Război în Ucraina, ziua 499 | Ucraina discută cu SUA despre arme cu rază lungă de acțiune

Președintele ucrainean Volodomir Zelenski i-a mulțumit vineri președintelui american Joe Biden pentru cel mai recent pachet de sprijin militar, pe care l-a catalogat ca fiind „foarte necesar”, după ce Washingtonul a anunțat că va furniza muniții cu dispersie Kievului, scrie Al Jazeera.

„Un pachet de ajutor pentru apărare oportun, amplu și foarte necesar din partea Statelor Unite”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe Twitter, mulțumind poporului american și lui Biden pentru „pașii decisivi”.

A timely, broad and much-needed defense aid package from the United States. We are grateful to the American people and President Joseph Biden @POTUS for decisive steps that bring Ukraine closer to victory over the enemy, and democracy to victory over dictatorship. The expansion…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 7, 2023

„Extinderea capacităților de apărare ale Ucrainei va oferi noi instrumente pentru eliberarea teritoriului nostru și apropierea păcii”, a adăugat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Istanbul, în cadrul unui turneu în mai multe țări membre ale NATO, în contextul în care face presiuni asupra alianței militare pentru ca, la summitul de săptămâna viitoare, aceasta să ia măsuri concrete în vederea acordării Kievului statutul de membru, relatează Al Jazeera.

Recomandări

Mizele partidelor la primul tur al prezidențialelor. PNL, între deschiderea șampaniei și noaptea cuțitelor lungi

Un element-cheie al discuțiilor lui Zelenski cu Erdogan este soarta acordului negociat anul trecut de Turcia și ONU, care permite exportul în siguranță de cereale din porturile ucrainene peste Marea Neagră, în ciuda războiului care face ravagii în Ucraina.

Kremlinul a subliniat că va urmări cu atenție discuțiile dintre cei doi lideri, precizând că Putin a apreciat rolul de mediator al lui Erdogan în încercarea de a pune capăt conflictului din Ucraina.

Departamentul american al Apărării a afirmat vineri că unul dintre principalele motive pentru care SUA furnizează muniții cu dispersie Ucrainei este acela de a ajuta forțele Kievului să străpungă liniile defensive rusești, deoarece contraofensiva „merge puțin mai încet decât sperau unii”, relatează CNN.

„Vrem să ne asigurăm că ucrainenii au suficientă artilerie care să-i mențină în luptă în contextul contraofensivei actuale”, a declarat subsecretarul de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, în cadrul unei conferințe de presă. „Și pentru că lucrurile merg un pic mai încet decât sperau unii, există cheltuieli foarte mari cu artileria”, a precizat el.

Recomandări

Elena Lasconi și George Simion, umăr la umăr în turul 2 la alegerile prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Kahl a mai spus că munițiile vor fi livrate Ucrainei „într-un interval de timp care este relevant pentru contraofensivă”.

Oficialul american a adăugat că livările de muniții cu dispersie reprezintă, de asemenea, un semnal important pentru Rusia că „ucrainenii vor rămâne în joc”.

„(Președintele rus) Vladimir Putin are o teorie a victoriei, OK? Teoria sa despre victorie este că va supraviețui tuturor”, a spus Kahl. „De aceea, președintele (Joe) Biden a fost clar când a spus că vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie și de aceea semnalăm că vom continua să oferim Ucrainei capacitățile care îi vor menține (pe ucraineni) în luptă”, a continuat el.

Ca răspuns la îngrijorările organizațiilor de apărare a drepturilor omului legate de munițiile cu dispersie, Kahl a declarat că „cel mai rău lucru pentru civilii din Ucraina este ca Rusia să câștige războiul, așa că este important (ca rușii) să nu o facă”.

Președintele american Joe Biden a declarat vineri pentru CNN că a fost o „decizie dificilă” să furnizeze pentru prima dată bombe cu fragmentație Ucrainei, dar că, în cele din urmă, a fost convins să trimită aceste arme controversate deoarece Kievul are nevoie de muniție în contraofensiva sa împotriva Rusiei.

Recomandări

Moscova a explicat cum i-a avertizat pe americani cu 30 de minute înainte că vor ataca Ucraina cu o rachetă Oreșnik: „Au înțeles declarația președintelui rus”

„A fost o decizie foarte dificilă din partea mea. Și, apropo, am discutat acest lucru cu aliații noștri, am discutat acest lucru cu prietenii noștri de la Capitol Hill (sediul guvernului și al Congresului SUA, n.r.)”, a declarat Biden, adăugând: „Ucrainenii rămân fără muniție”.

„Acesta este un război legat de muniții. Ei (ucrainenii, n.r.) rămân fără aceste muniții, iar noi nu prea avem”, a spus Biden.

Mai multe informații: Joe Biden explică de ce a luat „decizia dificilă” de a trimite Kievului bombe cu dispersie: „Ucrainenii rămân fără muniție”

Întrebat în legătură cu riscurile pe care le prezintă munițiile cu dispersie, Colin H. Kahl, subsecretar american de stat pentru politica de apărare, a declarat că „cel mai rău lucru” pentru civili ar fi ca „Rusia să câștige războiul”, relatează Sky News.

El a spus că Rusia a folosit fără discriminare munițiile cu dispersie, existând un risc mult mai mare de daune colaterale. Kahl a precizat că ucrainenii vor informa SUA cu privire la utilizarea acestor arme.

Subsecretarul american a adăugat că SUA au la dispoziție „sute de mii” de astfel de muniții.

Statele Unite s-au consultat cu mai mulți aliați din cadrul NATO atunci când au cântărit decizia de a trimite Ucrainei muniții cu dispersie, a declarat vineri consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit CNN.

Această consultare a inclus discuții cu aliații care sunt semnatari ai Convenției privind munițiile cu dispersie, un tratat internațional care nu permite producerea sau distribuirea acestor arme controversate, a precizat Sullivan.

„Deși nu pot susține în mod oficial ceva împotriva căruia au semnat o convenție, au indicat atât în privat, cât și mulți dintre ei în mod public în cursul zilei de astăzi, că înțeleg decizia noastră și, în mod fundamental, că recunosc diferența dintre Rusia care își folosește munițiile cu dispersie pentru a ataca Ucraina și Ucraina care folosește munițiile cu dispersie pentru a se apăra pe sine, pe cetățenii săi și pe teritoriul său suveran”, a declarat Sullivan.

Potrivit acestuia, alți aliați care nu sunt semnatari ai convenției au îmbrățișat decizia SUA „cu brațele deschise”. „Așa că simțim că acest lucru nu va perturba în niciun fel unitatea foarte puternică și fermă pe care o avem înainte de summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius”, a adăugat Sullivan.

Contraofensiva Ucrainei împotriva forțelor rusești decurge mai lent decât se aștepta, a recunoscut vineri un înalt oficial al Pentagonului, potrivit The Guardian.

„Este prea devreme pentru a judeca modul în care contraofensiva decurge într-un fel sau altul, deoarece ne aflăm la începutul perioadei de mijloc”, le-a spus reporterilor Colin Kahl, subsecretarul american al apărării.

„Ei (ucrainenii, n.r.) încă sondează liniile și zonele rușilor pentru a găsi puncte slabe”, a adăugat Kahl.

Munițiile cu dispersie, despre care Casa Albă a confirmat vineri că vor fi trimise Ucrainei, fac parte dintr-un nou pachet de sprijin militar pentru Kiev în valoare de 800 de milioane de dolari, scrie The Guardian.

De asemenea, pachetul include vehicule blindate Bradley și Stryker și o serie de alte muniții, cum ar fi proiectile pentru obuziere și pentru sistemele HIMARS.

Colin H. Kahl, subsecretarul american al apărării, a declarat: „Vom fi capabili să furnizăm imediat Ucrainei artilerie suplimentară”.

„Rusia a folosit muniții cu dispersie încă de la începutul războiului. Munițiile pe care le vom furniza Ucrainei vor avea o rată de ratare de sub 2,35% (adică un număr mai mic de bombe mici care nu reușesc să explodeze, n.r.). Lucrăm cu Ucraina pentru a reduce riscurile asociate cu aceste arme”, a precizat Kahl.

Ucraina „nu se va alătura NATO” la finalul summitului de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit AFP.

Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea summitului Alianţei Nord-Atlantice programat pe 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania.

Mai multe informații: Casa Albă pune capăt speranțelor Ucrainei de a se alătura NATO la finalul summitului din Lituania

Jake Sullivan a apărat trimiterea de muniții cu dispersie în Ucraina, spunând că va fi livrată o versiune care are o „rată de ratare” redusă, ceea ce înseamnă că numărul bombelor mici care nu reușesc să explodeze este mai mic, relatează Sky News.

Proiectilele neexplodate, care adesea acoperă câmpurile de luptă și zonele civile populate, provoacă decese neintenționate.

„Recunoaștem că munițiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor din cauza proiectilelor neexplodate”, a declarat consilierul pentru securitate națională.

„Acesta este motivul pentru care am amânat decizia cât de mult am putut”, a precizat el.

„Dar există, de asemenea, un risc masiv de vătămare a civililor dacă trupele și tancurile rusești străpung pozițiile ucrainene și cuceresc mai mult teritoriu ucrainean și subjugă mai mulți civili ucraineni, deoarece Ucraina nu are suficientă artilerie”, a mai spus Sullivan.

„Acest lucru este intolerabil pentru noi”, a punctat oficialul de la Casa Albă.

Mai multe informații: Casa Albă confirmă că SUA vor trimite Ucrainei muniții cu dispersie. „Nu căutăm să începem al treilea război mondial”

Consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a reiterat vineri că SUA nu sprijină atacurile asupra teritoriului Rusiei lansate din Ucraina, relatează Sky News.

El a precizat că SUA vor face tot ce pot pentru a ajuta Ucraina să își recupereze teritoriul, dar că Washingtonul nu tolerează ca să se meargă mai departe în ceea ce privește escaladarea războiului.

Sullivan a adăugat: „Nu căutăm să începem al treilea război mondial”.

Consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat vineri că președintele Joe Biden și consilierii săi au luat o „decizie unanimă” de a trimite Ucrainei muniții cu dispersie, relatează The Guardian și Sky News.

Potrivit lui Sullivan, Kievul a dat asigurări cu privire la modul în care va folosi munițiile. Acesta a precizat că Rusia le-a folosit pe scară largă încă de la începutul războiului.

Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat vineri, în cadrul unui briefing de presă, că „Rusia a folosit muniții cu dispersie de la începutul acestui război”, relatează Sky News.

„Ucraina a solicitat muniții cu dispersie pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești. Concluzia este următoarea: recunoaștem că munițiile cu dispersie reprezintă un risc, dar există, de asemenea, un risc dacă rușii cuceresc mai mult teritoriu”, a spus Sullivan.

Forțele ruse își continuă ofensiva pe linia frontului în zonele din regiunile estice Donețk, Luhansk și Harkov, a anunțat vineri viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN.

Trupele Moscovei au eșuat în încercările de a străpunge pozițiile ucrainene în direcțiile orașelor Avdiivka, Marinka, Kupiansk, Lîman și Svatove, a precizat Maliar.

„Luptele fierbinți continuă peste tot, fără nicio schimbare a pozițiilor”, a spus ea.

În sectorul de la Bahmut, au avut loc înaintări ale forțelor ucrainene în mai multe zone, „mai mult de un kilometru”, a adăugat Maliar, potrivit căreia rușii sunt efectiv blocați în orașul distrus.

„Inamicul este de fapt blocat în orașul Bahmut. Trupele noastre au îngreunat cât mai mult posibil mișcarea inamicului și au făcut imposibilă plecarea acestuia. Bombardamentele continuă de ambele părți”, a mai declarat ea.

„Inamicul este de fapt blocat în orașul Bakhmut. Trupele noastre au îngreunat cât mai mult posibil mișcarea inamicului și au făcut imposibilă plecarea acestuia. Bombardamentele continuă de ambele părți”, a declarat ea.

În sudul Ucrainei: Forțele ucrainene continuă, de asemenea, acțiunile ofensive în direcția orașelor Melitopol și Berdiansk. „Trupele noastre își consolidează pozițiile de la liniile pe care le-au atins, desfășurând acțiuni de contra-baterie”, a precizat Maliar.

Viceministrul apărării a adăugat că forțele ucrainene au distrus echipamentele și armele Moscovei și a susținut că forțele ruse înregistrează „pierderi semnificative de efective în sud”.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, este împotriva utilizării munițiilor cu dispersie, a declarat vineri, în cadrul unui briefing de presă, purtătorul său de cuvânt, Farhan Haq, potrivit CNN.

Oficiali din domeniul apărării au declarat pentru postul american de televiziune că se așteaptă ca SUA să anunțe vineri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include pentru prima dată muniții cu dispersie.

„Secretarul general susține Convenția privind munițiile cu dispersie (CCM), care, după cum știți, a fost adoptată în urmă cu 15 ani, și dorește ca țările să respecte termenii acestei convenții”, a declarat Haq.

„Prin urmare, bineînțeles, el nu dorește ca pe câmpul de luptă să existe o utilizare continuă a munițiilor cu dispersie”, a adăugat Haq.

Convenția interzice orice utilizare, stocare, producție și transfer de muniții cu dispersie.

Statele Unite sunt așteptate să anunțe vineri că vor trimite Ucrainei muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, ca parte a unui pachet de securitate de 800 de milioane de dolari, o măsură despre care Ucraina a spus că ar avea un „impact psiho-emoțional extraordinar” asupra forțelor ruse de ocupație, scrie Al Jazeera.

Munițiile cu dispersie (sau bombele cu fragmentație) sunt interzise de peste 100 de țări. De obicei, acestea eliberează un număr mare de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare pe o suprafață mare, iar cele care nu explodează reprezintă un pericol timp de zeci de ani după încheierea unui conflict.

Grupurile pentru drepturile omului se opun deciziei Washingtonului, dar munițiile ar putea da un nou impuls contraofensivei ucrainene de recucerire a teritoriului ocupat de forțele ruse după ce acestea au invadat Ucraina în februarie 2022.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră că acordurile care permit transportul în siguranță de alimente și îngrășăminte din porturile ucrainene peste Marea Neagră și care facilitează exporturile de acest tip ale Rusiei joacă un „rol indispensabil” în securitatea alimentară globală, relatează Al Jazeera.

Acordul de la Marea Neagră privind cerealele urmează să expire pe 17 iulie și există temeri că Rusia nu îl va prelungi.

„Secretarul general și echipa sa rămân pe deplin angajați să se bazeze pe progresele deja realizate și sunt în contact constant cu o gamă largă de părți interesate în acest sens”, le-a spus vineri reporterilor purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq.

„Secretarul general face apel la toate părțile implicate să acorde prioritate securității alimentare globale”, a mai spus Haq.

În vreme ce este discreditat la televiziunea publică, Evgheni Prigojin are parte de un tratament îngăduitor din partea Moscovei. Abordarea ar putea ilustra slăbiciunea Kremlinului, dar și legăturile vechi dintre Putin și șeful Wagner, au declarat mai mulți observatori și membri ai elitei rusești, citați de Financial Times.

Mai multe informații: „Au decis să-l ucidă pe Prigojin, politicianul”. Experții ruși explică ce vrea Putin și care va fi soarta șefului Wagner după rebeliune

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că a avut o „zi plină” în Turcia, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o vineri, la Istanbul, cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează CNN.

Cei doi lideri au discutat despre „coordonarea pozițiilor” cu privire la formula de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, despre viitorul summit NATO din Lituania, garanțiile de securitate, inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, reconstrucția Ucrainei, precum și despre contractele din domeniul apărării, a precizat Zelenski, într-un mesaj publicat pe conturile sale de socializare.

Mai multe informații: Zelenski anunță ce a discutat cu Erdogan în cadrul întâlnirii de la Istanbul. Principalul subiect: acordul privind cerealele, pe care Moscova nu vrea să-l prelungească

Guvernul german a anunțat vineri că a livrat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, care cuprinde inclusiv echipamente antidronă, scrie The Kyiv Independent.

Cel mai recent sprijin este menit să consolideze capacitățile de inginerie militară ale Ucrainei, deoarece include vehicule Beaver pentru instalarea de poduri, precum și vehicule blindate de geniu Dachs.

Ucraina a primit, de asemenea, trei dispozitive de bruiaj radio, doi senzori și dispozitive de bruiaj antidronă, șase autotrenuri HX81 și trei semiremorci.

În pachetul anterior, din 29 iunie, sprijinul Germaniei s-a concentrat, de asemenea, pe straturi de poduri, precum și pe sisteme mobile de deminare, vehicule și o stație radar de supraveghere aeriană TRML-4D.

Mercenarii grupului Wagner, care trebuiau să se mute în Belarus după revolta eşuată din 24 iunie, nu au mers încă să vadă baza oferită de autorităţile belaruse, a transmis vineri Ministerul belarus al Apărării, scrie Agerpres citând EFE.

„Nu, grupurile operaţionale nu au sosit încă, nu au luat o decizie, nu au văzut nimic. Cred că atunci când Grupul Wagner va lua decizia finală de a se stabili sau nu în Belarus, atunci o vor vedea”, a declarat generalul-maior Leonid Kasinski, consilier al ministrului belarus al Apărării, pentru agenţia rusă de presă TASS.

Reprezentantul militar s-a referit la o tabără de corturi de campanie situată în apropierea oraşului Osipovici din regiunea Mogilev, Belarus, pe care a descris-o ca fiind „o tabără de vară, construită în coordonare cu autorităţile locale”.

„Această tabără a fost realizată pentru a pregăti atât militari, cât şi reprezentanţi ai administraţiei civile în cadrul creării unui sistem teritorial de apărare”, a explicat militarul belarus. Potrivit lui Kasinski, tabăra are capacitatea de a găzdui aproximativ 5.000 de soldaţi, iar amplasarea sa permite, de asemenea, staţionarea de maşini de luptă.

Intenția Statelor Unite de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei este „o mișcare de disperare”, deoarece contraofensiva Kievului nu a decurs conform planului, a declarat vineri ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov, potrivit CNN.

„Acum, «șoimii» din Occident și-au dat seama că mult anunțata contraofensivă a forțelor armate ucrainene nu a decurs conform planului, așa că încearcă cu orice preț să îi dea măcar un impuls. De fapt, este o mișcare de disperare”, a declarat Gryzlov pentru agenția rusă oficială de presă TASS.

Diplomatul a susținut că SUA discută despre o eventuală trimitere a controversatelor arme în Ucraina încă din primăvară.

În cazul în care SUA decide să procedeze la această mișcare, ar dovedi încă o dată că „nici Washingtonul, nici aliații săi din NATO nu doresc pacea și că nu se vor opri literalmente de la nimic în încercarea lor de a-și atinge obiectivul (…), acela de a administra o înfrângere strategică Rusiei”, a adăugat el.

Generalul ucrainean Oleksandr Tarnavskyi anunță că forțele sale avansează în jurul satului Tavriia și că în ultimele 24 de ore acestea au ucis și rănit aproape două companii de soldați ruși, scrie The Guardian.

„28 de unități de echipament militar inamic au fost distruse, inclusiv șase tancuri. (…) Depozitul de muniții al inamicului a fost, de asemenea, distrus. Înaintăm”, a scris generalul Tarnavskyi, într-un mesaj publicat pe aplicație de mesagerie Telegram.

Dintre refugiaţii ucraineni aflaţi în alte ţări gazdă, 76% intenţionează să se întoarcă în locurile de origine, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) cu privire la profilul şi intenţiile celor strămutaţi în urma războiului, scrie agenția spaniolă de știri EFE, potrivit Agerpres.

De asemenea, refugiaţii din plan intern intenţionează sau doresc să se întoarcă în locurile lor de origine în 82% din cazuri, aproximativ 15% dintre aceştia plănuind să facă acest lucru în următoarele trei luni.

„Este esenţial ca orice reîntoarcere să fie voluntară, nu forţată sau sub presiune”, a declarat de la Kiev, pe cale virtuală, Karolina Lindholm, reprezentantul agenţiei ONU în Ucraina.

Printre principalele obstacole în calea reîntoarcerii, care au fost menţionate de respondenţi, se numără lipsa accesului la servicii de bază precum apa şi electricitatea, la oportunităţi de angajare, locuinţe şi servicii educaţionale.

Lindholm a precizat că activitatea UNHCR în acest context se concentrează pe asistenţa juridică pentru recuperarea documentelor de identitate şi a titlurilor de proprietate, pe repararea locuinţelor şi pe implementarea unor proiecte pilot de case prefabricate. „Până în prezent, UNHCR a sprijinit repararea a peste 13.000 de locuinţe şi a oferit la peste 240.000 de persoane servicii de asistenţă juridică”, a subliniat reprezentantul agenţiei în Ucraina.

Volodimir Zelenski a mulțumit vineri Slovaciei pentru sprijinul acestei țări, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Zuzana Caputova, și a declarat că a discutat cu aceasta despre cooperarea în domeniul apărării, relatează Al Jazeera.

Pe Twitter, Zelenski a scris următorul mesaj, în limba ucraineană: „Astăzi suntem în Slovacia – lucrăm pentru interesele popoarelor noastre și le mulțumim cu adevărat tuturor locuitorilor Slovaciei pentru sprijinul lor. Acum, bineînțeles, principala prioritate este securitatea, protecția valorilor noastre comune, care fac Europa să fie Europa”.

Сьогодні ми у Словаччині – працюємо заради інтересів наших народів і дійсно дякуємо за підтримку всім людям Словаччини.
Зараз, звичайно, перший пріоритет – це безпека, захист наших спільних цінностей, які і роблять Європу Європою.

Із Президентом @ZuzanaCaputova ми доволі… pic.twitter.com/RiDecHyoWY

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 7, 2023

„Cu președinta Zuzana Caputova am discutat destul de detaliat despre cooperarea noastră în domeniul apărării și al politicii externe: proiecte foarte specifice, lucruri foarte specifice care ajută cu adevărat aici și acum. Ucraina și Slovacia sunt cu siguranță mai puternice astăzi”, a adăugat liderul ucrainean.

Rusia a anunțat vineri că interzice Fundația Human Rights House (HRHF), un grup non-profit cu sediul la Oslo, acuzând-o că alimentează discordia socială în țară, informează Reuters.

HRHF este o coaliție de 80 de organizații independente pentru drepturile omului care militează pentru libertatea de întrunire și de exprimare în Balcanii de Vest, în Caucaz și în Europa de Est, inclusiv în Ucraina. O mare parte a finanțării sale provine de la donatori privați și de la guverne din Uniunea Europeană. Printre proiecte se numără apărarea prizonierilor politici din Belarus și gestionarea unui centru educațional și de evenimente în nordul Ucrainei.

Biroul procurorului general al Rusiei a anunțat că a declarat activitatea HRHF „indezirabilă” – ceea ce echivalează cu o interdicție – deoarece grupul urmărește să „destabilizeze” situația politică internă din Rusia, să discrediteze politica sa externă și să „modeleze opinia publică cu privire la necesitatea de a schimba puterea într-un mod neconstituțional”.

De asemenea, procuratura a acuzat organizația de „discreditarea” forțelor armate ruse, o infracțiune prevăzută de legile de cenzură radicale adoptate în Rusia în urma invaziei din Ucraina.

Contactată de Reuters, Fundația Human Rights House a refuzat să comenteze.

Interdicția vizează organizația umbrelă și cinci dintre așa-numitele „case” ale acesteia – din regiunile ucrainene Cernihiv și Crimeea anexată de Rusia, precum și din Georgia, Armenia și Lituania – interzicând efectiv orice operațiuni ale acestor grupuri în Rusia.

Primarul din Liov, Andrii Sadovyi, a declarat că reacția Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la atacul mortal de joi al Rusiei asupra orașului din vestul Ucrainei nu a mers suficient de departe, relatează CNN.

„Ieri, UNESCO a condamnat atacurile cu rachete asupra centrului istoric din Liov”, a scris Sadovyi vineri, într-o postare pe Telegram. „Ei nici măcar nu au îndrăznit să numească țara teroristă care desfășoară aceste atacuri”, a precizat edilul, adăugând că „Rusia rămâne membru al comitetului executiv al organizației”.

Joi, UNESCO a emis o declarație oficială cu privire la lovirea unei clădiri istorice din Liov, care se află în zona tampon a ansamblului Centrului istoric al orașului, un sit al Patrimoniului Mondial. Organizația a precizat că lovitura cu rachetă reprezintă o încălcare a Convenției privind patrimoniul mondial și a Convenției de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat. Atacul a fost primul care a avut loc într-o zonă protejată de convenție de la începutul invaziei pe scară largă și până în prezent, a precizat UNESCO.

Cu toate acestea, declarația nu a precizat cine a fost în spatele atacului.

Sadovyi a mai afirmat că un reprezentant al UNESCO ar fi trebuit să viziteze locul atacului, care a ucis cel puțin 10 persoane și a rănit alte 42.

O explozie la o fabrică de explozibili în regiunea Samara, în centrul Rusiei, s-a soldat vineri cu cel puţin şase morţi şi doi răniţi, au anunțat serviciile de salvare citate de presa rusă, informează AFP.

„O explozie a avut loc la Ceapaevsk, în uzina Promsintez. Şase persoane au murit, iar două au fost rănite”, a declarat un reprezentant al serviciilor de salvare pentru agenţia rusă de presă TASS.

Conform TASS, explozia s-a produs la momentul „demontării unei conducte tehnice” şi nu a fost urmată de un incendiu.

Mai multe detalii: Explozie la o fabrică de muniție din Rusia. Sunt morți și răniți, anunță autoritățile locale

Preşedintele rus Vladimir Putin a convocat vineri Consiliul de Securitate al Rusiei pentru a discuta despre măsurile destinate să contracareze sancţiunile impuse împotriva ţării pentru campania sa militară în Ucraina, informează Agerpres preluând EFE.

„Vom discuta astăzi despre măsurile pe care le luăm şi pe care trebuie să le luăm pentru a depăşi dificultăţile pe care le creează unele ţări pentru Rusia”, a declarat Putin la începutul întâlnirii, care a fost transmisă de televiziunea de stat rusă.

În opinia preşedintelui rus, „până acum ţările neprietenoase nu au obţinut nimic din perspectiva obiectivelor pe care şi le-au stabilit faţă de Rusia”.

„Sunt sigur că nu vor obţine nimic. Dar trebuie să fim conştienţi de evenimentele care au loc, aşa că vom discuta toate aceste chestiuni”, a spus liderul de la Kremlin, înainte de a-i cere ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, să prezinte un raport despre situaţia curentă.

După declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 11 pachete de sancţiuni, alături de SUA, Regatul Unit şi alte ţări.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa săptămâna viitoare la summitul NATO de la Vilnius, în cadrul lansării unui nou format de cooperare între Ucraina și Alianța Nord-Atlantică, scrie European Pravda.

Anuntul participării lui Zelenski a fost făcut vineri de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă care a precedat summitul alianței.

„Președintele Zelenski ni se va alătura pentru reuniunea inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina. Aceasta va fi o platformă de consultare și de luare a deciziilor în situații de criză, unde vom sta cu toții de la egal la egal pentru a aborda problemele de securitate”, a spus Stoltenberg.

Un incendiu a izbucnit după ce mai multe rachete rusești au lovit o instalație de infrastructură din orașul Zaporojie, a anunțat vineri un oficial regional ucrainean, potrivit Sky News și The Kyiv Independent.

Iurii Malașko, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie, a scris pe Telegram că Rusia a lovit orașul din sudul Ucrainei „în mijlocul zilei”.

„Rachete S-300 au lovit o instalație de infrastructură în Zaporojie în mijlocul zilei. Una dintre clădiri a luat foc”, a precizat Malașko.

„Specialiștii lucrează la eliminarea consecințelor bombardamentelor”, a adăugat el.

Nu au fost raportați răniți în urma atacului.

Sky News menționează că nu poate verifica în mod independent informațiile de pe câmpul de luptă.

Vineri dimineață, administrația militară a regiunii Zaporojie a anunțat că forțele ruse au lansat 67 de atacuri împotriva a 11 așezări din regiune, ucigând o femeie de 56 de ani în Huliapole.

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a afirmat t că Rusia nu trebuie să pună și mai mult în pericol siguranța centralei nucleare din Zaporojie, relatează Al Jazeera și Sky News.

„AIEA trebuie să aibă acces deplin pentru a inspecta centrala și pentru a asigura siguranța și securitatea nucleară”, a scris el, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a făcut presiuni pentru a avea acces la întregul sit după ce Ucraina a afirmat că Rusia a plantat explozibili acolo – afirmații pe care Moscova le neagă.

Până în prezent, Rusia a acordat doar un acces limitat oficialilor AIEA, invocând situația de securitate.

Lipsa de unitate între membrii NATO cu privire la aderarea Suediei și Ucrainei amenință puterea alianței conduse de SUA, a afirmat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Așteptăm unitate din partea Alianței NATO. Forța NATO stă în unitate”, a spus Zelenski, în timpul unei conferințe de presă la Bratislava, Slovacia.

„Este foarte important ca statele NATO să știe că sunt protejate. Iar prin unitate, ele se simt protejate. Și cred că există încă o întrebare despre Suedia, o întrebare dacă să invite sau nu Ucraina, cred că îi lipsește unitatea”, a adăugat el. „Și cred că amenință puterea alianței NATO”, a precizat liderul ucrainean.

Înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, Lituania, Zelenski a declarat că așteaptă „pași spre aceste rezultate pozitive”. „Acest lucru este foarte important pentru siguranța întregii lumi”, a punctat el.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat vineri într-o conferinţă de presă dacă un eventual accident sau un sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, ce ar avea ca rezultat trecerea unui nor radioactiv în ţările membre ale alianței, poate fi considerat un atac şi, în consecinţă, poate declanşa Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, conform căruia un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, scrie The Guardian.

„Salutăm cu tărie faptul că AIEA monitorizează îndeaproape (situaţia de la centrala din Zaporojie, n.r.) şi că experţii săi urmăresc situaţia. AIEA are un mandat şi noi îl susţinem”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice. Aceasta este o mare provocare într-o zonă de război. Rusia are o responsabilitate specială. Cel mai bun mesaj al NATO şi al AIEA este că Rusia nu ar trebui să lanseze niciun atac de la centrala electrică”, a spus Jens Stoltenberg.

Mai multe informații: Răspunsul oferit de Jens Stoltenberg când a fost întrebat dacă un sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie va duce la declanșarea Articolului 5

Summitul NATO de săptămâna viitoare ar trebui să ofere Ucrainei o perspectivă clară privind viitoarea apartenență la alianță, a declarat vineri președinta slovacă Zuzana Caputova, după ce l-a primit pe Volodimir Zelenski la Bratislava.

Caputova a declarat, într-o conferință de presă comună cu Zelenski, că aderarea Ucrainei este o chestiune de „când”, nu de „dacă”.

Volodimir Zelenski a declarat vineri că se așteaptă la unitate între statele membre NATO la summitul de săptămâna viitoare de la Vilnius, scrie Al Jazeera.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta slovacă Zuzana Kaputova, liderul ucrainean a declarat că se așteaptă, de asemenea, ca la summitul NATO să se discute mai multe pachete de apărare pentru Kiev și garanții de securitate.

Președintele Volodomir Zelenski a declarat vineri că dorește să vadă „pași concreți” în vederea aderării Ucrainei la NATO, la summitul alianței care va avea loc săptămâna viitoare la Vilnius, în Lituania, relatează Sky News.

Comentariile sale au fost făcute în timpul vizitei din Slovacia, țară membră a NATO, la doar câteva ore după ce a părăsit Cehia și la o zi după ce a plecat din Bulgaria. El este așteptat în Turcia în cursul serii de vineri.

Ucraina speră ca acest turneu în țările membre să poată contribui la clarificarea modului și a momentului în care Ucraina poate adera la NATO, precum și la asigurarea unui ajutor mai mare pe termen scurt sub formă de arme, muniții și instruire pentru trupele sale.

Președinta slovacă Zuzana Caputova a susținut afirmațiile lui Zelenski, iar apoi s-a angajat să ofere Ucrainei 16 tunuri de obuziere pentru a sprijini efortul de război al Kievului.

NATO pregătește un pachet suplimentar de ajutor de 500 de milioane de euro (545 de milioane de dolari) pentru Ucraina, a anunțat vineri secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, potrivit Al Jazeera.

„Țările NATO pregătesc un nou pachet de asistență de urgență pentru Ucraina, inclusiv combustibil, piese de schimb, materiale medicale, echipamente de deminare și poduri de pontoane, în valoare de 500 de milioane de euro”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles.

Stoltenberg a adăugat că alianța a oferit Ucrainei și „asistență pentru construirea de spitale militare”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat vineri că nu a găsit „niciun indiciu vizibil” privind existența unor explozibili la centrala nucleară din Zaporojie, dar a precizat că are nevoie de mai mult acces la această facilitate, relatează Sky News și The Guardian.

„Experții noștri au obținut un acces suplimentar la sit. Până în prezent, nu au văzut nicio mină sau explozibil. Dar ei încă au nevoie de mai mult acces, inclusiv la acoperișurile unităților reactoarelor trei și patru și la părți din halele de turbine”, a transmis AIEA în cea mai recentă actualizarea a situației de la cea mai mare centrală nucleară din Europa.

„Îmi mențin speranța că acest acces va fi acordat în curând. Voi continua să informez despre evoluțiile în această privință”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

„Ieri, experții AIEA au putut, de asemenea, să verifice o secțiune mai mare decât până acum din perimetrul marelui bazin de răcire al centralei nucleare. În cadrul acestei verificări, ei au vizitat poarta de izolare care separă iazul de răcire de ceea ce a mai rămas din rezervorul de la Nova Kahovka după distrugerea barajului din aval, în urmă cu o lună. Poarta a fost consolidată cu contragreutăți și nisip și se pare că nu există nicio scurgere de apă din iaz. Experții au mers, de asemenea, la poarta care separă canalul de descărcare a centralei termice Zaporojia (ZTPP) din apropiere de rezervor. Atât acest canal, cât și iazul dețin rezerve de apă cruciale pentru nevoile de răcire ale centralei (nucleare) ZNPP”, a precizat organismul de verificare atomică din cadrul ONU.

O serie de noi obiecte au fost observate pe acoperișurile clădirilor trei și patru pe imaginile surprinse din satelit, ceea ce a dus la sugestii că Rusia ar fi plantat ceva pe acoperișul centralei.

Fotografiile, realizate de Planet Labs, au fost făcute pe 5 iulie – la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este posibil să fi fost plasați explozibili la centrala din Zaporojie.

Președinții Lituaniei, Poloniei și Letoniei au trimis o scrisoare secretarului general al NATO și șefilor alianței militare, în care îi avertizează cu privire la amenințarea „reprezentată de acțiunile agresive ale Rusiei și de evoluția situației din Belarus”, relatează CNN.

„Cooperarea dintre Rusia și Belarus a deteriorat securitatea regiunii și pe cea a întregii zone euro-atlantice”, au afirmat în scrisoare președinții Gitanas Nausėda, Andrzej Duda și Egils Levits, potrivit Grupului de comunicare al președintelui lituanian.

Cei trei lideri au subliniat utilizarea de către Rusia a teritoriului belarus în războiul său împotriva Ucrainei și staționarea de către Moscova a unor arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului, calificând-o drept „o mișcare de escaladare” și „o amenințare directă la adresa securității comunității noastre”.

Kremlinul a anunțat vineri, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că va „urmări îndeaproape” viitoarele discuții dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, descriind întâlnirea acestora de la Istanbul ca fiind „importantă”, scrie agenția France Presse, preluată de The Moscow Times.

Liderii ucrainean și turc se vor întâlni la Istanbul pentru discuții în ajunul celei de-a 500-a zile de după lansarea ofensivei militare din Ucraina a Moscovei.

„Vom urmări foarte atent rezultatele acestor discuții”, le-a spus reporterilor Dmitri Peskov. „Vom fi interesați să aflăm ce s-a discutat. Este important”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Mai multe informații: Kremlinul spune că va „urmări îndeaproape” discuțiile dintre Zelenski și Erdogan și salută rolul de mediator al liderului turc

Preşedintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia spaniolă de știri EFE.

Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel.

Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Potrivit HRW, atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Mai multe informații: SUA sunt gata să trimită Ucrainei bombe cu dispersie, interzise de peste 100 de țări. Resorturile unei decizii controversate

Un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt a declarat că Ucraina ar saluta livrarea de muniții cu dispersie din partea Statelor Unite, deoarece acestea ar avea un „impact psiho-emoțional extraordinar” asupra forțelor ruse, scriu Al Jazeera și Sky News.

„Fără îndoială, transferul unor volume suplimentare de obuze către Ucraina este o contribuție foarte semnificativă la accelerarea procedurilor de eliberare”, a declarat consilierul politic prezidențial Mihailo Podoliak, pentru agenția de presă Reuters.

„Mai ales dacă vorbim despre muniția cu dispersie, care este, fără îndoială, capabilă să aibă un impact psiho-emoțional extraordinar asupra grupurilor de ocupație rusești deja demoralizate”, a adăugat consilierul lui Zelenski.

Anterior în cursul acestei săptămâni, trei oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului, au declarat că se așteaptă ca nou un pachet de ajutor constând în armament, care include bombe cu fragmentație, să fie anunțat chiar vineri.

Grupurile pentru apărarea drepturilor omului se opun acestei acțiuni.

Ucraina a denunţat vineri, în cadrul unei reuniuni a OSCE la Viena, că Rusia a comis peste 2.500 de cazuri de „ecocid”, cu un impact de peste 50 de miliarde de euro, de când Moscova şi-a lansat invazia în februarie 2022, scrie Agerpres preluând agenția de presă EFE.

„În cele aproximativ 500 de zile de la invazia rusă pe scară largă, am înregistrat peste 2.500 de cazuri de ecocid în Ucraina”, le-a declarat jurnaliştilor ministrul ucrainean al protecţiei mediului, Ruslan Strileț.

„Impactul asupra mediului nostru înconjurător este de aproximativ 52 de miliarde de euro”, a adăugat el, precizând că va reclama daunele provocate de Moscova la o reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pe tema schimbărilor climatice, care are loc vineri.

„Vom aduna toate cazurile de mediu pentru că vrem să tragem Rusia la răspundere”, a promis ministrul.

Strileț a declarat că, în cadrul conferinţei, va solicita sprijinul partenerilor săi din OSCE, o organizaţie multilaterală cu 57 de state din care face parte şi Rusia, pentru planul de recuperare a teritoriului inundat după distrugerea barajului de la Nova Kahovka. Distrugerea acestui baraj cu 80.000 de tone de apă, pe 6 iunie, pe care Kievul o atribuie Rusiei, a omorât circa 30 de persoane, a lăsat sute de mii de oameni fără apă potabilă şi a provocat pagube masive în urma inundaţiilor.

Volodimir Zelenski a sosit în Slovacia și s-a întâlnit cu președinta slovacă Zuzana Caputova, în timp ce își continua turneul în mai multe state NATO pentru a obține sprijin în favoarea candidaturii Kievului la aderarea la alianță, relatează Al Jazeera și Sky News.

Președintele ucrainean a sosit în Slovacia după ce în ultimele două zile a purtat discuții în Cehia și Bulgaria, urmând să se deplaseze ulterior în Turcia în cursul zilei de vineri.

Zelenski s-a înclinat în fața steagurilor naționale în timp ce era întâmpinat în Slovacia și a participat, de asemenea, la o întâlnire la palatul prezidențial din Bratislava.

Cel mai probabil, Zelenski și Caputova au discutat despre situația de pe front și despre summitul NATO din 11-12 iulie din Lituania.

Zelenskyi „își continuă seria de vizite în țările care sprijină Ucraina”, a precizat biroul prezidențial.

Slovacia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului și este unul dintre puținii aliați care furnizează avioane de luptă Ucrainei, predând 13 avioane MiG-29 din epoca sovietică la începutul acestui an.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că se așteaptă ca la summitul de săptămâna viitoare al blocului militar, liderii alianței să „reafirme că Ucraina va deveni membră a NATO”, relatează CNN.

Stoltenberg a vorbit, într-o conferință de presă la Bruxelles, despre un „pachet cu trei elemente pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO”.

Primul element ar fi un „program multianual de asistență pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forțele armate ucrainene și NATO”, a spus șeful alianței.

În al doilea rând, „vom îmbunătăți legăturile noastre politice prin înființarea Consiliului NATO-Ucraina”, a continuat Stoltenberg.

Iar în al treilea rând, „mă aștept ca liderii noștri să reafirme că Ucraina va deveni membră a NATO și să se unească în privința modului în care să aducă Ucraina mai aproape de acest obiectiv”, a adăugat el.

Summitul NATO va avea loc la Vilnius, în Lituania, pe 11 și 12 iulie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri pe Twitter că merge în Slovacia, după ce a vizitat Bulgaria și Cehia, relatează Ukrainska Pravda.

„Urmează Slovacia. Întâlniri importante la Bratislava cu președintele Zuzana Chaputova, prim-ministrul Ludovit Odor, președintele Consiliului Național Boris Kollar. Împreună cu vecinul nostru de încredere, vorbim despre sprijinul specific al apărării și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, summitul NATO și formula de pace, cooperarea bilaterală, securitatea energetică”, a scris Zelenski pe Twitter.

Volodimir Zelenski a vizitat Bulgaria joi dimineață și a plecat spre Cehia în cursul serii, vizită pe care a continuat-o și vineri.

Tot vineri, Zelenski este așteptat să ajungă în Turcia unde se va întâlni cu președintele Recep Tayyip Erdogan.

Kievul poartă discuții cu Statele Unite pentru a achiziționa arme cu rază lungă de acțiune pentru a lupta împotriva forțelor rusești, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Fără arme cu rază lungă de acțiune este dificil nu doar să desfășori o misiune ofensivă, ci, ca să fiu sincer, și să conduci o operațiune defensivă”, a spus liderul de la Kiev, vorbind alături de premierul ceh Petr Fiala.

„Discutăm despre asta, despre arme adecvate, cu partenerii noștri. În primul rând, discutăm despre sisteme cu rază lungă de acțiune cu Statele Unite. Depinde doar de ele începând de astăzi”, a adăugat Zelenski, precizând că dacă Ucraina nu are aceste arme, Rusia își poate menține avantajul în anumite situații.

„Este foarte dificil. Înseamnă că îți aperi teritoriul și nu poți ajunge la distanța potrivită pentru a-ți distruge inamicul. Adică, inamicul are un avantaj de distanță”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Berlinul nu este de acord ca Ucrainei să-i fie livrate muniții cu dispersie, a declarat vineri, 7 iulie, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, la o zi după ce oficiali americani au declarat că Washingtonul intenționează să furnizeze Kievului acest tip de arme foarte periculoase pentru civili, relatează Reuters.

Organizațiile pentru drepturile omului se opun unei astfel de acțiuni, iar Annalena Baerbock a declarat că și Germania, ca stat parte din Convenția privind munițiile cu dispersie (CCM), s-a opus. 111 țări au semnat convenția, însă SUA nu au făcut acest lucru.

„Am urmărit rapoartele din mass-media. Pentru noi, în calitate de stat parte, se aplică acordul de la Oslo”, a spus șefa diplomației germane, referindu-se la Convenția privind munițiile cu dispersie, care a fost deschisă spre semnare în 2008, în capitala Norvegiei.

Convenția interzice utilizarea, stocarea, producția și transferul munițiilor cu dispersie.

Casa Albă a declarat că trimiterea de muniții cu dispersie în Ucraina este „luată în considerare în mod activ”.

Human Rights Watch a cerut Rusiei și Ucrainei să nu mai folosească muniții cu dispersie și a îndemnat SUA să nu le furnizeze, precizând atât forțele rusești, cât și cele ucrainene au folosit aceste arme, care au ucis civili ucraineni.

Munițiile eliberează un număr mare de bombe mai mici care pot ucide fără discriminare pe o suprafață mare. Bombele care nu explodează reprezintă un pericol timp de ani întregi după încheierea unui conflict.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu aproape 500 de zile, mai mult de 9.000 de civili, inclusiv peste 500 de copii, au fost uciși, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, relatează CNN.

ONU avertizează însă că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare decât cel pe care a putut să îl confirme.

Totodată, ONU precizează că în lunile mai și iunie s-a înregistrat o creștere a numărului de civili uciși după o scădere relativă a victimelor civile în primele patru luni ale anului.

Republica Cehă va furniza Ucrainei elicoptere de atac suplimentare, muniție de calibru mare și va ajuta la pregătirea piloților de vânătoare F-16, a anunțat premierul Petr Fiala, vineri, într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Ukrainska Pravda.

„Astăzi, i-am confirmat domnului președinte că Republica Cehă donează Ucrainei elicoptere de atac în următoarele luni și alte 100.000 de proiectile de calibru mare”, a declarat Fiala.

De asemenea, șeful guvernului de la Praga a precizat că țara sa va ajuta Kievul să pregătească specialiști pentru utilizarea avioanelor de luptă F-16 și va oferi Ucrainei un simulator pentru antrenament.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat vineri, 7 iulie, că sunt înregistrate progrese în ceea ce privește accesul la centrala nucleară de la Zaporojie, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Cred că facem progrese”, a declarat Grossi, aflat la Tokyo, adăugând că inspectorii AIEA au vizitat mai multe locuri, dar nu au primit acces pe acoperiș, acolo unde Ucraina spune că Rusia a instalat explozibili sau mine.

„Sunt mai degrabă convins că vom obţine această autorizare. Aceasta este o zonă de luptă, este o zonă de război activă, deci uneori poate dura o zi sau două pentru a obţine autorizaţii”, a spus Rafael Grossi.

La rândul său, Rusia afirmă cu Ucraina pregătește o „acţiune subversivă” la centrala de la Zaporojie.

Centrala din sudul Ucrainei, cea mai mare de acest fel din Europa, se află sub controlul forțelor ruse din martie 2022.

Avansul trupelor ucrainene în direcția Bahmut, oraș din regiune Donețk, a fost raportat de Serghei Cherevatie, reprezentantul Grupului de Est din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, în cadrul unui program de știri, relatează Ukrainska Pravda.

„Forțele de apărare continuă acolo (în direcția Bahmut – n.r.) să mențină inițiativa, să pună presiune asupra inamicului, să efectueze operațiuni de asalt și să avanseze de-a lungul flancurilor de nord și de sud. În special, în ultimele 24 de ore, mai mult de un kilometru a fost parcurs acolo”, a declarat oficialul.

În dimineața zilei de 7 iulie, Statul Major General a raportat că Forțele de Apărare ucrainene au avut un succes parțial și erau fixate în zona Kleshcheevka în direcția Bahmut, unde luptele grele continuau.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene precizează în raportul său de vineri, 7 iulie, că, de la începutul războiului, Rusia a pierdut 232.810 militari, dintre care 510 în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Kievului, în cele peste 16 luni de război, Moscova a pierdut și 4.070 de tancuri, 7.944 de vehicule blindate de luptă, 6.898 de vehicule și rezervoare de combustibil, 4.330 de sisteme de artilerie, 658 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 408 sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 309 elicoptere, 3.652 de drone și 18 ambarcațiuni.

În noaptea de 7 iulie, forțele ruse au lansat 18 drone Shahed asupra Ucrainei, a anunțat Forțele Aeriene, citate de The Kyiv Independent.

Armata ucraineană a doborât 12 drone în estul și sudul țării. Șase dintre ele au fost distruse deasupra regiunii Dnipropetrovsk, a precizat Serhii Lysak, guvernatorul regiunii. Bucăți din drone au căzut pe o autostradă, ucigând doi bărbați aflați într-o mașină în mișcare, a anunțat oficialul pe Telegram.

O altă dronă a lovit o întreprindere din districtul Krivoi Rog, provocând un incendiu pe o suprafață de 100 de metri pătrați, a adăugat guvernatorul. Nu s-au înregistrat victime.

Rusia a lansat dronele din Primorsko-Akhtarsk, un oraș rusesc de pe coasta Mării Negre, au mai precizat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Bilanțul deceselor în urma atacului cu rachetă de la Liov a ajuns la zece, autoritățile din orașul din vestul Ucrainei anunțând vineri, 7 iulie, că operațiunile de căutare și salvare s-au încheiat, relatează CNN și The Kyiv Independent.

Totodată, 42 de persoane au fost rănite în atac au precizat autoritățile.

Ultima victimă găsită este o femeie. După ce trupul ei a fost recuperat, primarul din Liov Andrii Sadovyi a anunțat că „astfel se va încheia operațiunea de salvare și căutare”.

Întrebat de CNN de ce 10 dintre adăposturile din oraș au fost închise în timpul atacului, Sadovyi a spus că „trebuie să schimbăm complet situația privind adăposturile”.

Toate adăposturile antiaeriene din Liov vor fi deschise „tot timpul”, a promis primarul.

„Avem în oraș 6.000 de adăposturi. Sunt adăposturi private, adăposturi ale autorităților locale, diferiți proprietari. După atacul cu rachete, am luat o nouă decizie – toate adăposturile trebuie să fie deschise tot timpul”, a declarat Sadovyi, adăugând că Liov era un oraș sigur, dar acum „este o situație foarte grea”.

Administrația președintelui Joe Biden nu a sancționat și nici nu a sprijinit întâlnirile secrete pe care foști înalți oficiali americani din domeniul securității naționale le-au avut cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și alți ruși pe tema unor potențiale discuții pentru a pune capăt războiului din Ucraina, au transmis joi Casa Albă și Departamentul de Stat american, citate de Reuters.

Precizările autorităților americane vin în contextul în care NBC News a relatat că foști oficiali ai SUA s-au întâlnit cu Lavrov la New York în aprilie, alături de Richard Haass, fost diplomat american și președinte demisionar al Council on Foreign Relations, și doi foști consilieri ai Casei Albe.

Nu este clar cât de des a avut loc discuțiile dintre aceștia, la care au participat și foști oficiali ai Pentagonului, precum și alți ruși proeminenți despre care se crede că sunt apropiați de Kremlin, a mai notat NBC News.

„Administrația Biden nu a sancționat aceste discuții. Și, așa cum am spus în mod repetat, nimic despre Ucraina fără Ucraina”,a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, răspunzând la întrebările Reuters.

Citând șase persoane informate în legătură cu subiectul, NBC News a precizat că discuțiile au fost menite să pună bazele unor posibile conversații privind încetarea războiului.

Mai multe detalii: Casa Albă confirmă discuțiile secrete dintre oficiali americani și apropiați ai Kremlinului, inclusiv Lavrov

Președintele Cehiei Petr Pavel spune că este în interesul țării sale ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la NATO imediat după terminarea războiului și că Praga își dorește ca negocierile pentru aderarea Ucrainei la UE să debuteze până la finalul acestui an, relatează Ukrainska Pravda.

„Este în interesul Republicii Cehe ca Ucraina, de îndată ce războiul se încheie, să înceapă negocierile pentru aderarea la NATO. Este bine pentru securitatea noastră, stabilitatea regională și prosperitatea economică. De asemenea, ne vom strădui să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la UE până la sfârșitul acestui an”, a transmis pe Twitter liderul ceh, care l-a primit joi, la Praga pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

În cadrul întâlnirii, cei doi președinți au vorbit, printre altele, despre eforturile comune în relațiile cu țările terțe, în special în privința implementării formulei de pace ucrainene, mai notează Ukrainska Pravda.

„Republica Cehă poate contribui la atragerea statelor din Sudul Global la eforturile noastre comune de pace, în special la punerea în aplicare a formulei de pace. Astăzi l-am informat pe președintele Republicii Cehe despre modul în care atragem deja mulți parteneri. Am început această activitate. Cred că are succes. Africa, America Latină, Asia. Dar avem nevoie de ajutor în această direcție”, a spus Volodimir Zelenski.

Liderul ceh și-a exprimat susținerea pentru Ucraina, precizând că aceasta nu înseamnă doar sprijin pentru un stat care suferă din cauza războiului, ci mai ales asistență pentru toți europenii.

„Sprijinirea Ucrainei va fi întotdeauna obiectivul nostru. Vrem ca Ucraina să câștige și să câștigăm cu toții. Astfel încât să păstrăm valorile pe care se bazează societatea noastră”, a spus Petr Pavel.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său ceh Petr Pavel, la Praga, că în ciuda progreselor lente, inițiativa pe front aparține forțelor ucrainene, care avansează, relatează agenția Ukrinform, citată de Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește contraofensiva. Noi avansăm. Acum avem inițiativa. Ofensiva nu este rapidă, acesta este un fapt. Dar, cu toate acestea, avansăm, nu ne retragem, ca rușii. Prin urmare, văd acest lucru ca pe un lucru pozitiv”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Cel puțin nouă persoane au murit în urma atacului cu rachete de joi asupra orașului Liov din vestul Ucrainei, potrivit unui nou bilanț anunțat de Ministerul Internelor de la Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

„Liov. Numărul persoanelor ucise în urma tirului de rachete rusești a crescut la nouă persoane, 42 de persoane au fost rănite (dintre care trei copii)”, au transmis autoritățile.

Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare.

Atacul de joi al Rusiei asupra orașului Liov din vestul Ucrainei a încălcat Convenția privin Patrimoniul Mondial prin lovirea unei clădiri istorice dintr-o zonă protejată, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Atacul a lovit o clădire istorică situată în zona tampon a „Ansamblul Centrului Istoric” din Liov, care este un sit al Patrimoniului Mondial, a precizat UNESCO. Zonele tampon sunt zone care adaugă un strat suplimentar de protecție siturilor din Patrimoniul Mondial.

Atacul a fost primul care a avut loc într-o zonă protejată de Convenție de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, a subliniat UNESCO.

„UNESCO reamintește statelor membre obligațiilor pe care le are în temeiul acestor instrumente normative ratificate pe scară largă”, a precizat instituția, adăugând că statele membre nu ar trebui să ia „nicio măsură deliberată care ar putea dăuna patrimoniului cultural și natural situat pe teritoriul altor state membre”.

În martie 2022, directorul general UNESCO, Audrey Azoulay, a trimis o scrisoare ministrului rus de externe Serghei Lavrov „pentru a-i aminti aceste obligații și pentru a specifica coordonatele siturilor Patrimoniului Mondial din Ucraina”, a amintit agenția ONU.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujni, a declarat că contraofensiva țării sale „se dezvoltă conform planului” într-un apel telefonic cu omologul său american, generalul Mark Milley.

Într-o postare pe Facebook, Zalujni a precizat că l-a informat pe Milley cu privire la situația din prima linie și că „au discutat despre nevoile urgente ale Forțelor Armate ale Ucrainei în ceea ce privește armele și munițiile”.

„Militarii ucraineni continuă să desfășoare acțiuni ofensive active. Situația se dezvoltă conform planului, inițiativa este în mâinile noastre”, a precizat generalul Zalujni.

Șeful spionajului militar al Ucrainei, Kirilo Budanov, a declarat joi că amenințarea privind un atac rusesc asupra centrale nucleare Zaporojie se diminuează, dar că s-ar putea întoarce cu ușurință atâta timp cât instalația va rămâne sub ocupație de forțelor ruse.

„Amenințarea este în scădere”, a spus Budanov, care este șeful Direcției principale de informații din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, refuzând să spună cum a ajuns la această concluzie, într-un inter iu acordat Reuters.

Declarație vine după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că pregătesc un atac la cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Budanov nu a oferit detalii despre ceea ce a dus la scăderea riscului sau ce a condus la prima concluzia că Moscova pregătește un atac.

„Îmi pare rău, nu vă pot spune ce s-a întâmplat recent, dar adevărul este că amenințarea este în scădere”, a spus el. „Aceasta înseamnă că cel puțin, împreună cu eforturi comune, am amânat cumva o catastrofă tehnologică.”

„Nu este eliminat (nr.riscul). Atâta timp cât stația este ocupată, acest lucru se poate întâmpla din nou oricând, dacă doresc ei”, a spus el.

Administrația Biden va anunța mâine un nou pachet de sprijin cu armament pentru Ucraina și acesta va include muniții cu dispersie, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters.

Armele, care au fost folosite pentru prima dată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lansează de obicei un număr mare de bombe mai mici, ceea ce prezintă numeroase riscuri pentru uciderea civililor.

Ele nu explodează întotdeauna, prezentând un risc viitor pentru civili, și au fost interzise de cea mai mare parte a lumii în temeiul unui tratat din 2008 numit Convenția privind munițiile cu dispersie, pe care SUA, Rusia și Ucraina nu l-au semnat.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News