LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 492 | Rușii au bombardat o școală din Donețk, Kievul susține că a lovit cartierul general rus din Berdiansk

Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, și-a închis holdingul media cu sediul în Sankt Petersburg, potrivit mai multor relatări ale presei publicate vineri, scrie The Moscow Times.

Grupul media Patriot, pe care Prigojin l-a fondat în 2019, înglobează Internet Research Agency, cunoscută pe scară largă drept „fabrica de troli”, care desfășoară operațiuni de influență online pentru a promova interesele politice și de afaceri ale Rusiei în străinătate.

Toate cele câteva zeci de instituții media aflate sub umbrela Patriot, inclusiv RIA FAN, Peoples News și Economics Today, vor fi închise definitiv, potrivit informațiilor publicate de canalul de știri Telegram Mash.

Mai multe informații: Evgheni Prigojin și-a închis grupul de presă Patriot, sub umbrela căruia funcționa celebra „fabrică de troli”, scrie presa rusă

Armata ucraineană afirmă că forțele sale avansează atât pe frontul de sud, cât și în regiunea estică Donețk, dar nu a făcut nicio revendicare specifică privind teritoriile nou cucerite, relatează CNN.

Pe frontul de sud: Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskii spune că armata Kievului „alungă sistematic inamicul și îi arde pozițiile” în sudul Ucrainei.

Majoritatea relatărilor venite din partea ucraineană în ultima săptămână evocă progrese foarte graduale în sud, forțele ucrainene întâlnind apărări rusești foarte bine stratificate, susținute de artilerie și elicoptere de atac.

Tarnavskii a susținut că luptele s-au soldat cu sute de luptători ruși morți sau răniți în ultimele 24 de ore, dar CNN menționează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile venite din partea Kievului și a Moscovei privind victimele înregistrate.

Statul Major General al armatei ucrainene a anunțat vineri seară că operațiunile de contraofensivă au continuat în direcția Melitopol și Berdiansk, două orașe din sud-estul Ucrainei, aflate la aproximativ 120 de kilometri distanță unul de celălalt, care au cunoscut lupte grele.

Statul Major General a afirmat că a înregistrat „succese parțiale” în două zone. Comandamentul a precizat că brigăzile ucrainene „își consolidează pozițiile pe liniile de front stabilite” și că inamicul a suferit pierderi grele. Din nou, postul american de televiziune atrage atenția că nu poate verifica în mod independent evoluțiile de pe câmpul de luptă.

Pe frontul de est: Unitățile ucrainene au atacat, de asemenea, flancurile rusești la nord și la sud de orașul Bahmut.

Un comandant ucrainean din regiune, Maksym Zhorin, a afirmat, fără dovezi, că există „haos” în conducerea unor unități ruse în apropiere de Bahmut.

„Pe flancurile de la Bahmut, trupele noastre pun presiune asupra inamicului”, a afirmat și Statul Major General al armatei ucrainene.

Trupele ruse și cele ucrainene sunt anagajte în schimburi de focuri intense în jurul podului Antonivski, grav avariat, din regiunea Herson din sudul Ucrainei, informează CNN.

Autoritățile numite de Moscova neagă informațiile potrivit cărora Ucraina ar fi ocupat un teritoriu important din punct de vedere strategic pe malul estic al fluviului Nipru, controlat de Rusia.

Dar un blogger militar rus – dintr-o rețea de jurnaliști și propagandiști ruși pro-război – a afirmat vineri că trupele Moscovei au încercat și nu au reușit să elibereze malul estic de soldații ucraineni.

„Există morți și răniți de partea noastră”, a scris bloggerul rus. „În prezent, inamicul continuă să dețină un mic cap de pod pe malul nostru (de est)”, a precizat el.

Doi bloggeri au afirmat că luptătorii ucraineni se ascund sub podul Antonivski, iar armata rusă a tras asupra lor cu obuze și rachete.

Un alt blogger militar rus a susținut că grupul ucrainean beneficiază de un puternic tir de acoperire, lansat de obuziere și mortiere de pe malul vestic.

Analiștii consideră că acțiunea forțelor ucrainene din Herson este menită să mențină trupele ruse în zonă și să împiedice redislocarea lor pe frontul din Zaporojie, o regiune sudică de importanță vitală.

Recucerirea Zaporojiei este cheia pentru ca armata Kievului să taie legăturile dintre sudul ocupat al Ucrainei și peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014. Acest lucru ar elimina efectiv ruta terestră dintre teritoriul nou revendicat în urma invaziei actuale și teritoriul pe care Moscova l-a ocupat în urmă cu aproape un deceniu.

Liderii Uniunii Europene au însărcinat Comisia Europeană să prezinte o propunere care să se concentreze pe profiturile obținute din activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei și care să fie redirecționate pentru reconstrucția Ucrainei, a anunțat vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit CNN.

În cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, după summitul de două zile al liderilor europeni, von der Leyen a declarat: „Vedem distrugerile masive de care Rusia este responsabilă în Ucraina, iar făptașul trebuie să fie tras la răspundere.”

„Nu se poate ca Rusia să distrugă părți vaste din infrastructura Ucrainei și să nu contribuie la repararea și reconstrucția acesteia”, a spus ea.

Comisia va adopta „o abordare foarte prudentă pentru a angaja profiturile excepționale, în strânsă cooperare cu partenerii noștri internaționali”, a adăugat Ursula von der Leyen.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat: „Continuăm să credem că ar trebui să ne menținem eforturile împreună cu partenerii noștri pentru a mobiliza activele în favoarea Ucrainei și a viitorului Ucrainei.”

Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, a confirmat că „peste 200 de miliarde de euro (218 miliarde de dolari) din activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei” au fost confiscate de țările UE.

Banca Mondială estimează că Ucraina va avea nevoie de cel puțin 411 miliarde de dolari pentru a repara pagubele provocate de război.

Potrivit unui decret guvernamental, citat de agenția de stat RIA Novosti și preluat de Sky News, militarii vor primi cu 10,5% în plus la salariu începând cu 1 octombrie.

Decretul îi vizează și pe angajații Gărzii Ruse, pe cei din Poliție și colonii penitenciare, pe angajați ai serviciul federal de pompieri, vamă și personalul de comandă al comunicațiilor de curierat federal.

Decizia privind majorarea salariilor militarilor vine în urma revoltei mercenarilor Wagner conduși de Evgheni Prigojin.

Mai multe detalii: Guvernul rus a anunțat creșterea salariilor militarilor, după revolta Wagner. Ce sumă vor primi în plus

Organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, Roskomnadzor, a blocat publicațiile care au legătură cu Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner, relatează vineri ziarul rus Kommersant, potrivit Al Jazeera.

Deși autoritățile nu au scos în afara legii grupul Wagner, luptătorilor săi li s-a oferit opțiunea de a fi integrați în forțele armate regulate ale Rusiei, de a se alătura liderului lor în exil în Belarus sau de a se întoarce acasă.

Forțele ucrainene avansează „cel puțin 500 de metri” în fiecare zi în contraofensiva lor, în pofida lipsei de echipamente esențiale, precum avioanele de luptă F-16, a precizat comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, într-un interviu publicat vineri de The Washington Post, scrie The Kyiv Independent.

Zalujnîi i-a criticat pe cei care se plâng de „progresul lent”, adăugând că contraofensiva „nu este un spectacol”. Președintele Volodimir Zelenski afirmase și el, anterior, că avansul este „mai lent decât se dorește”, dar a precizat că această campanie „nu este un film”.

Zalujnîi a comparat înaintarea fără avioane de luptă moderne cu lupta cu „arcuri și săgeți”. Tirurile de artilerie rusești sunt uneori de zece ori mai numeroase decât cele ale Ucrainei, a adăugat el.

Comandantul ucrainean a subliniat doctrina NATO, care cere superioritate aeriană înainte de a lansa o ofensivă. În ciuda acestui fapt, liderii occidentali întârzie să furnizeze avioanele moderne de luptă, s-a plâns Zalujnîi.

Danemarca și Olanda au anunțat că ar putea furniza Ucrainei avioane F-16 cu acordul SUA, iar Washingtonul a susținut planul de a furniza Kievului aceste aparate de luptă. Cu toate acestea, nu este încă clar când Forțele Aeriene ucrainene le vor primi.

Administrația Biden a recunoscut vineri că primele etape ale contraofensivei ucrainene nu au fost pe măsura așteptărilor, dar a reiterat că Statele Unite vor continua să ofere sprijin Kievului sub formă de instruire, echipament și consiliere, relatează CNN.

„Suntem în contact permanent, așa cum am spus, cu omologii noștri ucraineni”, le-a spus vineri reporterilor John Kirby, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru comunicare strategică.

„Și ei ne țin la curent – și continuăm să facem ceea ce putem face pentru a-i ajuta în contraofensivă, fie că este vorba de instruire și, după cum știți, ei primesc în continuare instruire la nivel de brigadă, fie de capacități suplimentare și, cu siguranță, de consiliere și informații. Cu alte cuvinte, continuăm să le oferim sprijin pe măsură ce își croiesc drum prin aceste operațiuni ofensive, dar unde vor merge și cât de repede vor merge, asta va fi într-adevăr decizia lor”, a precizat Kirby.

Mai multe informații: Contraofensiva ucraineană nu răspunde așteptărilor, admite Casa Albă, care promite continuarea sprijinului SUA pentru Kiev

Luptătorii care decid să rămână în grupul paramilitar privat Wagner nu vor mai fi trimiși în conflictul din Ucraina, a relatat vineri cotidianul rus Vedomosti, citându-l pe Andrei Kartapolov, șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, potrivit CNN.

„Dacă o structură nu semnează un contract cu Ministerul Apărării, ea nu poate participa la operațiunea militară specială. Deoarece trebuie să îndeplinească sarcinile stabilite de comandamentul militar, trebuie să primească acordul Ministerului Apărării”, a declarat Kartapolov pentru Vedomosti.

Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, refuzase să semneze un contract cu Ministerul rus al Apărării, o dispută care a culminat cu scurta sa rebeliune, la sfârșitul săptămânii trecute.

Cu toate acestea, luptătorii Wagner se pot înscrie pentru conflictul din Ucraina după ce au participat la o tabără de antrenament, a precizat Kartapolov.

„Ei sunt trimiși în tabere de antrenament timp de câteva săptămâni, unde sunt supuși unui antrenament”, a mai declarat Kartapolov pentru Vedomosti. „Și apoi au de ales – fie semnează un contract cu Ministerul Apărării, fie se duc acasă și semnează un contract cu o altă structură (de securitate)”, a spus el.

Principala structură de securitate va fi Garda Națională, potrivit Vedomosti.

La începutul acestei săptămâni, Departamentul american al Apărării a transmis că membrii organizației paramilitare se aflau încă pe interiorul Ucrainei după revolta din weekend.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri, la o întâlnire cu cadre didactice şi studenţi militari, că Ucraina va fi „unul dintre egalii în jurul mesei NATO” şi va primi „asigurări de securitate” la Summitul de la Vilnius (11-12 iulie), capitala Lituaniei, unde se va face un „upgrade de relaţie politică”, informează Agerpres.

„Evident, decizia cu privire la nivelul următoarei relaţii politice a NATO cu Ucraina va fi luată de liderii noştri la Vilnius. Eu nu pot să anticipez ceea ce liderii noştri vor decide. Dar există o conversaţie şi o decizie deja, să facem upgrade de relaţie politică, înlocuind actuala Comisie NATO-Ucraina în Consiliul NATO-Ucraina, ceea ce va face ca ucrainenii să fie nu membri NATO, dar să fie unii dintre egali în jurul mesei NATO; vor fi între Turcia şi Marea Britanie, deci nu aici pe post de invitat, ci acolo, cu toate consecinţele legate de capacitatea noastră de a lucra împreună cu dânşii şi a lua decizii împreună cu privire la securitatea naţională şi la viitorul Ucrainei. Ucraina va deveni membru al familiei euroatlantice. Uniunea Europeană i-a invitat, noi, la Bucureşti, la Summitul de la Bucureşti, am decis că vor deveni membri ai noştri. Care este momentul în care există consens în cadrul NATO şi există condiţii în Ucraina pentru a putea să-i invităm este o chestiune politică şi probabil că liderii noştri vor avea până la summit şi la summit câteva alte componente”, a spus Mircea Geoană.

Geoană susţine sprijinirea Ucrainei pe termen mediu şi lung, pentru a putea rezista presiunii ruseşti. „De-a lungul timpului, Rusia riscă să redevină periculoasă”, chiar dacă Ucraina va câştiga acest război, a mai afirmat Mircea Geoană.

Mai mulți profesori chinezi importanți, unii specializați în relații sino-ruse, absolvenți ai facultăților din Rusia, au comentat ce se întâmplă în țara aliată. Ei își păstreză proverbialul „echilibru pe termen lung chinezesc”, dar observă, cu o claritate până acum neexprimată, că „starea vieții interne din Rusia este marcată de incertitudine” și că „revolta nu a fost un eveniment izolat”.

„Părerile politice deținute de cei mai mulți oameni din Rusia și de liderii politici sunt extrem de complexe și volatile. În ce măsură retorica lor ultranaționalistă și antioccidentală e autentică este imposibil de spus. Opiniile pe care le exprimă se bazează adesea pe calcule politice sau chiar pe lăcomia financiară. Volatilitatea politicii ruse va continua”, a spus Feng Yujun, specialist în politica Rusiei. Dialogul a apărut pe 24 iunie, ca urmare a rebeliunii armate a lui Prigojin.

Mai multe detalii: Reacții dure pentru Putin din China, după revolta lui Prigojin: „Nu se poate ști dacă opiniile rușilor și ale conducătorilor lor sunt sincere. Se bazează adesea pe lăcomie financiară”

Moscova a anunțat vineri că Grupul Wagner va continua să desfășoare acțiuni în țările africane dacă guvernele acestora vor alege să mențină contractele cu organizația militară privată, relatează The Moscow Times.

„Viitorul acordurilor dintre țările africane și compania militară privată Wagner depinde în primul rând de guvernele țărilor în cauză”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unui briefing de presă.

Mai multe informații: Serghei Lavrov afirmă că viitorul mercenarilor Wagner în Africa depinde de „țările implicate”

Premierul belgian spune că activele înghețate ale Rusiei ar putea oferi 3 miliarde de euro (3,27 miliarde de dolari) pe an pentru reconstrucția Ucrainei, relatează Al Jazeera.

„Lucrăm la o metodă bazată pe profituri excepționale. (…) Dacă găsim o platformă legală stabilă, am putea să o folosim pentru Ucraina”, le-a spus premierul Alexander de Croo jurnaliștilor, la summitul Consiliului European.

„Va fi dezvoltat un sistem privind profiturile excepționale, iar estimarea actuală este că randamentele totale ar putea fi de 3 miliarde de euro pe an”, a adăugat De Croo.

UE a anunțat că a înghețat peste 200 de miliarde de euro (218 miliarde de dolari) din activele băncii centrale a Rusiei ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, alte 30 de miliarde de euro (33 de miliarde de dolari) din activele private ale oligarhilor ruși fiind, de asemenea, blocate.

În timp ce majoritatea liderilor europeni sunt de acord cu utilizarea activelor înghețate pentru a susține reconstrucția Ucrainei, legalitatea modului în care se pot extrage acești bani este complexă și trebuie încă analizată.

Un profesor și un alt angajat al unei școli din regiunea Donețk au fost uciși după ce clădirea a fost bombardată de către forțele ruse, anunță Suspilne, postul public de radiodifuziune din Ucraina, potrivit The Guardian.

„Trupele ruse au bombardat o școală din satul Serhiivka, în districtul Pokrovsk din regiunea Donețk: un profesor și contabilul-șef au fost uciși, iar alți șase angajați au fost răniți. În momentul bombardamentului, în școală se aflau 12 angajați. O parte a clădirii este complet distrusă”, a postat Suspilne, pe canalul său oficial de Telegram.

Postarea a fost însoțită de imagini care arată oficiali ce inspectează pagubele.

Veridicitatea informațiilor nu au putut fi verificate în mod independent, notează The Guardian.

Conducerea Rusiei nu vede „niciun motiv” pentru care ar trebui să prelungească acordul de la Marea Neagră privind cerealele, în contextul în care data de expirare a înțelegerii se apropie, relatează Sky News.

Acordul garantează că trei porturi ucrainene pot continua să exporte alimente fără teama de a fi blocate de navele ruse din Marea Neagră.

Acordul urmează să expire pe 17 iulie.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că acțiunile „scandaloase” ale Occidentului cu privire la acest acord, care a fost mediat de Națiunile Unite și Turcia, au determinat ca interesul Rusiei pentru prelungirea acordului, pentru a patra oară, să dispară.

„Nu văd ce argumente pot avea cei care ar dori să continue Inițiativa de la Marea Neagră”, a declarat Lavrov.

Șeful diplomației ruse a încercat totuși să liniștească țările mai sărace ale lumii, spunând că Rusia va continua să le furnizeze alimente „pe cheltuiala noastră, gratuit”.

Planurile de contraofensivă ale Ucrainei sunt îngreunate de lipsa unei puteri de foc adecvate, de la avioane de luptă moderne la muniție de artilerie, a declarat comandantul militar-șef al țării, generalul Valeri Zalujnîi, într-un interviu publicat vineri de The Washington Post.

Zalujnîi a declarat pentru publicația americană că îl frustrează livrările lente de armament promise din Vest. Mă „enervează” faptul că unii din Vest se plâng de startul lent și de progresul lent al înaintării împotriva forțelor de ocupație ruse din sudul țării, a spus șeful armatei ucrainen, potrivit The Guardian.

Zalujnîi le-a transmis susținătorilor occidentali ai Kievului că forțele ucrainene nu se vor lansa în ofensivă fără superioritate aeriană, dar Ucraina încă așteaptă avioanele F-16 promise de aliații săi.

„Nu am nevoie de 120 de avioane. Nu am de gând să ameninț întreaga lume. Un număr limitat ar fi suficient”, a declarat el pentru publicația americană.

„Dar este nevoie de ele. Pentru că nu există altă cale. Pentru că inamicul folosește o generație diferită de avioane”, a mai spus Zalujnîi, adăugând că Ucraina dispune doar de o mică parte din proiectilele de artilerie pe care le lansează Rusia.

Parlamentul ucrainean a votat vineri revenirea cotelor de impozitare de la începutul lunii august la nivelurile la care erau înainte de invazia Rusiei, relatează Reuters.

Măsura are ca scop creșterea veniturilor bugetare și respectarea unui program de împrumut al Fondului Monetar Internațional. Guvernul a introdus reduceri de taxe și alte măsuri economice la scurt timp după invazia Rusiei din 24 februarie 2022, pentru a ajuta întreprinderile să facă față perturbărilor cauzate de război.

Ucraina depinde în mare măsură de ajutorul extern pentru a-și finanța cheltuielile bugetare din acest an, deoarece războiul afectează grav economia. Eliminarea privilegiilor fiscale și creșterea veniturilor bugetare sunt condiții vitale în cadrul programului de împrumut de 15,6 miliarde de dolari (12,3 miliarde de lire sterline) al FMI.

Danemarca va debloca 174 milioane de euro (1,3 miliarde de coroane) suplimentari pentru Ucraina, bani destinaţi în principal finanţării achiziţionării de sisteme de apărare antiaeriană, muniţie şi vehicule, a anunţat vineri Ministerul danez al Apărării, potrivit AFP.

„Este o donaţie importantă, pe care am făcut-o în funcţie de dorinţele şi nevoile Ucrainei, şi care va sprijini lupta Ucrainei împotriva trupelor ruse invadatoare”, a afirmat ministrul interimar al Apărării, Troels Lund Poulsen, într-un comunicat.

În cadrul acestei donaţii, 300 de milioane de coroane daneze vor fi alocate achiziţionării în comun de către Uniunea Europeană a muniţiei de artilerie pentru Ucraina, scrie Agerpres.

Creat în martie, „fondul pentru Ucraina” a asigurat deja peste 7,5 miliarde de coroane daneze (1 miliard de euro) pentru 2023.

10,4 miliarde de coroane daneze au fost deja alocate acestui fond pentru 2024. Potrivit guvernului danez, aceste cheltuieli îi vor permite să-şi dedice 2% din PIB pentru apărare până în 2030, un obiectiv al NATO din care ţara scandinavă face parte.

Procurorii ucraineni au acuzat un politician rus și doi presupuși colaboraționiști ucraineni de crime de război în legătură cu deportarea a zeci de orfani din Herson, scrie Al Jazeera.

Acuzațiile aduse de procurorii ucraineni urmează unei investigații mai ample desfășurate în cooperare cu Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, care a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru presupusa sa implicare în deportările de copii din teritoriile ucrainene ocupate în Rusia.

Iuliia Usenko, șefa Departamentului ucrainean pentru protecția intereselor copiilor, a declarat pentru agenția de știri Reuters: „Nu a fost un eveniment de o zi. 48 de copii (…) din Casa de Copii a regiunii Herson au fost strămutați cu forța, deportați”.

„Nu știm în ce stare se află acești copii, în ce condiții sunt ținuți sau care este soarta lor”, a precizat Usenko.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, afirmă că Ucraina se pregătește să comită un atac „terorist” la Centrala Nucleară Zaporojie (ZNPP), relatează Al Jazeera.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Zaharova a scris: „În Kiev au fost instalate dispozitive suplimentare pentru a măsura radiațiile, au spus oficialii orașului. Recent, într-o serie de regiuni din Ucraina au început exerciții în cazul unui accident la ZNPP”.

„Autoritățile de la Kiev se pregătesc să comită un nou atac terorist!”, a susținut reprezentanta diplomației ruse.

Papa Francisc spune că războiul din Ucraina nu pare să aibă un sfârșit, în timp ce trimisul său pentru pace încheie trei zile de discuții la Moscova, scrie Al Jazeera.

„Realitatea tragică a acestui război care pare să nu aibă sfârșit cere de la toată lumea un efort creativ comun pentru a imagina și a forja căi de pace”, a declarat Papa, în fața unei delegații religioase de la Patriarhia din Constantinopol.

Vaticanul a adăugat că trimisul papal, cardinalul italian Matteo Zuppi, și-a încheiat consultările la Moscova, unde s-a întâlnit cu unul dintre consilierii lui Putin, Iuri Ușakov, și cu șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill al Moscovei.

„Vizita a avut ca scop identificarea inițiativelor umanitare, care ar putea deschide drumuri spre pace”, se arată într-un comunicat al Vaticanului.

Sfântul Scaun a adăugat că vor fi făcuți pași suplimentari în această direcție, dar nu a oferit detalii.

Președintele Volodimir Zelenski le-a ordonat vineri comandanților săi militari de rang înalt să consolideze apărarea în sectorul militar nordic, în contextul în care liderul Grupului Wagner a ajuns în Belarus, relatează Al Jazeera.

„Decizia (…) este ca comandantul suprem (generalul Valeri) Zalujnîi și comandantul nordic (Serhii) Naev să pună în aplicare un set de măsuri pentru a consolida această direcție”, a anunțat Zelenski, într-o postare pe Telegram.

În timpul reuniunii de vineri, liderii guvernamentali și militari au ascultat, de asemenea, un raport al forțelor de informații și de securitate ale țării despre situația din Belarus, vecinul nordic al Ucrainei.

Marți, Evgheni Prigojin a ajuns cu avionul în Belarus din Rusia, în baza unui acord negociat de președintele belarus Alexandr Lukașenko, înțelegere care a pus capăt revoltei armate a Grupului Wagner de sâmbătă.

Ucraina a anunțat vineri că a lovit vineri „cartierul general” și depozitul militar rusesc din orașul portuar ocupat Berdiansk, din regiunea Zaporojie, relatează CNN.

„Un cartier general inamic și un depozit de combustibil de la periferia orașului Berdiansk, ocupat temporar, au fost distruse în această dimineață în urma unei lovituri reușite a Forțelor de Apărare”, au transmis Forțele Armate ucrainene, într-o postare pe Telegram.

Vladimir Rogov, un oficial instalat de Moscova la conducerea părților ocupate din regiunea Zaporojie, afirmase anterior că apărarea antiaeriană a doborât rachetele lansate de forțele ucrainene asupra Berdianskului.

CNN menționează că nu poate verifica veridicitatea niciuneia dintre aceste afirmații.

Șeful unității de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu acordat jurnalistului Howard Altman pentru revista online The War Zone, că din informațiile sale, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a primit sarcina de a-l lichida pe șeful Wagner, relatează CNN și The Kyiv Independent.

Totul, după rebeliunea din urmă cu o săptămână lansată de Prigojin împotriva conducerii militare de la Moscova.

„Suntem conștienți de faptul că FSB a fost însărcinat să-l asasineze. Vor reuși să facă acest lucru? Vom vedea cu timpul”, a spus Budanov.

„În orice caz, toate aceste potențiale tentative de asasinat nu vor fi rapide. Le va lua ceva timp pentru a avea abordările adecvate și pentru a ajunge în stadiul în care sunt gata să desfășoare o operațiune de amploare”, a adăugat Budanov.

„Încă o dată, aș dori să subliniez că este o mare întrebare deschisă. Vor reuși ei să îndeplinească acest lucru? Vor îndrăzni să execute acest ordin?”, a mai afimat oficialul ucrainean.

Mai multe detalii: Șeful spionajului ucrainean spune că FSB-ul rusesc a primit sarcina să-l asasineze pe Evgheni Prigojin

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat vineri, 30 iunie, într-o conferință de presă, Ucraina că a desfășurat trupe și armament greu în obiectivele de infrastructura civilă, cum sunt școlile și clădirile de apartamente, afirmând că astfel de tactici reprezintă crime de război, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

De asemenea, șeful diplomației de la Moscova a negat că forțele armate ale țării sale au atacat în mod intenționat obiective civile din Ucraina, afirmând că acestea au vizat doar infrastructura militară sau alte obiective militare.

La începutul acestei săptămâni, 12 persoane, inclusiv patru copii, au fost murit după ce o rachetă rusă a lovit un restaurant din Kramatorsk, în regiunea Donețk. Alte câteva zeci de persoane au fost rănite, inclusiv un bebeluș.

Potrivit datelor ONU, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu mai bine de 16 luni, s-au înregistrat peste 19.000 de victime, inclusiv 6.000 de decese, în rândul populației civile din zonele controlate de guvernul de la Kiev.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat într-un interviu pentru postul France 24 că nivelul apei din iazul de răcire al centralei nucleare Zaporojie este suficient doar pentru a rezolva situația apărută după explozia hidrocentralei Kahovka, relatează publicația Pravda.

Pe termen lung, cantitatea de apă disponibilă nu este suficientă, a subliniat Grossi.

„Conducerea centralei a luat primele măsuri pentru a conserva cantitatea de apă necesară, dar aceasta nu va fi suficientă pe termen lung”, a avertizat șeful AIEA.

Rafael Grossi a vorbit despre „o serie nefericită de evenimente care înrăutățesc poziția stației”, referindu-se la distrugerea barajului de la Nova Kahovka, care a perturbat funcționarea uniformă a sistemului de răcire din cauza unei scăderi a nivelului apei din Nipru, care curge lângă stație și din care se ia apă pentru răcirea reactoarelor.

Oficialul a mai spus că principala sa preocupare este legată de protecția fizică a centralei nucleare de la Zaporojie, a cărei situație rămâne dificilă.

„Este clar că situația de acolo nu s-a îmbunătățit odată cu (…) creșterea activității militare pe linia frontului. Pericolul pentru centrală este în creștere”, a declarat el, adăugând că „centrala este incredibil de fragilă și expusă la deteriorări în cazul unui schimb de focuri”.

„Echipele noastre sunt încă acolo. Urmărim cum evoluează situația”, a mai spus Grossi.

Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat că forțele armate ale Kievului, aflate în plină contraofensivă, „avansează în toate direcțiile”, relatează CNN care citează Reuters.

„Dacă vorbim despre întreaga linie de front, atât în est, cât și în sud, am preluat inițiativa strategică și avansăm în toate direcțiile”, a spus Hanna Maliar, la televiziunea ucraineană.

De la începutul contraofensivei sale, Ucraina afirmă că a eliberat mai multe sate. În același timp, Rusia deține în continuare controlul asupra unor întinderi de teritoriu din est, sud și sud-est.

Numărul celor care lucrează la centrala nucleară Zaporojie este redus treptat de forțele ruse, care ocupă uzina de la începutul invaziei, a anunțat vineri Direcția Principală de Informații din cadrul Ministrului ucrainean al Apărării (GUR), relatează The Guardian, Reuters și Ukrainska Pravda.

„Conform ultimelor date, contingentul de ocupație părăsește treptat teritoriul centralei nucleare Zaporojie”, a transmis GUR pe Telegram, adăugând că printre primii care au plecat de la centrala nucleară se numără trei angajați ai companiei nucleare de stat rusești Rosatom, care au fost „responsabili de activitățile rușilor”.

„De asemenea, angajații ucraineni care au semnat un contract cu Rosatom au primit recomandări de evacuare. Conform instrucțiunilor primite, ei trebuie să plece înainte de 5 iulie”, se mai preciează în mesajul citat.

Acestora li s-a spus să se îndrepte de preferință spre peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, într-o mișcare nerecunoscută de comunitatea internațională.

GUR a menționează și că numărul patrulelor militare a scăzut treptat pe teritoriul uzinei și în orașul Enerhodar din apropiere și că personalului rămas la centrală i s-a spus să dea vina pe Ucraina „în caz de orice situație de urgență”.

Contactate de Reuters, autoritățile ruse au refuzat să comenteze aceste afirmații.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, de bombardarea centralei și a zonelor din apropierea acesteia.

De asemenea, Kievul a acuzat recent Moscova că plănuiește un „atac terorist” la centrala nucleară, care implică eliberarea de radiații, acuzație pe care Rusia a respins-o.

Atacurile lansate de forțele ruse asupra regiunilor ucrainene Herson și Zaporojie au ucis șase civili și au rănit alți șapte în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților regionale, citate de The Kyiv Independent.

În ultima zi au fost raportate atacuri în alte șapte regiuni fără a fi înregistrate victime. Este vorba despre Sumî, Cernihiv, Harkov, Mikolaiv, Dnipropetrovsk, Luhansk și Donețk.

Ministerul Apărării de la Kiev a precizat că 102 așezări ucrainene și 49 de facilități de infrastructură au fost lovite în ultimele 24 de ore.

Potrivit autorităților locale, în regiunea Zaporojie au fost atacate 16 așezări, trei civili fiind uciși. O femeie în vârstă de 52 de ani a fost rănită și spitalizată în Orikhiv. Atacurile au avariat infrastructura civilă și au distrus 31 de locuințe.

Pe 29 iunie, regiunea Herson a atacată de 72 de ori. Au fost lovite zone rezidențiale, un punct de ajutor umanitar și facilități medicale și educaționale, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin. Trei persoane au fost ucise, iar alte patru, rănite.

De asemenea, în dimineața zilei de 30 iunie, trupele rusești au bombardat Herson, rănind grav o femeie în vârstă de 72 de ani, potrivit guvernatorului regional. În satul Mykhailivka un bărbat a fost rănit.

Mai multe explozii au avut loc vineri în orașul portuar Berdiansk din regiunea ucraineană Zaporojie, ocupat de forțele ruse, au anunțat oficialii ucraineni și cei susținuți de Moscova, relatează CNN.

„Au avut loc 11 explozii în Berdiansk. Există incendii și detonări în zona aeroportului”, a precizat pe Telegram, administrația orașului ucrainean.

Vladimir Rogov, oficial instalat de Rusia în Zaporojie, a afirmat că exploziile au fost cauzate de apărarea aeriană rusă care a doborât rachete lansate de Ucraina.

„Exploziile auzite au fost ale apărării antiaeriene care a respins cu succes atacul de la periferia orașului”, a precizat Rogov.

Administrația Biden ia în considerare aprobarea transferului focoaselor de muniție cu dispersie către Ucraina, au declarat pentru CNN mai multe persoane familiarizate cu acest subiect.

„Acestea ar avea, fără îndoială, un impact semnificativ pe câmpul de luptă”, a declarat un oficial american pentru CNN.

O decizie finală din partea Casei Albe este așteptată în curând, spun oficialii citați, adăugând că, dacă vor fi aprobate, armele ar putea fi incluse într-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina chiar luna viitoare.

Până acum SUA au fost reticente în a furniza Ucrainei astfel de muniții, cerute insistent de Kiev, din cauza riscului pe care l-ar putea reprezenta pentru civili și pentru că unii aliați-cheie ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, sunt semnatari ai unei interdicții privind munițiile cu dispersie.

Acest tip de arme împrăștie pe suprafețe mari „bombe”, care nu reușesc să explodeze la impact și care pot reprezenta un risc pe termen lung pentru oricine le întâlnește, similar minelor terestre.

Informația apare în contextul în care Ucraina se află în plină contraofensivă, încercând să recupereze teritoriile cucerite de Rusia.

Împrumutul, aprobat pe 29 iunie, garantat de guvernul japonez, are ca scop reducerea impactului invaziei ruse, vizând trei domenii – ajutorarea gospodăriilor, reforme pentru transparența resurselor publice și sprijin pentru piețe, relatează The Kyiv Independent.

Împrumutul este în valoare de 1,5 miliarde de dolari.

„Ucraina, la rândul ei, a dat dovadă de o rezistență imensă în fața invaziei Rusiei. Felicităm guvernul pentru că și-a asumat reforme dificile în timpul unui război, cu gândul la viitorul său și la dezvoltarea pe termen lung a țării”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte regional al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

Unele dintre reformele pe care acest împrumut le va sprijini includ măsuri pentru a împiedica excluderea persoanelor strămutate în interiorul țării din programele de locuințe publice, modificări ale sistemului fiscal pentru a limita evaziunea fiscală și eforturi pentru a stabiliza sectorul financiar.

„Banca Mondială își va continua sprijinul neclintit pentru a ajuta Ucraina să se redreseze și să reconstruiască o economie și mai puternică”, a mai spus Bassani.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentu Reuters, că nu exclude varianta ca Ucraina să cedeze Rusiei o parte din teritoriu pentru a pune capăt războiului.

Potrivit lui Trump, totul ar fi „supus negocierii”, dacă el ar fi președinte.

„Cred că ar fi îndreptățiți să păstreze o mare parte din ceea ce au câștigat și cred că și Rusia, la fel, ar fi de acord cu asta. Ai nevoie de mediatorul sau negociatorul potrivit, iar noi nu îl avem în acest moment”, crede Trump.

Fostul lider de la Casa Albă propune ca SUA să intermedieze un acord de pace între Rusia și Ucraina.

„Cred că cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă SUA în acest moment este să facă pace – să aducă Rusia și Ucraina împreună și să facă pace. Puteți să o faceți. Acesta este momentul să o faceți, să aduceți cele două părți împreună pentru a forța pacea”, a mai spus Donald Trump.

El a afirmat și că președintele rus Vladimir Putin este „slăbit oarecum” de rebeliunea de săptămâna trecută a lui Evgheni Prigojin.

Mai multe detalii: Donald Trump spune că rebeliunea lui Evgheni Prigojin l-a „slăbit oarecum” pe Vladimir Putin

Generalul rus Serghei Surovikin și cel puțin 30 de alți oficiali de rang înalt din armata și serviciile secrete ruse sunt membri VIP ai grupării Wagner, potrivit unor documente obținute de centrul de investigații Dossier Centre din Rusia, relatează CNN.

Surovikin avea un număr personal de înregistrare ca membru Wagner, arată documentele.

Generalul rus nu a mai fost văzut în public de sâmbăta trecută când, în timpul rebeliunii lansate de Evgheni Prigojin, a transmis un mesaj video în care a făcut apel la șeful grupării Wagner să oprească insurecția.

Ulterior au apărut informații neconfirmate potrivit cărora Surovikin a fost reținut și interogat.

Datele din documentele secrete apar în contextul în care o relatare a New York Times, bazată pe un briefing al serviciilor de informații americane, menționa recent că Surovikin știa din timp de rebeliunea lui Prigojin.

Mai multe detalii: Generalul Serghei Surovikin este membru VIP al Wagner, potrivit unor documente secrete, alături de alte figuri de la vârful armatei ruse

Forțele Aeriene ale Ucrainei anunță că în noaptea de 30 iunie au distrus 10 din cele 13 drone Shahed lansate de forțele ruse, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Autoritățile de la Kiev precizează că atacurile de noaptea trecută au fost lansate dinspre sud-est. 13 drone au fost lansate de pe coasta estică a Mării Azov. De asemenea, forțele ruse au lovit cu 4 rachete antiaeriene ghidate din sistemul de apărare aeriană S-300.

Forțele aeriene ucrainene au precizat că rușii încercau să atace instalațiile militare și de infrastructură din regiunea Zaporojie.

Forțele rusești au bombardat trei comunități din regiunea nord-estică Sumî pe 29 iunie, a anunțat Administrația militară pe Telegram, citată de The Kyiv Independent. În urma atacurilor, fost înregistrate cel puțin 74 de explozii.

Comunitățile Bilopillia, Myropillia și Krasnopillia au fost ținta loviturilor, potrivit administrației.

Atacuri cu mortiere, focuri de artilerie și mine au fost folosite împotriva celor trei comunități. Peste 22 de mine ar fi fost aruncate asupra comunității Bilopillia. În Myropillia, două case, o mașină și un garaj au fost avariate.

Nu au fost înregistrate victime în aceste comunități.

Grupul condus de Evgheni Prigojin continuă să recruteze luptători din întreaga Rusie, la câteva zile după ce a organizat o revoltă împotriva conducerii apărării de la Moscova, relatează BBC, citat de Ukrainska Pravda.

Jurnaliștii britanici spun că au sunat de pe un număr de telefon rusesc la mai multe de centre de recrutare, declarând că se interesează în numele unui frate în legătură cu posibilitatea de a se alătura războiului din Ucraina ca parte a Wagner.

În regiunea Murmansk din nordul Rusiei, o femeie de la clubul sportiv Viking a confirmat că acesta recruta în continuare luptători pentru Ucraina.

Potrivit BBC lista de contacte a grupului Wagner cuprinde în principal cluburi de luptă, inclusiv școli de arte marțiale și cluburi de box.

Mai multe persoane care au răspuns apelului telefonic au subliniat că noii recruți semnează contracte cu Wagner, și nu cu Ministerul rus al Apărării.

„Ministerul Apărării nu are absolut nimic de-a face cu asta. Nimic nu s-a oprit, continuăm să recrutăm oameni”, a precizat clubul sportiv Sparta din Volgograd, în sudul Rusiei.

„Noi lucrăm. Dacă s-ar fi schimbat ceva, ne-ar fi spus. Dar nimic de genul ăsta”, a declarat și o femeie recrutor din Krasnodar, zonă din sud-vestul Rusiei.

În noaptea de 30 iunie, forțele ruse au atacat regiunile sudice Zaporojie, Herson și Mikolaiv, cu drone și rachete, anunță Forțele Aeriene ale Kievului, citate de Ukrainska Pravda.

La ora locală 1.16 (aceeași oră în România – n.r.), Forțele Armate au îndemnat locuitorii din Zaporojie să rămână în adăposturi din cauza atacului cu dorne Shahed de fabricație iraniană. Asupra aceleiași regiuni a fost raportat și un atac cu rachete balistice.

Anterior, piloții au avertizat că în regiunea Dnipropetrovsk există o amenințare de utilizare a unor drone.

Ulterior, forțele aeriene au raportat că rușii atacă regiunile Herson și Mikolaiv cu drone. Șeful administrației regionale de stat din Mikolaiv, Vitali Kim, a precizat că apărarea aeriană a doborât o țintă rusească deasupra regiunii, iar fragmente au căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale provocând un incendiu care a fost stins fără să fie înregistrate victime.

Generalul rus Serghei Surovikin a fost interogat de procurorii militari în legătură cu legăturile sale cu fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a relatat Bloomberg, joi, 29 iunie, citând o sursă anonimă familiarizată cu acest subiect, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit publicației, Surovikin a fost interogat timp de mai multe zile și este ținut într-un loc, dar nu în închisoare.

Mai puțin de o oră mai târziu, grupul de investigație independent rus IStories a scris, de asemenea, că Surovikin a fost interogat de autorități, dar a susținut că a fost eliberat ulterior.

Sursele lui IStories din cadrul serviciilor de securitate și al armatei nu au confirmat arestarea lui Surovikin și au declarat că acesta nu a fost reținut în închisoarea Lefortovo, în ciuda afirmațiilor anterioare de pe rețelele de socializare.

Bloggerul militar rus Vladimir Romanov a răspândit pentru prima dată zvonurile privind arestarea lui Surovikin pe 25 iunie, susținând că acesta se afla în arest preventiv în închisoarea Lefortovo din Moscova.

The Moscow Times și Financial Times au relatat anterior că fostul general de rang înalt din Ucraina a fost reținut de autoritățile ruse pentru presupusul său sprijin pentru rebeliunea Grupului Wagner.

Pe 28 iunie, The New York Times a scris că Surovikin știa dinainte de rebeliunea lui Prigojin. Ulterior, CNN a relatat că este posibil ca și alte personalități din cadrul cadrelor militare și de informații rusești să fi fost la curent cu viitoarea revoltă și să fi ales să nu intervină.

Conflictul dintre Serviciul Federal de Securitate (FSB) și Ministerul rus al Apărării intră într-o fază activă după rebeliunea Grupului Wagner, a declarat reprezentantul Direcției Principale de Informații (HUR), Andrii Cherniak, pentru RBC Ucraina, joi, potrivit The Kyiv Independent.

„Potrivit estimărilor noastre, există deja un război deschis între așa-numitele «turnuri» ale Kremlinului, care va duce la lichidarea fizică a liderilor facțiunilor concurente”, a declarat Cherniak.

Potrivit reprezentantului HUR, rebeliunea de scurtă durată a lui Evgheni Prigojin a dezvăluit slăbiciunea dictatorului rus Vladimir Putin, determinând elitele rusești să lupte între ele pentru putere.

Așa-numitele „scurgeri de informații de la Pentagon” din aprilie au sugerat lupte interne între FSB și Ministerul Apărării cu privire la gestionarea războiului împotriva Ucrainei.

Prigojin a lansat o rebeliune armată împotriva guvernului rus la 23 iunie. Mercenarii săi au ocupat orașul Rostov și au mărșăluit până la o distanță de 200 de kilometri de Moscova, pentru ca mai puțin de 24 de ore mai târziu, pe 24 iunie, să pună capăt brusc insurecției.

În urma unei înțelegeri nedivulgate între șeful Wagner și Kremlin, lui Prigojin și contractorilor săi li s-a permis, se pare, să plece în Belarus. Șeful HUR, Kyrylo Budanov, a declarat că luptătorii Wagner nu vor mai lua parte la ostilitățile din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a declarat că forțele din est au făcut progrese împotriva pozițiilor rusești din jurul Bahmut, în timp ce un blogger militar rus a recunoscut că se dau lupte grele în zonă, potrivit CNN.

Serghei Cherevatyi a declarat joi pentru CNN că unitățile ucrainene au avansat cu mai mult de un kilometru spre satul Klishchiivka și cu aproximativ 1,5 kilometri (mai puțin de o milă) spre satul Kurdiumivka, pe flancul sudic al Bahmut. „Înaintăm în fiecare zi”, a declarat Cherevatyi.

De asemenea, el a afirmat că rușii deplasează unități suplimentare spre Bahmut, inclusiv o unitate aeropurtată dintr-un sector aflat mai la nord. „Acest lucru dovedește că sunt dispuși să țină Bahmut cu orice preț. Inamicul desfășoară, de asemenea, sisteme suplimentare de rachete antitanc”.

Un comandant din zonă, Denis Iaroslavski, a afirmat că trupele ucrainene „au luat practic Klishchiivka sub control total, este un punct strategic de unde vor porni acțiunile ofensive spre sudul Bahmut”.

El a precizat că au existat, de asemenea, câștiguri în nordul orașului. „Începând de astăzi, putem spune că inamicul se retrage de pe străzile din nordul orașului Bahmut.”

Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina dorește să primească o invitație pentru a începe procesul de aderare la NATO la summitul alianței militare de luna viitoare și că Zelenskii nu va participa dacă liderii nu dau dovadă de „curaj”.

Consilierul diplomatic șef Igor Zhovkva a declarat că Kievul dorește ca la summitul NATO, care va avea loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie, să ofere un răspuns la cererea de aderare la NATO pe care Ucraina a depus-o la 30 septembrie anul trecut.

„Această cerere se află acum pe mesele liderilor aliaților din NATO. Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a răspunde la această cerere. Și prin răspuns, ne referim la invitația de aderare, care este doar prima etapă”, a spus el.

Kievul a declarat că înțelege că Ucraina nu poate adera la NATO până când războiul cu Rusia nu se va încheia. „Ceea ce ce cerem este să începem procedura”, a spus el.

UE va ajuta Ucraina la reconstrucția orașelor sale în timpul și după război, a relatat Ukrinform citând-o pe comisarul european Elisa Ferreira pe 29 iunie, potrivit The Kyiv Independent.

„Am un mesaj pentru voi, pentru toate orașele ucrainene care au suferit în ultimul an: UE va sprijini reconstrucția orașelor ucrainene și vom continua să îi sprijinim pe ucraineni până când veți câștiga acest război”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, potrivit agenției de presă.

„Ne vom folosi toată experiența noastră în transformarea orașelor, în conformitate cu politica de coeziune a UE”.

Comisarul a adăugat că, în timp ce UE va coordona sprijinul partenerilor europeni, nevoile și prioritățile ucrainene vor ghida calea reconstrucției, scrie Ukrinform.

Ferreira a precizat că Ucraina participă deja la cinci programe transfrontaliere care se ridică la peste 66 de milioane de euro (72 de milioane de dolari).

Comisia Europeană a debursat 72 de milioane de dolari pentru reconstrucția școlilor afectate de războiul din Rusia la 23 decembrie 2022.

Pe 20 aprilie 2023, prim-ministrul Denys Șmîhal a informat că până la 60 de țări s-au angajat să ajute la reconstrucția orașelor, localităților și satelor ucrainene. Peste 300 de localități au semnat deja aproximativ 1.500 de acorduri individuale cu diverse părți privind reconstrucția, a declarat Șmîhal.

Pagubele totale din Ucraina cauzate de războiul din Rusia au ajuns la aproape 143,8 miliarde de dolari, potrivit Școlii de Economie din Kiev.

Activista ecologistă suedeză Greta Thunberg a sosit, joi, 29 iunie, în Ucraina, la Kiev, pentru a discuta cu președintele Volodomir Zelenski despre consecințele ecologice ale distrugerii barajului de la Kahovka, a transmis Biroul președintelui ucrainean, citat de kyivindependent.com.

Zelenski a găzduit o reuniune a Grupului de lucru internațional privind consecințele ecologice ale războiului, din care au făcut parte fostul Thunberg, ministru suedez de externe Margot Wallström, vicepreședintele Parlamentului European Heidi Gautala și fostul președinte irlandez Mary Robinson.

„Este important să se propună un set de măsuri concrete pentru a-i ajuta pe ucrainenii din localitățile ocupate temporar. Aceștia sunt oamenii noștri, care ar trebui să primească sprijinul necesar într-un moment atât de dificil”, a declarat Zelenski, cu referire la distrugerea barajului Kahovka, care a provocat inundații pe scară largă în regiunea Herson.

El a subliniat că Rusia ar trebui să poarte întreaga responsabilitate pentru crima de ecocid din Ucraina.

Thunberg a mulțumit pentru invitație și a declarat că va implica reprezentanți ai organizațiilor de mediu în sarcinile Grupului de lucru din Ucraina, pentru a atrage atenția asupra consecințelor războiului.