LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 496 | Kievul revendică progrese la sud de Bahmut și un avans în direcția Berdiansk

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat marți Rusia că lumea vede ce scenarii se pregătesc la Moscova pentru centrala nucleară de la Zaporojie. Potrivit liderului de la Kiev, comunitatea internațională este pregătită să reacționeze, scrie Ukrainska Pravda.

„Acum, de la serviciile noastre secrete, avem informații că pe acoperișul mai multor unități energetice ale centralei nucleare din Zaporojie, armata rusă a plasat obiecte asemănătoare unor explozibili. Poate pentru a simula un atac asupra centralei. Poate că (rușii) au un alt scenariu. Dar, în orice caz, lumea vede – și nu are cum să nu vadă! – că singura sursă de pericol pentru centrala nucleară din Zaporojie este Rusia însăși, și nimeni altcineva”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat marți seară națiunii.

Liderul ucrainean a subliniat că întreaga lume ar trebui acum să fie conștientă de faptul că securitatea comună depinde în întregime de atenția globală la acțiunile pe care le întreprind rușii la centrala din Zaporojie.

„Rusia ar trebui să fie clar conștientă: lumea vede ce scenarii pregătesc teroriștii, iar lumea este pregătită să reacționeze”, a subliniat Zelenski.

Vladimir Putin a găzduit marți la Kremlin o fetiță în vârstă de opt ani și a făcut-o să i se alăture într-un apel telefonic neobișnuit către ministrul său de finanțe, pentru a cere o subvenție bugetară pentru regiunea natală a copilei, Daghestan, relatează Sky News.

Kremlinul a publicat o înregistrare video în care Putin o întâmpină pe fetiță, Raisat Akipova, în cea mai recentă dintr-o serie de apariții de când a fost oprită rebeliunea grupului Wagner, luna trecută.

Toate aparițiile de până acum par menite să îl arate pe Putin ca fiind grijuliu, preocupat și în control.

Anton Siluanov, ministrul de finanțe, a părut inițial nedumerit de apel și nu a răspuns la salutul fetei, dar a fost rapid de acord cu finanțarea suplimentară pentru regiunea ei de origine din sudul Rusiei.

„Excelent!”, a răspuns Putin, pentru ca apoi să-i spună fetei: „Avem 5 miliarde de ruble (43,7 milioane de lire sterline, n.r.) pentru Daghestan”.

Fata, care ținea în mână un buchet de flori, i-a mulțumit lui Siluanov când a fost invitată de președintele rus.

Vizita a fost o continuare a vizitei lui Putin în Daghestan de săptămâna trecută, când, în mod neobișnuit, acesta a salutat o mulțime de oameni și a permis să fie îmbrățișat.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avut marți o convorbire telefonică pentru a-și coordona pozițiile înainte de viitorul summit al alianței, care va avea loc la Vilnius, în Lituania, relatează CNN.

Fost prim-ministru al Norvegiei și trimis special al ONU pentru schimbările climatice, Stoltenberg a devenit secretar general al NATO în octombrie 2014. Marți, el a anunțat că mandatul său la șefia NATO a fost prelungit cu încă un an.

Se așteaptă ca Ucraina să se afle pe primul loc pe ordinea de zi atunci când liderii alianței militare se vor reuni săptămâna viitoare în capitala lituaniană.

Andrei Șapovalov, seful Centrului de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională şi Apărare al Ucrainei, a îndeamnat marți populația la calm, cu privire la provocarea pe care ar pregăti-o forțele ruse la centrala nucleară de la Zaporojie, relatează tsn.ua.

„Ucrainenii trebuie să fie vigilenți… Să nu intre în panică și să asculte cu atenție sursele oficiale, să urmărească canalele oficiale… Noi ne îndreptăm spre victorie, pentru ca inamicul să nu o facă”, a afirmat Șapovalov.

Declarația acestuia vine după ce conducerea armatei ucrainene a anunțat anterior, marți, că rușii au amplasat pe acoperișul centralei de la Zaporojie două dispozitive similare explozibililor.

Marile corporații internaționale care au rămas în Rusia după invadarea Ucrainei – printre care se numără companii precum Philip Morris și Danone – au realizat anul trecut venituri de sute de miliarde de dolari în această țară, potrivit unui nou raport, scrie luni Politico.

După invazia pe scară largă declanșată de moscova februarie 2022, zeci de companii internaționale s-au retras de pe piața rusă pentru a-și salva reputația sau pentru a-și proteja afacerile – dar cele care au rămas au plătit de atunci miliarde de dolari Kremlinului sub formă de impozite pe veniturile lor.

Raportul intitulat „The Business of Staying”, realizat de B4Ukraine, un grup umbrelă al societății civile, și de Școala de Economie din Kiev, a constatat că, în 2022, corporațiile globale au obținut venituri de 214 miliarde de dolari numai prin afacerile lor din Rusia – plătind 3,5 miliarde de dolari în impozite pe profiturile lor.

Mai multe informații: Giganții din industria tutunului și alimentară, precum Philip Morris, JTI și Danone, au făcut miliarde în Rusia după invadarea Ucrainei, arată un raport

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat convins de victoria Moscovei în războiul împotriva Ucrainei, scrie marţi agenţia germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

„Nu există nicio îndoială”, a declarat liderul de la Kremlin marţi, la o întâlnire cu absolvenţi ai unei universităţi de administraţie publică, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Însuşi președintele rus a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022. La acea vreme, el a invocat protecţia populaţiei vorbitoare de limbă rusă din Ucraina şi demilitarizarea ţării vecine ca scop al războiului său. În plus, pentru propria securitate, Rusia trebuie să împiedice Ucraina să adere la NATO, a spus atunci Putin.

După mai bine de 16 luni de război, Rusia încă ocupă suprafeţe mari din Ucraina, dar este departe de a atinge aceste obiective de război. După o serie de înfrângeri pe câmpul de luptă din Ucraina şi o rebeliune recentă a mercenarilor Wagner, în Rusia, Putin a fost în ultima perioadă mai puţin deschis dacă mai crede în victorie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va merge într-o vizită în Bulgaria la invitația noului guvern de la Sofia, scrie European Pravda.

Publicația bulgară „24 Chasa”, citând surse diplomatice, a dezvăluit această informație, dar detaliile vizitei liderului ucrainean nu sunt cunoscute. Cel mai probabil, aceasta va avea loc joi. Momentul vizitei lui Zelenski este ținut secret din motive de securitate.

Posibila vizită a lui Zelenski ar urma să aibă loc după ce legiuitorii din ultima sesiune a parlamentului ucrainean au refuzat să asculte discursul său, în care dorea să ceară Sofiei să ofere asistență Ucrainei.

Noul guvern proeuropean al Bulgariei și-a confirmat anterior sprijinul pentru Ucraina.

Săptămâna trecută, Bulgaria a aprobat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, fără a dezvălui detaliile.

Noul ministru al Apărării din Bulgaria, Todor Tagarev, a declarat că țara sa a început deja să pregătească următorul pachet de sprijin militar.

Emisarul pentru pace al papei Francisc pentru Ucraina, cardinalul Matteo Zuppi, a declarat marţi că el lucrează la un „mecanism” ce ar putea asigura întoarcerea copiilor care, potrivit Kievului, au fost răpiţi în Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Vom vedea cum putem porni mecanismul pentru copii şi să ajutăm aşa cum am spus pe frontul umanitar, în special copiii să se poată întoarce în Ucraina”, a afirmat Zuppi la o prezentare de carte la Roma.

El a adăugat că a discutat personal problema cu Papa Francisc.

Cardinalul italian a vizitat Moscova săptămâna trecută şi a fost anterior în capitala Ucrainei, Kiev. Vaticanul a descris eforturile sale ca „vizând identificarea iniţiativelor umanitare care ar putea deschide drumuri către pace”.

Vorbind duminică la postul public italian RAI, Zuppi a clarificat că el nu lucrează la un „plan de pace” sau la o „mediere” între Kiev şi Moscova, spunând că se concentrează pe „aspecte umanitare”.

Este posibil ca Rusia să pregătească o provocare la centrala nucleară din Zaporojie, aflată sub ocupație, „în viitorul apropiat”, a avertizat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Conducerea armatei ucrainene susține că forțele ruse au amplasat dispozitive similare unor explozibili pe acoperișul celei de-a treia și a patra unități energetice a centralei.

„Detonarea lor nu ar trebui să avarieze unitățile de putere, dar ar putea crea impresia unui bombardament din partea armatei ucrainene”, a precizat Statul Major General, în actualizarea de după-amiază a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Mai multe informații: Statul Major General al Ucrainei acuză Rusia că pregătește o provocare la centrala nucleară din Zaporojie și că a montat deja dispozitive explozive pe acoperiș

Ucraina continuă să înregistreze progrese la sud de Bahmut, în timp ce se confruntă cu o rezistență puternică la nord de orașul din regiunea Donețk, a anunțat marți viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN.

Rusia „își aruncă toate forțele” pentru a încerca să oprească avansul Kievului în zonă, a afirmat Maliar, adăugând că soldații Moscovei fac presiuni în direcția orașelor Lîman, Svatove și Bahmut și că a înființat o apărare pe trei niveluri în aceste zone „pentru a se impune”.

„Dar ei încă nu reușesc”, a susținut ea.

Lîman și Svatore sunt orașe situate la nord de Bahmut.

În actualizarea sa zilnică a informațiilor operaționale de pe front, Statul Major al armatei ucrainene a tranmis, de asemenea, că Ucraina își consolidează pozițiile în jurul Bahmutului. „Soldații ucraineni continuă să desfășoare operațiuni ofensive la sud și la nord de Bahmut, consolidându-se pe liniile obținute”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

CNN menționează că nu poate verifica în mod independent afirmațiile ucrainenilor privind avansul de pe câmpul de luptă.

Nici Maliar și nici Statul Major General nu au anunțat progrese de-a lungul frontului din sudul țării, unde contraofensiva ucraineană întâmpină o rezistență dură din partea rușilor.

„Pe direcțiile Zaporojie și Herson, inamicul își concentrează principalele eforturi pentru a împiedica înaintarea trupelor noastre”, se arată în actualizarea Statului Major General. „În același timp, forțele de apărare ucrainene continuă să desfășoare operațiuni ofensive în direcțiile Melitopol și Berdiansk, securizând pozițiile obținute, lansând tiruri de artilerie asupra țintelor inamice identificate și efectuând măsuri de contra-baterie”, a precizat conducerea armatei ucrainene.

Forțele ucrainene au „procedat într-un mod foarte precis și bine organizat până acum” în războiul împotriva Rusiei, a declarat marți, 4 iulie, cancelarul german Olaf Scholz, potrivit CNN.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul român Marcel Ciolacu, Scholz a spus că „nu s-a așteptat niciodată ca totul să se schimbe de la o zi la alta”, dar a adăugat că forțele de apărare ucrainene au planificat operațiunile militare „într-un mod foarte precis”.

La rândul său, Ciolacu a declarat că România se aștepta ca războiul să se încheie odată cu contraofensiva ucraineană, dar că trebuie să se țină cont de posibilitatea unui conflict de mai lungă durată.

Mai multe informații: Olaf Scholz: Ucraina a acționat „până acum într-un mod foarte precis și bine organizat”. De ce exclude o invitație de aderare la NATO la summitul din Lituania

Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupația rusă, a pierdut din nou conexiunea la principala sa linie electrică externă în cursul nopții de luni spre marți, a anunțat agenția de stat ucraineană pentru energie nucleară Energoatom, potrivit The Kyiv Independent.

Centrala a trecut apoi la singura linie de rezervă disponibilă, care a fost recent reconectată după patru luni de inactivitate.

Linia electrică de rezervă de 330 kilovolți (kV) a fost întreruptă pe 1 martie din cauza unor avarii pe celălalt mal al râului Nipru. Din acea zi și până pe 1 iulie, centrala s-a bazat exclusiv pe linia electrică principală pentru energia electrică externă necesară pentru răcirea reactorelor și pentru alte funcții critice.

Linia de rezervă poate acum să alimenteze centrala în cazul în care linia principală devine indisponibilă sau este avariată. Înainte de război, centrala nucleară de la Zaporojie avea șase linii de rezervă și patru linii principale de 750 kV.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi, a declarat luni că, deși restabilirea ultimei linii de rezervă este o acțiune pozitivă, situația energetică externă a centralei „rămâne foarte vulnerabilă”.

Forțele ruse au ocupat centrala de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, începând din martie anul trecut. Acestea au folosit-o ca bază militară pentru a lansa atacuri asupra teritoriului controlat de Ucraina peste râul Nipru.

Câmpurile minate din sudul Ucrainei sunt atât de dense, încât trupele care încearcă să elibereze zona nu pot avansa decât „copac cu copac”, a declarat pentru CNN un soldat implicat în contraofensiva Kievului din sud. În toți anii săi de serviciu, a spus el, nu a văzut niciodată atât de multe mine.

Soldatul, care a cerut să fie identificat sub numele său de cod „Legiunea”, a precizat că, în opinia lui, acțiunile trupelor sale au fost „destul de reușite și eficiente”. Cu toate acestea, în timp ce el și alți soldați ucraineni străbat zonele minate, întâmpinând apărări puternic fortificate și atacuri aeriene, o mare parte a lumii pare să creadă că trupele ucrainene se mișcă destul de încet.

Mai multe informații: Contraofensiva Kievului nu răspunde așteptărilor, până acum. Iată de ce avansul armatei ucrainene a fost lent

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat marți că a acordat un împrumut de 25 de milioane de euro (27,24 milioane de dolari) orașului ucrainean Dnipro pentru a-l ajuta să facă față afluxului de oameni care fug din calea luptelor, informează Reuters.

BERD a precizat că împrumutul va contribui la asigurarea continuă a furnizării de servicii municipale vitale în orașul din sud-estul țării, ca urmare a sosirii persoanelor nevoite să fugă din alte localități din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Dnipro și serviciile sale municipale cheie au fost grav afectate de război și se străduiesc să mențină operațiunile zilnice în funcțiune”, a precizat BERD, într-un comunicat.

Populația de dinainte de război a orașului Dnipro, de aproximativ 1 milion de persoane, a crescut din cauza fluxurilor constante de persoane strămutate intern, chiar dacă orașul a fost, de asemenea, sub tirul bombardamentelor după ce Rusia și-a început invazia pe scară largă.

În decembrie, BERD a acordat, de asemenea, un împrumut de 25 de milioane de euro pentru Liov, cel mai mare oraș din partea de vest a Ucrainei.

Oficialii guvernamentali spun că în Ucraina sunt înregistrate aproximativ 4,8 milioane de persoane strămutate intern.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat marți că 185.000 de noi recruți s-au alăturat armatei ruse, de la începutul anului, în calitate de soldați profesioniști, angajați pe bază de contract, relatează The Guardian și Sky News.

Într-o înregistrare video postată pe Telegram, Medvedev, care a fost numit la începutul acestui an într-o funcție de supervizare a producției militare interne a Rusiei, a declarat că aproape 10.000 de noi recruți s-au alăturat armatei ruse doar în ultima săptămână, după ce revolta organizației de mercenari Wagner a fost înăbușită, iar luptătorilor grupării li s-a oferit opțiunea de a se înrola ca soldați obișnuiți.

Elveţia, deşi neutră, a anunţat marţi că doreşte să se alăture proiectului german „Euro Sky Shield”, care deja a atras 17 ţări în contextul războiului din Ucraina, relatează AFP, potrivit news.ro.

Anunţul a venit înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din Elveţia, Austria şi Germania, care va avea loc la 6 şi 7 iulie la Berna. Aceştia vor semna „o declaraţie de intenţie” privind achiziţionarea în comun a elementelor unui scut antirachetă în cadrul Iniţiativei Euro Sky Shield (ESSI), precum şi un acord de promovare a colaborării în cercetarea din domeniul armamentului, a precizat guvernul elveţian într-un comunicat de presă.

Potrivit Bernei, „este în interesul Elveţiei să îşi orienteze mai sistematic politica de securitate şi apărare către cooperarea internaţională şi să îşi sporească contribuţiile” în acest sens.

Pe 1 iulie, Austria, care este de asemenea o ţară neutră, îşi anunţase deja intenţia de a se alătura proiectului german de scut aerian.

Lansat de Berlin în octombrie 2022, proiectul „Euro Sky Shield” se bazează pe sistemele antiaeriene germane Iris-T pentru apărarea antiaeriană cu rază scurtă de acţiune, pe sistemul american Patriot pentru rază medie de acţiune şi pe sistemul americano-israelian Arrow-3 pentru rază lungă de acţiune.

43 de persoane au fost rănite în atacul rusesc de marți asupra orașului Pervomaiski din regiunea Harkov, a anunțat guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Printre persoanele rănite se află 12 copii, cel mai mic având doar trei luni, potrivit Parchetului General al Ucrainei.

Forțele ruse au lovit centrul orașului în cursul după-amiezii cu o rachetă Iskander, a declarat procurorul general Andrii Kostin, adăugând că în apropiere nu existau facilități militare, ci doar clădiri rezidențiale.

Nouă clădiri de apartamente au fost avariate în urma atacului, a precizat Sinegubov la televiziunea națională.

Micul oraș Pervomaiski se află la aproximativ 80 de kilometri sud de capitala regională, Harkov. Regiunea este supusă zilnic unor bombardamente ale armatei ruse, din cauza apropierii sale de granița ruso-ucraineană.

Iulia Matveyeva era judecătoare în orașul-port Mariupol din sudul Ucrainei când a izbucnit invazia rusă în februarie 2022. La scurt timp, ea a fost capturată de soldații Moscovei și ținută șapte luni în captivitate, unde a fost supusă la violențe fizice și psihologice.

A refuzat să treacă de partea Rusiei pentru a fi eliberată și a fost acuzată de „infracțiuni împotriva republicii”. În cele din urmă a fost inclusă într-un schimb de prizonieri, relatează site-ul ucrainean Graty, citat de publicația rusă independentă Meduza.

Mai multe informații: Judecătoarea din Mariupol care a refuzat să lucreze pentru forțele ruse, chiar cu prețul libertății ei. „Dacă treceam de partea lor, copilul meu ar fi fost copilul unui trădător”

Autoritățile ruse i-au returnat 10 miliarde de ruble (aproximativ 111,2 milioane de dolari) liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, aflat în Belarus, bani pe care i-au confiscat în urma raidurilor poliției desfășurate în timpul rebeliunii sale armate de luna trecută, scrie The Moscow Times.

Forțele de ordine din Sankt-Petersburg au confiscat pe data de 24 iunie această sumă mare de bani – împreună cu „sute de mii” de dolari americani și cinci lingouri de aur – în timpul unor raiduri asupra unor proprietăți din Sankt Petersburg care aveau legătură cu Prigojin, potrivit site-ului de știri Fontanka.

Mai multe informații: Rusia i-a returnat lui Evgheni Prigojin suma uriașă de bani confiscată în timpul rebeliunii Wagner: 111 milioane de dolari

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe afirmă că propunerile de înființare a unei filiale a Băncii Agricole de stat rusești în scopul prelungirii acordului de la Marea Neagră privind cerealele sunt „inaplicabile”, scrie Al Jazeera.

Maria Zaharova a comentat astfel un articol al Financial Times potrivit căruia UE a propus o filială specială care ar putea fi conectată la sistemul internațional de plăți SWIFT, de care Banca Agricolă a Rusiei a fost izolată.

Moscova amenință de mult timp că se va retrage din acordul de la Marea Neagră privind cerealele, plângându-se că promisiunile de eliminare a barierelor din calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte nu au fost îndeplinite.

La jumătatea lui mai, Rusia a fost de acord să prelungească acordul pentru două luni, dar a transmis în repetate rânduri că nu vede niciun motiv pentru a-l reînnoi luna aceasta, când expiră.

Un avion MIG-31 rusesc s-a prăbușit în timpul unei misiuni de antrenament deasupra peninsulei Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, iar soarta celor doi membri ai echipajului este necunoscută, relatează Sky News.

Armata rusă a precizat că avionul a căzut în golful Avacha, pe coasta de sud-est a peninsulei Kamceatka.

Echipele de salvare îi caută pe cei doi membri ai echipajului avionului, care nu transporta arme.

Nu au fost oferite detalii cu privire la cauzele care ar fi putut provoca prăbușirea aparatului.

MiG-31 este un avion de vânătoare supersonic cu două motoare și două locuri, conceput pentru a intercepta avioane inamice și să lanseze rachete de croazieră la distanțe mari.

Modelul este în dotarea forțelor aeriene sovietice și rusești începând cu anii 1980.

Un alt MiG-31 s-a prăbușit în aprilie în regiunea Murmansk, în Arctica, iar membrii echipajului său au reușit să se salveze.

Investigațiile poliției naționale ucrainene privind crimele de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina au dus la deschiderea a peste 84.000 de dosare penale și a încă 1.838 de notificări de suspiciune, a afirmat marți președintele Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

Poliția a creat, de asemenea, o bază de date specială intitulată „Criminal de război”, care include acum dosarele a peste 200.000 de membri ai serviciilor rusești și mercenari, a precizat Zelenski.

În cadrul unui discurs de aniversare a Zilei Naționale a Poliției, liderul ucrainean le-a mulțumit forțelor de ordine pentru activitatea lor, afirmând că acestea vor trage Rusia „la răspundere deplină pentru agresiunea și teroarea ei împotriva Ucrainei”.

Ministerul rus de Externe a transmis marți că nu vede niciun temei pentru prelungirea acordului de la Marea Neagră privind cerealele, mediat de ONU și Turcia, care va expira pe data de 17 iulie, informează CNN.

„Inițiativa «Marea Neagră», al cărei scop era de a oferi asistență țărilor nevoiașe din Africa, Asia și America Latină, s-a transformat într-un export pur comercial de alimente ucrainene către țări «bine hrănite»”, a susținut ministerul de externe, într-o declarație, criticând, de asemenea, refuzul Occidentului de a atenua sancțiunile impuse Rusiei.

„Este evident că nu există motive pentru continuarea «Inițiativei de la Marea Neagră»”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov.

Acordul, care a fost negociat pentru prima dată de Națiunile Unite și Turcia în iulie anul trecut pentru a garanta trecerea în siguranță a navelor care transportă exporturi vitale de cereale din Ucraina, a fost prelungit cel mai recent în luna mai.

Cel puțin 16 zboruri către Aeroportul Internațional Vnukovo din Moscova au fost deviate marți, potrivit presei de stat ruse și datelor din orarul oficial de pe site-ul aeroportului, relatează CNN.

Unele zboruri au fost redirecționate „din motive de securitate” din cauza „tentativei de atac cu drone ucrainene” asupra capitalei Rusiei, a precizat primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, pe Telegram.

Șase dintre avioane au fost deviate din cauza unor „probleme tehnice”, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Agenției Federale de Transport Aerian din Rusia, cunoscută și sub numele de Rosaviatsiya.

Restricțiile de zbor de pe aeroportul Vnukovo au fost în vigoare de la ora locală 5:10 până la ora locală 8:00, potrivit agenției de presă de stat TASS.

Zborurile afectate – care veneau din țări precum Armenia, Egipt și Emiratele Arabe Unite, precum și din locații interne precum Sankt Petersburg, Novosibirsk și Makhachkala – au fost redirecționate către alte terminale, potrivit site-ului aeroportului Vnukovo.

Vnukovo este unul dintre cele patru mari aeroporturi care deservesc Moscova.

Zeci de persoane au fost rănite în urma unor bombardamente rusești asupra orașului Pervomaiski din regiunea ucraineană Harkov, au anunțat autoritățile locale, potrivit CNN.

„Până în acest moment, 38 de persoane au fost rănite în bombardamentul asupra orașului Pervomaiski din regiunea Harkov, inclusiv 12 copii. Cel mai mic are 3 luni, iar medicii i-au acordat primul ajutor la fața locului”, potrivit Procuraturii Generale ucrainene.

„Ferestrele a 8 clădiri cu mai multe etaje din oraș au fost avariate. În plus, 4 autoturisme au luat foc și o mașină a fost distrusă”, a precizat șeful administrației militare regionale din Harkov, Oleg Sinegubov.

Echipele de salvare se află la fața locului, potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei.

„Rușii au tras un proiectil exploziv de mare putere”, care a provocat incendierea mai multor mașini și a provocat daune clădirilor înalte, potrivit lui Andrii Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei.

O școală de actorie de stat din Rusia a deschis înscrierile pentru un program de arte teatrale care va pregăti viitori actori și regizori pentru teatrul de dramă din Mariupol, din sudul ocupat al Ucrainei, în incinta căruia au murit sute de persoane în urma unui bombardament al rușilor efectuat anul trecut, informează marți The Moscow Times.

„Programul se va desfășura prin cursuri în prezență fizică, finanțate de stat, pentru Teatrul Rus de Dramă din Mariupol, concentrându-se pe diplomele de «Actorie» și «Regie de teatru»”, a precizat Institutul de Stat de Artă Teatrală din Sankt Petersburg (RGISI), pe site-ul său.

Se estimează că între 300 și 600 de persoane care se aflau în interiorul teatrului Mariupol au fost ucise într-un atac aerian rusesc în martie anul trecut, atac despre care Amnesty International a spus că a fost cel mai probabil un atac deliberat asupra civililor. Teatrul a devenit un simbol al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei pe parcursul celor 16 luni de invazie.

Mai multe informații: Institutul de actorie din Sankt Petersburg a demarat un program pentru pregătirea viitorilor actori care să joace la teatrul distrus din Mariupol

Banca centrală a Italiei a înghețat, după invazia de anul trecut din Ucraina, active aparținând oligarhilor ruși evaluate la aproximativ 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), scrie Al Jazeera.

Ca parte a sancțiunilor UE împotriva Kremlinului și a susținătorilor săi, Italia a confiscat active care includ conturi bancare, vile de lux, iahturi și mașini.

Directorul agenției italiene de combatere a spălării banilor, Enzo Serata, a declarat că au fost înghețate participații financiare în valoare de aproximativ 330 de milioane de euro (360 de milioane de dolari) care au legătură cu 80 de persoane.

Înainte de război, plajele și porturile italiene erau populare printre rușii bogați care cumpărau proprietăți în locații de primă mână, cum ar fi Lacul Como, Sardinia, Toscana și coasta Ligurică.

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că trupele ruse au respins 10 atacuri în direcția regiunii Donețk în ultimele 24 de ore, relatează agenția de presă de stat rusă TASS, potrivit Al Jazeera.

„În direcția Donețk, 10 atacuri inamice au fost respinse cu succes prin acțiuni competente și curajoase ale unităților de apărare ale Grupului de Forțe Sudice”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul-locotenent Igor Konașenkov.

Potrivit lui Konashenkov, pierderile Ucrainei au fost de „până la 290 de militari, uciși sau răniți, două vehicule de luptă de infanterie, nouă vehicule, două camionete, un suport de artilerie autopropulsată Akatsiya, obuziere Msta-B și D-30”.

Rușii sunt mai „uniți ca niciodată”, a afirmat marți președintele rus Vladimir Putin, care încearcă să proiecteze astfel încredere după revolta de scurtă durată a grupului de mercenari Wagner, relatează Sky News.

Reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), găzduită prin videoconferință de India, i-a oferit liderului rus una dintre puținele platforme rămase în politica internațională în care poate fi ascultat cu simpatie.

„Poporul rus este mai unit ca niciodată”, a declarat Putin.

„Solidaritatea și responsabilitatea pentru soarta patriei au fost demonstrate în mod clar de cercurile politice rusești și de întreaga societate prin faptul că au făcut front comun împotriva tentativei de rebeliune armată”, a precizat liderul de la Kremlin.

Acesta a fost primul summit multilateral la care a participat Putin după rebeliunea armată condusă de grupul de mercenari condus de Evgheni Prigojin.

Organizația asiatică de securitate, fondată de Rusia și China pentru a contracara alianțele occidentale, a primit Iranul în rândurile sale, ajungând astfel acum la nouă națiuni membre.

Vorbind prin videoconferință de la Kremlin, Putin a lăudat OCS pentru că „joacă un rol din ce în ce mai important în afacerile internaționale, contribuind în mod real la menținerea păcii și a stabilității, asigurând o creștere economică durabilă a statelor participante și consolidând legăturile dintre popoare”.

El a mulțumit națiunilor din cadrul OCS pentru sprijinul acordat autorităților ruse în timpul revoltei organizate de Evgheni Prigojin și a declarat că Occidentul a transformat Ucraina într-un „stat practic ostil – anti-Rusia”.

Ministerul rus al Apărării susține că a doborât trei avioane ucrainene și un elicopter ieri, în timpul unei zile grele de lupte, relatează Sky News.

Anunțul a fost făcut în timpul unei actualizări distribuite pe Telegram.

Iată care sunt principalele informații publicate de ministerul de la Moscova:

• Rusia susține că a doborât trei avioane de atac ucrainene Su-25 și un elicopter Mi-8.
• Trupele ruse au respins 10 atacuri ucrainene în Donețk.
• 14 drone ucrainene au fost doborâte de-a lungul liniilor de front.
• Rusia a interceptat cinci rachete HIMARS.
• Au fost distruse trei depozite de arme aparținând Ucrainei.

Afirmațiile Moscova nu au putut fi verificate în mod independent de Sky News și nici nu au fost comentate deocamdată de Ucraina.

Numărul persoanelor rănite în bombardamentele rusești asupra micului oraș Pervomaiski, din regiunea ucraineană Harkov a crescut la 31, printre acestea aflându-se inclusiv nouă copii, a anunțat marți guvernatorul regional din Harkov.

Ministerul de Interne a precizat că unul dintre copiii răniți are doar un an.

Oleg Sinegubov, guvernatorul din Harkov, a precizat pe Telegram că bombardamentele au avut loc la ora locală 13:35 și că mai multe mașini au luat foc, relatează Sky News și The Kyiv Independent.

Ulterior, Sinegubov a anunțat că cel mai mic dintre copiii răniți are doar zece luni.

Potrivit acestuia, o clădire cu mai multe etaje a fost avariată.

Oficialii ucraineni au postat mai multe fotografii care arată clădirea cu geamuri sparte, nori negri de fum și o mașină răsturnată.

Mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt din domeniul juridic se află în această săptămână la Haga, unde discută „prioritățile cheie” pentru un posibil viitor tribunal privind presupusele crime de război rusești, informează CNN.

Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a declarat că echipa sa a „pus bazele viitorului tribunal”, ca parte a efortului de lungă durată al Kievului de a trage la răspundere oficialii ruși acuzați de crime de război.

„Prima întâlnire de lucru cu procurorii ucraineni la ICPA de la Haga. Definirea domeniului de activitate și a priorităților-cheie. Obiectivul strategic este tragerea la răspundere a conducerii politice și militare a Rusiei”, a scris Kostin pe Twitter marți, după ce luni a fost lansat la Haga un nou centru de colectare a probelor.

„Aceasta este istorie în devenire: punem bazele viitorului tribunal”, a adăugat el.

Noul Centru Internațional pentru Urmărirea Penală a Crimei de Agresiune împotriva Ucrainei a fost descris ca fiind un ” hub judiciar” în care procurori din diferite țări vor lucra împreună pentru a ancheta cazuri.

Potrivit lui Kostin, Ucraina a lansat deja proceduri penale în instanțele interne pentru infracțiuni de agresiune ale Rusiei, inclusiv 312 rechizitorii.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că toate dronele implicate în atacul de marți asupra Moscovei au fost „distruse sau neutralizate”, relatează CNN.

Ministerul rus al Apărării anunțase anterior că a interceptat marți cinci drone ucrainene în apropierea Moscovei, calificând incidentul drept un atac „terorist”.

Rugat, în timpul unei conferințe cu jurnaliștii, să comenteze atacul, Peskov a precizat că „nu poate da o evaluare profesională a performanței sistemului de apărare”.

„Putem doar să afirmăm că toate aceste drone au fost fie distruse, fie neutralizate cu ajutorul sistemelor adecvate”, a adăugat el.

Într-o intervenție de marți, 4 iulie, la conferința Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit aliaților care și-au exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul rebeliunii conduse de șeful companiei militare private Wagner, Evgheni Prigojin, relatează CNN și The Guardian.

„Aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi colegilor mei din țările Organizației de Cooperare de la Shanghai care și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile conducerii ruse în protejarea ordinii constituționale, a vieții și a securității cetățenilor. Apreciem foarte mult acest lucru”, a declarat Putin.

La reuniunea virtuală, găzduită de premierul indian Narendra Modi, au fost prezenți, printre alții, liderul chinez Xi Jinping, președintele iranian Ebrahim Raisi și președintele belarus Aleksandr Lukașenko.

Mai multe detalii: Vladimir Putin le-a mulțumit liderilor din țările aliate Moscovei pentru sprijinul oferit în timpul revoltei Wagner

Trei bărbați au fost răniți în urma unui bombardament lansat de forțele ruse asupra satului Buda-Vorobiivska din regiunea Cernihiv, aflată în nordul Ucrainei, a anunțat guvernatorul Viacheslav Chaus, pe Telegram, citat de CNN.

„Inamicul a dat o lovitură puternică în centrul satului Buda-Vorobiivska din districtul Novgorod-Siversky. Ca urmare, trei persoane au fost rănite. Doi răniți au trebuit să fie evacuați în timpul bombardamentului”, a anunțat oficialul.

Chaus a declarat că zona, aflată în apropierea graniței cu Rusia, a fost supusă unor bombardamente frecvente în ultimele zile.

„Buda-Vorobiivska se află sub un foc constant. În acest timp, jumătate dintre locuitori au părăsit satul. Cu toate acestea, mai mult de 150 sunt încă acolo”, a declarat Chaus, adăugând că mai multe familii au plecat din zonă în urma ultimului atac.

În direcția Berdiansk, forțele ucrainene au avansat până la 2 kilometri în adâncimea apărării ruse, a anunțat purtătorul de cuvânt al Centrului Comun de Presă al Forțelor de Apărare ale Direcției Tauride, Valeri Șerșen, citat de Ukrainska Pravda.

„În direcția Berdiansk, a fost înregistrată cea mai mare înaintare în adâncimea inamicului până la 2 km. (…) Inamicul opune o rezistență înverșunată, dar noi punem sistematic presiune pe anumite sectoare ale frontului, pătrundem și distrugem potențialul de luptă al forțelor de ocupație”, precizează sursa citată.

Guvernatorul regiunii vestice Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat marți, 4 iulie, că locuitorii evacuați din orașul Shebekino, de la frontiera cu Ucraina, bombardat luna trecută, și cazați între timp în locuințe temporare, se vor putea întoarce acasă în următoarele două săptămâni, relatează The Kyiv Independent.

„Bineînțeles, acest lucru este valabil doar pentru cei ale căror apartamente și case nu sunt distruse sau deteriorate. Vă reamintesc că, în baza deciziei anterioare, chiria nu va fi percepută până la 1 august „, a scris Gladkov pe Telegram.

Potrivit guvernatorului, autoritățile intenționează să restabilească infrastructura și să repare clădirile deteriorate din oraș.

Pe 1 iunie, autoritățile ruse au raportat bombardarea orașului Shebekino, în timp ce milițiile ruse anti-Kremlin au anunțat un raid transfrontalier spre oraș. Militanții au lansat o nouă incursiune pe 4 iunie. Luptele și bombardamentele i-au determinat pe oficialii locali să înceapă evacuarea locuitorilor.

Ucraina nu va primi avioane de luptă occidentale moderne înainte ca actuala contraofensiva să fie deja încheiată, a declarat marți, 4 iulie, locotenent amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, la postul de radio britanic LBC, citat de The Kyiv Independent.

„Discuția despre avioanele de luptă este una importantă, dar nu va fi rezolvată pe termen scurt pentru această contraofensivă. Antrenarea piloților, antrenarea tehnicienilor, asigurarea existenței unei organizații logistice care să poată susține efectiv aceste avioane nu vor fi disponibile înainte de această contraofensivă”, a spus Rob Bauer.

El a precizat însă că, chiar și fără avioane de luptă, Ucraina are un avantaj față de Rusia în ceea ce privește pregătirea, moralul, motivația și armamentul occidental.

Potrivit amiralului, Ucraina poate trece de apărarea rusă, dar „va fi nevoie de timp”.

De asemenea, el a precizat că odată cu eliberarea de noi teritorii, forțele ucrainene trebuie să redistribuie sistemele de apărare aeriană pentru a proteja terenul nou câștigat.

Mai multe țări din așa-numita „coaliție a avioanelor de luptă” s-au angajat să furnizeze Kievului avioane F-16 și pregătirea necesară. Printre ele se numără Marea Britanie, Olanda, Polonia, Danemarca, Suedia, Belgia, Portugalia, Franța și SUA.

Potrivit comandantului-șef al Ucrainei, Valeri Zalujnîi, lipsa avioanelor de luptă avansate îngreunează contraofensiva, comparând-o cu lupta cu „arcuri și săgeți”.

Președintele rus Vladimir Putin participă marți, 4 iulie, împreună cu alți lideri mondiali, printre care președintele Chinei, XI Jinping, la un summit virtual al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează CNN.

Este prima apariție a lui Putin în cadrul unui summit internațional de când de la revolta armată a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, de la sfârșitul lunii trecute, considerată de unii analiști drept cea mai importantă amenințare de până acum la adresa puterii sale.

Oleksii Danilov, secretarul Consiliului ucrainean pentru securitate națională și apărare, a descris ultimele zile de pe câmpul de luptă ca fiind „fructuoase” pentru țara sa, precizând că armata Ucrainei acționează „cu calm” și „cu înțelepciune” în contraofensiva sa, relatează The Guardian.

„În acest stadiu al ostilităților active, forțele de apărare ale Ucrainei îndeplinesc sarcina numărul unu – distrugerea maximă a forței de muncă, a echipamentelor, a depozitelor de combustibil, a vehiculelor militare, a posturilor de comandă, a artileriei și a forțelor de apărare aeriană ale armatei ruse”, a scris Danilov într-o postare pe o rețea socială.

„Ultimele câteva zile au fost deosebit de fructuoase. Acum războiul de distrugere este egal cu războiul de kilometri (eliberați – n.r.). Cu cât este mai eficient primul, cu atât mai mult este cel de-al doilea. Acționăm cu calm, cu înțelepciune, pas cu pas”, a mai precizat oficialul ucrainean.

Două persoane au fost ucise marți dimineață în urma unui atac lansat de forțele ruse asupra orașului Herson din sudul Ucrainei, a anunțat Parchetul General, citat de The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„La 4 iulie 2023, în jurul orei 6.00 (aceeași oră în România – n.r.), forțele armate ale Federației Ruse au efectuat bombardamente asupra orașului Herson. Doi cetățeni – un bărbat și o femeie – au suferit răni incompatibile cu viața”, a transmis procuratura.

De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate în urma atacului.

Trei persoane au fost confirmate ca fiind decedate în urma loviturii cu drone lansate luni de forțele ruse asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei, a anunțat marți primarul orașului, Oleksandr Lysenko, citat de CNN.

Numărul persoanelor rănite a crescut, de asemenea, de la 19 la 21, a precizat edilul.

Patru drone rusești au fost lansate luni asupra centrului orașului, lovind două blocuri de apartamente și o clădire administrativă, potrivit oficialilor locali.

Administrația militară regională din Sumî a catalogat lovitura drept „un alt act terorist al Federației Ruse” și a declarat ziua de marți zi de doliu în oraș.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că a interceptat marți cinci drone ucrainene în apropiere de Moscova, calificând incidentul drept un „atac terorist”, într-un mesaj pe Telegram, citat de CNN.

„În această dimineață, o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist folosind cinci drone împotriva unor ținte din regiunea Moscovei și din Noua Moscovă a fost dejucată”, se precizează în mesajul citat.

Potrivit ministerului rus, patru dintre drone au fost interceptate în regiunea Noua Moscovă, iar a cincea, în districtul Odintsovo din regiunea Moscovei.

Nu s-au înregistrat victime în urma interceptării dronelor, a mai precizat ministerul.

Aterizările și decolările de pe aeroportul Vnukovo din Moscova au fost restricționate marți dimineață „din motive tehnice care nu pot fi controlate de aeroport”, a anunțat pe Telegram Agenția Federală de Transport Aerian din Rusia, Rosaviatsiya, relatează Reuters.

Restricțiile au fost în vigoare până la ora locală 8.00 (aceeași oră în România – n.r.), a precizat agenția, adăugând că unele zboruri au fost deviate către alte aeroporturi.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a precizat, tot printr-un mesaj pe Telegram, că Ucraina a lansat un nou atac cu drone asupra capitalei ruse și a regiunii sale, ceea ce a dus la perturbarea temporară a zborurilor de pe aeroportul Vnukovo, notează The Guardian.

„În acest moment, atacurile au fost respinse de forțele de apărare aeriană. Toate dronele detectate au fost eliminate”, a spus Sobianin, precizând că nu au fost înregistrate victime.

Mai multe detalii: Rusia acuză Ucraina că de tentativă de „atac terorist” asupra unui aeroport din Moscova. Aterizările și decolările, restricționate temporar

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat într-un interviu recent pentru publicația poloneză Rzeczpospolita, că Ucraina va primi „în următoarele săptămâni” zeci de tancuri Leopard 1A5 care au fost alocate de Germania și Danemarca, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului de la Berlin, în prezent, Germania asigură Ucrainei a doua cea mai mare livrare de echipamente militare dintre partenerii săi internaționali.

Germania antrenează, totodată, cel mai mare număr de militari ucraineni.

La începutul acestui an, guvernul danez a semnat un acord de cooperare cu Germania și Olanda pentru transferul a cel puțin 100 de tancuri Leopard 1 către Ucraina. Inițial, Kievul trebuia să primească vehiculele grele în timpul primăverii, însă livrarea a fost amânată până în vară.

De asemenea, Danemarca și Olanda au încheiat recent contracte pentru achiziționarea și donarea a 14 tancuri Leopard 2 de la producătorul german de armament Rheinmetall pentru Ucraina. Conform înțelegerii dintre cele două țări, tancurile ar urma să fie livrate Ucrainei până la „începutul anului 2024”.

Forțele de apărare ale Rusiei au doborât, în dimineața zilei de 4 iulie două drone în apropierea Moscovei, relatează presa rusă și mai multe canale de Telegram, citate de Ukrainska Pravda.

Potrivit canalului de Telegram Shot, cele două drone au fost doborâte lângă satul Valuevo din Noua Moscovă în jurul orei 6 dimineața (aceeași oră în România – n.r.).

„Serviciile operaționale au primit imediat mai multe apeluri despre sunetele exploziei, martorii au declarat că au văzut resturile care au căzut. Nu a fost niciun incendiu, distrugerile la sol sunt în curs de stabilire. Serviciile operative au plecat la fața locului”, se precizează pe canalul Telegram.

Potrivit canalului Baza, exploziile au avut loc la câțiva kilometri de șoseaua de centură a Moscovei.

În același timp, agenția rusă de presă TASS notează că două drone au fost doborâte în Noua Moscovă și încă una în regiunea Kaluga din vestul Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut omologului său american, Joe Biden, să invite Ucraina să adere imediat la NATO, a declarat liderul de la Kiev la CNN, relatează The Kyiv Independent.

Zelenski l-a numit pe Biden „cel care ia decizia” dacă Ucraina va face parte din NATO, precizând că sprijinul liderului de la Casa Albă este crucial pentru această hotărâre.

De asemenea, președintele Ucrainei a afirmat că susținerea lui Biden ar reprezenta o motivație uriașă pentru militarii ucraineni care luptă pe front.

În același timp, Volodimir Zelenski a spus că este conștient că țara sa nu va deveni membră NATO înainte de închierea războiului, însă a subliniat că sprijinul SUA pentru aderare este un semnal important.

Forțele rusești au bombardat nouă comunități din regiunea Sumî luni, 3 iulie, ucigând cinci civili, a anunțat Administrația militară din regională pe Facebook, citată de The Kyiv Independent. Peste 170 de explozii au fost înregistrate în total în regiunea din nord-estul Ucrainei, luni.

Un atac cu dronă asupra orașului Sumî a fost soldat cu doi morți și 19 răniți. De asemenea, au fost avariate o clădire administrativă, două clădiri de apartamente, precum și șapte vehicule private și infrastructura școlară din oraș.

Situația de pe câmpul de luptă a „escaladat din nou” în zona frontului de la Bahmut, cele două tabere încercând să preia inițiativa, a anunțat luni viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene avansează pe flancul sudic al orașului, în apropiere de satul Klishchiivka, a precizat Maliar.

„Cu toate acestea, situația se schimbă foarte rapid. Controlul asupra acelorași poziții poate fi pierdut și recâștigat de două ori pe zi”, a adăugat oficialul guvernamental.

Potrivit lui Maliar, forțele ruse reacționează rapid la acțiunile Ucrainei, instituind „trei linii de apărare în direcții amenințătoare”.

Trupele ucrainene au început operațiunile ofensive în direcția Bahmut în jurul datei de 24 iunie, avansând treptat pe flancurile de sud și de nord.

După cum a precizat Maliar anterior în cursul zilei de luni, Bahmutul are un sistem dezvoltat de fortificații inginerești și fortărețe, dar în prezent este ocupat de armata rusă, ceea ce complică eliberarea orașului.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), operațiunile ofensive ale Ucrainei în apropiere de Bahmut ar putea presa Rusia să ia dificila decizie de a-și redistribui forțele din alte teritorii ucrainene.

Contraofensiva ucraineană avansează într-un ritm mai lent decât se aștepta, dar forțele Kievului au încă inițiativa, a declarat un expert militar pentru Sky News.

Philip Ingram, un fost ofițer de informații și securitate al armatei britanice, consideră că trupele ucrainene ar fi putut avansa până la un kilometru spre Bahmut, în estul țării.

În luna mai, șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, anunța că mercenarii săi au cucerit în cele din urmă orașul din Donețk, după nouă luni de lupte crâncene.

Un kilometru poate că nu pare foarte mult, dar Ingram a atras atenția că organizația paramilitară Wagner a avut nevoie de multe luni pentru a câștiga șapte kilometri.

Expertul militar a adăugat că linia frontului se întinde în prezent pe aproximativ 600 de kilometri.

„Este încă devreme, ucrainenii au preluat inițiativa, lucrurile încă funcționează, dar (avansul) este mai lent decât se aștepta”, a spus el.

Ingram a punctat că rușii au avut la dispoziție nouă luni pentru a construi straturi de apărare complexe și interconectate, cu mine și șanțuri antitanc.

Atacul cu drone al rușilor care a ucis luni cel puțin două persoane și a rănit alte 19 în orașul Sumî din nordul Ucrainei l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să ceară o îmbunătățire majoră a apărării antiaeriene a țării sale, relatează Al Jazeera și Sky News.

Administrația regională din Sumî a precizat, pe aplicația de mesagerie Telegram, că o clădire oficială și două clădiri rezidențiale au fost, de asemenea, avariate în urma atacului, efectuat cu patru drone.

„Din păcate, țara noastră nu dispune încă de un număr suficient de sisteme de apărare antiaeriană de înaltă calitate pentru a ne proteja întregul teritoriu și pentru a doborî toate țintele inamice”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat națiunii luni seară.

„Vom face tot ce este posibil și imposibil pentru a face ca apărarea noastră antiaeriană să fie cea mai puternică”, a spus el, adăugând că Ucraina trebuie să își protejeze propriul teritoriu și „să devină în viitor baza unui scut aerian european”.

Acesta este un lucru care este „absolut necesar și absolut posibil”, a adăugat liderul ucrainean, în mesajul său video.

O alertă de raid aerian a fost emisă în mai multe regiuni din sudul Ucrainei luni seară, existând amenințarea unui atac cu drone din partea rușilor, au anunțat forțele aeriene ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

Avertizările de raid aerian au fost emise în regiunile Mikolaiv, Herson și Zaporojie.

Forțele Aeriene ale armatei ucrainene avertizează că există o amenințări de utilizare a dronelor de către ruși în special asupra regiunii Zaporojie.

Începând cu ora locală 22:00, avertizarea de raid aerian s-a extins în regiunea Donețk, în timp ce în regiunea Mikolaiv alerta a fost oprită.

Alexei Moskalev, rusul condamnat la doi ani de închisoare,după ce fiica lui a făcut un desen împotriva războiului la școală, a declarat, luni, 3 iulie, la apel, în fața tribunalui din Tula, că preferă să se confrunte cu pedeapsa capitală decât să fie separat de Mașa, relatează Reuters.

Bărbatul a fost condamnat, în martie, la doi ani într-o colonie penală pentru discreditarea armatei ruse. El a fugit de arestul la domiciliu, din orașul Efremov, regiunea Tula, la sud de Moscova, în Belarus, dar a fost rearestat rapid și returnat în Rusia.

Mai multe detalii: Instanța a respins apelul rusului care a primit doi ani de închisoare pentru desenul anti-război al fiice sale: „Decât să fiu despărțit de Mașa, mai bine mă condamnați la moarte”

Rusia a desfășurat peste 180.000 de soldați pe fronturile de la Lîman-Kupiansk și Bahmut, a anunțat luni Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Grupului de forțe estic din cadrul armatei ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

„Un grup de forțe destul de puternic a fost desfășurat (pe frontul Lîman-Kupiansk): peste 120 de unități inamice. Printre acestea se numără unități de asalt aerian și unități mecanizate, unități ale rezervei de luptă din armata rusă, forțe teritoriale și noile companii de asalt Storm Z care au recrutat persoane cu antecedente penale. (…) Peste 180.000 de soldați ruși au fost desfășurați în întreaga zonă de responsabilitate a Grupului de forțe Est (din cadrul armatei ucrainene, n.r.)… Frontul Lîman-Kupiansk este mai lung, motiv pentru care inamicul își concentrează forțele acolo. Între timp, pe frontul Bahmut se află aproximativ 50.000 de soldați (ruși)”, declarat Serhii Cherevatyi, într-o intervenție la televiziunea ucraineană.

Între timp, viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Maliar, a scris luni, într-un mesaj publicat pe Telegram, că o „luptă pentru preluarea inițiativei” era în desfășurare pe frontul Bahmut.