Război în Ucraina, ziua 495 | Mișcări masive ale armatei ruse în Ucraina: 180.000 de soldați, desfășurați pe două fronturi

Situația de pe câmpul de luptă a „escaladat din nou” în zona frontului de la Bahmut, cele două tabere încercând să preia inițiativa, a anunțat luni viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene avansează pe flancul sudic al orașului, în apropiere de satul Klishchiivka, a precizat Maliar.

„Cu toate acestea, situația se schimbă foarte rapid. Controlul asupra acelorași poziții poate fi pierdut și recâștigat de două ori pe zi”, a adăugat oficialul guvernamental.

Potrivit lui Maliar, forțele ruse reacționează rapid la acțiunile Ucrainei, instituind „trei linii de apărare în direcții amenințătoare”.

Trupele ucrainene au început operațiunile ofensive în direcția Bahmut în jurul datei de 24 iunie, avansând treptat pe flancurile de sud și de nord.

După cum a precizat Maliar anterior în cursul zilei de luni, Bahmutul are un sistem dezvoltat de fortificații inginerești și fortărețe, dar în prezent este ocupat de armata rusă, ceea ce complică eliberarea orașului.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), operațiunile ofensive ale Ucrainei în apropiere de Bahmut ar putea presa Rusia să ia dificila decizie de a-și redistribui forțele din alte teritorii ucrainene.

Contraofensiva ucraineană avansează într-un ritm mai lent decât se aștepta, dar forțele Kievului au încă inițiativa, a declarat un expert militar pentru Sky News.

Philip Ingram, un fost ofițer de informații și securitate al armatei britanice, consideră că trupele ucrainene ar fi putut avansa până la un kilometru spre Bahmut, în estul țării.

În luna mai, șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, anunța că mercenarii săi au cucerit în cele din urmă orașul din Donețk, după nouă luni de lupte crâncene.

Un kilometru poate că nu pare foarte mult, dar Ingram a atras atenția că organizația paramilitară Wagner a avut nevoie de multe luni pentru a câștiga șapte kilometri.

Expertul militar a adăugat că linia frontului se întinde în prezent pe aproximativ 600 de kilometri.

„Este încă devreme, ucrainenii au preluat inițiativa, lucrurile încă funcționează, dar (avansul) este mai lent decât se aștepta”, a spus el.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Ingram a punctat că rușii au avut la dispoziție nouă luni pentru a construi straturi de apărare complexe și interconectate, cu mine și șanțuri antitanc.

Atacul cu drone al rușilor care a ucis luni cel puțin două persoane și a rănit alte 19 în orașul Sumî din nordul Ucrainei l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să ceară o îmbunătățire majoră a apărării antiaeriene a țării sale, relatează Al Jazeera și Sky News.

Administrația regională din Sumî a precizat, pe aplicația de mesagerie Telegram, că o clădire oficială și două clădiri rezidențiale au fost, de asemenea, avariate în urma atacului, efectuat cu patru drone.

„Din păcate, țara noastră nu dispune încă de un număr suficient de sisteme de apărare antiaeriană de înaltă calitate pentru a ne proteja întregul teritoriu și pentru a doborî toate țintele inamice”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat națiunii luni seară.

„Vom face tot ce este posibil și imposibil pentru a face ca apărarea noastră antiaeriană să fie cea mai puternică”, a spus el, adăugând că Ucraina trebuie să își protejeze propriul teritoriu și „să devină în viitor baza unui scut aerian european”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Acesta este un lucru care este „absolut necesar și absolut posibil”, a adăugat liderul ucrainean, în mesajul său video.

O alertă de raid aerian a fost emisă în mai multe regiuni din sudul Ucrainei luni seară, existând amenințarea unui atac cu drone din partea rușilor, au anunțat forțele aeriene ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

Avertizările de raid aerian au fost emise în regiunile Mikolaiv, Herson și Zaporojie.

Forțele Aeriene ale armatei ucrainene avertizează că există o amenințări de utilizare a dronelor de către ruși în special asupra regiunii Zaporojie.

Începând cu ora locală 22:00, avertizarea de raid aerian s-a extins în regiunea Donețk, în timp ce în regiunea Mikolaiv alerta a fost oprită.

Alexei Moskalev, rusul condamnat la doi ani de închisoare,după ce fiica lui a făcut un desen împotriva războiului la școală, a declarat, luni, 3 iulie, la apel, în fața tribunalui din Tula, că preferă să se confrunte cu pedeapsa capitală decât să fie separat de Mașa, relatează Reuters.

Bărbatul a fost condamnat, în martie, la doi ani într-o colonie penală pentru discreditarea armatei ruse. El a fugit de arestul la domiciliu, din orașul Efremov, regiunea Tula, la sud de Moscova, în Belarus, dar a fost rearestat rapid și returnat în Rusia.

Mai multe detalii: Instanța a respins apelul rusului care a primit doi ani de închisoare pentru desenul anti-război al fiice sale: „Decât să fiu despărțit de Mașa, mai bine mă condamnați la moarte”

Uniunea Europeană ia în considerare o propunere care prevede ca Banca Agricolă Rusă să înființeze o filială pentru a se reconecta la rețeaua financiară globală, relatează Financial Times (FT).

În condițiile în care banca este supusă sancțiunilor europene, demersul are ca scop protejarea acordului de la Marea Neagră privind cerealele, care permite Ucrainei să exporte alimente pe piețele globale, potrivit publicației financiare.

ONU a refuzat să comenteze articolul apărut în FT. Purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq, le-a spus reporterilor că oficialii Națiunilor Unite au luat legătura cu „o serie de națiuni, inclusiv cu națiuni europene, pentru a găsi modalități creative prin care exporturile de alimente și îngrășăminte din Federația Rusă ar putea fi accelerate”.

Câteva câştiguri neînsemnate ruseşti în Donbas, progrese modeste ale ucrainenilor în sud, un front aproape static: la peste o lună de la începutul contraofensivei Kievului, niciuna dintre părţi nu pare în măsură să înregistreze progrese decisive, scrie luni agenția AFP, într-o analiză preluată de Agerpres.

Armata ucraineană a recucerit de la forţele ruse 37 kilometri pătraţi în sudul şi estul ţării în decursul ultimei săptămâni, a anunţat luni viceministrul apărării ucrainean, Ganna Maliar. Acest câştig este departe de succesele surprinzătoare obţinute de armata ucraineană în toamnă, când Kievul a recucerit peste 9.000 km în nouă zile la est de Harkov, la începutul lunii septembrie, şi alţi 5.000 km la începutul lui noiembrie, în regiunea Herson (sud).

„Săptămâna trecută a fost dificil pe front, dar realizăm progrese. Înaintăm pas cu pas”, a rezumat într-un mesaj pe Telegram preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce Moscova şi-a consolidat timp de luni de zile liniile de apărare, eşalonate uneori pe o distanţă de peste 30 km în adâncime.

„Există un număr considerabil de efective ruse în Ucraina. Există enorme obstacole defensive”, a comentat luni amiralul Rob Bauer, şeful Comitetului militar al NATO. „O contraofensivă este dificilă”, a adăugat el, dându-le dreptate comandanţilor ucraineni, care au ales să fie ‘prudenţi’ şi să încerce mai întâi să testeze punctele slabe în apărarea rusă.

Pentru a complica sarcina Kievului, forţele Kremlinului au lansat recent atacuri în mai multe sectoare din Donbas (est), zonă oficial anexată de Moscova în 2022 şi a cărei cucerire integrală rămâne principalul obiectiv afişat al războiului. Potrivit Kievului, ofensive ruseşti sunt în curs de desfăşurare în sectoarele Avdiivka, Mariinka şi Lîman, din regiunea Doneţk, şi în zona Svatove, din regiunea Lugansk.

Cu toate acestea, ar fi imprudent să tragem concluzii pripite, declară pentru AFP istoricul militar francez Michel Goya, potrivit căruia linia frontului rămâne în mare parte fixă, niciuna dintre părţi neavând mijloacele de a o zdrobi pe cealaltă.

Rusia a desfășurat peste 180.000 de soldați pe fronturile de la Lîman-Kupiansk și Bahmut, a anunțat luni Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Grupului de forțe estic din cadrul armatei ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

„Un grup de forțe destul de puternic a fost desfășurat (pe frontul Lîman-Kupiansk): peste 120 de unități inamice. Printre acestea se numără unități de asalt aerian și unități mecanizate, unități ale rezervei de luptă din armata rusă, forțe teritoriale și noile companii de asalt Storm Z care au recrutat persoane cu antecedente penale. (…) Peste 180.000 de soldați ruși au fost desfășurați în întreaga zonă de responsabilitate a Grupului de forțe Est (din cadrul armatei ucrainene, n.r.)… Frontul Lîman-Kupiansk este mai lung, motiv pentru care inamicul își concentrează forțele acolo. Între timp, pe frontul Bahmut se află aproximativ 50.000 de soldați (ruși)”, declarat Serhii Cherevatyi, într-o intervenție la televiziunea ucraineană.

Între timp, viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a scris luni, într-un mesaj publicat pe Telegram, că o „luptă pentru preluarea inițiativei” era în desfășurare pe frontul Bahmut.

Trupele ruse au lovit luni satul Kindiika de la periferia estică a orașului Herson, rănind un cuplu căsătorit, a anunțat guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

Bărbatul, în vârstă de 59 de ani, și femeia, de 55 de ani, se aflau în apropierea bisericii locale când unul dintre proiectilele rusești a lovit zona, a scris Prokudin, pe Telegram.

Ambele victime au fost spitalizate și primesc asistență medicală, a adăugat guvernatorul regional.

Anterior în cursul zilei de luni, forțele ruse au bombardat un sat de lângă Stanislav, tot în regiunea Herson, rănind trei civili.

Potrivit lui Prokudin, Rusia a atacat duminică regiunea sudică a Ucrainei de 85 de ori, vizând zone rezidențiale, o clădire agricolă și o farmacie. Șase persoane, inclusiv un copil, ar fi fost rănite în aceste atacuri.

Tribunalul militar din oraşul siberian Tomsk l-a condamnat luni la şapte ani de închisoare pe un soldat rus care a dezertat de două ori din unitatea sa militară, informează agenţiile de presă Reuters şi EFE.

Conform instanţei, soldatul fusese înrolat în cadrul mobilizării parţiale a circa 300.000 de rezervişti decretate în septembrie anul trecut de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a susţine efectivele angajate în războiul din Ucraina.

Soldatul, identificat de instanţă doar cu iniţiala K, şi al cărui nume ar fi Ivan Klester, potrivit Siberia.Realities (un proiect local al postului Radio Europa Liberă finanţat de SUA), şi-a părăsit prima dată unitatea la jumătatea lunii decembrie. El a fost prins pe 3 martie, iar mai târziu în acea lună a dezertat din nou, fiind apoi găsit de autorităţi în aprilie, scrie Agerpres.

Un alt soldat rus, care a dezertat de trei ori, a fost condamnat luna trecută la nouă ani de închisoare. El a pledat vinovat la proces, afirmând că avea nevoie să-şi îngrijească soţia bolnavă.

Preşedintele Putin a promulgat în septembrie o lege care înăspreşte pedepsele pentru infracţiuni precum dezertarea, insubordonarea sau producerea voluntară de pagube echipamentelor militare, dacă acestea sunt comise în situaţii de luptă sau în timpul mobilizării militare. Nu se ştie câţi soldaţi au fost de atunci condamnaţi în baza noii legi.

Centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie (ZNPP) a fost reconectată la linia electrică de rezervă pentru prima dată în ultimele patru luni, a anunțat luni șeful organismului de supraveghere nucleară din cadrul Națiunilor Unite, potrivit CNN.

Centrala, care este cea mai mare din Europa, a fost „reconectată la singura linie electrică de rezervă disponibilă, la patru luni după ce (conexiunea) a fost pierdută, dar situația energetică a sitului rămâne extrem de fragilă în timpul conflictului militar în desfășurare și nu este sustenabilă”, a declarat Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un comunicat de presă.

Ukraines #Zaporizhzhya nuclear power plant has been reconnected to its only available back-up power line 4 months after it was lost but the sites power situation remains extremely fragile during the ongoing military conflict DG @rafaelmgrossi said today. https://t.co/fILRvDyFFS pic.twitter.com/dPL4J5dWow

— IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) July 3, 2023

„Conexiunea centralei ZNPP la singura linie electrică de 330 kilovolți (kV) rămasă – din șase astfel de linii de rezervă înainte de conflict – a fost întreruptă pe 1 martie din cauza daunelor înregistrate pe cealaltă parte a râului Nipru și a fost restabilită în seara zilei de 1 iulie. Lucrările de reconectare a liniei electrice au fost îngreunate de situația dificilă de securitate din regiunea sudică”, se mai arată în comunicat.

Energoatom, compania care administrează centralele nucleare din Ucraina, a adăugat că, înainte ca alimentarea de rezervă să fie restabilită, „centrala nucleară Zaporojie depindea doar de o singură linie de conectare la rețeaua națională de energie electrică și a suferit șapte pene de curent complete”.

AIEA și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la siguranța centralei nucleare de la Zaporojie, descriind anterior situația ca fiind „din ce în ce mai imprevizibilă”. Aceasta a fost deconectată frecvent de la rețeaua electrică ucraineană din cauza bombardamentelor intense ale Rusiei, ceea ce a generat în mod repetat temeri în întreaga Europă cu privire la un accident nuclear.

În prezent, centrala este deținută de forțele ruse, dar este operată în mare parte de personal ucrainean. Centrala este, de asemenea, importantă pentru că Ucraina se bazează în mare măsură pe energia nucleară. Ucraina ar pierde 20% din capacitatea sa internă de producere a energiei electrice dacă Rusia ar păstra-o.

Agenția Națională de Prevenire a Corupției din Ucraina (NACP) a adăugat corporația britanică Unilever pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului” pentru că nu a ieșit de pe piața rusă, scrie The Kyiv Independent.

În ciuda promisiunilor de a suspenda importurile și exporturile produselor sale către și din Rusia, la începutul invadării Ucrainei, Unilever continuă să opereze pe piața rusă.

Potrivit NACP, corporația a plătit aproximativ 50 de milioane de dolari în taxe către bugetul de stat al Rusiei în 2022. Profitul Unilever Rusia a crescut de la 61 de milioane de dolari, în 2021, la peste 117 milioane de dolari anul trecut.

Peste 3.000 de persoane lucrează pentru Unilever în Rusia, a precizat agenția anticorupție. În 2022, afacerile din Rusia au reprezentat 1,4% din cifra de afaceri a corporației și 2% din profitul său net, care a crescut cu 24,9% față de 2021, ajungând la 8 miliarde de euro.

„Am inclus această companie pe lista sponsorilor internaționali ai războiului, deoarece contribuțiile lor de sute de milioane de euro la bugetul rusesc sub formă de impozite ajută la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și, în acest fel, poate chiar finanța indirect unele grupuri de mercenari ruși”, a declarat șeful NACP, Oleksandr Novikov.

„Unilever trebuie să părăsească Rusia acum, altfel istoria își va aminti de complicitatea ei în acest război”, a adăugat Novikov.

Unilever este unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de produse alimentare, produse de îngrijire personală și de îngrijire a locuinței. Deține peste 400 de mărci și vinde produse în peste 190 de țări, inclusiv în Ucraina.

Un copil de cinci ani se numără printre cei 19 răniți în atacul cu drone asupra orașului Sumî, a anunțat luni administrația militară din regiune, pe Telegram, potrivit The Guardian.

Patru dintre răniți se află în spital, dintre care doi sunt la terapie intensivă.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut luni o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre „situația politică, militară și umanitară din Ucraina”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german, citat de CNN și Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat, într-un comunicat de presă, că Scholz și Zelenski au cerut prelungirea acordului ONU privind cerealele din Ucraina, care urmează să expire pe data de 17 iulie.

Kremlinul afirmase anterior că Moscova este pesimistă cu privire la perspectivele de reînnoire a acordului, deoarece nu s-au înregistrat progrese în implementarea înțelegerilor care se referă la exporturile rusești de îngrășăminte.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat luni că potenţialul ofensiv al Ucrainei se diminuează şi că armata ucraineană nu a reuşit să-şi atingă obiectivele pe niciunul din fronturi în cadrul contraofensivei sale, ceea ce demonstrează că rebeliunea armată eşuată a grupului Wagner nu a afectat acţiunile de luptă ale forţelor ruse, scrie Agerpres preluând agențiile EFE şi AFP.

„Aceste planuri au eşuat în principal pentru că membrii forţelor armate ruse au dat dovadă de loialitate faţă de jurământul şi datoria lor”, a spus Şoigu, una din principalele ţinte ale rebeliunii conduse de Evgheni Prigojin, într-o teleconferinţă cu înalţi responsabili ai ministerului său.

Mai multe informații: Serghei Șoigu a făcut primele declarații publice după revolta lui Prigojin, dând asigurări că operaţiunile militare din Ucraina nu au fost afectate

Bombardamentele rusești asupra unui sat de lângă Stanislav, în regiunea Herson din sudul Ucrainei, au rănit trei persoane, a anunțat luni procuratura regională, potrivit Al Jazeera.

„Pe 3 iulie, în jurul orei 13:30 (10:30 GMT), armata rusă a tras focuri de artilerie asupra unui sat din comunitatea Stanislav din regiunea Herson. Trei locuitori din zonă au fost răniți, doi dintre ei au fost spitalizați”, a precizat biroul procurorului regional, într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Liderul grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin, care a dispărut din spaţiul public din data de 24 iunie, când a condus o rebeliune armată oprită în apropierea Moscovei, a publicat luni un mesaj audio în care mulţumeşte proporului rus pentru sprijin şi în care vorbește despre „noi victorii pe front”, dar fără să precizeze locul în care se află, informează agenția spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

„Astăzi avem nevoie de sprijinul dumneavoastră mai mult ca oricând. Şi vă mulţumesc pentru asta”, a afirmat Prigojin, în mesajul său audio, difuzat de canalul de Telegram „Grey Zone”, apropiat de Grupul Wagner.

Mai multe informații: Evgheni Prigojin transmite al doilea său mesaj după rebeliunea Wagner și promite „noi victorii pe front”

Cel mai important oficial al UE a promis că nu va lăsa „nicio pagină neîntoarsă” atunci când vine vorba de tragerea la răspundere a președintelui rus Vladimir Putin pentru războiul împotriva Ucrainei, scrie Al Jazeera.

„Nu vom lăsa nicio pagină neîntoarsă pentru a-i trage la răspundere pe Putin și pe acoliții săi”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație care a marcat deschiderea unui centru pentru urmărirea penală a agresiunii rusești în Ucraina.

„Noul centru internațional de urmărire penală va juca un rol-cheie pentru a se asigura că autorii sunt aduși în fața justiției”, a afirmat ea.

Centrul este situat în Haga, în sediul agenției de justiție a UE, Eurojust.

În republicile îndepărtate ale Federației Ruse, revolta Wagner a stârnit confuzie, panică și în unele cazuri speranță de schimbare, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times.

În timp ce mercenarii Wagner își lansau „marșul dreptății” spre Moscova, la începutul zilei de 24 iunie, locuitorii din republica Saha (Iakuția) din Extremul Orient, aflată la mii de kilometri depărtare, s-au adunat în fața capitalei regionale pentru o sărbătoare – Anul Nou marcat de popoarele indigene Saha.

Mai multe informații: „Putiniștii și oamenii Wagner să se omoare între ei și să ne lase în pace”. Cum s-a văzut rebeliunea lui Prigojin în colțurile îndepărtate ale Rusiei

Autoritățile ruse l-au adăugat pe proprietarul ucrainean al unei populare mărci de vodcă pe lista persoanelor căutate, sub suspiciunea de finanțare a forțelor armate ucrainene, scrie The Moscow Times.

Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat luni, 3 iulie, că a lansat o anchetă penală împotriva lui Evhen Cherniak, fondatorul companiei ucrainene Global Spirits – care produce vodca Khortytsa – sub acuzația de sponsorizare a terorismului.

Cherniak este acuzat că a transferat 500 de milioane de ruble (5,5 milioane de dolari) către armata ucraineană între lunile februarie și aprilie 2022, precum și echipamente militare în valoare de 90 de milioane de ruble (1 milion de dolari) în iunie 2023.

Mai multe informații: Rusia acuză un important producător de vodcă de finanțarea armatei ucrainene

Răspunsul lui Vladimir Putin la rebeliunea armată a grupului de mercenari Wagner a fost „slab”, iar președintele rus pierde controlul asupra propriului popor, a declarat liderul ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat CNN.

Putin s-a confruntat luna trecută cu cea mai mare amenințare la adresa autorității sale din ultimele două decenii, când șeful organizației paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, a delanșat o rebeliune de scurtă durată, revendicând controlul asupra unor facilități militare din două orașe rusești și deplasându-se cu luptătorii săi spre Moscova înainte de a accepta să se retragă.

„Vedem reacția lui Putin. Este slabă”, a declarat Zelenski pentru postul american de televiziune, în Odessa, într-un interviu înregistrat duminică.

„Mai întâi, vedem că el nu controlează totul. Faptul că Wagner se deplasează adânc în teritoriul Rusiei și preia anumite regiuni arată cât de ușor este să faci acest lucru. Putin nu controlează situația din regiuni”, a adăugat președintele ucrainean.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski afirmă că răspunsul lui Putin la revolta Wagner a fost slab și că puterea președintelui rus „se prăbușește”

Reuters relatează că cel puțin două persoane au fost ucise și alte 19 rănite în urma unui atac cu drone rusești asupra orașului Sumî din nordul Ucrainei, luni, scrie The Guardian.

O clădire oficială și două clădiri rezidențiale au fost avariate într-un atac efectuat cu patru drone, a precizat administrația regională din Sumî pe Telegram.

Ungaria va cere UE prelungirea cu un an a scutirii de sancțiuni pentru rafinăria de petrol Slovnaft, ceea ce îi va permite să exporte în Cehia produse fabricate din petrol rusesc, a anunțat luni, 3 iulie, ministrul de externe Péter Szijjártó, citat de Reuters.

Slovnaft, cu sediul în Slovacia, este o filială a MOL Group, o companie ungară de petrol și gaze.

După o întâlnire cu omologul său slovac, Miroslav Wlachovský, Szijjártó a declarat că MOL mai are nevoie de încă un an pentru a finaliza investițiile la Slovnaft, care ar permite trecerea în continuare de la țițeiul rusesc, a scris Reuters.

Rafinăriile MOL folosesc țiței rusesc livrat prin conducta Druzhba, care tranzitează Ucraina.

Reuters l-a citat pe președintele MOL, Zsolt Hernadi, potrivit căruia compania intenționează să finanțeze parțial investițiile tehnologice de 500-700 de milioane de dolari necesare pentru a-și diversifica livrările de petrol, cu sprijinul subvențiilor UE.

Atât Ungaria, cât și Slovacia sunt importanți importatori de țiței rusesc. Szijjártó a declarat că 80% din livrările sale de țiței în 2022 provin din Rusia. Slovacia se numără printre cele mai dependente țări din UE, cu un procent estimat de 95% din petrolul său provenind din Rusia.

Cele două țări central-europene, precum și Cehia, au primit scutiri de la sancțiunile UE privind importurile de țiței rusesc în mai 2022, ceea ce le permite să folosească tranzitul prin conducta Druzhba.

Mai multe detalii: Ministrul maghiar de externe cere prelungirea dispensei UE pentru ca MOL să poată exporta produse din petrol rusesc

Principalul oficial electoral rus l-a avertizat pe președintele Vladimir Putin că Federația Rusă ar putea fi nevoită să renunțe la planurile de a organiza alegeri în regiunile pe care susține că le-a anexat de la Ucraina în septembrie, în funcție de situația militară de la acea dată, potrivit The Guardian.

Rusia a pretins în mod unilateral că a anexat Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson anul trecut, după ce a organizat așa-numitele referendumuri, care au fost pe scară largă criticate ca fiind un simulacru. Rusia a preluat Crimeea de la Ucraina în 2014.

În prezent, se preconizează că cele cinci regiuni ar urma să organizeze alegeri regionale și municipale la 10 septembrie, alături de restul Federației Ruse.

Reuters relatează că Ella Panfilova, care prezidează comisia electorală centrală a Rusiei, i-a spus lui Putin: „Deoarece situația este foarte dificilă, se poate întâmpla orice”.

„Dacă apar circumstanțe neprevăzute – în unele zone situația se poate deteriora dramatic – și vedem că există un pericol grav pentru viața și sănătatea locuitorilor, atunci avem dreptul să amânăm aceste alegeri”, a spus ea.

Mai multe informații: Alegerile din regiunile ocupate ale Ucrainei riscă să fie anulate, îl anunță șefa Comisiei Electorale pe Vladimir Putin. „Se poate întâmpla orice”

Rușii au atacat orașul ucrainean Sumî cu patru drone de fabricație iraniană Shahed-136. Ultimele rapoarte spun că cel puțin 16 persoane au fost rănite și una a fost ucisă, în timp ce operațiunile de salvare continuă, potrivit publicației Pravda.

⚡️Russian geran-2 drone strikes on the administrative building in Sumy. pic.twitter.com/CLKJIgjRZZ

— War Monitor (@WarMonitors) July 3, 2023

„Până la ora 10:49, patru lovituri ale UAV-urilor Shahed-136 au fost înregistrate în centrul orașului Sumî, regiunea Sumî.

O clădire administrativă și două clădiri de apartamente au fost avariate în urma loviturilor.

Până la ora 13:00, 16 persoane au fost rănite și o persoană a fost ucisă. Răniților li s-a acordat asistență”.

Se lucrează în prezent la evacuarea oamenilor și la gestionarea consecințelor incendiului.

Persoanelor afectate li s-au pus la dispoziție locuințe temporare. Problema cazării acestora este în curs de rezolvare, spun autoritățile locale.

Alegătorii vor vota guvernatorii locali și alți oficiali în septembrie, a declarat Ella Pamfilova, șeful Comisiei Electorale Centrale (CEC), în timpul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit CNN.

Data acestor alegeri este stabilită pentru 10 septembrie, a precizat CEC pe Telegram.

Guvernatorii numiți de Rusia în cele patru regiuni anexate, pe care Occidentul le consideră ilegale, au prezentat o inițiativă de a organiza alegeri locale, potrivit lui Pamfilova, care a adăugat că inițiativa a fost aprobată după ce a fost analizată împreună cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) și Ministerul rus al Apărării.

„Liderii tuturor celor patru noi subiecți – republicile populare Donețk și Luhansk și regiunile Zaporojie și Herson – au venit la noi cu o inițiativă (sugerând) că a apărut necesitatea de a organiza aceste alegeri”, a declarat ea.

În septembrie, alte 41 de runde de alegeri regionale vor avea loc pentru alegerea guvernatorilor, a membrilor adunărilor legislative sau a ambelor categorii de membri în întreaga Rusie, a precizat Pamfilova.

Autoritățile ucrainene au acuzat de trădare un fost înalt oficial de securitate, a anunțat luni agenția de informații interne a Kievului, relatează Reuters. Oleh Kulinich, fostul șef al SBU, Direcția pentru Crimeea, acuzat că a recrutat agenți apropiați de Moscova, la ordinele Rusiei, potrivit The Guardian.

Oleh Kulinich a fost arestat în iulie anul trecut sub acuzația că a recrutat alți agenți favorabili Rusiei la ordinele Moscovei.

Anchetatorii au declarat că Kulinich lucra pentru Serviciul Federal de Securitate al Rusiei și era supravegheat de alți foști oficiali ucraineni care au dezertat la Moscova.

„Acesta este un semnal clar pentru toți cei care lucrează pentru inamic: SBU vă va găsi cu siguranță și vă va face să răspundeți pentru ceea ce ați făcut”, a declarat într-o declarație șeful SBU, Vasil Maliuk, care a supervizat operațiunea de reținere a lui Kulinich.

Dacă va fi condamnat, Kulinich riscă până la 15 ani de închisoare.

Președintele Volodimir Zelenski a salutat anul trecut arestarea lui Kulinich ca parte a unui proces de „autopurificare”.

Autoritățile ucrainene îl investighează, de asemenea, pe Andri Naumov, un fost șef al departamentului de securitate internă al SBU, care a apărut anul trecut în Serbia într-o mașină plină de bani și smaralde, a declarat poliția.

Guvernatorul numit de Rusia în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei a declarat că situația de pe linia frontului este „tensionată”, în timp ce Ucraina continuă să își intensifice contraofensiva, recâștigând încet-încet teritoriu, potrivit CNN.

Ucrainenii fac „atacuri zilnice” asupra pozițiilor rusești, a declarat Evgheni Balîțki pe canalul său oficial de Telegram.

„Inamicul este activ, dar nu-și cruță soldații”, a spus el, afirmând că „pe baza unor estimări aproximative” Ucraina „a pierdut deja peste 20.000 de oameni”.

Ucraina nu a comentat cu privire la victimele militare. CNN nu poate verifica în mod independent afirmațiile lui Balitsky.

Balitsky a îndemnat populația să „rămână calmă” și i-a asigurat că apărarea Rusiei este „foarte puternică”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu există „prea multe speranțe” că acordul privind cerealele din Marea Neagră va fi prelungit, relatează Reuters.

Acordul, în temeiul căruia Rusia a garantat siguranța navelor de cereale care se îndreaptă spre și dinspre porturile ucrainene prin apele pe care le controlează, va expira la 18 iulie.

Financial Times a relatat luni că UE ia în considerare o propunere ca Banca Agricolă Rusă să înființeze o filială pentru a se reconecta la rețeaua financiară globală (SWIFT), ca un stimulent pentru ca Moscova să prelungească acordul.

Atunci când acordul a fost semnat în iulie 2022, ONU și Rusia au semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere prin care ONU se angaja să faciliteze accesul neîngrădit al îngrășămintelor rusești și al altor produse pe piețele globale.

Pentru a îndeplini memorandumul, Rusia spune că trebuie îndeplinite mai multe condiții, inclusiv readmiterea Băncii Agricole Ruse (Rosselkhozbank) în sistemul internațional de plăți bancare Swift, cu sediul în Belgia.

Rugat să comenteze articolul din FT, Peskov a declarat: „Până în prezent nu avem nimic de raportat cu privire la punerea în aplicare a acelei părți a acordului care a vizat partea rusă.”

„Deocamdată, declarăm că această parte a acordurilor nu este încă îndeplinită. Încă mai este timp pentru ca termenul să expire, dar nu există prea multe speranțe”.

Rosselkhozbank nu a răspuns la o solicitare a Reuters de a comenta raportul FT, sau cu privire la stadiul oricăror discuții cu UE.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, luni, 3 iulie, că rebeliunea liderului Wagner, Evgheni Prigojin, nu a afectat loialitatea militarilor ruși și că aceștia și-au făcut treaba cu „curaj și devotament”, scrie agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, potrivit The Kyiv Independent.

Ministrul a subliniat loialitatea militarilor în fața „provocărilor” și a „încercărilor de destabilizare”.

„Provocarea nu a afectat activitățile unităților militare”, a declarat RIA Novosti, citându-l pe Șoigu.

„Soldații au continuat cu curaj și devotament să își îndeplinească sarcinile care le-au fost atribuite”.

Acesta este primul comentariu public al lui Șoigu cu privire la revolta armată a liderului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, din 23-24 iunie, în care contractorii militari au ocupat Rostov și au mărșăluit spre capitala Moscova.

Mercenarii au întâmpinat doar o rezistență limitată în „Marșul dreptății” lor, în timp ce armata ucraineană a raportat puține schimbări în capacitățile defensive rusești de pe linia frontului.

După ce insurecția s-a încheiat printr-un tratat neoficial între Prigojin și Kremlin, șeful mercenarilor și-a justificat rebeliunea prin încercările lui Șoigu de a dizolva grupul Wagner.

Între Prigojin și ministru a existat o dușmănie de lungă durată, marcată de neînțelegeri privind jurisdicția și aprovizionarea cu muniție și chiar de o confruntare armată între mercenari și trupele normale. Potrivit Wall Street Journal, oligarhul rebel plănuia să îi captureze pe Șoigu și pe șeful Statului Major General rus, Valeri Gerasimov, în timpul revoltei.

Războiul din Ucraina nu se va încheia atâta timp cât Crimeea este ocupată de Rusia, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru CNN.

Deși eforturile Kievului s-au axat în principal pe recucerirea teritoriului din sudul și estul Ucrainei, Zelenski a declarat pentru CNN că obiectivul său final este eliberarea peninsulei anexate de Rusia în 2014 cu încălcarea dreptului internațional.

„Nu ne putem imagina Ucraina fără Crimeea. Și în timp ce Crimeea se află sub ocupația rusă, asta înseamnă un singur lucru: războiul nu s-a terminat încă”, a spus el.

Corespondentul CNN l-a întrebat pe Zelenski dacă există vreun scenariu în care ar putea exista pace fără Crimeea.

„Atunci nu va fi o victorie”, a spus el.

Răspunsul lui Vladimir Putin la rebeliunea armată din Wagner a fost „slab”, iar președintele rus pierde controlul asupra propriului popor, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu exclusiv pentru CNN.

„Vedem reacția lui Putin. Este slabă”, a declarat Zelenski în exclusivitate pentru CNN.

„În primul rând, vedem că nu controlează totul. Faptul că Wagner se deplasează adânc în Rusia și ia anumite regiuni arată cât de ușor este de făcut. Putin nu controlează situația din regiuni. Toată acea verticală a puterii pe care o avea se prăbușește”, a declarat Zelenski.

Unii ruși i-au aclamat pe luptătorii Wagner, în timp ce Prigojin a condus provocarea fără precedent la adresa autorității lui Putin. O înregistrare video geolocalizată și verificată de CNN a arătat mulțimile aclamând în timp ce vehiculul șefului Wagner pleca din orașul Rostov pe Don, în sudul țării, pe 24 iunie.

Zelenski a declarat că rapoartele serviciilor secrete ucrainene au arătat că Kremlinul măsoară sprijinul pentru Prigojin și a afirmat că jumătate din Rusia l-a susținut pe șeful Wagner și revolta grupului paramilitar.

O persoană a fost ucisă într-un atac cu dronă asupra unei clădiri rezidențiale din orașul ucrainean Sumî, a anunțat ministerul ucrainean al apărării, potrivit The Guardian.

Pe Twitter, ministerul a afirmat că civilul a murit în urma unui atac al dronelor rusești.

russians attacked Sumy with drones and hit a residential building.
UPD. A civilian was killed.#russiaisaterroriststate pic.twitter.com/EfnibtSwB1

— Defense of Ukraine (@DefenceU) July 3, 2023

Liderul impus de Rusia în Hersonul ocupat, Andrey Alekseyenko, a declarat că avariile la podul Chongar, care leagă Herson de Crimeea, au fost reparate, potrivit The Guardian.

Într-un mesaj pe Telegram, el a declarat: „Liniile de transport între regiunea Herson și Crimeea prin Chongar, întrerupte după atacul barbar al naziștilor asupra podului rutier din 22 iunie, au fost complet restabilite. Cel mai scurt și mai convenabil coridor de transport, pe unde trece tronsonul recent renovat al autostrăzii federale, funcționează ca înainte”.

Rusia a cucerit ilegal Crimeea în 2014.

Atacurile rușilor au vizat 11 regiuni în ultima zi, provocând moartea a cel puțin două persoane și rănirea altor 13, au raportat oficialii locali, luni, 3 iulie, potrivit The Guardian.

Au fost raportate atacuri în regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Herson, Zaporojie, Harkov, Hmelnîțkîi, Kirovohrad, Luhansk, Nikolaiev, Cernihiv și Sumî.

În regiunea Donețk, atacurile rusești au ucis doi locuitori și au rănit alți trei, a declarat guvernatorul Pavlo Kirilenko.

În regiunea Dnipropetrovsk, o persoană a fost rănită în bombardamentele de la Marhanets și Nikopol, a raportat guvernatorul Serghei Lysak.

Atacurile rusești împotriva regiunii Herson au rănit șase persoane, inclusiv un copil, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

În regiunea Zaporojie, trei persoane au fost rănite în atacurile rusești, a raportat guvernatorul Iurii Malashko.

Procurorul-șef al Ucrainei, Andriy Kostin, a emis o declarație în care salută deschiderea Centrului internațional pentru urmărirea penală a infracțiunilor de agresiune (ICPA) de la Haga, potrivit The Guardian.

„A sosit ziua mult așteptată: ICPA își începe oficial activitatea!

Acesta este începutul sfârșitului impunității pentru crima de agresiune. Începând de astăzi, procurorii ucraineni își vor desfășura activitatea la Haga.”

„ICPA are o importanță deosebită pentru Ucraina – este un semnal clar că lumea este unită și fermă în a trage la răspundere regimul rus pentru toate crimele sale: crima de agresiune, genocidul și crimele de război.”

Acesta a semnalat însă o „lacună” în arhitectura justiției penale internaționale , cu privire la infracțiunea de agresiune.

„ ICPA va fi unul dintre elementele care vor consolida mecanismele juridice de interzicere a agresiunii, va completa și va consolida această arhitectură.

Suntem sincer recunoscători fiecăruia dintre partenerii care au contribuit la crearea Centrului.

Sunt ferm convins că împreună vom reuși să restabilim justiția. Aceasta înseamnă pedepsirea inevitabilă a agresorului – Rusia, care a declanșat cel mai sângeros război din Europa și continuă să încalce în fiecare zi dreptul internațional și drepturile omului.”

Trupele rusești au atacat orașul Sumî, luni, 3 iulie. În oraș a fost emisă o alertă de raid aerian, iar locuitorii au fost îndemnați să rămână în adăposturi, potrivit publicației pravda.

O clădire rezidențială din centrul orașului Sumî ar fi fost avariată în timpul unui atac cu drone.

Oleksandr Lysenko, primarul orașului Sumî, a raportat că s-au auzit explozii în oraș și că au fost desfășurate forțe de apărare aeriană.

O alertă de raid aerian a fost emisă în regiunea Sumî.

Administrația militară din regiunea Sumî îndeamnă oamenii să rămână în adăposturi până când se va da undă verde.

Compania municipală de utilități publice Elektroavtotrans a anunțat că traficul a fost blocat pe strada Petropavlivska.

Putin este programat marți să participe la un summit virtual al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), o grupare de securitate regională în sens larg pro-rusă condusă de Beijing și Moscova, prima ieșirea de la insurecția Wagner, potrivit CNN.

Dar, în timp ce liderii națiunilor reunite au oferit până acum o audiență simpatică pentru Putin, apariția sa – deși virtuală – ar putea oferi un fel de fereastră în ceea ce privește măsura sprijinului lor după criza de la sfârșitul săptămânii trecute.

În timpul scurtei și haoticei insurecții, Wagner, un grup de mercenari condus de Evgheni Prigozhin a preluat controlul unor facilități militare cheie din două orașe rusești.

În timp ce mii de luptători mărșăluiau spre Moscova, unde Kremlinul a desfășurat pe străzi trupe puternic înarmate, părea că războiul civil este inevitabil.

O înțelegere secretă a pus capăt brusc rebeliunii, luptătorii wagnerieni retrăgându-se, iar Prigojin fiind trimis în Belarus. Dar, o săptămână mai târziu, rămân multe lucruri neclare cu privire la mecanismele interne ale înțelegerii, la soarta Wagner și la ceea ce înseamnă acest lucru pentru regimul lui Putin.

Experții sunt de părere că Putin va folosi forumul pentru a proiecta o imagine de putere și pentru a-i asigura pe partenerii Moscovei și, prin extensie, pe restul lumii, că rămâne ferm în control.

Toate unitățile medicale din orașul ocupat Lisichansk, din regiunea Luhansk, au fost reamenajate ca spitale militare pentru trupele rusești, a declarat primarul exilat Valerii Shybiko la postul de televiziune Priami TV pe 3 iulie.

„În acest moment, toate unitățile medicale care funcționau aici au fost reamenajate ca spitale militare pentru soldații inamici. Linia frontului este foarte aproape și acolo au loc lupte grele, prin urmare sunt mulți răniți, iar ei nu au timp, oameni sau medicamente pentru a oferi servicii medicale rezidenților civili”, a declarat Shybiko.

Singura excepție sunt farmaciile, dintre care există mai multe recent deschise de către autoritățile de ocupație, a precizat primarul exilat. Cu toate acestea, din cauza prețurilor umflate, rezidenții nu își permit să cumpere medicamente, a adăugat el.

Shybiko a precizat că orașul suferă de pene de curent și de lipsa apei potabile. Probleme cu încălzirea pot fi, de asemenea, așteptate în viitor. Comunicarea mobilă cu restul Ucrainei este interzisă, a dezvăluit oficialul exilat.

Potrivit primarului, mulți soldați ruși s-au stabilit în oraș, iar unele cartiere au fost făcute inaccesibile locuitorilor orașului.

Lisichansk a fost capturat de forțele ruse pe 3 iulie, fiind ultima rezistență ucraineană din regiunea Luhansk la acel moment.

În timp ce populația orașului înainte de război se ridica la sub 100.000 de locuitori, vicepremierul Irina Verseshchuk a estimat că, până în iulie 2022, numărul acestora a scăzut la 12.000, deoarece majoritatea au fost evacuați.

UE ia în considerare concesii pentru o bancă rusă sancționată, astfel încât să mențină Moscova în acordul privind cerealele din Marea Neagră, a raportat Financial Times (FT), luni, 3 iulie, citând surse anonime.

Băncii Agricole Ruse i s-ar permite să creeze o filială conectată la sistemul internațional de plăți SWIFT și capabilă să efectueze tranzacții legate de exporturile de cereale, scrie FT.

Potrivit publicației, această schemă a fost propusă inițial de Moscova și intermediată de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Banca Agricolă Rusă, deținută de Kremlin, a fost exclusă din SWIFT pe 14 iunie, extinzând lista băncilor rusești izolate de sistemul global de tranzacții.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a amenințat că nu va prelungi Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, mediată de Turcia și ONU în iulie 2022, dacă Occidentul nu își va atenua restricțiile împotriva exporturilor de cereale și îngrășăminte ale Rusiei.

Acordul privind cerealele a fost esențial în atenuarea creșterii bruște a prețurilor la alimente la nivel mondial. Războiul din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, a împiedicat inițial Ucraina să expedieze produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră.

Acordul a fost apoi prelungit de mai multe ori, cel mai recent în mai 2023. Actuala perioadă de prelungire convenită urmează să expire la 17 iulie.

Rusia a luat în custodie 700.000 de copii ucraineni în cadrul unui program de protecție a orfanilor și a celor abandonați în timpul luptelor, a afirmat un deputat rus, potrivit CNN.

Cifra revendicată este de peste 35 de ori mai mare decât estimările ucrainenilor privind numărul de copii luați cu forța din casele lor și duși în Rusia.

Într-o postare pe Telegram, deputatul rus Grigori Karasin a afirmat că acești copii au „căutat refugiu” în Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că numărul total de copii deportați în Rusia este de cel puțin 19.505. Kievul a declarat că mii de cazuri sunt deja în curs de investigare.

Un raport publicat în februarie a detaliat acuzațiile privind o rețea extinsă de zeci de tabere din Rusia în care copiii au fost supuși unei „reeducări politice”, inclusiv educație academică, culturală și, în unele cazuri, militară centrată pe Rusia.

Rusia a negat că face ceva ilegal, susținând că aduce copiii ucraineni în siguranță.

Austria dorește să se alăture Inițiativei europene Sky Shield pentru a se proteja împotriva dronelor și rachetelor rusești, a scris Euractiv, luni, 3 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

Măsura a declanșat discuții privind neutralitatea militară de lungă durată a țării, a adăugat publicația.

Inițiativa de apărare aeriană, condusă de Germania, a fost lansată în octombrie 2022 și cuprinde 17 țări europene din NATO. A fost înființată ca reacție la atacurile aeriene masive ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Se știe că loviturile cu rachete rusești au avut impact asupra teritoriului NATO. Posibile rămășițe ale unei rachete de croazieră rusești Kh-55 au fost găsite în Polonia în aprilie 2023. Fragmente din ceea ce părea a fi o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană, lansată împotriva unui proiectil rusesc, au ucis doi civili polonezi în apropierea graniței în noiembrie 2022.

Măsura luată de Viena a stârnit critici din partea Partidului Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, pe motiv că încalcă politica de neutralitate de lungă durată a țării. Spre deosebire de ceilalți membri ai inițiativei Sky Shield, Austria nu este membră NATO.

Ministrul de externe, Alexander Schallenberg, a respins criticile, afirmând că Sky Shield nu este o inițiativă NATO și că Austria doar își va pune în comun și își va împărți resursele, menținându-și neutralitatea.

Austria face parte din blocul „neutru” al țărilor care se opun garanțiilor de securitate pe termen lung ale UE pentru Ucraina și a refuzat să ofere ajutor letal țării asediate. Cu toate acestea, Viena a oferit asistență umanitară și ajutor militar neletal.

Andrei Kartapolov, șeful comisiei de apărare a Dumei de Stat, spune că Rusia nu are nevoie de o nouă mobilizare pentru înlocuirea mercenarilor din gruparea Wagner care nu mai luptă în Ucraina, relatează The Guardian și Reuters, citând presa rusă.

„Nu există niciun fel de amenințare în ceea ce privește o scădere a potențialului de luptă, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung”, a spus Kartapolov, citat de agenția de presă de stat rusă Tass.

Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și-a condus forțele într-o rebeliune împotriva celor mai înalte cadre militare ale Rusiei în urmă cu mai bine de o săptămână. El a renunțat în cele din urmă la înaintarea sa spre Moscova și a încheiat un acord cu Kremlinul, în baza căruia a acceptat să plece în Belarus.

Autoritățile ruse au anunțat că au interceptat o tentativă de asasinat din partea Ucrainei asupra liderului susținut de Moscova în Crimeea, notează agențiile de presă de stat TASS și RIA, care citează Serviciul Federal de Securitate (FSB), relatează CNN.

Agenția de securitate rusă a declarat că a arestat un suspect care a fost angajat de serviciile de securitate ucrainene pentru a-l ucide pe Serghei Aksionov, care a fost numit guvernator al Crimeei după ce Rusia a anexa peninsula ucraineană în 2014, într-o mișcare nerecunoscută de comunitatea internațională.

Oficialii ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au declarat în repetate rânduri că printre obiectivele lor se numără recucerirea Crimeei. Kievul comentează rareori direct acțiunile din peninsula Crimeea.

Armata ucraineană a eliberat 28,4 kilometri pătrați în sudul țării și 9 kilometri pătrați în est în ultima săptămână, a declarat luni, 3 iulie, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, relatează The Kyiv Independent.

Maliar a precizat, într-un mesaj pe Telegram, că în regiunea sudică Zaporojie, forțele ucrainene înregistrează succese în operațiunile ofensive spre Melitopol și Berdiansk.

Suprafața eliberată în sudul Ucrainei se ridică acum la 158,4 kilometri pătrați în total, a mai anunțat ministrul adjunct.

Pe linia frontului din est au fost raportate atât operațiuni ofensive, cât și defensive. Forțele rusești își continuă înaintarea spre Lîman, Avdiivka și Mariinka, dar apărarea ucraineană din aceste zone opune o rezistență puternică, a spus Maliar, adăugând și că trupele ucrainene avansează în direcția Bahmut.

„În cursul săptămânii trecute, ca urmare a îmbunătățirii poziției operaționale (tactice) și a alinierii liniei frontului, zona eliberată a fost mărită cu 9 kilometri pătrați”, a precizat Maliar, referindu-se la situația din partea de est a frontului.

Ministrul adjunct a mai transmis că numărul loviturilor rusești în acest sector a crescut de două ori, ajungând la 11.753 în această săptămână, față de 6.457 cu o săptămână în urmă.

Un birou internațional pentru investigarea Rusiei cu privire la invazia sa în Ucraina se deschide luni la Haga, în Olanda, relatează AFP, citată de The Guardian.

La Centrul internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune (ICPA) participă procurori din Kiev, UE, SUA și de la Curtea Penală Internațională (CPI).

Noul centru va investiga și va aduna probe într-o mișcare considerată un pas intermediar înainte de crearea unui tribunal special care ar putea aduce în fața justiției oficiali ai Kremlinului pentru declanșarea războiului din Ucraina.

Apelurile pentru înființarea unui tribunal special pentru Ucraina au luat amploare, în contextul în care Curtea Penală Internațională, o instanță pentru crime de război cu sediul tot la Haga, nu are mandat să investigheze mai larg crimele de agresiune.

CPI investighează crime de război mai specifice și crime împotriva umanității în Ucraina și a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin în luna martie pentru presupuse deportări de copii.

Misiunea în Rusia nu a implicat nicio discuție despre un plan de pace, a spus trimisul Papei Francisc, cardinalului Matteo Zuppi, luni, 3 iulie, citat de Reuters, relatează The Kyiv Independent.

În schimb, discuțiile din timpul vizitei sale la Moscova s-au concentrat pe probleme umanitare legate de război, a precizat cardinalul la postul public italian de televiziune RAI.

Matteo Zuppi a ajuns la Moscova pe 27 iunie, unde s-a întâlnit cu Iuri Ușakov, un consilier al președintelui Vladimir Putin, și cu Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse.

„Există o mare aspirație ca violențele să înceteze și ca viața umană să poată fi păstrată, începând cu protecția celor mici”, a spus trimisul Sfântului Scaun cu privire la vizita sa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe cardinalul Zuppi la Kiev pe 6 iunie. Cei doi au discutat despre formula de pace din Ucraina și despre acțiunile Rusiei.

Ministerul britanic al Apărării prezintă, în raportul de luni, 3 iulie, date despre cetățenii ucraineni care au fost forțați să plece din casele lor din cauza războiului izbucnit pe 24 februarie 2022.

„La 29 iunie 2023, autoritățile ucrainene au raportat că, în conformitate cu legislația de urgență,139.000 de cetățeni au fost evacuați din zonele de luptă din părțile controlate de Ucraina din regiunile Donețk, Harkov și Herson din iulie 2022”, se precizează în raport.

Specialiștii britanici subliniază că este vorba însă doar despre o parte a crizei strămutărilor care este în desfășurare în Ucraina, estimările ONU indicând că „6,3 milioane de ucraineni rămân refugiați și peste cinci milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării”.

Înainte de război, Ucraina avea o populație de 44 de milioane de locuitori, iar acum, „un sfert dintre ucraineni au fost forțați să își părăsească locuințele ca urmare a invaziei Rusiei”.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 3 July 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/sMXKiBHx0f

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/afjAOXkacH

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) July 3, 2023

Victoria Amelina a murit sâmbătă, 1 iulie, a anunțat, într-un comunicat, Grupul pentru libertatea de exprimare PEN Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda. Ea fusese rănită pe 27 iunie în atacul cu rachete lansat de Rusia asupra unei zone de restaurante din Kramatorsk, oraș din regiunea Donețk.

„Vă informăm că scriitoarea Victoria Amelina a murit pe 1 iulie la spitalul Meşnikov din Dnipro. Moartea ei a fost cauzată de răni incompatibile cu viaţa, după un atac cu rachetă al ocupanților ruși asupra unui restaurant din Kramatorsk, pe 27 iunie 2023”, a transmis PEN Ucraina.

Victoria Amelina avea 37 de ani. Moartea sa ridică la 13 bilanţul deceselor în urma loviturii ruse asupra restaurantului din Kramatorsk.

Mai multe detalii: Victoria Amelina, scriitoarea ucraineană rănită în atacul rusesc de la Kramatorsk, a murit

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus duminică, 2 iulie, că țara sa este „amenințată” de potențiala aderare a Ucrainei la Alianța Nord Atlantică, relatează CNN.

„Noi (Rusia) am cerut întotdeauna un singur lucru – să se țină cont de preocupările noastre și să nu se invite fostele părți ale țării noastre în NATO. Mai ales pe cei cu care avem dispute teritoriale. Prin urmare, obiectivul nostru este simplu – să eliminăm amenințarea aderării Ucrainei la NATO”, a scris Medvedev într-un articol pentru ziarul de stat Rossiyskaya Gazeta.

Fostul președinte și premier al Rusiei a mai afirmat că Moscova este pregătită să facă în mod deliberat ca actualul conflict să devină unul permanent, pentru că „aceasta este o chestiune legată de existența Rusiei”.

Aderarea Ucrainei la NATO este unul dintre subiectele pe care liderii alianței le vor aborda atunci când se vor întâlni în capitala lituaniană Vilnius, la summitul din 11 și 12 iulie.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât, noaptea trecută, 13 din cele 17 drone Shahed de fabricație iraniană pe care Rusia le-a lansat asupra Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Celelalte patru drone pe care apărarea aeriană a Ucrainei nu le-a interceptat nu și-au atins țintele, au mai transmis reprezentanții Forțelor Aeriene, pe Telegram.

Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost rapotate victime în urma atacurilor.

În cursul nopții, au fost activate alerte de raid aerian în mai multe regiuni din centrul, estul și sudul țării, iar Forțele Aeriene au avertizat cu privire la amenințarea unor atacuri cu rachete și drone.

Exploziile care au avut loc în regiunile Kirovohrad și Hmelnițki au fost rezultatul apărării aeriene ucrainene care a operat în zonă, au precizat autoritățile.

Forțele ruse au bombardat în seara zilei de 2 iulie orașul Kosteantînivka, din regiunea Donețk, rănind doi civili, a anunțat televiziunea Suspilne, citată de The Kyiv Independent.

Una dintre victime este în stare critică.

În urma atacului, șase clădiri rezidențiale și o fermă au fost avariate.

Orașul este situat în apropierea liniei de front și este bombardat în mod constant de armata rusă.

În dimineața zilei de luni, 3 iulie, au fost auzite explozii în regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei, Forțele Aeriene anunțând că sistemul de apărare aeriană a funcționat, relatează Ukrainska Pravda.

În timpul nopții, au fost anunțate raiduri aeriene în mai multe regiuni ucrainene, din cauza amenințării atacurilor cu drone.

Exploziile și activitatea de apărare aeriană din Hmelnițki au fost raportate după ora 4.30 (aceeași oră în România – n.r.).

Compania militară privată Wagner (PMC) a lui Evgheni Prigojin a suspendat timp de o lună funcționarea centrelor regionale de recrutare a mercenarilor din Rusia, potrivit publicației ucrainene pravda.

„Ca urmare a neparticipării temporare a PMC Wagner la operațiunea militară specială și a relocării în Republica Belarus, suspendăm temporar activitatea centrelor regionale de recrutare ale PMC Wagner pentru o perioadă de o lună”.

În același timp, continuă să funcționeze centrele de apel pentru angajarea în PMC Wagner. Acestea nu precizează ce posturi sunt deschise.

Potrivit estimărilor Novaya Gazeta Europe, pe 30 iunie, cel puțin 21 de centre de recrutare din 20 de orașe din Rusia recrutau pentru PMC Wagner; este vorba de mai mult de jumătate din toate centrele de recrutare care au recunoscut vreodată legătura lor cu PMC Wagner.

Trupele rusești au lansat duminică, 2 iulie, 11 atacuri cu rachete asupra Ucrainei și au folosit 8 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană. Totodată, au efectuat 40 de atacuria eriene și aproximativ 30 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, potrivit publicației ucrainene pravda, care citează un comunicat al armatei ucrainene.

Forțele Aeriene au raportat că au doborât 8 drone rusești și 3 rachete de croazieră Kalibr în noaptea de 1 spre 2 iulie.

Pe lângă infrastructura civilă distrusă, există și victime civile. Probabilitatea unor atacuri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicată.

Rușii își concentrează principalele eforturi pe fronturile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, iar luptele grele continuă. Pe parcursul zilei, au fost înregistrate peste 28 de confruntări.

Unitățile ucrainene avansează treptat pe fronturile Berdiansk și Melitopol, în timp ce, în est, rușii sunt în ofensivă, potrivit publicației pravda, pe fronturile Avdiivka, Marinka și Lîman.

„Deși se dau lupte grele, avansăm treptat pe fronturile Berdiansk și Melitopol.”, a declarat Hannah Maliar, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina.

„Trupele noastre se confruntă cu o rezistență intensă a inamicului, cu mine operate de la distanță, cu transferul rezervelor, dar cu perseverență și neobosire creează condiții pentru înaintarea rapidă”, a mai transmis aceasta.

În același timp, Maliar a declarat că rușii avansează pe mai multe fronturi – Avdiivka, Marinka, Lîman. De asemenea, rușii au avansat pe frontul Svatove.

„Sunt bătălii crâncene. Inamicul atacă Bilohorivka, Serebrianka. Situația este destul de complicată”, a declarat Maliar.

Pe flancul sudic al frontului Bahmut, forțele ucrainene avansează cu succes parțial, iar în nord luptele continuă. Rușii au transferat acolo două regimente de asalt aerian.

Aproximativ 100 de angajați ai monopolului nuclear rus Rosatom au părăsit centrala nucleară ucraineană Zaporojie din orașul Enerhodar, ocupat de Rusia, a declarat duminic, 2 iulie, Dmitro Orlov, primarul orașului, potrivit The Kyiv Independent.

Raportul vine în contextul în care autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia ar putea planifica un atac terorist la centrală.

Unii dintre colaboratorii ucraineni care au semnat contracte cu Rosatom au părăsit, de asemenea, Enerhodar, a declarat Orlov.

Potrivit lui Orlov, până la 6.000 de colaboratori ai centralei se află în prezent în oraș, dar nu au voie să lucreze la centrală decât dacă semnează un contract cu Rosatom.

„Autoritățile de ocupare nu le permit să părăsească orașul”, a adăugat el.

În plus, în oraș nu există adăposturi în care oamenii să se poată ascunde în cazul unei explozii la cea mai mare centrală nucleară din Europa, a mai spus Orlov.

„Ocupanții se folosesc de centrală pentru a șantaja întreaga lume”, a adăugat el.

La 4 martie anul trecut, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, rușii au ocupat centrala, iar din decembrie, orice evacuare a civililor din oraș a fost blocată.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 22 iunie că, pe baza unor rapoarte ale serviciilor de informații, Rusia plănuiește un atac terorist la centrală prin scurgeri de radiații.

Urmărește-ne pe Google News