Război în Ucraina, ziua 50 | Rusia recunoaște scufundarea navei amiral Moskva în Marea Neagră, dar dă vina pe o furtună

Volodimir Zelenski a publicat joi un nou material video, cu imagini compilate de guvernul său, în care îndeamnă în continuare țările europene să renunțe la petrolul rusesc, ce furnizează Moscovei bani „mânjiți cu sânge”, și în care face apel la furnizarea mai multor arme, pentru a ajuta trupele ucrainene să respingă invazia Rusiei, scrie The Guardian.

Videoclipul prezintă imagini foarte dure ale efectelor violențelor comise asupra ucrainenilor de către forțele și armele rusești.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Zelenski a publicat pe Twitter următorul text, care însoțește videoclipul: „Ei (rușii, n.r.) încearcă să ne distrugă de 50 de zile, dar poporul rezistă eroic. Nu ne temem de nimic, știm pentru ce luptăm. Suntem suficient de curajoși pentru a pune capăt răului. Nu mai alimentați mașinăria militară. Ajutați cu arme. Atunci pacea și binele vor învinge mai repede”.

Materialul începe cu o muzică amenințătoare și un text pe ecran în care se spune: „Cincizeci de zile de rău în Europa. Mai există ceva ce Rusia nu a făcut încă în Ucraina?”.

Videoclipul durează doar puțin peste un minut și jumătate, dar folosește imagini cu copii răniți și morți, jucării și străzi pline de sânge, pagube structurale uriașe și jalea celor îndurerați din Ucraina. Sub aceste de imagini scrie, ca răspuns la întrebarea retorică de mai sus: „Uciderea copiilor, distrugerea unor orașe întregi, minarea locurilor de joacă, atacuri cu rachete asupra refugiaților, crime în masă, furturi… [Rusia] spune minciuni sfruntate întregii lumi”.

„Nu vă cerem să rezistați răului în locul nostru, vă cerem să nu mai alimentați răul și să ne furnizați arme”, scrie pe fondul unor imagini cu arme, precum avioane de luptă, pe care Occidentul a refuzat să le furnizeze Ucrainei, considerând că ar fi un gest prea provocator pentru președintele rus Vladimir Putin și că acesta ar putea duce la un război NATO-Rusia.

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

Apoi, pe fundalul drapelului ucrainean albastru și galben, scrie că ucrainenii au suficient curaj pentru a învinge răul, în imagini apărând atât militari, cât și civili care luptă împotriva invaziei rușilor.

Vă avertizăm, aceste imagini au un puternic impact emoțional:

Theyve been trying to destroy us for 50 days, but the 🇺🇦 people are heroically resisting. We fear nothing, we know what were fighting for. We are brave enough to put an end to evil. Stop feeding the 🇷🇺 military machine. Help 🇺🇦 with weapons. Then peace & good will win faster. pic.twitter.com/WdDbZsvZ4e

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 14, 2022

Ministerul rus al Apărării a transmis joi, aproape de miezul nopții, o declarație în care anunță că nava de război Moskva s-a scufundat în Marea Neagră, în largul sudului Ucrainei, din cauza unei furtuni, informează The Guardian și CNN. Nava fusese avariată în cursul dimineții.

„În timpul remorcării crucișătorului Moskva până la portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor la fuselaj cauzate în timpul unui incendiu care a provocat detonarea muniției. În condițiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat”, se arată în comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de agenția de stat TASS.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

În continuare nu este clar dacă acest crucișător, care a fost nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, a fost lovită de rachetele ucrainene.

Se crede că nava a suferit avarii semnificative și aceasta se îndrepta spre Sevastopol, Crimeea, înainte de a se scufunda.

Rusia are doar trei nave de război din această clasă emblematică, care utilizează un echipaj de aproape 500 de marinari.

În prezent, există relatări contradictorii despre incidentul din Marea Neagră în care a fost implicată miercuri nava de război Moskva.

Rusia a anunțat că un incendiu a izbucnit pe crucișător, care a provocat explozia munițiilor de la bord, avarii grave navei și a forțat evacuarea echipajului navei de război. Ucraina afirmă că a lovit Moskva cu rachete anti-navă.

CNN precizează că nu a reușit să verifice în mod independent care a fost cauza avariilor de pe navă.

Parlamentul ucrainean a votat joi o rezoluţie care califică drept „genocid” acţiunile armatei ruse în Ucraina. „Acţiunile Rusiei vizează distrugerea într-un mod sistematic şi coerent a poporul ucrainean, privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă”, subliniază textul votat de o majoritate de 363 de deputaţi, potrivit contului pe Telegram al legislativului de la Kiev, citat de AFP și Agerpres.

„Acţiunile comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse reprezintă nu doar crimă de agresiune, ci urmăresc distrugerea într-un mod sistematic şi consecvent a poporului ucrainean, a identităţii sale şi privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă. Aceasta necesită recunoaşterea imediată a acţiunilor comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse în ultima fază a agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, ca genocid al poporului ucrainean”, scrie în nota explicativă la rezoluţie, citată de agenția Interfax-Ukraina.

Rezoluţia prevede de asemenea ca Rada Supremă de la Kiev să solicite ONU, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernele şi parlamentele statelor străine să recunoască acţiunile armatei ruse în Ucraina ca genocid al poporului ucrainean.

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri străini l-au acuzat pe Vladimir Putin de comiterea unui „genocid” în Ucraina, poziţie salutată de Kiev, dar care, pentru unii jurişti, ţine mai mult de retorica politică decât de faptele juridic stabilite.

„Cuvântul genocid are o definiţie legală precisă, dar este folosit pe larg de responsabili politici şi activişti din cauza capacităţii sale de a inflama şi excita” opinia publică, apreciase recent pentru AFP William Schabas, profesor de drept internaţional la Universitatea Middlesex din Londra.

Emmanuel Macron şi-a explicat joi decizia de a nu utiliza cuvântul genocid – considerată „foarte dureroasă” de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – prin faptul că o „escaladare verbală” nu ar „ajuta Ucraina” şi ar putea antrena Occidentul în război.

Cancelarul german Olaf Scholz a refuzat, la rândul său, să utilizeze cuvântul „genocid”, limitându-se să vorbească despre „crime de război”.

„Acesta este un război teribil în Europa de Est. Şi cred că asta nu ar trebui minimizat. Este un război teribil şi se comit crime de război”, a declarat miercuri cancelarul german, la postul de radio RBB.

În acelaşi timp, Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina a suspendat activitatea grupului parlamentar al partidului prorus „Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă” în Rada Supremă (legislativul unicameral), la două zile după arestarea liderului său, politicianul prorus Víctor Medvedciuk, considerat cel mai apropiat aliat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Peste 500 de civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi în regiunea Harkov, din estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a afirmat joi guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, relatează Agerpres citând AFP.

„De la începutul invaziei ruse, 503 civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi”, a declarat, într-un videoclip postat pe canalul său Telegram, guvernatorul acestei regiuni, a cărei capitală, Harkov, a fost puternic bombardată de armata rusă.

În ultimele 24 de ore, regiunea a suferit 34 de atacuri, în urma cărora o persoană a murit, iar alte opt au fost rănite, a precizat Oleg Sinegobov.

Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Localitatea a fost ţinta unor lupte violente timp de câteva zile la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene, notează AFP.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a publicat joi o serie de tweet-uri în care îndeamnă la un nou front al „adevărului și al informației libere” împotriva președintelui rus Vladimir Putin, pe care îl numește „criminalul de război de la Kremlin”, relatează CNN.

Navalnîi, care ispășește o pedeapsă de nouă ani de închisoare într-o colonie penitenciară din Rusia după ce a fost condamnat luna trecută pentru fraudă, a afirmat în mesajele sale de pe Twitter că „adevărul și informația liberă lovesc regimul nebun al lui Putin la fel de tare ca Javelinii”, armele americane antitanc folosite de forțele ucrainene împotriva blindatelor rusești.

Navalnîi susține că Kremlinul a mințit atunci când a afirmat că există un sprijin public larg în Rusia pentru război, întrebând: „Despre ce fel de sociologie se mai poate vorbi când atât întrebarea «Susțineți războiul din Ucraina?», cât și răspunsul «nu» ar putea duce la 15 ani de închisoare pentru sociolog și, respectiv, pentru cel care răspunde?”.

Opozantul a amintit cazurile penale împotriva unor persoane din Rusia, spunând că un bărbat a fost arestat la Moscova pentru că a stat pe stradă ținând în mână „Război și pace” de Leo Tolstoi.

Navalnîi a mai scris că „Rusia a închis și blocat TOATE mass-media independente, inclusiv cele mai degrabă prudente, în doar o lună și jumătate. Ar fi fost necesar acest lucru dacă războiul din Ucraina ar fi avut cu adevărat parte de acest tip de sprijin?”.

Acesta a recunoscut că blocarea presei independente „își face încet treaba”, deoarece majoritatea rușilor „au o viziune complet distorsionată despre ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

1/31 Truth and free information hit Putin’s insane regime just as hard as Javelins.
This is a thread about opening the second front against the war criminal from the Kremlin — the informational front.

— Alexey Navalny (@navalny) April 14, 2022

Navalnîi a făcut apel la o nouă campanie pentru a aduce faptele în fața publicului rus, afirmând că „peste 85% dintre adulții ruși folosesc încă YouTube, Instagram, WhatsApp, Google și Facebook (Meta) în fiecare zi”.

„Avem nevoie de anunțuri. O mulțime de anunțuri. O uriașă campanie națională anti-război va începe cu o campanie publicitară”, a scris el.

Navalnîi a îndemnat liderii și instituțiile occidentale, inclusiv pe președintele american Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson și Uniunea Europeană, „să găsească urgent o soluție pentru a zdrobi propaganda lui Putin folosind puterea publicitară a rețelelor sociale”.

„Chiar dacă o astfel de promovare este cumpărată la prețul comercial integral, costul ei va fi ridicol în comparație cu prețul acestui război”, a scris Navalnîi, adăugând: „O lovitură de Javelin costă 230.000 de dolari. Pentru aceiași bani, am obține 200 de milioane de vizualizări de anunțuri în diferite formate și am da cel puțin 300.000 de click-uri pe link sau cel puțin 8 milioane de vizualizări pe un videoclip care să prezinte adevărul despre ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

El și-a încheiat apelul scriind: „Ar trebui să fie o uriașă campanie publicitară națională, una fără precedent. La fel ca în cazul unor alegeri libere. Candidatul nostru, Pace, versus candidatul lui Putin, Război”.

2.557 de persoane au fost evacuate joi prin coridoarele umanitare din Ucraina, a anunțat vicepremierul țării, Iryna Vereșciuk, pe canalul său de Telegram, transmit Ukrinform și Ukranews.

Vereshchuk a precizat că 2.332 de persoane au sosit din Mariupol și Berdiansk cu mijloace de transport proprii în Zaporojie. Dintre aceștia: – au fost aduși în vizită la unitățile de cazare și de odihnă:

Vereșciuk a precizat că 2.332 de persoane au ajuns în Zaporojie din orașele Mariupol și Berdiansk cu mijloace de transport proprii. Dintre aceștia:

• 289 de persoane – din Mariupol;
• 2.043 de persoane – locuitori ai orașelor din regiunea Zaporojie (Polohy, Vasylivka, Berdiansk și Melitopol).

Potrivit Irynei Vereșciuk, 225 de persoane au fost evacuate din orașele Lysychansk, Severodonetsk, Rubizhne, Kreminna și Popasna, din regiunea Luhansk.

„Încetarea focului din partea forțelor de ocupație iarăși nu a fost asigurată”, a rezumat vicepremierul ucrainean.

Nouă coridoare umanitare au fost deschise pentru ziua de joi.

Conform presei ucrainene, Kievul a eliberat joi 22 de militari și 8 civili ruși în cadrul unui schimb de prizonieri cu Moscova.

Anterior, Ucraina returnase 12 militari și 14 civili în cadrul schimbului de prizonieri cu Rusia de sâmbătă, 9 aprilie.

Președintele Joe Biden a semnalat joi că administrația sa este în curs de a decide dacă va trimite un oficial american de rang înalt în Ucraina, relatează The Guardian.

Liderul de la Casa Albă a precizat că ar fi pregătit să plece el însuși, dar în cercurile de la Washington se vorbește că o astfel de mișcare l-ar implica mai degrabă pe șeful diplomației americane, Antony Blinken, sau pe secretarul apărării, Lloyd Austin.

Biden s-a adresat reporterilor la Washington, în timp ce se urca la bordul aeronavei Air Force One, pentru a se îndrepta spre Carolina de Nord, într-o călătorie legată de agenda sa internă.

Reporter: “Will you send senior officials to Ukraine?”
Biden: “Were making that decision now.”
Reporter: “Who would you send?”
Biden: “Are you ready to go?”
Reporter: “Are you?”
Biden: “Yeah.” pic.twitter.com/JZovnGXZ58

— The Recount (@therecount) April 14, 2022

Când Biden a fost în Polonia luna trecută, acesta a dat toate semnele că ar vrea să viziteze Ucraina și a dat de înțeles că ar putea merge, dar acesta lucru nu s-a întâmplat, considerându-se că era prea periculos la acel moment.

Vizita lui Biden în Polonia a avut loc înainte ca forțele ruse să se retragă din ofensiva lor asupra capitalei ucrainene Kiev.

De la retragerea soldaților ruși din zonele din nordul Ucrainei, o serie de lideri europeni l-au vizitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, inclusiv, la sfârșitul săptămânii trecute, premierul britanic Boris Johnson. Imaginile cu acesta plimbându-se pe străzile din Kiev, alături de Zelenski, după ce s-au întâlnit și au ținut o conferință de presă comună, au făcut înconjurul lumii.

Canada va desfășura până la 150 de militari vorbitori de ucraineană în Polonia pentru a-i sprijini pe ucrainenii care fug din calea războiului declanșat de Rusia și pentru a face față crizei tot mai mari a refugiaților, a declarat joi ministrul apărării, Anita Anand, potrivit Reuters.

Cei mai mulți dintre acești militari canadieni vor ajuta la îngrijirea și procesarea imediată a refugiaților ucraineni în centrele de primire din Polonia, a precizat Anand.

„Oamenii noștri vor oferi sprijin general, servicii de natură religioasă și îngrijiri medicale limitate, asigurate de personalul vorbitor de limbă ucraineană al Forțelor Armate Canadiene”, a declarat Anand, în fața reporterilor.

De asemenea, membrii forțelor armate canadiene vor sprijini o forță operațională condusă de Polonia pentru asistență umanitară și-i vor ajuta pe ucraineni să se relocheze în Canada.

„Premierul (Justin Trudeau, n.r.) și cu mine am fost în strânsă legătură cu omologii noștri din Polonia, precum și cu alianța NATO în general, și angajăm aceste resurse suplimentare în cadrul Operațiunii de reasigurare, care este misiunea noastră de sprijinire a flancului estic al NATO”, a mai declarat Anand.

Rusia şi-a mutat mai la sud navele de război pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului în care a fost implicat crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon, citat de agenția spaniolă EFE și Agerpres.

Într-o discuţie cu presa, responsabilul american a specificat că Washingtonul nu cunoaşte încă ce anume a provocat „avarierea semnificativă” a navei ruseşti.

Ucraina susţine că un tir cu rachetă lansat de forţele sale a distrus crucişătorul flotei ruse din Marea Neagră, în timp ce Rusia invocă un incendiu la bordul navei Moskva care a dus la explozia unor muniţii.

Viețile a aproximativ 2,7 milioane de persoane cu dizabilități sunt în pericol în Ucraina, a avertizat joi un comitet al ONU, relatează Reuters.

Citând rapoarte potrivit cărora mulți oameni sunt blocați sau abandonați în casele lor, în centrele de îngrijire și în orfelinate, fără provizii de bază sau medicamente, Comisia pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a publicat o declarație în care afirmă: „Comisia este profund îngrijorată de faptul că soarta persoanelor cu handicap din Ucraina este în mare parte necunoscută. Persoanele cu dizabilități au acces limitat sau deloc la informații de urgență, la adăposturi și la case sigure, iar multe dintre ele au fost separate de rețelele lor de sprijin, ceea ce le lasă în imposibilitatea de a reacționa la situație și de a se orienta în mediul lor”.

Comisia ONU a remarcat că puține persoane cu dizabilități se numără printre cele strămutate pe interiorul țării sau care au ajuns la granițele Ucrainei în calitate de refugiați, „ceea ce indică faptul că multe dintre ele nu au fost în măsură să fugă în locuri sigure”.

Mai mult de 100 de persoane au fost răpite în Melitopol – un mic oraș din sud-estul Ucrainei și unul dintre primele care au căzut în mâinile rușilor -, de când Rusia a invadat localitatea, la începutul lunii martie, afirmă primarul orașului, Ivan Fedorov, potrivit BBC.

Însuși Fedorov ar fi fost răpit de trupele ruse în martie și eliberat cinci zile mai târziu, în schimbul a nouă recruți ruși capturați, potrivit șefului administrației prezidențiale a Ucrainei.

„Unii au fost reținuți timp de câteva ore, alții timp de câteva zile”, a declarat Fedorov, conform agenției de știri UNIAN.

Edilul a declarat că șeful consiliului disctrictului Melitopol, Serhiy Pryyma, se află în captivitate în Rusia de peste o lună.

Fedorov a mai spus că Rusia a răpit activiști ucraineni în „scopuri propagandistice” și că îi obligă să înregistreze mărturii forțate.

Primarul mai susține că rușii au încercat, de asemenea, să îi determine pe copiii ucraineni răpiți „să meargă la școală și să învețe câteva versuri și cântece pentru 9 mai (Ziua Victoriei, sărbătorită pe scară largă în Rusia, n.r.)”.

Ambasada Franţei în Ucraina, transferată la Liov la începutul lui martie, după invadarea Ucrainei de către Rusia, urmează să revină la Kiev, a anunțat joi Ministerul francez de Externe, potrivit AFP.

„Această relocare va avea loc foarte curând şi va face posibilă aprofundarea sprijinului acordat de Franţa Ucrainei în toate domeniile pentru a face faţă războiului declanşat de Rusia la 24 februarie”, a anunţat Ministerul francez de Externe într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a făcut acest anunţ în cursul unei discuţii telefonice cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, scrie Agerpres.

Pe de altă parte, Franţa continuă să-şi sfătuiască cetăţenii să nu se întoarcă în Ucraina, nici la Kiev.

„Considerăm că întoarcerea rămâne de neconceput pentru francezii care au locuit în Ucraina. Întoarcerea compatrioţilor francezi rămâne în prezent interzisă oficial”, a indicat marţi diplomaţia de la Paris, subliniind că „întreaga Ucraină rămâne o zonă de război”.

Franţa oferă sprijin Ucrainei în ceea ce priveşte echipamentul militar, ajutorul umanitar şi în cadrul anchetelor privind abuzurile comise de forţele ruse împotriva civililor ucraineni.

Guvernul francez a alocat o sută de milioane de euro pentru sprijin umanitar acordat Ucrainei şi ţărilor vecine, printre care Polonia şi Moldova, care găzduiesc numeroşi refugiaţi ucraineni.

Un convoi de 40 de vehicule încărcate cu 50 de tone de echipament de ajutor va pleca vineri dimineaţă din Franţa către frontiera dintre România şi Ucraina, unde acest echipament va fi predat echipelor de salvare ucrainene.

Peste o sută de milioane de euro în tehnică militară, armament, muniţie, mijloace de protecţie au fost, de asemenea, livrate de Franţa Ucrainei.

Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat joi că va continua să încerce să convingă Rusia să se implice în ancheta sa privind crimele de război din Ucraina, informează Reuters.

„Voi continua să încerc să abordez, pentru a treia oară, Federaţia Rusă”, a spus Khan, în cadrul unui briefing de presă ținut la Kiev, după ce a vizitat un oraș din regiunea în care Ucraina susține că au fost comise atrocități împotriva civililor sub recenta ocupație rusă

Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora trupele sale au comis crime de război în Ucraina, în cadrul „operațiunii militare” pe care a declanșat-o pe 24 februarie, calificându-le drept „știri false”.

Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron şi-a justificat joi deczia de a nu folosi cuvântul „genocid” împotriva lui Vladimir Putin, apreciind că o „escaladare verbală nu va ajuta Ucraina” şi ar putea antrena o intervenţie a Occidentului în război, relatează agenția France Presse, preluată de news.ro.

„Le mot de génocide doit être qualifié par des juristes, pas par des politiques” : sur France Bleu, @EmmanuelMacron explique pourquoi la France refuse pour l’instant de parler de „génocide” en Ukraine pic.twitter.com/OVsBrPbUwq

— France Bleu (@francebleu) April 14, 2022

Liderul francez a anunţat, la postul France Bleu, că a discutat joi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Cu o zi înainte, Zelenski declarase că refuzul lui Macron de a denunţa un ”genocid” în Ucrana este ”foarte dureros”.

Cei doi şefi de stat urmau să discute din noi joi seara, a anunţat Macron.

„Cuvântul «genocid» are un sens” şi „trebuie să fie calificat de către jurişti, nu de către politicieni”, sublinia Macron, într-o vizită într-o regiune rurală la Havre, în Seine-Maritime.

Președintele Volodimir Zelenski a vorbit, în interviul acordat BBC, și despre recenta sa vizită la Bucha, un oraș din apropierea Kievului unde sute de oameni au fost găsiți morți de când a fost recucerit de către forțele ucrainene.

Liderul ucrainean a spus că ceea ce a văzut acolo a îngustat și mai mult posibilitatea unor negocieri de pace cu rușii.

„Nu este vorba despre mine – este vorba despre Rusia. Ei nu vor mai avea multe șanse să vorbească cu noi”, a afirmat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai declarat că a „experimentat întregul spectru de emoții” în timpul vizitei de săptămâna trecută de la bucha, dar a încheiat ziua cu „nimic altceva decât ură față de armata rusă”.

Liderul ucrainean i-a acuzat pe președintele Vladimir Putin și pe restul armatei ruse, „de sus până jos”, că sunt criminali de război.

Mai multe detalii: Președintele Zelenski: Petrolul rusesc a fost plătit cu bani pătați de sânge

Aproximativ 2,73 milioane de oameni au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, a anunțat joi poliția de frontieră poloneză, potrivit BBC.

Numărul persoanelor care trec granița în Polonia a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni, în timp ce numărul celor care intră în Ucraina a crescut.

Miercuri, 24.700 de oameni au trecut în Polonia, în creștere cu 3% față de marți, a scris poliția de frontieră poloneză pe Twitter, dar mult sub recordul de 142.300 de persoane, stabilit pe 6 martie.

Media zilnică a numărului de persoane care treceau granița din Ucraina în Polonia înainte de începerea războiului era de 16.800.

Marți, 20.000 de oameni au trecut în Ucraina dinspre Polonia.

O parte dintre refugiații ucraineni au părăsit deja Polonia. Profesorul Maciej Duszczyk, cercetător în domeniul migrației la Universitatea din Varșovia, estimează că au mai rămas în țara central-europeană aproximativ 1,2 – 1,4 milioane de ucraineni.

Polonia este țara care a primit, de la izbucnirea războiului, cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe teritoriul său.

Mai mulți oficiali occidentali au declarat că imaginea serviciilor de informații nu este clară încă în ceea ce privește starea navei de luptă Moskva, dar au precizat că există îndoieli cu privire la versiunea rusă a evenimentelor, scrie The Guardian.

„Nu am avut, anterior, cunoștință despre un incendiu la bordul unei nave de război extrem de de importante, care să fi dus apoi la explozia magaziei de muniții”, a declarat un oficial occidental, calificând acest lucru drept „remarcabil de inept” dacă se dovedește a fi adevărat.

Oficialii au declarat că este credibil faptul că forțele ucrainene au avariat nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră cu un sistem de rachete pe care l-au dezvoltat.

„Faptul că a fost avariată până în punctul în care este fie nefuncțională, fie remorcată, este o lovitură semnificativă”, a declarat un oficial, adăugând că ar fi trebuit să existe „o hotărâre, o ingeniozitate și o inițiativă enormă din partea trupelor ucrainene pentru a putea lovi forțele ruse acolo unde poate că acestea au crezut anterior că sunt invulnerabile”. Acesta a precizat că atacul, dacă se confirmă, ar putea avea și „un impact semnificativ asupra operațiunilor maritime rusești”.

Oficialii occidentali au mai declarat că este puțin probabil ca rachetele anti-navă britanice să fi fost implicate în aparentul atac. Premierul Boris Johnson a promis că acestea vor fi puse la dispoziția ucrainenilor în timpul călătoriei sale la Kiev, dar unul dintre oficialii occidentali a precizat că încă nu s-a întâmplat acest lucru. „S-ar părea că nu este vorba despre un echipament britanic”, a spus oficialul.

Marea Britanie a antrenat marina ucraineană în trecut, în cadrul Operațiunii Orbital, dar oficialul a afirmat că este „dificil să se stabilească o legătură de cauzalitate” între antrenamentul britanic și operațiunea de acum.

Oficialii occidentali au avertizat, de asemenea, că vremea din estul Ucrainei are un impact major asupra ofensivei rușilor, care a fost redirecționată, armata rusă nereușind până acum succese majore în Donbas.

Alți doi oligarhi care au legătură cu miliardarul rus Roman Abramovici, ce deține clubul de fotbal Chelsea Londra, au fost sancționați de guvernul britanic ca represalii împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, anunță BBC.

Directorului clubului londonez de fotbal, Eugene Tenenbaum, îi vor fi înghețate bunurile și va fi supus unor sancțiuni în domeniul transporturilor, ceea ce înseamnă că orice navă sau aeronavă pe care o deține, o închiriază, o controlează sau o operează va fi reținută dacă intră în Marea Britanie.

David Davidovici, un asociat al lui Abramovici, face obiectul unor sancțiuni similare.

Se estimează că înghețarea activelor acesor doi oligarhi se ridică la 10 miliarde de lire sterline.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a declarat că Executivul de la Londra „strânge mai tare rotițele mașinăriei de război a lui Putin și vizează cercul persoanelor care sunt cele mai apropiate de Kremlin”.

„Nimic și nimeni nu este exclus din discuție”, a adăugat aceasta.

Noile măsuri ridică la 106 numărul total al sancțiunilor aplicate de Marea Britanie de la începutul invaziei ruse.

Primele trupe ruse care au părăsit nordul Ucrainei au început să apară în nordul regiunii Donbas, din estul Ucrainei, în pregătirea a ceea ce se așteaptă să fie o ofensivă majoră cu mii de soldați ruși, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit CNN.

„Ei au deja un număr semnificativ de forțe în regiune”, a declarat joi oficialul american, în fața reporterilor. „Am evalua că în interiorul Ucrainei există, în total, 65 de BTG-uri (Grupuri Tactice de Batalioane – unități de manevră cu arme combinate, desfășurate de armata rusă, n.r.) operaționale. Și acestea sunt, într-adevăr, în acea parte de est și de sud a Ucrainei. Nu există cu adevărat niciun BTG operațional în afara sudului și estului Ucrainei … Ei vor încerca să introducă BTG-uri suplimentare în zilele următoare”, a precizat oficialul american.

Acestea sunt unele dintre unitățile care au părăsit în ultimele săptămâni nordul Ucrainei și zonele aflate în nordul Kievului, care s-au întors în Rusia și Belarus pentru reaprovizionare și întărire, înainte de a fi trimise în Donbas, a adăugat oficialul.

Președintele Volodimir Zelenski a reluat, într-un interviu acordat BBC joi, apelurile pentru ca Ucraina să primească mai multe arme, precizând că armata ucraineană nu primește provizii suficient de repede pentru a respinge asaltul Rusiei.

„Statele Unite, Marea Britanie, unele țări europene – încearcă să ajute și ajută”, a spus liderul ucrainean.

„Dar totuși avem nevoie de ele (de arme, n.r.) mai repede, mai repede și mai repede. Cuvântul cheie este «acum»”, a punctat Zelenski.

Într-un interviu acordat BBC, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat și despre orașul portuar Mariupol din sudul țării – un obiectiv strategic pentru președintele rus Vladimir Putin -, care a fost deja devastat de bombardamentele rusești din ultimele săptămâni.

Liderul de la Kiev crede că este posibil ca zeci de mii de oameni din acest oraș să fi fost uciși până acum.

„Avem, de asemenea, informații că, pe lângă acești zeci de mii de morți, mulți au dispărut”, a spus președintele ucrainean.

„Știm că actele lor au fost înlocuite. Li s-au dat pașapoarte rusești și au fost duși departe în Rusia – unii în lagăre, alții în orașe. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu acești oameni. Nimeni nu știe câți dintre ei au fost uciși”, a mai declarat Zelenski, pentru postul britanic.

Parlamentul ucrainean a anunțat joi, printr-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că a adoptat o rezoluţie prin care califică drept ”genocid” acţiunile armatei ruse în Ucraina, relatează news.ro, care preia AFP.

”Acţiunile Rusiei vizează să aneantizeze în mod sistematic şi coerent poporul ucrainean, să-l priveze de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă”, scrie în rezoluţia adoptată de Legislativul de la Kiev.

Textul a fost adoptat cu un vot majoritar de 363 de voturi.

@ua_parliament has recognised russia’s war crimes as genocide of the Ukrainian people! We appeal to the world community to finally recognise that the brutal murders, rapes and tortures committed by 🇷🇺 are genocide!
We do not want #Bucha to be repeated either in Ukraine or Europe! pic.twitter.com/gw0CtTgrHw

— Oleksandr Korniyenko (@OlekKorn) April 14, 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat din nou țările europene care continuă să cumpere petrol rusesc că „își câștigă banii cu sângele altor oameni”.

Într-un interviu acordat joi BBC în sala sa de ședințe de la Kiev, Zelenski a indicat Germania și Ungaria, pe care le-a acuzat că blochează eforturile de a impune un embargo asupra vânzărilor de energie, din care Rusia ar urma să obțină anul acesta până la 250 de miliarde de lire sterline – o creștere de peste o treime față de anul trecut.

A existat o frustrare tot mai mare în rândul liderilor ucraineni față de Germania, care a sprijinit unele sancțiuni împotriva Rusiei, dar care, până în prezent, a rezistat solicitărilor de a sprijini impunerea unor măsuri mai dure față de vânzările de petrol ale Moscovei.

„Unii dintre prietenii și partenerii noștri înțeleg că acum sunt alte vremuri, că nu mai este o problemă de afaceri și de bani”, a spus Zelenski. „Este o problemă de supraviețuire”, a subliniat liderul de la Kiev.

Statele Unite cred că incendiul de pe nava de război rusă Moskva încă nu a fost eliminat și că aceasta a suferit avarii semnificative, a declarat joi un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit Reuters.

Se crede că nava de război, un crucișător din epoca sovietică, se află încă pe linia de plutire, iar Statele Unite presupun că se îndreaptă spre Sevastopol, a precizat oficialul.

„Evaluarea noastră este că încă pare să fie un incendiu la bord”, a adăugat oficialul american.

Rusia a anunțat că echipajul crucișătorului a fost evacuat și că se iau măsuri pentru a remorca nava afectată înapoi în port, după o explozie de muniție la bord despre care Ucraina pretinde că a fost cauzată de un atac cu rachete efectuat de forțele sale.

Turcia depune în continuare eforturi pentru organizarea unei întâlniri între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, la postul autohton de știri NTV, potrivit CNN.

„Știm că subiectele majore vor fi decise la nivelul liderilor, așa că vom încerca să-i aducem pe lideri la masa negocierilor”, a spus ministrul turc de externe.

Cavusoglu a declarat că Turcia continuă să abordeze negocierile cu un „optimism prudent”, în special după evenimentele recente privind presupusele crime de război de la Bucha și Irpin, care „au afectat negativ procesul”.

„Imaginile inumane din regiuni precum Bucha și Irpin, pe care și noi le condamnăm, au schimbat atmosfera. A creat o atmosferă negativă de partea ucraineană. Deși au existat diferite declarații din partea Federației Ruse cu privire la acest lucru, apariție acestor imagini a afectat în cele din urmă în mod negativ procesul de negociere”, a spus el.

„În ciuda tuturor acestor provocări, președintele Zelenski a declarat că discuțiile pot continua… Dar este nevoie de doi lideri pentru a spune da. Mai ales președintele Putin”, a adăugat Mevlut Cavusoglu.

Ministrul turc de externe a declarat că, deși există posibilitatea unui armistițiu, „dacă luptele durează și noi atacuri vor avea loc în Donbas, acesta va fi mai greu de încheiat”.

La începutul acestei luni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus lui Vladimir Putin că ar dori să îl aducă la masa negocierilor cu președintele Zelenski. Delegațiile celor două părți au megociat față în față la Istanbul, în martie.

Administrația președintelui american Joe Biden își extinde schimbul de informații cu Ucraina pentru a permite împărtășirea mai multor informații despre activitățile Rusiei în estul Ucrainei și în Crimeea, deoarece SUA consideră că Moscova își schimbă strategia pentru a se concentra asupra sudului și estului țării, potrivit unor oficiali americani și a unei alte surse familiare cu acest subiect, scrie CNN.

Noile orientări, puse în aplicare în ultimele săptămâni, au relaxat regulile privind schimbul de informații, care vizau în special regiunile ce se aflau sub controlul Rusiei înainte de invazia din 2022.

„Odată cu schimbarea eforturilor militare ale Rusiei în sudul și estul Ucrainei, ne-am modificat liniile directoare pentru a le oferi operatorilor un plus de claritate care să permită schimbul de informații cu Ucraina, astfel încât să se poată apăra în ceea ce va fi cu siguranță un spațiu de luptă dinamic”, a declarat, pentru postul american, un oficial al serviciilor secrete americane.

Oficialul a declarat că SUA „au împărtășit și vor continua să împărtășească informații cu ucrainenii pentru a le sprijini capacitatea de a se apăra împotriva agresiunii rusești care provine de oriunde din Ucraina”.

Oficialul din cadrul serviciilor de informații a declarat că SUA „împărtășesc intensiv informații în timp util” cu ucrainenii, inclusiv în zonele deținute de Rusia înainte de invazia din 2022.

Republicanii din Comisia de informații a Senatului și-au exprimat în mod public îngrijorarea că administrația Biden nu furnizează suficiente informații ucrainenilor, acuzație pe care oficialii americani au negat-o.

Statele Unite au reacționat la afirmațiile potrivit cărora forțele ucrainene au efectuat miercuri aseară un atac cu rachete asupra navei amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, Moskva, avariind-o în mod semnificativ.

Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat pentru CNN că „a avut loc o explozie” pe crucișător, dar că SUA nu pot spune încă dacă nava a fost lovită de o rachetă.

Rusia spune că nava sa de război rămâne pe linia de plutire după ce muniția de la bord a luat foc, în timp ce Ucraina susține că nava a fost lovită de rachetele sale.

„Nu știm exact ce s-a întâmplat acolo. Evaluăm că a avut loc o explozie – cel puțin o explozie pe acest crucișător – una destul de importantă, care a provocat pagube importante navei”, a declarat Kirby, pentru postul american.

Kirby a mai declarat că nava de război avariată se află pe linia de plutire și „își croiește singură drumul prin Marea Neagră” – „probabil” pentru reparații la Sevastopol, în Crimeea.

Rusia va trebui să își consolideze apărarea dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO, a declarat joi vicepreședintele Consiliului de Securitate al țării, Dmitri Medvedev, citat de BBC.

Acesta a adaugat că, dacă cele două țări se vor alătura alianței militare, atunci nu se va mai putea vorbi despre o zonă a Mării Baltice „fără arme nucleare”, deoarece „echilibrul trebuie restabilit”.

„Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă”, a spus Medvedev.

Atât Finlanda, cât și Suedia și-au exprimat dorința de a se alătura NATO, iar oficialii americani au declarat că cele două țări ar putea deveni parte a alianței chiar din vară.

Mai multe detalii: Rusia amenință cu desfășurarea armelor nucleare la Marea Baltică, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO

Pe 12 aprilie, bilanțul victimelor civile din Ucraina produse de la începutul invaziei ruse se ridica la 1.932 de morți, a anunțat joi Biroul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), potrivit CNN.

Instituția a avertizat că „cifrele reale sunt considerabil mai mari”, deoarece „primirea de informații din unele locații unde au avut loc ostilități intense a fost întârziată, iar multe rapoarte sunt încă în așteptarea verificării”.

OHCHR a precizat că cel puțin 2.589 de civili au fost răniți de la începutul războiului.

„Escaladarea și menținerea ostilităților în regiunile estice și sudice ale Ucrainei continuă să determine creșterea nevoilor umanitare”, a precizat joi Organizația Națiunilor Unite.

Se înmulțesc afirmațiile potrivit cărora Ucraina a atacat zonele de la granița cu Rusia, scrie BBC.

Potrivit guvernatorului regiunii ruse Belgorod, satul Spodaryushino a fost bombardat de forțele ucrainene, ceea ce a dus la evacuarea acestuia și a unui sat vecin.

Viaceslav Gladkov, guvernatorul din Belgorod, a anunțat, pe Telegram, că nimeni nu a fost rănit și că nicio clădire rezidențială nu a fost avariată.

Afirmația acestuia vine după ce oficialii ruși au acuzat Ucraina că a efectuat atacuri aeriene asupra unei alte zone rezidențiale din orașul Klimovo, situat în regiunea Briansk.

În urmă cu două săptămâni, un depozit de petrol a fost, de asemenea, incendiat în Belgorod – Rusia a susținut că Ucraina este responsabilă pentru acest atac, care ar fi fost efectuat de către un elicopter al trupelor ucrainene.

BBC precizează că nu poate verifica cine este responsabil pentru aceste incidente și amintește Ucraina a negat că a lovit depozitul de petrol de la Belgorod la începutul acestei luni.

Ucraina are nevoie de mai multe arme pentru a sparge asediul asupra orașului-port Mariupol, afirmă ministrul de externe al țării, Dmytro Kuleba, citat de BBC.

Declarațiile acestuia vin în contextul în care există din ce în ce mai multe semne că Rusia ar fi pe punctul de a cuceri complet Mariupolul.

Orașul portuar din sudul țării a suferit atacuri devastatoare și continue de la începutul războiului.

„Mariupol se află într-o situație disperată. Facem tot ce putem pentru a-i sprijini pe civili și pe apărători”, a declarat Kuleba.

„Dar pentru a sparge asediul de la Mariupol și pentru a-i salva avem nevoie de mai multe arme, iar noi lucrăm cu partenerii noștri pentru a le obține”, a adăugat oficialul ucrainean.

Președintele american Joe Biden a promis miercuri un ajutor militar suplimentar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Vorbind despre nevoia armatei ucrainene de a primi mai multe arme, Kuleba a adăugat: „Dacă Ucraina nu primește armele necesare în câteva zile, mai degrabă decât în câteva săptămâni, atunci asta va însemna că mai mulți civili vor fi uciși, mai multe atrocități vor fi comise și mai multe sate și orașe ucrainene vor fi ruinate în urma ofensivei ruse”.

Vladimir Klitschko, fratele primarului Kievului, Vitali Klitschko, a oferit un interviu BBC în care spune că, încet-încet, capitala Ucrainei revine la viață.

Fostul campion la box a precizat că traficul este în creștere, că sunt mai mulți oameni pe străzi și că sirenele de raiduri aeriene se aud de mai puține ori.

Aceasta a avertizat, însă, că ritmul persoanelor care se întorc la Kiev trebuie să încetinească, spunând că, dacă toată lumea se întoarce deodată, acest lucru va „cauza complicații”.

Klitschko mai spune că situația din Kiev este dificilă din cauza infrastructurii deteriorate și a problemelor legate de aprovizionarea cu hrană și apă. Drumurile sunt încă blocate pentru a preveni invazia forțelor ruse.

De asemenea, el a avertizat că există în continuare pericolul ca rachetele rusești să lovească Kievul.

Autorităţile ucrainene au pus sechestru joi pe 154 de bunuri mobile şi imobiliare ale politicianului ucrainean prorus Viktor Medvedciuk, care a fost arestat marţi în urma unei operaţiuni speciale a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), el fiind considerat un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, despre care se spune că ar fi naşul fiicei acestuia, scrie Agerpres.

Printre bunurile poprite figurează 26 de autoturisme, 30 de terenuri extravilane, 23 de case, 32 de apartamente, 17 locuri de parcare şi un iaht, conform unor surse apropiate organelor de anchetă.

Mai multe detalii: Ucraina a pus sechestru pe 154 de bunuri ale oligarhului Viktor Medvedciuk, cel mai apropiat aliat al lui Putin

De la începutul războiului, 324 de spitale au fost avariate, 24 dintre ele fiind complet distruse, potrivit autorităților ucrainene, citate de Nexta.

Datele au fost făcute publice, joi, de către Ministerul Sănătății din Ucraina. În același timp, în teritoriile eliberate au început lucrările de refacere a unităților medicale avariate de bombardamentele rusești.

Comisia de Investigație a Federației Ruse a anunțat că Ucraina a efectuat, joi, mai multe atacuri aeriene asupra unei zone rezidențiale din Rusia, informează BBC.

Potrivit oficialilor ruși, două elicoptere militare echipate cu armament greu, care au zburat la joasă înălțime, au atacat orașul Klimovo, rănind șapte persoane, inclusiv un copil, și distrugând șase case.

„Deplasându-se la joasă altitudine, acționând în mod deliberat, au efectuat cel puțin șase atacuri aeriene asupra clădirilor rezidențiale din satul Klimovo, districtul Klimovsky, regiunea Bryansk”, se arată în raportul Comisiei de Investigație a Federației Ruse.

Rapoartele despre atac – care nu a fost verificat independent – ​​au venit după ce Moscova a anunțat că va bombarda ținte în Kiev și în alte părți ale Ucrainei dacă forțele ucrainene continuă să atace teritoriul său.

Condiția pentru o posibilă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski este întocmirea unui document de acord gata să fie semnat de cei doi lideri, a anunțat joi Kremlinul, informează CNN.

„În principiu, președintele (n.r. – Vladimir Putin) nu a refuzat niciodată o astfel de întâlnire (n.r. – cu președintele Zelenski), dar trebuie pregătite anumite condiții pentru aceasta, și anume textul acordului de semnat”, a susținut Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

De la începutul invaziei ruse, Zelenski a cerut în mod repetat discuții cu Putin, însă până acum nu a existat o întâlnire Rusia-Ucraina la nivel înalt.

Mai multe informații: Kremlinul anunță care e condiția pentru o întâlnire între Putin și Zelenski.

Ministerul ucrainean de Externe a anunațat, joi, că există riscul de adopții ilegale ale copiilor ucraineni de către cetățenii ruși fără a respecta toate procedurile necesare stabilite de legislația Ucrainei și a făcut apel la Națiunile Unite să faciliteze întoarcerea copiilor care au fost „deportați ilegal” în Rusia, informează The Guardian.

Într-o declarație către Organizația Națiunilor Unite, ministerul ucrainean de externe din Ucraina acuză că forțele ruse trimit ilegal și forțat în Rusia copii ucraineni, unii dintre ei rămânând orfani după ce părinții lor au fost uciși în invazia rusă.

„Încălcând Dreptul internațional umanitar și standardele de bază ale umanității, Rusia este angajată în răpirea de copii organizată de stat și în distrugerea viitorului națiunii ucrainene. Astfel de acțiuni ale ocupanților ruși pot fi calificate drept răpiri și necesită o reacție decisivă din partea comunității internaționale, în primul rând din partea organizațiilor internaționale relevante”, a pșrecizat ministerul ucrainean de externe.

De la începutul războiului, autoritățile ucrainene au acuzat în repetate rânduri de la începutul războiului rânduri că armata rusă de ocupație a deportat cu forța mii de copii din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei.

Irina Vereșchuk, vicepremier și ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar din Ucraina, a anunțat, joi, al patrulea schimb de prizonieri cu Rusia.

„Din ordinul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut loc astăzi (n.r. joi) al patrulea schimb de prizonieri de război cu Rusia”, a transmis Irina Vereșchuk.

În total, au fost eliberați 30 de cetățeni ucraineni. Partea rusă nu a anunțat dacă schimbul de prizonieri a fost unul similar.

Potrivit oficialului ucrainean, au fost repatriați 5 ofițeri și 17 militari ucraineni. De asemenea, „au fost eliberați și 8 civili, inclusiv o femeie”.

Al treilea schimb de prizonieri a avut loc pe 9 aprilie . Atunci, doisprezece militari ucraineni s-au întors acasă, inclusiv o femeie ofițer. Au fost eliberați și 14 civili, inclusiv 9 femei.

Ministerul rus al Apărării a anunță că incendiul de la bordul navei Moskva, nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, este „sub control”, iar crucișătorul se află încă ”pe linia de plutire”, relatează BBC și The Guardian.

”Incendiul de pe crucișătorul Moskva este sub control. Nu sunt flăcări vizibile. Rezervele de muniție nu mai explodează. Crucișătorul Moskva este încă pe linia de plutire. (…) Echipajul crucișătorului a fost evacuat pe navele Flotei Mării Negre din apropiere. Se iau măsuri pentru a tracta crucișătorul în port”, transmite instituția de la Moscova, adăugând că sunt în curs de stabilire cauzele incendiului.

Ministerul anunțase anterior că nava a fost „grav avariată ca urmare a detonării muniției care a avut loc în urma unui incendiu”.

Pe de altă parte, Armata ucraineană susține că nava a început să se scufunde, după ce a fost lovită de rachete Neptun.

Într-un mesaj pe Facebook, comandamentul militar ucrainean din sud precizează că nava a suferit avarii semnificative, iar ambarcațiunile rusești de salvare nu au putut interveni din cauza exploziei de muniții de la bord și de vremea rea care „a răsturnat crucișătorul”, acesta începând să se scufunde.

Agenția de presă din Turcia Anadolu a publicat imagini în care se vede cum crucișătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, a fost cuprins de un incendiu puternic, care a emanat un nor gros de fum.

Imaginile au fost surprinse în timpul nopții, când nava era în flăcări.

Ucraina a anunțat că forțele sale au atacat nava cu rachete, în timp ce Rusia a vorbit despre un incendiu urmat de o explozie la bordul acesteia, fără a preciza și cauza.

⚡️There are footage of the fire on the cruiser Moskva, published by the Turkish Anadolu agency. 👉 Ax Live #Ukraine #UkraineWar #Russia #UkraineInvasion pic.twitter.com/1CVdYoG2sN

— Ukraine War SitRep 🇺🇦 (@UKRWarSitRep) April 14, 2022

Mai multe informații: Momentul în care nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră este cuprinsă de flăcări

Patru persoane au fost ucise și alte zece, rănite, în urma unor bombardamente care au avut loc joi, 14 aprilie, asupra Harkovului, potrivit guvernatorului regiunii cu același nume, Oleg Sinegubov, citat de Reuters.

În acest context, oficialul i-a îndemnat pe locuitorii mai multor orașe să se evacueze pentru că se așteaptă ca operațiuni militare să aibă loc în zonă.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

„Că Rusia amenință, nu este nimic nou. Kaliningradul este o zonă foarte militarizată, este de mulți ani și se află în regiunea baltică”, a declarat premierul lituanian, Ingrida Šimonytė, referindu-se la faptul că vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat cu desfășurarea armelor nucleare la Marea Baltică, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Șefa Guvernului de la Vilnius și-a exprimat susținerea fermă față de potențialele mișcări ale Finlandei și Suediei către aderarea la NATO.

”Cred că prezența acestor țări ca membre ale Alianței ar întări, de fapt, foarte mult atât Alianța, cât și aceste state și securitatea noastră. De îndată ce o astfel de decizie va fi anunțată, sper să fie, cred că țările baltice vor avea un motiv foarte serios să o salute”, a mai spus Ingrida Šimonytė, citată agenția de presă din statele baltice BNS.

Amenințările actuale ale Rusiei par destul de ciudate, când știm că, chiar și fără situația actuală de securitate, ei țin arma la 100 km de granița Lituaniei. Armele nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad. Comunitatea internațională, țările din regiune, sunt perfect conștiente de acest lucru. Le folosesc ca pe o amenințare.

Ingrida Šimonytė, premierul Lituaniei:

Exclava rusă Kaliningrad, de pe malul Mării Baltice, este cuprinsă între Lituania și Polonia, state membre NATO.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO, „nu vom mai putea vorbi” despre o Mare Baltică „fără arme nucleare”.

„Nu vom mai putea vorbi despre un statut non-nuclear pentru Baltica – echilibrul trebuie restabilit. Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă. Dacă mâna noastră este forțată, ei bine… luați aminte că nu noi am fost cei care am propus acest lucru”, a spus Medvedev.

Comitetul de Investigații al Rusiei anunță că deschide dosare penale pentru presupusele torturi comise de militari ucraineni asupra soldaților lor ruși, relatează The Guardian.

Reprezentanții comitetului, care anchetează crime majore, a declarat că unii soldați ruși ar fi fost capturați de forțele ucrainene în regiunile Zaporojie și Mikolaiv și deținuți ilegal de serviciul de securitate al Ucrainei.

„Rușii au fost supuși violenței fizice și torturii pentru fi forțați să dea explicații false cu privire la condițiile reale de detenție ilegală în sediul serviciului de securitate al Ucrainei, precum și despre operațiunea militară specială”, se menționează într-un comunicat citat de Reuters, agenție care precizează că nu a putut verifica în mod independent acuzațiile comitetului.

La rândul său, Ucraina a anunțat că verifică toate informațiile referitoare la tratamentul prizonierilor de război, că va investiga orice încălcări și va lua măsurile legale corespunzătoare.

Statele Unite iau în considerare dacă să trimită în zilele următoare un oficial de rang înalt la Kiev, în semn de sprijin pentru Ucraina, potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile interne, relatează New York Times.

Președintele american Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris au efectuat amândoi vizite importante în ultima lună în țările vecine cu Ucraina. Și alți oficiali americani de vârf au făcut vizite similare, unii apropiindu-se de graniță. Dar niciun oficial american nu a vizitat public Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Potrivit sursei citate, este puțin probabil ca Joe Biden sau Kamala Harris să meargă în Ucraina pentru că cerințele de securitate pentru președinte sau vicepreședinte într-o zonă de război sunt enorme și ar necesita un personal numeros și multe echipamente. Însă este posibil ca un alt oficial – posibil un secretar de cabinet sau un membru de rang înalt al armatei – să poată face călătoria în siguranță cu un anturaj de securitate mai mic.

Deocamdată nu a fost luată nicio decizie și este puțin probabil ca administrația de la Washington să anunțe o vizită în avans, având în vedere preocupările legate de securitate.

Printre liderii internaționali care au vizitat până acum Ucraina se numără premierul britanic Boris Johnson și președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, care au vizitat miercuri, 13 aprilie, Kievul.

Rusia a avertizat NATO că, dacă Finlanda și Suedia s-ar alătura alianței, atunci Moscova ar lua măsuri în Marea Baltică, potrivit Reuters, relatează The Guardian.

”Nu se mai poate vorbi despre vreun statut liber de forțele nucleare pentru Marea Baltică – echilibrul trebuie restabilit. Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nu avea de gând să o facă”, a declarat Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei și actual vicepreşedintele Consiliului Securităţii al țării.

Finlanda și Suedia au făcut ieri, 13 aprilie, un pas important către aderarea la NATO, după ce prim-miniștrii lor au declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat „întregul peisaj de securitate” al Europei și „a modelat dramatic mentalitatea” în țările nordice.

Premierul de la Helsinki, Sanna Marin, a afirmat că Finlanda va decide „destul de repede, în săptămâni, nu luni” dacă va solicita să se alăture Alianței Nord-Atlantice. Finlanda împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia.

Cât despre Suedia, prim-ministrul Magdalena Andersson a spus că țara sa va lua o decizie cu privire la o eventuală aderare la NATO doar după o analiză serioasă a situației și după ce va lua în considerare interesul său superior.

După invazia Rusiei în Ucraina, „peisajul de securitate s-a schimbat complet” și „având în vedere această situație, trebuie să ne gândim cu adevărat la ceea ce este cel mai bine pentru Suedia, pentru securitatea și pacea noastră în această nouă situație”, a spus Andersson.

Mai multe informații: Rusia amenință cu desfășurarea armelor nucleare la Marea Baltică, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO

Orașele Kramatorsk și Kostiantynivka, din estul Ucrainei, vor fi probabil ținte ale unor atacuri de o violență similară celor observate și în alte centre urbane, pe măsură ce Rusia își concentrează războiul în estul Ucrainei, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, citat de BBC.

În cel mai nou raport despre evoluția războiului din Ucraina, instituția britanică precizează că discursul de marți al președintelui rus Vladimir Putin a evidențiat ca are în continuare un interes pentru zona Donbas, „unde Rusia lovește forțele ucrainene în pregătirea unei ofensive reînnoite”.

„Combinația dintre loviturile cu rachete și artilerie și eforturile de a concentra forțele pentru o ofensivă reprezintă o revenire la doctrina militară tradițională rusă. Totuși, acest lucru va necesita niveluri semnificative de forță”, mai precizează Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 14 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/vFayCbnSMF

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/tmpiigcR8c

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 14, 2022

Joi, 14 aprilie, vor fi disponibile nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele din Ucraina, atacate de forțele ruse, a anunțat vicepremierul Irina Vereșciuk, potrivit The Guardian și CNN.

Patru coridoare au fost stabilite către Zaporojie, pentru transportul privat: Mariupol – Zaporojie, Berdiansk – Zaporojie, Tokmak – Zaporojie, Energodar – Zaporojie.

Alte cinci culoare umanitare vor fi operațional în regiunea Luhansk: Severodonetsk – Bakhmut, =Lysychansk – Bakhmut, Popasna – Bakhmut, Rubijne – Bakhmut, Hirske – Bakhmut.

Oficialul a explicat că miercuri nu au fost stabilite culoare umanitare, pentru că „în regiunea Zaporojie, ocupanții au blocat autobuzele de evacuare, iar în regiunea Luhansk, ei încalcă încetarea focului”.

Aceste informații nu au putut fi verificate independent.

Peste 548 de copii au căzut victime ale războiului din Ucraina, care a intrat astăzi, 14 aprilie, în cea de-a 50-a zi, potrivit datelor anunțate de Parchetul General a țării, citat de Ukrainska Pravda.

Dintre aceștia, cel puțin 197 de copii au fost uciși și peste 300 au fost răniți. Sursa citată precizează că numărul copiilor care au murit în urma atacului asupra gării din Kramatorsk a crescut la șapte, după cel încă doi au decedat la spital.

Bilanțul victimelor anunțat de Parchetul General nu este însă unul exact, în condițiile în care nu au fost colectate date complete din zonele în care ostilitățile continuă, din teritoriile ocupate temporar și din cele eliberate.

Totodată, 1.014 instituții de învățământ din Ucraina au fost avariate în urma bombardamentelor, 91 dintre ele fiind distruse complet.

Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) a aruncat în aer un pod peste râul Doneț, traversat de ”vehicule inamice” care se îndreptau către Izium, oraș din estul țării, anunță Statul Major al Forțelor Armate al Ucrainei, pe rețelele sociale, citat de The Guardian.

Reprezentanții Statului Major precizează că în urmă cu câteva zile, soldații ucraineni au descoperit vehiculele militare rusești care se deplasau în regiunea Harkov pentru a-și consolida grupul din această zonă.

”După ce au stabilit ruta de mișcare a coloanei inamice, operatorii SSO al Ucrainei au efectuat recunoașterea obiectului care era cel mai potrivit pentru desfășurarea unei ambuscade. Era un pod în calea vehiculelor inamice. (…) Podul a fost aruncat în aer împreună cu echipamente rusești după un anumit plan, distrugând întreaga coloană inamică”, se menționează în mesajul Statului Major.

Mai multe informații: Un pod traversat de o coloană de vehicule militare rusești a fost detonat de forțele ucrainene, anunță Kievul

Aproximativ 300 de persoane au fost ținute ostatice de forțele ruse, timp de patru săptămâni, în subsolul unei școli din Yahidne, la nord de Cernihiv, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

Pe un perete din subsol, ostaticii ar fi ținut evidența zilelor în care au fost ținuți acolo.

De asemenea, numele a 18 persoane despre care se presupune că au fost ucise sau au murit aici au fost găsite scrise pe zid, au precizat oficialii ucraineni.

Anterior, jurnaliștii de la Reuters au vorbit cu șapte locuitori din Yahidne, care au declarat că cel puțin 20 de persoane au murit sau au fost ucise în timpul ocupației ruse. Autoritățile ucrainene nu au anunțat niciun număr oficial al deceselor.

300 people were taken as hostages for 4 weeks in the basement of a school in Yahidne near Chernihiv by 🇷🇺 invaders.
People kept track of the days on a wall and wrote down the names of the 18 killed and of those who died.
From March 4 to „31 -🇺🇦 is here.”
📸by AP/Evgeniy Maloletka pic.twitter.com/2lpjwOUXzB

— Defence of Ukraine (@DefenceU) April 13, 2022

Decizia Agenției Spațiale Europene (ESA) de a înceta cooperarea cu Rusia în cele trei misiuni lunare, din cauza războiului din Ucraina, vine după ce o hotărâre similară a fost luată recent și în ceea ce privește o misiune pe Marte, relatează The Guardian.

La sfârșitul lunii martie, a fost suspendată colaborarea în privința ExoMars, un plan de aterizare a unui rover pe Marte pentru a fora solul și a căuta semne de viață.

ESA a anunțat acum că „încetează activitățile de cooperare” pe Lună-25, 26 și 27. Este vorba despre o serie de misiuni lunare rusești în care Agenția Europeană și-a propus să testeze noi echipamente și tehnologii.

„La fel ca și în cazul ExoMars, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și sancțiunile în vigoare reprezintă o schimbare fundamentală a circumstanțelor și fac imposibil ca ESA să pună în aplicare cooperarea lunară planificată”, au transmis reprezentanții ESA printr-un comunicat.

Poliția din Fiji a investigat joi, 13 aprilie, sosirea unei nave de lux suspectată că ar fi deținută de un oligarh rus, și l-a interogat pe căpitanul iahtului despre modul în care a adus iahtul în insula Pacific, relatează Reuters.

Presa din Fiji notează că poliția a reținut echipajul ambarcațiunii de lux și a confiscat superiahtul Amadea, deținut de miliardarul rus, Suleiman Kerimov, sancționat de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană, în contextul războiului din Ucraina.

Un agent din Fiji, Chase Smith, de la Baobab Marine, a declarat pentru Reuters că rapoartele „nu sunt pe deplin faptice, inclusiv proprietatea asupra navei”. El a adăugat că două echipe de avocați se ocupă de situație și lucreză pentru Amadea și echipajul acesteia.

O reacție a venit și din partea Ambasadei SUA, care a transmis că știe că Amadea a acostat în portul Lautoka din Fiji și că reprezentanța dimploatică lucrează cu autoritățile din Fiji în acest caz.

„Statele Unite s-au angajat să găsească și să pună mâna pe bunurile oligarhilor care au susținut războiul brutal și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Noi și câțiva dintre partenerii noștri din UE am înghețat sau confiscat deja multe bunuri ale acestor oligarhi. Lucrăm îndeaproape cu guvernele și partenerii din sectorul privat din Europa și din întreaga lume, inclusiv din Fiji, în această problemă”, se precizează într-un comunicat al ambasadei.

În același timp, delegațiile Uniunii Europene din Fiji au solicitat cooperare cu privire la Amadea, potrivit Fiji Times.

Site-ul Marine Traffic arată că Amadea a părăsit Mexicul în urmă cu 18 zile.

Comandamentul rus a încredințat sarcina mobilizării a 60-70.000 de oameni pe teritoriul așa-numitei Republici Populare Donețk, potrivit celui mai recent raport al Statului Major al Forțelor Armate al Kievului, citat de The Guardian. Până acum, s-a atins doar 20% din această țintă.

Același raport precizează că forțele ruse continuă să-și extindă unitățile în apropierea graniței de est și să se realimenteze cu muniție.

Între timp, în ultimele 24 de ore, trupele ucrainene au dejucat opt atacuri rusești în regiunile Donețk și Lugansk, se mai menționează în raportul citat.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că Rusia ar trebui să iasă din comunitatea internațională dacă nu dorește să caute să ajungă la un acord de pace, relatează BBC.

„Fie conducerea rusă va căuta cu adevărat pacea, fie ca urmare a acestui război, Rusia va părăsi pentru totdeauna arena internațională”, a spus liderul de la Kiev într-un mesaj video.

Vorbind despre ”nesiguranța” trupelor ruse și despre faptul că ”chiar și cu stocuri importante de echipament militar sovietic și un număr semnificativ de soldați (…) se îndoiesc de capacitatea lor de a rupe Ucraina”, Zelenski a susținut că trupele sale vor face totul ”pentru a le justifica îndoielile”.

Totodată, liderul de la Kiev a cerut din nou un embargo total asupra petrolului rusesc.

„Uniunea Europeană trebuie să înceteze să sponsorizeze mașinăria militară a Rusiei”, a spus Zelenski, exprimându-și recunoștința pentru președintele SUA, Joe Biden, care a promis un nou transport masiv de arme către Ucraina.

Crucișătorul rus care a fost sfidat în mod faimos de trupele ucrainene de pe Insula Șerpilor, la începutul războiului, a fost lovit de rachetele ucrainene în Marea Neagră, potrivit oficialilor ucraineni, citați de BBC.

Crucisătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, a suferit „avarii foarte grave”, a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko.

„S-a confirmat că nava Moskva a mers astăzi exact acolo unde a fost trimisă de către grănicerii noștri de pe Insula Șerpilor!”, a afirmat Marchenko.

În prima zi a invaziei, un soldat ucrainean din mica garnizoană de pe Insula Șerpilor a refuzat apelurile de predare venite de pe nava rusă, spunându-i să „se ducă dracului”.

La începutul zilei de miercuri, un incendiu a fost raportat pe navă. Consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat că salvatorii ruși nu au reușit să ajungă la crucișător.

Oficialul ucrainean a spus că nava ar putea avea la bord un echipaj de până la 510 membri.

Moscova a anunțat miercuri că a impus sancțiuni împotriva a 398 de membri ai Congresului american, ca represalii la faptul că Washingtonul a pus luna trecută pe lista neagră sute de legislatori ruși în urma invadării Ucrainei de către Rusia, informează CNN.

„Sancțiunile în oglindă” ale Moscovei includ „conducerea și președinții de comisii din camera inferioară a Congresului american”, a precizat Ministerul rus de Externe, într-un comunicat.

Pe 24 martie, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 328 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului rus.

„Alte anunțuri ale unor contramăsuri ruse sunt planificate în viitorul apropiat”, inclusiv adăugarea mai multor americani pe lista celor sancționați, a precizat Moscova, în comunicatul de miercuri.

Refuzul preşedinelui francez în exerciţiu Emmanuel Macron de a denunţa ”genocidul” din Ucraina al armatei ruse este ”foarte dureros”, a deplâns miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit news.ro, care preia AFP.

”Dacă sunt adevărate, aceste declaraţii sunt foarte dureroase pentru noi”, a declarat Zelenski, într-o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia, aflaţi într-o vizită la Kiev.

”Voi face tot ceea ce pot pentru a discuta despre această problemă cu Emmanuel Macron azi (miercuri, n.r.). Dacă nu, atunci mâine, atunci când va avea el timp”, a adăugat liderul ucrainean.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a refuzat miercuri să urmeze exemplul omologului său american Joe Biden şi să-l acuze pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, de comiterea unui ”genocid” în Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News