Război în Ucraina, ziua 491 | Forțele ucrainene fac progrese în jurul Bahmutului. Greta Thunberg, întâlnire cu Zelenski la Kiev

Generalul rus Serghei Surovikin a fost interogat de procurorii militari în legătură cu legăturile sale cu fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a relatat Bloomberg, joi, 29 iunie, citând o sursă anonimă familiarizată cu acest subiect, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit publicației, Surovikin a fost interogat timp de mai multe zile și este ținut într-un loc, dar nu în închisoare.

Mai puțin de o oră mai târziu, grupul de investigație independent rus IStories a scris, de asemenea, că Surovikin a fost interogat de autorități, dar a susținut că a fost eliberat ulterior.

Sursele lui IStories din cadrul serviciilor de securitate și al armatei nu au confirmat arestarea lui Surovikin și au declarat că acesta nu a fost reținut în închisoarea Lefortovo, în ciuda afirmațiilor anterioare de pe rețelele de socializare.

Bloggerul militar rus Vladimir Romanov a răspândit pentru prima dată zvonurile privind arestarea lui Surovikin pe 25 iunie, susținând că acesta se afla în arest preventiv în închisoarea Lefortovo din Moscova.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

The Moscow Times și Financial Times au relatat anterior că fostul general de rang înalt din Ucraina a fost reținut de autoritățile ruse pentru presupusul său sprijin pentru rebeliunea Grupului Wagner.

Pe 28 iunie, The New York Times a scris că Surovikin știa dinainte de rebeliunea lui Prigojin. Ulterior, CNN a relatat că este posibil ca și alte personalități din cadrul cadrelor militare și de informații rusești să fi fost la curent cu viitoarea revoltă și să fi ales să nu intervină.

Conflictul dintre Serviciul Federal de Securitate (FSB) și Ministerul rus al Apărării intră într-o fază activă după rebeliunea Grupului Wagner, a declarat reprezentantul Direcției Principale de Informații (HUR), Andrii Cherniak, pentru RBC Ucraina, joi, potrivit The Kyiv Independent.

„Potrivit estimărilor noastre, există deja un război deschis între așa-numitele «turnuri» ale Kremlinului, care va duce la lichidarea fizică a liderilor facțiunilor concurente”, a declarat Cherniak.

Potrivit reprezentantului HUR, rebeliunea de scurtă durată a lui Evgheni Prigojin a dezvăluit slăbiciunea dictatorului rus Vladimir Putin, determinând elitele rusești să lupte între ele pentru putere.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Așa-numitele „scurgeri de informații de la Pentagon” din aprilie au sugerat lupte interne între FSB și Ministerul Apărării cu privire la gestionarea războiului împotriva Ucrainei.

Prigojin a lansat o rebeliune armată împotriva guvernului rus la 23 iunie. Mercenarii săi au ocupat orașul Rostov și au mărșăluit până la o distanță de 200 de kilometri de Moscova, pentru ca mai puțin de 24 de ore mai târziu, pe 24 iunie, să pună capăt brusc insurecției.

În urma unei înțelegeri nedivulgate între șeful Wagner și Kremlin, lui Prigojin și contractorilor săi li s-a permis, se pare, să plece în Belarus. Șeful HUR, Kyrylo Budanov, a declarat că luptătorii Wagner nu vor mai lua parte la ostilitățile din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a declarat că forțele din est au făcut progrese împotriva pozițiilor rusești din jurul Bahmut, în timp ce un blogger militar rus a recunoscut că se dau lupte grele în zonă, potrivit CNN.

Serghei Cherevatyi a declarat joi pentru CNN că unitățile ucrainene au avansat cu mai mult de un kilometru spre satul Klishchiivka și cu aproximativ 1,5 kilometri (mai puțin de o milă) spre satul Kurdiumivka, pe flancul sudic al Bahmut. „Înaintăm în fiecare zi”, a declarat Cherevatyi.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

De asemenea, el a afirmat că rușii deplasează unități suplimentare spre Bahmut, inclusiv o unitate aeropurtată dintr-un sector aflat mai la nord. „Acest lucru dovedește că sunt dispuși să țină Bahmut cu orice preț. Inamicul desfășoară, de asemenea, sisteme suplimentare de rachete antitanc”.

Un comandant din zonă, Denis Iaroslavski, a afirmat că trupele ucrainene „au luat practic Klishchiivka sub control total, este un punct strategic de unde vor porni acțiunile ofensive spre sudul Bahmut”.

El a precizat că au existat, de asemenea, câștiguri în nordul orașului. „Începând de astăzi, putem spune că inamicul se retrage de pe străzile din nordul orașului Bahmut.”

Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina dorește să primească o invitație pentru a începe procesul de aderare la NATO la summitul alianței militare de luna viitoare și că Zelenskii nu va participa dacă liderii nu dau dovadă de „curaj”.

Consilierul diplomatic șef Igor Zhovkva a declarat că Kievul dorește ca la summitul NATO, care va avea loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie, să ofere un răspuns la cererea de aderare la NATO pe care Ucraina a depus-o la 30 septembrie anul trecut.

„Această cerere se află acum pe mesele liderilor aliaților din NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a răspunde la această cerere. Și prin răspuns, ne referim la invitația de aderare, care este doar prima etapă”, a spus el.

Kievul a declarat că înțelege că Ucraina nu poate adera la NATO până când războiul cu Rusia nu se va încheia. „Ceea ce ce cerem este să începem procedura”, a spus el.

UE va ajuta Ucraina la reconstrucția orașelor sale în timpul și după război, a relatat Ukrinform citând-o pe comisarul european Elisa Ferreira pe 29 iunie, potrivit The Kyiv Independent.

„Am un mesaj pentru voi, pentru toate orașele ucrainene care au suferit în ultimul an: UE va sprijini reconstrucția orașelor ucrainene și vom continua să îi sprijinim pe ucraineni până când veți câștiga acest război”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, potrivit agenției de presă.

„Ne vom folosi toată experiența noastră în transformarea orașelor, în conformitate cu politica de coeziune a UE”.

Comisarul a adăugat că, în timp ce UE va coordona sprijinul partenerilor europeni, nevoile și prioritățile ucrainene vor ghida calea reconstrucției, scrie Ukrinform.

Ferreira a precizat că Ucraina participă deja la cinci programe transfrontaliere care se ridică la peste 66 de milioane de euro (72 de milioane de dolari).

Comisia Europeană a debursat 72 de milioane de dolari pentru reconstrucția școlilor afectate de războiul din Rusia la 23 decembrie 2022.

Pe 20 aprilie 2023, prim-ministrul Denys Șmîhal a informat că până la 60 de țări s-au angajat să ajute la reconstrucția orașelor, localităților și satelor ucrainene. Peste 300 de localități au semnat deja aproximativ 1.500 de acorduri individuale cu diverse părți privind reconstrucția, a declarat Șmîhal.

Pagubele totale din Ucraina cauzate de războiul din Rusia au ajuns la aproape 143,8 miliarde de dolari, potrivit Școlii de Economie din Kiev.

Activista ecologistă suedeză Greta Thunberg a sosit, joi, 29 iunie, în Ucraina, la Kiev, pentru a discuta cu președintele Volodomir Zelenski despre consecințele ecologice ale distrugerii barajului de la Kahovka, a transmis Biroul președintelui ucrainean, citat de kyivindependent.com.

Zelenski a găzduit o reuniune a Grupului de lucru internațional privind consecințele ecologice ale războiului, din care au făcut parte fostul Thunberg, ministru suedez de externe Margot Wallström, vicepreședintele Parlamentului European Heidi Gautala și fostul președinte irlandez Mary Robinson.

„Este important să se propună un set de măsuri concrete pentru a-i ajuta pe ucrainenii din localitățile ocupate temporar. Aceștia sunt oamenii noștri, care ar trebui să primească sprijinul necesar într-un moment atât de dificil”, a declarat Zelenski, cu referire la distrugerea barajului Kahovka, care a provocat inundații pe scară largă în regiunea Herson.

El a subliniat că Rusia ar trebui să poarte întreaga responsabilitate pentru crima de ecocid din Ucraina.

Thunberg a mulțumit pentru invitație și a declarat că va implica reprezentanți ai organizațiilor de mediu în sarcinile Grupului de lucru din Ucraina, pentru a atrage atenția asupra consecințelor războiului.

Wall Street Journal relatează că SUA sunt aproape de a aproba un sistem de rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, care ar putea lovi ținte rusești din spatele liniei frontului, potrivit unui înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, notează The Guardian.

Sistemul de rachete tactice al armatei (ATACMS) are o rază de acțiune de aproximativ 190 mile (306 km). Președintele SUA, Joe Biden, nu a semnat transferul, în parte din cauza îngrijorărilor oficialilor americani că Ucraina l-ar putea folosi pentru a lovi teritoriul rusesc și pentru a intensifica conflictul.

Un oficial ucrainean de rang înalt din domeniul apărării a declarat pentru ziar că Kievul a primit în ultimele săptămâni semne pozitive că SUA au revenit asupra sistemului de rachete.

Oficialii ucraineni au susținut că rachetele cu rază lungă de acțiune sunt necesare, în parte, pentru a lovi în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia, care este folosită ca bază pentru lansarea de drone de fabricație iraniană, potrivit declarațiilor publice ale SUA și ale aliaților săi europeni.

Autoritățile ucrainene au lansat exerciții de intervenție de urgență la scară largă în patru regiuni pentru a se pregăti pentru „un posibil atac terorist” la centrala nucleară Zaporojie (ZNPP), ocupată de Rusia, a anunțat joi Ministerul Energiei într-o postare pe Facebook, potrivit CNN.

Experții de la compania energetică de stat ucraineană Energoatom au „dezvoltat mai multe scenarii posibile de evenimente la ZNPP, care vor fi exersate în timpul exercițiului”, se arată în postare.

Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a confirmat că exercițiile au fost lansate acolo și a cerut publicului să se abțină de la postarea de imagini online.

Kremlinul a negat anterior o afirmație făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia „ia în considerare” un „atac terorist” la centrala electrică, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov descriind-o ca fiind „o altă minciună”.

Nu se știe exact unde se află liderul Wagner, Evgheni Prigojin, dar două avioane care au legătură cu acesta continuă să zboare în Rusia și Belarus, potrivit CNN.

Prigojin nu a mai fost văzut în nicio înregistrare video sau fotografie de când a părăsit sâmbătă seară cartierul general al armatei ruse din Rostov-pe-Don.

Marți, ambele avioane au fost surprinse pe o imagine din satelit BlackSky stând pe pista de aterizare de la baza aeriană Machulishchy, chiar în afara capitalei belaruse Minsk. În aceeași zi, președintele belarus Alexander Lukașenko a afirmat că Prigojin se afla „în Belarus”.

Datele de urmărire a zborurilor de la FlightRadar24 indică faptul că avioanele au părăsit baza aeriană la ora locală 22:45, marți. Un avion – RA-02795 (un Embraer Legacy) – a călătorit spre Aeroportul Internațional Sheremetyevo din Moscova, iar celălalt – RA-02878 (un Bae-125) – spre aeroportul internațional Pulkovo din Sankt Petersburg.

RA-02795 a petrecut puțin peste două ore la Moscova înainte de a decola spre Sankt Petersburg, miercuri, la ora 2 dimineața.

Ambele avioane au stat în Sankt Petersburg timp de aproximativ nouă ore miercuri, înainte ca RA-02878 să plece spre aeroportul internațional Zhukovski din Moscova.

CNN a relatat anterior că oficiali ai serviciilor de informații americane și europene au urmărit mișcările avioanelor, dar nu au putut spune cu certitudine joi dacă Prigojin a fost la bord.

„Îl folosește ca pe o tactică de înșelăciune”, a declarat un oficial american pentru CNN despre motivul pentru care este greu de urmărit unde se află exact Prigojin cu avionul.

Fostul vicepreședinte american Mike Pence s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o călătorie surpriză în Ucraina, relatează NBC News, potrivit The Guardian,

„Cred că America este liderul lumii libere”, a declarat Pence pentru NBC News.

„Dar venind aici doar ca simplu cetățean – putând să văd cu adevărat la fața locului eroismul soldaților ucraineni care țin linia în acele păduri, să văd eroismul oamenilor de aici, din Irpin, care au ținut în loc armata rusă, să văd familii ale căror case au fost literalmente bombardate în mijlocul unei invazii rusești inconștiente și neprovocate – îmi întărește hotărârea de a-mi face partea mea, de a continua să solicit un sprijin american puternic pentru prietenii și aliații noștri ucraineni.”

Pence este primul candidat republican la președinție care se întâlnește cu Zelenski în timpul campaniei.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat pe 29 iunie că a acuzat șase persoane pentru deturnarea a 400 de milioane de coroane ucrainene (10,9 milioane de dolari) la Uzina de minerit și prelucrare din Poltava, potrivit The Kyiv Independent.

Uzina face parte din grupul Ferrexpo, care aparține omului de afaceri ucrainean, miliardar și fost deputat în parlament Kostiantin Zhevago. Oligarhul a fost implicat în numeroase cazuri de fraudă și corupție la nivel național și internațional.

Potrivit SBU, suspecții vindeau materii prime extrase fără autorizația corespunzătoare unei entități comerciale afiliate, la un cost redus în mod artificial. Apoi revindeau materialul deja la un preț la nivelul pieței, au scris anchetatorii.

Se presupune că schema a avut loc în perioada 2019-2022. Suspecții raportau date financiare incorecte pentru a-și ascunde activitățile, a explicat SBU.

În calitate de făptuitori, SBU i-a enumerat pe directorul HZK, pe reprezentantul său, pe contabilul-șef, pe șeful de vânzări, precum și pe un fost director și contabil-șef al firmei asociate.

Rusia exclude Elveția ca loc de desfășurare a negocierilor de pace, afirmând că „și-a pierdut statutul de stat neutru” din cauza susținerii sancțiunilor UE, potrivit The Guardian.

Ambasadorul Rusiei în Elveția a declarat că Moscova nu ar putea accepta niciun summit de pace privind Ucraina găzduit de Elveția după ce aceasta s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva țării sale, adăugând că Elveția și-a pierdut reputația de stat neutru.

Elveția, care a blocat în mod constant reexportul de arme fabricate în Elveția de către alte țări pentru a fi folosite în Ucraina, a fost descrisă ca „pierzându-și statutul de stat neutru” de către Serghei Garmonin într-un interviu acordat ziarului Le Temps publicat joi.

Reuters relatează că, în discursul său din 15 iunie în fața parlamentului, Volodimir Zelenski a invitat Elveția să găzduiască un summit global pentru pace în Ucraina. Președintele ucrainean a declarat că a discutat anterior despre această inițiativă cu președintele elvețian, Alain Berset.

Asociația scriitorilor PEN Ucraina a confirmat joi, 29 iunie, că scriitoarea ucraineană și cercetătoarea în domeniul crimelor de război Victoria Amelina a fost rănită și spitalizată după atacul cu rachete rusești din 27 iunie de la Kramatorsk, potrivit The Kyiv Independent.

„Acum, Victoria se află în spital. Ea este tratată de medici experimentați, este susținută de familia și prietenii ei și este bine aprovizionată cu toate cele necesare. Nu este nevoie să se strângă bani în plus”, a scris PEN Ucraina.

„Actualizări ulterioare vor fi oferite de PEN Ucraina cu permisiunea familiei Victoriei.”

Forțele rusești au tras două rachete S-300 spre Kramatorsk, lovind un restaurant din centrul orașului, popular printre voluntari, jurnaliști și soldați, care folosesc adesea Kramatorsk ca bază de operațiuni în regiunea Donețk.

Cel puțin 12 persoane au fost raportate ca fiind ucise, iar alte 60 au fost rănite în urma atacului.

Potrivit declarației PEN Ucraina, scriitoarea însoțea o delegație de jurnaliști și scriitori columbieni în momentul în care a avut loc greva.

Amelina este una dintre cele mai celebre tinere figuri literare din Ucraina, care a devenit reporter de crime de război în primele luni ale invaziei la scară largă. Decizia ei a coincis cu răpirea și apoi uciderea colegului ei Volodimir Vakulenko de către forțele rusești.

Trupele rusești au lovit un centru de ajutorare din Herson, joi, 28 iunie, ucigând doi civili și rănind alți doi, potrivit guvernatorului regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, notează The Kyiv Independent.

Atacul a avut loc în momentul în care rezidenții au venit la locul, cunoscut sub numele de „centrul de invincibilitate”, pentru a primi ajutor umanitar, a declarat Prokudin.

Potrivit Procuraturii Generale, depozite și alte facilități de infrastructură civilă au fost avariate în timpul atacului.

La începutul aceleiași zile, forțele rusești au lovit așezarea Bilozerka din regiunea Herson. O femeie în vârstă de 71 de ani a fost ucisă, alte două persoane au fost rănite și cel puțin 12 clădiri rezidențiale au fost avariate.

Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic, precum Bilozerka, au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Forțele rusești au fost împinse pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat moartea și rănirea civililor.

Ministerul rus al Apărării susține că a ucis marți doi generali ucraineni și până la 50 de ofițeri în urma atacului cu rachete rusești asupra orașului Kramatorsk, potrivit agenției de presă de stat RIA, notează The Guardian.

Miercuri, Kremlinul și Ministerul Apărării au afirmat că atacul a vizat obiective militare.

Ucraina a declarat că atacul, care a lovit un restaurant aglomerat, a vizat civili. Oficialii au declarat că 12 persoane au murit în urma acestui atac, inclusiv trei copii.

O revoltă eșuată a grupului de mercenari Wagner în Rusia în weekend arată „fisuri și diviziuni” în interiorul țării, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN.

„În același timp, este important să subliniem că acestea sunt chestiuni interne ale Rusiei și este prea devreme pentru a trage concluzii finale”, a declarat el, înaintea unui summit de două zile al Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc joi și vineri.

„Ceea ce contează pentru NATO este că vom continua să sprijinim Ucraina”, a adăugat Stoltenberg, menționând că țările UE au început să instruiască piloții ucraineni cum să folosească avioanele de luptă F-16.

„Cel mai important lucru și cea mai imediată și urgentă sarcină este să sprijinim Ucraina pentru a ne asigura că Ucraina prevalează ca națiune independentă și suverană în Europa”, a spus el.

Luptătorii Wagner nu vor mai lupta în Ucraina, după ce șeful grupării de mercenari, Evgheni Prigojin, a refuzat să semneze orice contract cu Kremlinul, potrivit șefului comitetului de apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov.

Kartapolov a spus că cu câteva zile înainte de încercarea de rebeliune, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că „toate [grupările] care efectuează misiuni de luptă trebuie să semneze un contract” cu ministerul, a informat agenția de presă Tass.

Potrivit lui Kartapolov, Prigojin nu a semnat contractele și a fost informat că „Wagner nu va lua parte la o operațiune militară specială”. „Adică nu vor fi alocate fonduri, resurse materiale”, a adăugat deputatul.

Kremlinul a declarat joi că există o amenințare constantă de „provocări” din partea Ucrainei cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că inspectorii au fost recent la fața locului pentru a verifica siguranța centralei, care este controlată de forțele ruse, dar este aproape de prima linie a frontului din sudul Ucrainei.

Agenția ONU pentru energie atomică a făcut apel frecvent la ambele părți să evite bombardamentele în vecinătatea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina.

În Ucraina, au început exerciții speciale de amploare pentru a pregăti un potențial atac rusesc asupra centralei nucleare Zaporojie, care a fost ocupată în primele zile ale războiului, a informat agenția de stat pentru energie nucleară Energoatom pe 29 iunie.

În exerciții sunt implicați angajați din domeniul energiei, sănătății, serviciulor speciale, poliție și alte servicii din regiunile Herson, Mikolaiv, Dnipropetrovsk și Zaporojie.

Ei vor lucra prin algoritmi de reacție la o astfel de urgență și de protejare a populației civile. Energoatom i-a îndemnat pe locuitori să rămână calmi dacă vor vedea antrenamentul.

Anterior, avocatul poporului Dmitro Lubinets a declarat că sediul de evacuare a fost înființat în regiunile din jurul fabricii, situate în Enerhodar, regiunea Zaporojie.

Ucraina intenționează să evacueze rezidenții care locuiesc pe o rază de 30-50 de kilometri.

Pe 23 iunie, șeful serviciilor secrete militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, a declarat pentru New Stateman că Rusia a finalizat pregătirile pentru un atac asupra centralei nucleare, a minat centrala și a plasat echipamentul încărcat cu explozibili lângă patru dintre cele șase unități ale celei mai mari centrale din Europa.

Atacurile rusești din estul și sudul Ucrainei au ucis cinci civili și a rănit alte nouă persoane în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților regionale.

În total, Rusia a lansat atacuri împotriva a nouă regiuni ucrainene: Donețk, Sumî, Cernihiv, Harkov, Herson, Zaporojie, Mikolaiv, Dnipropetrovsk și Luhansk.

Trupele ruse au vizat patru districte din regiunea Harkov, ucigând trei civili cu vârsta cuprinsă între 45-57 de ani în satul Vovchanski Khutori, a scris guvernatorul Oleh Siniehubov pe 29 iunie. O femeie de 70 de ani ar fi fost rănită în Kurilivka, lângă Kupiansk.

Au fost avariate clădiri de locuințe, locuințe private, anexe, mașini și clădirea unei stații de pompare, a adăugat Siniehubov.

Agenția rusă de stat Tass relatează că Federația Rusă a deschis dosare penale împotriva a ceea ce pretinde că sunt 160 de mercenari din 33 de țări diferite care operează în interiorul forțelor ucrainene .

„Ca urmare a analizei cu Ministerul Apărării al Federației Ruse și alte servicii operaționale, au fost colectate dovezi ale participării mercenarilor din Georgia, SUA, Letonia, Suedia și alte state. În prezent, 160 de străini din 33 de țări sunt urmăriți penal”, a transmis Comitetul de Investigații al Federației Ruse.

Forțele ucrainene avansează „încet, dar sigur” pe linia frontului în estul și sud-estul țării, precum și în jurul orașului Bahmut, au declarat înalți oficiali militari, potrivit Reuters.

De asemenea, comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, i-a spus omologului american, Mark Milley, că forțele sale „au reușit să obțină inițiativa strategică”.

„Forțele de apărare ale Ucrainei continuă acțiunea lor ofensivă și am înregistrat progrese. Inamicul oferă o rezistență puternică, în timp ce suferă pierderi considerabile”, a scris Zalujni pe Telegram.

State TV reporter Pavel Zarubin has just posted this clip of Putin „meeting the people of Derbent” after he held a meeting on tourism there with local officials

The message his trip to Dagestan is meant to send out is clear: Things are back to normal and the people are with me pic.twitter.com/qKeNvvussQ

— Francis Scarr (@francis_scarr) June 28, 2023

Președintele rus Vladimir Putin i-a salutat pe susținătorii săi într-o apariție publică rară, după ce a sosit în îndepărtata regiune sudică Daghestan, la 2.000 km de Moscova.

Apariția pare a fi o încercare de a repara daunele aduse imaginii sale ca urmare a rebeliunii din weekend prin încercerarea de a se portretiza ca păstrând sprijinul popular cu întregul popor rus în spatele său, relatează The Guardian.

El a zburat în orașul Derbent din Daghestan, regiune majoritară musulmană, pentru a marca sărbătoarea islamică Eid al-Adha și pentru a vizita o cetate antică și o moschee istorică, unde a făcut un tur și s-a oprit să-și salute susținătorii și a stat pentru a mai multe selfie-uri.

Salvatorii au recuperat cadavrul unei alte persoane de sub dărâmăturile provocate de atacul cu rachetă al Rusiei din 27 iunie asupra orașului Kramatorsk. Astfel, numărul total al morților urcă la 12, a precizat Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei.

Bilanțul morților include trei copii, doi născuți în 2008 și unul în 2011. Alte 60 de persoane au fost rănite, inclusiv un copil.

Operațiunea de căutare și salvare la fața locului a fost încheiată, potrivit autorităților ucrainene.

Pe 27 iunie, forțele ruse au tras două rachete S-300 de producție sovietică spre Kramatorsk. Una dintre ele a lovit un restaurant din centrul orașului, popular printre voluntari, jurnaliști și soldați, care toți folosesc adesea Kramatorsk ca bază de operațiuni în regiunea Donețk.

Relatările recente sugerează că părțile implicate în acordul pentru a pune capăt scurtei rebeliuni a Grupului Wagner, inclusiv președintele belarus Aleksandr Lukașenko, ar putea încă să negocieze detaliile acordului, a informat Institutul de Studii a Războiului în actualizare din 28 iunie.

Un grup independent de monitorizare din Belarus numit Proiectul Hayun a citat date de urmărire a zborurilor din 27 iunie care ar putea sugera că avionul lui Evgheni Prigojin a părăsit aerodromul Machulishchi și a zburat la Moscova înainte de a zbura imediat la Sankt Petersburg.

Relatările anterioare au indicat că Prigojin a încercat inițial să intre în contact cu președintele rus Vladimir Putin în timp ce coloana Wagner se îndrepta spre nord de Rostov, dar Putin a refuzat să vorbească cu el.

Rețelele de socializare pro-ruse au susținut că Prigojin s-a întors în Rusia pentru a negocia cu oficialii ruși și cu Consiliul Comandantului Wagner. ISW nu a putut confirma dacă Prigojin a zburat într-adevăr în Rusia, dar este probabil să se întoarcă pentru a afla detaliile acordului mediat de Lukașenko.

În plus, alte surse pro-ruse speculează că rebeliunea eșuată are deja „impacte larg răspândite asupra structurii de comandă rusă”, a scris ISW.

Armata rusă a lansat atacuri împotriva a patru comunități din regiunea de graniță Sumi, pe 28 iunie, a informat administrația militară a regiunii pe Telegram.

Potrivit administrației, bombardamentele rusești au lovit comunitățile din Bilopillia, Krasnopillia, Miropillia și Iunakiv.

În total, 36 de explozii au fost înregistrate în cele patru comunități, potrivit autorităților ucrainene, rezultate din atacuri cu mortiere, bombardamente de artilerie și mine.

Potrivit informațiilor preliminare, atacurile nu au provocat victime sau daune infrastructurii civile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că presupusul coordonator al atacului cu rachete de marți asupra orașului Kramatorsk a fost reținut de poliție.

„Astăzi, Serviciul de Securitate al Ucrainei împreună cu forțele speciale ale poliției au reținut persoana care a coordonat acest atac terorist”, a spus Zelenski într-un mesaj transmis miercuri seară.

Suspectul este acuzat de trădare și riscă închisoare pe viață, a spus el.

Numărul morților din atacul asupra orașului din regiunea Donețk a crescut la 11, a anunțat miercuri Ministerul de Interne al Ucrainei, pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării a susținut că ținta lovită în lovitură a fost un post de comandă temporar al armatei ucrainene.

Zelenski a numit oamenii implicați în atac drept „trădători ai umanității”.

Administrația Biden a aprobat miercuri o potențială vânzare în valoare de 15 miliarde de dolari a unui sistem de comandă de luptă (IBCS) al sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă (IAMD) către Polonia, potrivit CNN.

Congresul a fost notificat miercuri cu privire la posibila vânzare, potrivit unui anunț al Departamentului de Stat al SUA.

Aprobarea vânzării sistemului de mai multe miliarde de dolari către Varșovia are loc în contextul în care războiul din Ucraina continuă să facă ravagii.

IBCS este un sistem hardware și software care ajută la integrarea tehnologiilor din cadrul forțelor care nu au fost concepute inițial pentru a funcționa împreună.

Președinta Salome Zourabichvili a declarat că eșecul președintelui rus Vladimir Putin de a „stăpâni” situația atât în Rusia, cât și pe câmpul de luptă din Ucraina, provoacă îngrijorare în Georgia vecină, potrivit CNN.

Președinta, care este independentă din punct de vedere politic față de partidul de guvernământ Visul Georgian, a recunoscut că a simțit o „surpriză totală” atunci când a luat cunoștință de tentativa de rebeliune a Grupului Wagner de la sfârșitul săptămânii trecute.

„Nu se poate să nu fim îngrijorați, mai ales când un regim intră într-o perioadă de final și, în mod clar, Putin nu stăpânește totul în prezent și, cu siguranță, nu stăpânește războiul din Ucraina”, a declarat miercuri Zourabichvili pentru Christiane Amanpour, prezentatoarea internațională principală a CNN.

Președinta a spus că nu vede o amenințare militară iminentă la adresa Georgiei, remarcând că Putin nu are „resursele” necesare pentru a deschide un front de-a lungul graniței georgiene.

Săptămâna trecută, Zourabichvili a declarat că Georgia monitorizează îndeaproape rebeliunea de scurtă durată a liderului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, subliniind într-un tweet că frontiera georgiană trebuie să fie „controlată cu strictețe, având în vedere posibilele noi valuri de migrație”.

Zourabichvili a reiterat acest mesaj miercuri, subliniind că Georgia „nu poate lăsa să vină pe teritoriul Georgiei atâția ruși fără să știe cine sunt”.

Recunoscând că, deși „marea majoritate” a rușilor care fug în Georgia sunt anti-Putin, ea a spus că există o teamă că Rusia ar putea încerca să intervină sub pretextul că vorbitorii de limbă rusă nu sunt „protejați corect” în Georgia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu omologii săi polonez și lituanian, Andrzej Duda și Gitanas Nausėda, la Kiev, miercuri, 28 iunie, pentru a discuta despre sprijinul militar și despre aspirațiile Ucrainei în cadrul NATO, potrivit The Kyiv Independent.

Șefii de stat au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit NATO din iulie de la Vilnius. Atât Duda, cât și Nausėda au declarat că summitul Alianței ar trebui să contribuie la plasarea Ucrainei pe calea spre aderare, a informat biroul lui Zelenski.

„Există o oportunitate reală de a face ca deciziile summitului să fie cu adevărat necesare pentru întreaga Europă. Depinde doar dacă aceste decizii vor fi în interesul forței reale a Alianței, adică menite să invite Ucraina în NATO”, a declarat Zelenski.

Potrivit comunicatului oficial, Duda a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina se numără printre cele mai importante sarcini pentru summitul de la Vilnius.

„Suntem profund convinși că securitatea Ucrainei este securitatea noastră, a tuturor. Acestea sunt interesele noastre comune – să facem ca NATO să fie cât mai puternică în partea noastră de Europă. Și foarte curând – ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al Alianței”, a comentat președintele polonez.

De asemenea, ambii lideri europeni l-au asigurat pe Zelenski că vor sprijini aspirațiile Ucrainei la UE, a informat biroul președintelui. Nausėda ar fi declarat că speră ca Kievul să înceapă negocierile de aderare la UE deja în 2023.

Aproximativ 65% dintre americani doresc ca SUA să continue să trimită arme în Ucraina, arată un sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 28 iunie.

Aproximativ 81% dintre democrați, 56% dintre republicani și 57% dintre independenți și-au exprimat sprijinul pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme, a arătat sondajul.

Ipsos a adăugat că 57% dintre americani urmăresc știrile actualizate despre Ucraina, 61% spun că sunt cel puțin destul de îngrijorați de poporul ucrainean, iar 77% se consideră familiarizați cu conflictul.

De asemenea, sondajul a relevat că aproximativ 76% dintre cetățenii americani consideră că sprijinirea Ucrainei demonstrează Chinei și altor rivali dorința de a proteja interesele SUA și ale aliaților săi.

Sondajul online Reuters/Ipsos a fost realizat la nivel național, colectând răspunsuri de la 1.004 adulți, dintre care 400 de democrați și 383 de republicani, scrie Reuters.

Autoritățile ruse au confirmat că echipajele a două avioane rusești au fost ucise sâmbătă în timpul rebeliunii armate a grupului de mercenari Wagner, scrie CNN.

Guvernatorul Stanislav Voskresenski din regiunea Ivanovo din Rusia a transmis condoleanțe familiei și prietenilor echipajului avionului Il-22 ucis pe 24 iunie în timp ce își îndeplinea serviciul militar în regiune, a declarat miercuri serviciul de presă al guvernului regional pentru agenția de presă de stat TASS.

Guvernatorul regiunii Pskov, Mihail Vedernikov, într-un mesaj video postat marți pe canalul său Telegram, a confirmat că echipajul aeronavei Ka-52 a fost ucis în timpul rebeliunii.

„Au existat victime. Chiar acești piloți-eroi pe care președintele i-a menționat în discursul său de ieri, printre care și militari din garnizoana teritorială Pskov: echipajul avionului Ka-52: locotenent-colonelul Alexey Vorontsov și locotenentul Denis Oleinik”, a declarat Vedernikov.

Duminică, pe rețelele de socializare au apărut imagini cu epavele a două avioane militare într-o zonă rurală din sudul Rusiei, în urma unei rebeliuni armate.

Urmărește-ne pe Google News