de sistemele de apărare aeriană din cauza vitezei cu care lovesc.

Apropierea relativă a Kramatorsk de pozițiile rusești (aproximativ 30 km) îl face, de asemenea, vulnerabil la atacurile aeriene.

Printre cei 10 morți se numără o fată de 17 ani și surori gemene de 14 ani. Un copil de opt luni a fost și el rănit, deși polițiștii spun că nu există nicio amenințare pentru viața lui.

Milioane de ucraineni vor să construiască o Ucraină victorioasă „și noi o vom face!”, a spus miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de Ziua Constituției Ucrainei, citat de BBC.

Zelenski le-a spus parlamentarilor ucraineni în Rada Supremă că țara a devenit acum un „centru global de curaj”.

Astăzi este Ziua Constituției Ucrainei, care marchează aniversarea aprobării de către Parlament a legii fundamentale a țării, la 28 iunie 1996. Președintele și deputații îi onorează apoi pe soldații ucraineni – cei morți și cei care încă luptă împotriva trupelor ruse- printr-un minut de aplauze.

Rusia efectuează lovituri doar asupra unor ținte legate de armată, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de BBC.

Afirmația a fost făcută după ce a fost întrebat despre atacul asupra unui restaurant foarte frecventat din orașul ucrainean Kramatorsk, soldat cu 10 morți și 61 de răniți și care a fost atribuit Rusiei.

În timp ce eforturile de salvare continuă în Kramotorsk, Ucraina este fost lovită de un alt atac din partea Rusiei. Potrivit șefului regional din Harkov, trei civili au fost uciși în bombardamentele rusești, relatează BBC.

„Din nefericire, ca urmare a acestui bombardament, trei civili din satul Vovchanski Khutory au fost uciși în apropierea caselor lor” a scris guvernatorul Oleh Synehubov pe aplicația de mesagerie Telegram.

El a precizat că victimele sunt trei bărbați în vârstă de 45, 48 și 57 de ani.

În ultima zi, atacurile rusești au vizat 11 regiuni, ucigând cel puțin 10 civili, au informat administrațiile regionale ucrainene miercuri dimineață, potrivit Kyiv Independent.

Este vorba despre regiunile Donețk, Zaporojie, Herson, Poltava, Sumî, Cerkasi, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Harkov, Mikolaiv și Luhansk.

Surorile gemene adolescente s-au numărat printre cei uciși într-un atac rusesc cu rachete în orașul Kramatorsk, din estul Ucrainei, marți, a confirmat consiliul local local, citat de CNN.

Iulia și Anna Aksenchenko, care aveau 14 ani, absolviseră clasa a VIII-a și ar fi sărbătorit cea de-a 15-a aniversare în septembrie, a anunțat miercuri Consiliul orășenesc Kramatorsk la Telegram.

Numărul morților în urma atacului a crescut la nouă, inclusiv trei copii, în timp ce salvatorii continuă să caute sub moloz, a anunțat miercuri serviciul de stat ucrainean de urgență.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a sosit miercuri la Kiev pentru o vizită neanunțată, a anunțat Ambasada Lituaniei în Ucraina, citată de CNN.

Nauseda îl va vizita pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și va participa la un eveniment de comemorare a celei de-a 27-a aniversări de la adoptarea constituției ucrainene, a anunțat ambasada într-o postare pe Twitter.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacul asupra Kramatorsk, în mesajul săua dresat națiunii, marți seară.

Zelenski a spus că „actul de teroare” dovedește lumii că Rusia merită „înfrângere și un tribunal” ca urmare a atacurilor în curs asupra Ucrainei.

Președintele a mulțumit, de asemenea, „tuturor celor din lume care au sprijinit Ucraina și au ajutat la „protejarea poporului său”.

„Rusia merită un singur lucru ca urmare a tot ceea ce a făcut: înfrângere și un tribunal. Procese corecte și legale împotriva tuturor ucigașilor și teroriștilor ruși”, a spus Zelenski.

Șase drone kamikaze Shahed-136 rusești de fabricație iraniană au fost doborâte deasupra spațiului aerian ucrainean miercuri noapte, au informat Forțele Aeriene ucrainene.

Potrivit raportului, dronele au atacat Ucraina din direcția de sud-est, dar nu au fost oferite informații suplimentare despre țintele lor.

Opt persoane au murit, iar alte cel puțin 56 au fost rănite, într-o lovitură cu rachete ruse de marți asupra unui restaurant din Kramatorsk din regiunea Donețk, potrivit ultimelor informații publicate de Serviciile de urgență ale Ucrainei.

Printre persoanele decedate, se numără și trei copii. Salvatorii continuă să caute persoane despre care se crede că sunt încă prinse în dărâmături.

Administrația din părțile ocupate de Rusia din regiunea Zaporojie a dus copii ucraineni în Rusia sub pretextul „vacanței”, în timp ce, de fapt, i-a răpit de la casele lor, a declarat la 26 iunie Centrul ucrainean pentru Rezistență Națională, citat de Kyiv Independent.

Aproximativ 300 de copii urmează să fie duși în Republica Chuvash, vestul Rusiei, din regiunea Zaporojie și este puțin probabil să fie returnați din cauza declarării legii marțiale în regiunile ocupate, care este în vigoare din toamna anului 2022.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a concluzionat în raportul său din aprilie că copiii ucraineni deportați cu forța au fost supuși la „numeroase și suprapuse încălcări” ale drepturilor lor.

O „serie de explozii” au avut loc în orașul Melitopol, ocupat de Rusia, potrivit lui Vladimir Rogov, colaborator al administrației de ocupație rusă din regiunea Zaporojie, citat de Kyiv Independent.

În jurul orei locale 1.00, Rogov a scris pe aplicația de mesagerie Telegram că au avut loc șase explozii, precizând că vor urma mai multe detalii.

Atacurile din orașul ocupat de Rusia au devenit mai frecvente în ultimele luni, în ceea ce face probabil parte din contraofensiva Ucrainei, aflată în prezent în desfășurare de-a lungul liniilor de front din sud și est.

Autoritățile ucrainene au actualizat marți seară bilanțul victimelor atacului asupra orașului Kramatorsk la patru morți, relatează Sky News.

Anterior s-a anunțat că unul dintre cei uciși este un adolescent, a cărui vârstă era în jur de 14-15 ani.

Alte 42 de persoane au fost rănite, conform celui mai recent bilanț, iar căutările continuă pentru a găsi alte potențiale victime sub dărâmături.

Forțele ucrainene au avansat cu până la 1.400 de metri în diferite sectoare ale frontului în ultima zi, în ciuda contraatacurilor rusești, a declarat marți Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Est, potrivit The Kyiv Independent.

„Inamicul nu își încetează contraatacurile, dar nu obține niciun succes, deoarece noi știm totul despre inamicul nostru și lucrăm din timp pentru a-i distruge efectivele și echipamentele militare”, a declarat Cherevatyi, la televiziunea națională.

Rusia a mai pierdut un sistem de artilerie Gvozdika, trei vehicule blindate, un obuzier D-30, un tun antiaerian S-60, o dronă „Zala”, opt depozite de muniții și șapte vehicule de transport, a mai spus Cherevatyi.

Armata ucraineană continuă să angajeze forțele ruse în regiunile Zaporojie și Donețk în timpul contraofensivei sale în desfășurare. Președintele Volodimir Zelenski a declarat în noaptea de luni spre marți că trupele ucrainene „au făcut progrese în toate zonele”.

Urmărește-ne pe Google News