Război în Ucraina, ziua 500 | Forțele ruse încearcă să avanseze în Donețk și Luhansk, vizând cinci orașe, anunță armata ucraineană

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, consideră că războiul din Ucraina nu poate fi prelungit timp ani de zile, scrie Ukrainska Pravda.

„Acest război nu se poate prelungi ani de zile – este imposibil, raportându-ne la resursele celor două părți”, a spus Podoliak, într-un interviu acordat publicației ruse independente Meduza.

„Da, oportunitățile de resurse sunt în creștere în Ucraina. Aceasta nu primește rapid anumite componente pentru desfășurarea ostilităților, dar le va primi într-un ritm accelerat, deoarece complexele militar-industriale ale Ucrainei și ale partenerilor săi lucrează din ce în ce mai intens. Doar că, înainte de război, nimeni nu producea zeci de mii de proiectile pe lună – iar acum, percepția nevoilor industriei militare este complet diferită (pentru Ucraina și aliații săi), iar cantitatea necesară de arme este pregătită”, a afirmat consilierul prezidențial.

„În același timp, resursele Rusiei se diminuează treptat. Războiul este foarte scump. Practic, tot ceea ce avea Rusia a cheltuit deja pentru război. Cumpărarea diferitelor consumabile de undeva pentru a produce volume suplimentare de arme și rachete de înaltă precizie înseamnă să încerci să găsești pe cineva pe piața supusă sancțiunilor. În plus, necesită plăți substanțiale. (…). Toate acestea vor afecta situația economică a Federației Ruse”, a mai susținut Podoliak.

Potrivit consilierului prezidențial, înghețarea conflictului este cel mai bun scenariu pentru Rusia, deoarece aceasta nu poate, în prezent, să ocupe în mod complet teritoriul Ucrainei.

„Dar nu văd potențialul ca acest război să se transforme într-un conflict înghețat. Pentru că, pentru Ucraina, acest lucru ar însemna sfârșitul existenței statului. Dacă Rusia este prinsă în acest scenariu, va putea să efectueze o militarizare și o modernizare suplimentară a armatei sale. Înțelegem pe deplin la ce poate duce acest lucru. Și după 500 de zile de război, nu suntem suficient de proști pentru a merge în mod deliberat în această direcție”, a mai declarat el.

Inspectoratul de stat pentru mediu din Ucraina a anunțat că invazia pe scară largă a Rusiei a provocat daune de mediu în valoare de 55,9 miliarde de dolari, a declarat sâmbătă ministrul ucrainean pentru protecția mediului și resurse naturale, Ruslan Strileț, potrivit The Kyiv Independent.

Ministrul afirmă că o singură zi de război cauzează daune de mediu în valoare de 111 milioane de dolari.

Strileț a precizat că această cifră nu include pagubele cauzate de explozia din 6 iunie a barajului de la Nova Kahovka.

„Rusia va plăti pentru fiecare zi a acestui război. Pentru fiecare copac pe care îl arde. Pentru fiecare bucată de pământ ucrainean profanat. De aceea, ne unim cu întreaga lume civilizată și lucrăm pentru recunoașterea ecocidului în dreptul internațional”, a declarat Strileț.

Până la sfârșitul lunii iunie, războiul dus de Rusia a creat peste 200.000 de tone de deșeuri periculoase și fier vechi, în timp ce fiecare casă distrusă reprezintă 50 de metri cubi de deșeuri, potrivit ministrului ucrainean.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a publicat sâmbătă o declarație prin care onorează cele „500 de zile de rezistență în Ucraina” după ce Rusia a lansat invazia sa pe scară largă anul trecut, pe data de 24 februarie, informează CNN.

„Spiritul poporului ucrainean rămâne neînfrânt, iar Statele Unite rămân angajate să ajute Ucraina să se apere și să își reconstruiască viitorul”, a scris Blinken.

Mai multe informații: Antony Blinken, în cea de-a 500-a zi de război: Spiritul ucrainean „rămâne neînfrânt”, iar SUA vor fi alături de Kiev „atâta timp cât va fi nevoie”

Regiunea de frontieră rusă Belgorod a fost supusă unor bombardamente intense dinspre Ucraina, soldate cu rănirea a două persoane, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a susținut că Ucraina a lansat peste 100 de obuze de artilerie asupra regiunii sale în ultimele 24 de ore, menționând districtele Belgorodsky, Borisovsky, Valuysky, Krasnoyaruzhsky și Shebekinsky printre zonele care au fost lovite.

„Linia electrică a fost avariată în districtul urban Krasnoyaruzhsky”, a adăugat el. „Zonele comerciale din piața locală, o magazie a unui depozit de legume, trei garaje au fost avariate în districtul Shebekinsky”, a precizat guvernatorul rus. Gladkov a mai afirmat spus că o locuință, un magazin local și o mașină au fost, de asemenea, avariate în acest district, adăugând că o mașină a luat foc și a ars complet.

Partea ucraineană nu a comentat încă bombardamentele asupra Belgorodului despre care a vorbit Gladkov.

La sfârșitul lunii mai, o grupare de luptători ruși care se opun președintelui Vladimir Putin și care au legături cu armata ucraineană a revendicat responsabilitatea pentru un atac transfrontalier efectuat în Belgorod. Forțele ucrainene au efectuat, de asemenea, bombardamente intense asupra acestei regiuni, în noaptea de 6 iunie, potrivit lui Gladkov.

Au existat, de asemenea, relatări despre atacuri cu drone, în timp ce efectele războiului Rusiei în Ucraina se răsfrâng din ce în ce mai mult asupra propriului teritoriu.

Legiunea Libertatea Rusiei, organizație paramilitară anti-Kremlin, a anunțat că va efectua un nou raid pe teritoriul Federației Ruse, scrie Ukrainska Pravda.

Anunțul a fost făcut de comandantul Legiunii Libertatea Rusiei, cunoscut sub pseudonimul de război Caesar, într-un interviu acordat publicației The Observer.

„Va mai avea loc o surpriză în următoarea lună sau cam așa ceva. Va fi a treia noastră operațiune. După aceea va fi o a patra, și a cincea. Avem planuri ambițioase. Vrem să eliberăm tot teritoriul nostru”, a spus Caesar.

The Observer notează că luptătorii Legiunii Libertatea Rusiei plănuiesc un alt raid peste graniță în Rusia și încearcă să profite de haosul din interiorul Kremlinului după rebeliunea lui Evgheni Prigojin.

Caesar a descris recenta operațiune a Corpului Voluntarilor Ruși – o altă grupare militară anti-Kremlin – din apropierea orașului Shebekino din Rusia ca fiind un „raid local și o operațiune de recunoaștere”.

Potrivit The Observer, numele real al lui Caesar, un fost antrenor de fitness în vârstă de 49 de ani din Soci și Sankt Petersburg, este Maximilian Andronnikov.

El a recunoscut că soldații săi pot opera doar cu ajutorul armatei ucrainene, dar a precizat că, atunci când intră pe teritoriul rus, iau decizii independente. Potrivit acestuia, vehiculele blindate ale legiunii au fost luate în principal din depozitele rusești capturate în Ucraina.

Un arbitru rus de fotbal „promițător” a fost ucis în război, a anunțat Federația Rusă de Fotbal, potrivit Sky News.

Daniil Shemetov, în vârstă de 31 de ani, a arbitrat în Liga a doua din Rusia în sezonul 2019/2020.

De asemenea, a oficiat câteva meciuri în Cupa Rusiei și era așteptat să debuteze în prima ligă rusă.

Turcia a încălcat acordurile existente cu Rusia după ce a returnat Ucrainei cinci comandanți ai regimentului Azov, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, potrivit Bloomberg.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe conturile sale de socializare, că cinci „eroi” se întorc acasă pentru a fi „în sfârșit alături de rudele lor”.

„Întoarcerea liderilor (batalionului) «Azov» din Turcia în Ucraina nu este altceva decât o încălcare directă a termenilor acordurilor existente”, a declarat Peskov pentru RIA Novosti. „Mai mult, în acest caz, atât partea ucraineană, cât și cea turcă au încălcat condițiile”, a acuzat reprezentantul președinției ruse.

Mai multe informații: Întoarcerea din Turcia în Ucraina a comandanților luați prizonieri la Azovstal este o „încălcare directă” a acordurilor cu Rusia, acuză Kremlinul

Majoritatea germanilor sunt favorabili aderării Ucrainei la NATO, dar cei mai mulţi dintre ei preferă ca acest lucru să se întâmple după ce războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei se va fi încheiat, indică un sondaj realizat de institutul YouGov, scrie sâmbătă agenția de presă DPA, potrivit Agerpres.

Ancheta sociologică arată că 42% dintre germani sunt pentru intrarea Ucrainei în NATO după încheierea războiului, în timp ce 13% sunt favorabili unei aderări imediate şi 29% se opun fundamental scenariului intrării ţării est-europene în Alianţa Nord-Atlantică.

Potrivit aceluiaşi sondaj, o majoritate a germanilor doresc ca Ucraina şi Rusia să înceapă acum negocieri de pace, 58% susţinând că aceste tratative ar trebui să fie lansate imediat. Un sfert dintre germani, mai exact 26%, se opun desfăşurării unor negocieri de pace între Kiev şi Moscova.

Sondajul YouGov a fost realizat pe un eşantion de 2.116 de persoane din întreaga Germanie, în perioada 30 iunie – 4 iulie.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că a confirmat, în timpul unei conversații telefonice cu premierul olandez Mark Rutte, data la care piloții ucraineni vor începe pregătirea pentru a opera avioanele de luptă F-16, scriu Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

Data în sine nu a fost dezvăluită.

Printre țările europene care participă la așa-numita „coaliție a avioanelor de luptă” ce urmează să furnizeze Ucrainei aparate moderne de luptă și instruire se numără Marea Britanie, Olanda, Polonia, Danemarca, Suedia, Belgia, Portugalia și Franța, a precizat Zelenski. Statele Unite s-au alăturat, de asemenea, coaliției.

În cadrul unei conferințe de presă de la sfârșitul lunii mai, Rutte a declarat că Olanda „ia în considerare în mod serios” să ofere avioane de luptă F-16 Ucrainei.

Ucraina solicită de mai multe luni aliaților săi occidentali să-i furnizeze avioane de vânătoare pentru a oferi armatei ucrainene supremația aeriană asupra forțelor ruse.

Zelenski a precizat că a mai discutat cu Rutte despre pozițiile lor cu privire la NATO, înainte de summitul alianței care va avea loc la Vilnius, săptămâna viitoare.

La rândul său, Rutte a precizat că a discutat cu Zelenski despre „noi pași în relațiile dintre NATO și Ucraina”, precizând că l-a asigurat pe liderul ucrainean de sprijinul continuu al Olandei.

Aproximativ 1.000 de soldați au fost trimiși la granița de est a Poloniei, pe fondul îngrijorărilor legate de mutarea luptătorilor Grupului Wagner în Belarusul vecin, relatează Sky News preluând Reuters.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat că mișcarea a început astăzi ca o „demonstrație a disponibilității noastre de a răspunde la încercările de destabilizare din apropierea graniței țării noastre”.

Aproape 200 de unități de echipament sunt, de asemenea, mutate la granița de est.

Luptătorii Grupului Wagner au avut posibilitatea de a alege să se mute în Belarus în urma rebeliunii lor eșuate împotriva conducerii militare a Rusiei.

Însă decizia a produs îngrijorări în rândul țărilor estice din cadrul NATO, care se tem că prezența mercenarilor Wagner va provoca o mai mare instabilitate în regiune.

Mai multe informații: Polonia trimite 1.000 de soldați la granița de est, din cauza temerilor legate de mutarea mercenarilor Wagner în Belarus

Forțele ruse au încercat să efectueze ofensive în cinci direcții din regiunile Donețk și Luhansk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea sa privind evoluția de pe front publicată sâmbătă după-amiază, scrie The Kyiv Independent.

Armata a precizat că forțele ruse au efectuat lovituri aeriene și au bombardat mai multe așezări din zonă.

Direcțiile includ sectoarele de la Lîman, Bahmut, Avdiivka, Marinka și Șahtarsk.

Pavlo Kirilenko, geuvernatorul regiunii Donețk, a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă asupra unei zone rezidențiale din orașul Lîman au ucis opt civili și au rănit alți 13.

Forțele ruse se concentrează asupra regiunii Donețk, unde au fost raportate 25 de ciocniri armate în ultimele 24 de ore, potrivit actualizării oferite de conducerea armatei ucrainene.

În sectoarele sudice de front, forțele ruse încearcă să împiedice înaintarea trupelor ucrainene prin lansarea de atacuri aeriene și bombardarea a peste 20 de așezări din regiunile Zaporojie și Herson, a precizat Statul Major General.

Între timp, forțele ucrainene continuă operațiunile ofensive spre Melitopol și Berdiansk, vizând pozițiile rușilor cu bombardamente aeriene și de artilerie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat sâmbătă o înregistrare video pentru a marca cea de-a 500-a zi de la începutul războiului, în care șefii agențiilor de securitate ucrainene și comandanții militari afirmă: „Mergem înainte”, scrie Ukrainska Pravda.

„500 de zile de război pe scară largă și nicio zi de slăbiciune. Le mulțumesc tuturor soldaților ucraineni. Timp de 500 de zile am distrus ocupanții, am apărat Ucraina și am avut grijă de ucraineni. Și în fiecare zi facem un nou pas înainte. Suntem pe drumul nostru spre victorie!”, a afirmat Zelenski.

În imagini, fraza „Mergem înainte! ” este rostită de: generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei; generalul Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei; generalul Oleksandr Tarnavskyi, comandantul Forțelor Aeropurtate Tavriia; generalul Kirilo Budanov, șeful spionajului militar din Ucraina; Viktor Khorenko, comandantul Forțelor pentru operațiuni speciale ale Ucrainei; Eduard Moskaliov, comandantul Forțelor aeropurtate din Odesa; Mykola Oleshchuk, comandantul Forțelor aeriene ale Ucrainei; Serhii Naiev, comandantul Forțelor Interarme ale Ucrainei; Ihor Tantsiura, comandantul Forțelor de Apărare Teritorială din cadrul armatei ucrainene; Tetiana Ostashchenko, comandantul Forțelor Medicale din cadrul armatei; Igor Klimenko, ministrul afacerilor interne; Vasyl Maliuk, șeful Serviciului de Securitate (SBU) al Ucrainei; Yurii Sodol, comandantul Corpului de Infanterie Marină; Serhii Deineko, șeful Serviciului Gărzii de Stat de Frontieră; Oleksii Neizhpapa, comandantul Marinei Militare; de militari ucraineni și de președintele Zelenski.

Jumătate din sectorul energetic al Ucrainei a fost afectat de atacurile rușilor în cele 500 de zile de război de până acum. Până în prezent, au fost confirmate 271 de atacuri asupra instalațiilor energetice, a anunțat sâmbătă ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, la televiziunea națională, potrivit Ukrainska Pravda.

Halushchenko a declarat că forțele ruse au lovit jumătate din întregul sistem energetic al țării, inclusiv sistemul de generare și cel de transmisie. Autoritățile ucrainene au confirmat 271 de lovituri de diferite tipuri.

„Din păcate, există instalații care au fost complet distruse și care nu pot fi restaurate”, a spus ministrul ucrainean.

De asemenea, el a reamintit că industria energetică a fost supusă zilnic atacurilor rusești, în perioada 10 octombrie 2022 – 9 martie 2023.

Halushchenko a adăugat că cea mai amplă campanie de reparații din istorie este deja în desfășurare în Ucraina, iar sarcina este aceea de a recupera cât mai mult posibil înainte de sezonul de iarnă.

Banca Mondială a estimat pierderile industriei energetice ucrainene la 11 miliarde de dolari, dar ministrul a precizat că această sumă nu este definitivă, pentru că atacurile continuă, astfel încât pagubele totale depășesc deja această cifră.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit sâmbătă Patriathului Ecumenic Bartolomeu I, liderul creștinilor ortodocși răsăriteni, pentru „sprijinul spiritual acordat Ucrainei și ucrainenilor, pentru rugăciunile de pace rostite pentru întreaga noastră țară, pentru tot poporul nostru”, scrie Al Jazeera.

Liderul ucrainean a precizat, într-un mesaj publicat pe Twitter, că s-a alăturat „unei rugăciuni în memoria victimelor războiului din Ucraina” la catedrala Sfântul Gheorghe, în timpul vizitei sale de la Istanbul.

Patriarhul Constantinopolului, fostul nume al Istanbulului, este cunoscut pentru criticile sale deschise la adresa invaziei ruse din Ucraina.

Canada s-a alăturat mai multor aliați ai SUA care se opun deciziei Washingtonului de a furniza Ucrainei muniții cu dispersie pentru contraofensiva Kievului împotriva forțelor ruse de ocupație, reiterând angajamentul față de acordul de la Oslo care interzice această armă controversată, relatează Al Jazeera și The Guardian.

„Nu susținem utilizarea munițiilor cu dispersie și ne angajăm să punem capăt efectelor pe care le au munițiile cu dispersie asupra civililor – în special asupra copiilor”, a afirmat guvernul canadian, într-un comunicat de presă.

„Canada respectă pe deplin Convenția (de la Oslo) și ne luăm în serios obligația pe care o avem în temeiul Convenției de a încuraja adoptarea sa universală”, a precizat guvernul canadian.

Guvernul liberal al premierului Justin Trudeau este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei și a angajat miliarde de dolari în asistență financiară, militară, umanitară și de altă natură începând de anul trecut.

Germania, Spania și Marea Britanie și-au exprimat, de asemenea, opoziția față de transferul către Ucraina al bombelor interzise pe scară largă.

Forțele ruse au efectuat atacuri aeriene, atacuri cu mortiere și bombardamente de artilerie împotriva mai multor așezări din regiunea Harkov în ultimele 24 de ore, rănind o persoană, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Vineri, la ora locală 13:40, au fost efectuate șapte atacuri cu mortiere de pe teritoriul rus, care au vizat satul Tymofiivka. Ca urmare, au fost avariate o casă și mai multe anexe.

De asemenea, forțele ruse au efectuat atacuri de artilerie asupra satului Ivashky, fiind înregistrate cel puțin 10 lovituri pe terenul unei întreprinderi agricole deținute de civili.

Nu au fost raportate victime nici în Tymofiivka, nici în Ivashky, potrivit lui Sinegubov.

Guvernatorul a precizat că vineri, la ora locală 17.00, o pădure din apropierea satului Kucherivka a luat foc în urma bombardamentelor rusești. Pompierii au avut nevoie de aproape trei ore pentru a stinge incendiul, care a acoperit trei hectare de teren.

În plus, un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost spitalizat cu răni provocate de șrapnel în orașul Vovchansk. O clădire rezidențială cu nouă etaje a fost avariată de bombardamentele de artilerie lansate la scurt timp după miezul nopții.

Forțele ruse au reluat bombardamentele asupra orașului Vovchansk sâmbătă, în jurul orei locale 2.00, și apoi din nou în jurul orei 5.00. Deși au fost raportate multiple pagube materiale, nu au fost înregistrate alte victime, potrivit lui Sinegubov.

Comandanții militari care au apărat combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol și care au rămas apoi în Turcia, după ce au fost eliberați din captivitatea rusă în cadrul unui schimb de prizonieri, se întorc în Ucraina din Turcia, a anunțat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ne întoarcem acasă din Turcia și ne aducem eroii acasă. Soldații ucraineni Denys Prokopenko, Svyatoslav Palamar, Serhiy Volynsky, Oleh Khomenko și Denys Shleha. Vor fi în sfârșit alături de rudele lor”, a anunțat liderul ucrainean.

Zelenski a postat, de asemenea, o înregistrare video care îl arată pe el și pe apărătorii de la Azovstal întorcându-se în Ucraina cu același avion.

Mai multe informații: „Ne aducem eroii acasă”. Apărătorii de la Azovstal se întorc în Ucraina alături de Zelenski, la bordul avionului cu care a plecat din Turcia

Decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei muniții cu dispersie este un „act de disperare” și arată „slăbiciune”, a afirmat sâmbătă Ministerul rus de Externe, scrie The Guardian citând AFP.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zakarova, a declarat, într-un comunicat de presă: „Este un act de disperare și arată slăbiciune pe fondul eșecului contraofensivei ucrainene mult anunțate. Ultima «armă miraculoasă» pe care mizează Washingtonul și Kievul, fără să se gândească la consecințele grave, nu va avea niciun efect asupra operațiunii militare speciale”.

Zaharova mai susține că decizia arată „cursul agresiv antirusesc adoptat de SUA, care are ca scop prelungirea cât mai mult posibil a conflictului din Ucraina”.

Ea a mai spus că promisiunile Ucrainei de a folosi muniția controversată în mod responsabil „nu valorează nimic”.

Rusia însăși a folosit bombe cu dispersie în războiul din Ucraina, dar aceste muniții sunt interzise în multe părți ale lumii.

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că Regatul Unit face parte dintr-o convenție care interzice producția sau utilizarea munițiilor cu dispersie și „descurajează” utilizarea acestora, după ce Washingtonul a anunțat că intenționează să trimită Ucrainei aceste arme controversate, scrie Al Jazeera.

„Vom continua să ne facem partea noastră pentru a sprijini Ucraina împotriva invaziei ilegale și neprovocate a Rusiei. Dar am făcut acest lucru prin furnizarea de tancuri grele de luptă și, cel mai recent, de arme cu rază lungă de acțiune, și sperăm că toate țările pot continua să sprijine Ucraina”, a adăugat Sunak.

În total, 123 de țări au semnat Convenția de la Oslo din 2008 care interzice producția, depozitarea, vânzarea și utilizarea munițiilor cu dispersie, din cauza pericolului pe care îl reprezintă bombele neexplodate chiar și după încheierea unui conflict.

Rusia a estimat sâmbătă că livrarea bombelor cu dispersie pentru Ucraina de către SUA înseamnă o „recunoaştere a slăbiciunii” şi va face Washingtonul „complice” la decesele în rândul civililor provocate de acest tip de arme, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Transferul de arme cu dispersie este un gest de disperare şi o recunoaştere a slăbiciunii în contextul eşecului pretinsei contraofensive ucrainene”, a indicat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

La rândul său, Ministerul de Externe rus a denunţat „tentativa cinică de a prelungi agonia autorităţilor ucrainene actuale fără a le păsa de victimele civile” pe care le poate cauza acest tip de bombe.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că a luat „decizia foarte dificilă” de a livra muniţii cu dispersie Ucrainei, ceea ce a suscitat critici în Europa şi din partea unor organizaţii neguvernamentale internaţionale.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit sâmbătă Statelor Unite pentru că au acceptat să furnizeze Ucrainei muniții cu dispersie, relatează CNN și The Guardian.

Reznikov a afirmat că Ucraina „a solicitat oficial aceste tipuri de muniții de mult timp”.

Într-o postare pe Twitter, Reznikov a afirmat că noile arme „ne vor ajuta în mod semnificativ să ne eliberăm teritoriile, salvând în același timp viețile soldaților ucraineni”.

El a precizat că munițiile cu dispersie „nu vor fi folosite pe teritoriul oficial recunoscut al Rusiei”.

„Aș dori să subliniez că, în exercitarea dreptului nostru inalienabil la autoapărare, vom continua să respectăm cu strictețe toate convențiile umanitare internaționale semnate și ratificate de Ucraina”, a adăugat Reznikov.

Ministrul a insistat că Ucraina va respecta principiile pe care le-a comunicat SUA și partenerilor săi internaționali. Printre acestea se numără utilizarea munițiilor pentru eliberarea teritoriului ucrainean recunoscut la nivel internațional, utilizarea lor în zone non-urbane și păstrarea unei evidențe a locului în care sunt folosite în scopul deminării ulterioare.

Serviciul german de informații „se afla pe fir” în timp ce liderul belarus Alexandr Lukașenko negocia, în numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru a opri marșul grupării de mercenari Wagner spre Moscova, potrivit mai multor articole apărute în presa germană, scrie Politico.

O investigație comună a posturilor publice germane de radio și televiziune NDR și WDR susține că serviciul de informații al Germaniei (BND) știa mai multe despre discuțiile cu organizația paramilitară Wagner decât s-a aflat inițial, inclusiv despre rolul de intermediar jucat de Lukașenko, care a negociat încetarea tentativei de rebeliune.

Mai multe informații: Când Lukașenko l-a sunat pe Evgheni Prigojin, spionii germani ascultau, arată o investigație de presă

Nu a fost stabilită încă o dată pentru vizita președintelui rus Vladimir Putin în Turcia, relatează sâmbătă agenția de stat rusă TASS, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

Peskov a declarat că sunt posibile contacte între Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, dar că datele exacte pentru o vizită a liderului rus în Turcia nu au fost încă stabilite.

Erdogan a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Putin va merge în Turcia luna viitoare.

Peskov a precizat vineri că cele două părți au purtat deja discuții cu privire la o întâlnire fizică.

„Relație specială”: Erdogan este angajat într-un fel de echilibristică, în timp ce încearcă să împace menținerea legăturilor sale strânse cu Putin cu rolul strategic al țării sale ca membră a NATO.

Într-un interviu acordat CNN înainte de alegerile prezidențiale din Turcia din mai și iunie, care i-au adus al treilea mandat, Erdogan a declarat că are o relație „specială”, care se dezvoltă, cu Putin.

„Nu suntem în punctul în care să impunem sancțiuni Rusiei, așa cum au făcut occidentalii. Nu suntem legați de sancțiunile Occidentului”, a declarat Erdogan. „Suntem un stat puternic și avem o relație pozitivă cu Rusia”, a precizat liderul turc.

Cu toate acestea, în contextul în care marți începe un summit-cheie al NATO la Vilnius, în Lituania, membrii blocului defensiv încearcă să convingă Turcia să se alinieze – și, în special, să permită Suediei să se alăture alianței.

Unitățile de artilerie ucrainene care trag asupra Bahmutului văd progrese tangibile în îndepărtarea rușilor, au declarat acestea pentru o echipă CNN care relatează de pe frontul de est.

„Rușii se retrag. Știm asta pentru că ne lovesc mult mai puțin”, spune un artilerist cu pseudonimul de luptător Ares, aflat lângă un mic crater lângă ascunzătoarea unității sale. Ultima dată, rușii i-au atacat în urmă cu aproximativ 10 zile.

„În urmă cu o lună sau două soseau multe atacuri. Era înfricoșător să fii aici. Acum este diferit”, adaugă el.

Oficialii ucraineni au declarat vineri că forțele Kievului au avansat 1 kilometru în direcția orașului. Strategia este de a încercui orașul dinspre nord și sud, în timp ce bombardează non-stop trupele ruse staționate acolo pentru a le forța să se predea sau să se retragă.

Este o rutină cunoscută. Ordinele sosesc prin radio și mica unitate se transformă rapid într-un „stup”, îndepărtând plasele și ramurile de copaci care camuflează artileria, o îndreaptă în direcția țintei și apoi trage. Din nou și din nou. Durează câteva minute pentru a o acoperi la loc și apoi așteaptă următorul ordin.

La una dintre pozițiile de artilerie, soldații ucraineni susțin că trag până la 300 de focuri în fiecare zi. Dar, în general, ei se plâng de o lipsă continuă de muniție. În absența muniției furnizate de Occident, ei se bazează pe muniția pakistaneză. Ares tresare când vede etichetele „Pakistan” de pe cutii.

„Ne punem vestele antiglonț și ne îndepărtăm cât mai mult posibil de tun atunci când tragem”, spune Ares. El își amintește că un obuz a explodat pe țeavă, rănind doi soldați.

Bogdana este un obuzier autopropulsat de 155 de milimetri de fabricație ucraineană. Are câteva defecțiuni, dar soldații sunt mândri de el și de muniția occidentală pe care o folosesc, care explodează în aer trimițând schije pe o suprafață mare.

Obuzierul are o rază de acțiune de peste 40 de kilometri, pregătind terenul pentru ca infanteria să străpungă liniile de apărare rusești.

„Rușii și-au fortificat pozițiile și sunt puternici”, spune comandantul unității care folosește obuzierele Bogdana. „Dar cred că este ceva temporar”, mai afirmă acesta.

Cel puțin 494 de copii au fost uciși și alți 1.051 au fost răniți după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu 500 de zile, a anunțat sâmbătă Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit CNN.

Cei mai mulți dintre acești copii se aflau în regiunile Donețk și Harkov, iar alții în regiuni precum Kiev, Herson, Zaporojie și Mikolaiv, potrivit unui comunicat al procuraturii.

„Acestea nu sunt cifrele finale. Se lucrează în continuare la stabilirea datelor în zonele de luptă, precum și în teritoriile ocupate temporar și eliberate”, a precizat procuratura generală.

Organizația Națiunilor Unite a anunțat vineri că peste 9.000 de civili, inclusiv peste 500 de copii, au fost uciși după ce a început invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

De asemenea, ONU a avertizat că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare decât cifrele pe care a putut să le confirme.

În lunile mai și iunie s-a înregistrat o creștere a numărului de civili uciși, a adăugat ONU, după o scădere relativă a victimelor civile în primele patru luni ale acestui an.

Mercenarii lui Evgheni Prigojin din grupul Wagner se pregătesc să se mute în Belarus, potrivit termenilor unui acord care a dus la încetarea rebeliunii lor împotriva conducerii militare a Rusiei, a declarat un comandant al grupului, informează sâmbătă agenția de presă Reuters.

Anton Ielizarov, al cărui pseudonim de luptător este Lotus, citat sâmbătă de un canal de pe aplicaţia Telegram, a declarat că luptătorii intră acum în vacanţă până la începutul lui august, la ordinele lui Prigojin, după care se vor muta în Belarus.

„Trebuie să pregătim baze, tabere de antrenament, să ne coordonăm cu autorităţile şi administraţiile locale, să organizăm interacţiuni cu agenţiile de aplicare a legii din Belarus şi să pregătim logistica”, a declarat Ielizarov, citat de canalul „Evgheni Prigojin pe Telegram”.

Mai multe informații: Mercenarii Wagner se pregătesc să se mute în Belarus, spune un comandant al grupării. Lukașenko anunțase recent că Prigojin și oamenii săi sunt în Rusia

Cel puțin opt persoane au fost ucise și alte 13 au fost rănite în urma bombardamentelor efectuate sâmbătă de trupele ruse în orașul ucrainean Lîman, au anunțat autoritățile ucrainene, potrivit CNN.

Anterior, oficialii anunțaseră șase morți și mai mulți răniți.

Forțele ruse au atacat orașul cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) în jurul orei locale 10.00, a precizat șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kirilenko.

Bombardamentele au lovit o zonă rezidențială privată, avariind o casă și un magazin. Kirilenko a adăugat că poliția și serviciile de urgență se află la fața locului și oferă asistență.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că salvatorii au stins incendiile izbucnite în clădirea rezidențială privată, într-un magazin din apropiere și care cuprinseseră și trei vehicule.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a marcat cea de-a 500 zi a invaziei ruse în Ucraina cu promisiunea de a fi alături de ţara agresată „atât timp cât va fi nevoie”, relatează DPA, potrivit Agerpres.

„500 de zile de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris sâmbătă, pe Twitter, preşedinta executivului european.

„500 de zile de rezistenţă ucraineană curajoasă. 500 de zile de sprijin european neclintit pentru Ucraina. Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a conchis Ursula von der Leyen.

Şefii de stat şi de guvern ai NATO vor conveni la summitul lor de săptămâna viitoare de la Vilnius asupra diferitelor măsuri pentru „apropierea Ucrainei” de Alianţa Nord-Atlantică, dar nu îi vor propune şi aderarea la organizaţie, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„La summit vom întări şi mai mult Ucraina şi vom stabili o viziune pentru viitorul ei. Sper că liderii aliaţi să convină asupra unui pachet cu trei elemente pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă înainte de summitul din 11-12 iulie din capitala Lituaniei.

Politicianul norvegian a explicat că, în primul rând, aliaţii vor conveni asupra unui program de ajutor pe mai mulţi ani, care să „garanteze interoperabilitatea deplină între forţele armate ucrainene şi NATO”. Scopul este ca Ucraina să facă tranziţia de la echipamentul sovietic la mijloace mai moderne şi mai interoperabile cu Alianţa.

În al doilea rând, membrii NATO vor duce legăturile politice cu Kievul la un nou nivel prin crearea Consiliului NATO-Ucraina, un forum de consultare şi luare a deciziilor privind crizele, la care cele două părţi vor participa pe picior de egalitate şi a cărui primă sesiune va avea loc în prima zi a summitului, cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

În al treilea rând, liderii aliaţi „vor reafirma că Ucraina va deveni membră a NATO”, a spus Stoltenberg, care şi-a exprimat convingerea că „vor fi uniţi în ceea ce priveşte modalitatea de a aduce Ucraina mai aproape de obiectivul său”.

Cei 31 de aliaţi lucrează în continuare la elaborarea declaraţiei summitului, după cum a recunoscut secretarul general, întrucât există într-adevăr diferende de opinie între ţări cu privire la chestiunea intrării Ucrainei în Alianţă.

SUA au decis să furnizeze muniții cu dispersie Ucrainei „din disperare”, dar această măsură nu va afecta determinarea Rusiei de a-și atinge obiectivele „operațiunii militare speciale” din Ucraina, a declarat vineri ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, potrivit agenției oficiale ruse de presă TASS.

„Munițiile cu dispersie sunt un gest disperat. Această măsură arată că SUA și sateliții lor au realizat că sunt neputincioși. Cu toate acestea, ei nu vor să recunoască propriile eșecuri și prăbușirea încercărilor forțelor ucrainene de a desfășura o ofensivă împotriva regiunilor ruse (referire la cele patru provincii ucrainene anexate anul trecut de Moscova, n.r.). De aici și această ultimă nebunie din partea lor”, a afirmat diplomatul rus.

Antonov a mai spus că, în opinia lui, prin creșterea mizei în conflictul ucrainean, Washingtonul aduce omenirea mai aproape de al treilea război mondial.

Mai multe informații: Ambasadorul Rusiei la Washington: Decizia SUA de a trimite Ucrainei muniții cu dispersie este un „gest disperat” și un nou pas spre un război mondial

Serviciile de informații militare ale Ucrainei afirmă că, în prezent, pe teritoriul centralei nucleare de la Zaporojie, controlată de forțele ruse, se livrează mine și explozibili, zona fiind în continuare minată, relatează The Kyiv Independent.

Minele antipersonal controlate de la distanță și necontrolate sunt plasate în sălile tehnice și de mașini, precizează reprezentanții serviciile de informații ucrainene.

Centrala nucleară Zaporojie se află sub ocupație rusă din martie 2022. Oficialii ucraineni au avertizat în ultimele săptămâni că Rusia ar putea lansa un „atac terorist” pe amplasamentul centralei nucleare.

În schimb, Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat pe 5 iulie că experții agenției nu au găsit niciun explozibil în timpul inspecțiilor de la centrala nucleară.

AIEA a precizat, de asemenea, că inspectorilor săi nu li s-a permis accesul pe acoperișurile reactoarelor trei și patru, în unele părți din sălile turbinelor și la sistemul de răcire.

Cel puțin o persoană a murit după ce acoperișul atelierului unei termocentrale din regiunea estică Donețk s-a prăbușit vineri seară. Centrala termică fusese bombardată în repetate rânduri de forțele ruse, notează Ukrainska Pravda, citând Ministerul Energiei și procuratura generală.

„La o termocentrală din regiunea Donețk, care a fost supusă în mod repetat bombardamentelor inamice, a avut loc un accident – a căzut acoperișul atelierului de cazane și turbine, din cauza căruia personalul a oprit în regim de urgență unitățile de putere”, au anunțat reprezentanții ministerului.

Procuratura anunță că un angajat în vârstă de 46 de ani a murit și alți trei angajați din tura de noapte, cu vârste cuprinse între 43 și 58 de ani, au fost duși la spital cu un traumatism cranio-cerebral deschis, coaste rupte și vânătăi. De asemenea, s-au acordat îngrijiri medicale unei femei care a suferit un preinfarct.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a precizat, într-un mesaj pe Twitter, că țara sa se angajează să folosească munițiile cu dispersie, care vor fi livrate de SUA, respectând cinci principii, printre care imposibilitatea utilizării acestora în orașe și pe teritoriul Rusiei, relatează Ukrainska Pravda.

„În ceea ce privește munițiile cu dispersie, avem cinci principii-cheie pe care le vom respecta și pe care le-am comunicat în mod clar tuturor partenerilor noștri, inclusiv Statelor Unite. Eu personal i-am informat pe partenerii noștri americani despre aceste cinci principii cu mult timp în urmă”, a afirmat oficialul de la Kiev.

Cele cinci anunțate de ministrul ucrainean sunt următoarele:

„1. Ucraina va folosi aceste muniții doar pentru de-ocuparea teritoriilor noastre recunoscute la nivel internațional.

2. Nu vom folosi muniții cu dispersie în zonele urbane (orașe) pentru a evita riscurile pentru populația civilă – aceștia sunt oamenii noștri, sunt ucraineni pe care avem datoria de a-i proteja. Munițiile cu dispersie vor fi folosite doar în domeniile în care există o concentrare militară rusă. Ele vor fi folosite pentru a străpunge liniile de apărare inamice cu riscuri minime pentru viețile soldaților noștri. Salvarea vieților soldaților noștri, chiar și în timpul operațiunilor ofensive extrem de dificile, rămâne prioritatea noastră principală.

3. Ucraina va ține o evidență strictă a utilizării acestor arme și a zonelor locale în care vor fi folosite.

4. Pe baza acestor înregistrări, după de-ocuparea teritoriilor noastre și victoria noastră, aceste teritorii vor fi prioritizate în scopul deminării. Acest lucru ne va permite să eradicăm riscul reprezentat de elementele neexplodate ale munițiilor cu dispersie. (…)

5. Vom raporta partenerilor noștri cu privire la utilizarea acestor muniții și la eficiența lor pentru a asigura un standard adecvat de raportare și control transparent”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că liderul rus, Vladimir Putin va vizita Turcia luna viitoare, relatează The Guardian.

Zelenski a ajuns vineri în Turcia, iar unul dintre subiectele discutate cu Erdogan a fost acordul privind exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, care va expira pe 17 iulie și pe care Rusia spune că nu mai vrea să îl reînnoiască.

Erdogan a făcut apel la Moscova pentru prelungirea cu cel puțin trei luni a acordului încheiat anul trecut cu intermedierea ONU și a Turciei.

Liderul de la Ankara a mai spus, citat de Reuters, că se lucrează la extinderea acordului dincolo de data de expirare și pentru perioade mai lungi, iar acesta va fi unul dintre cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi a întâlnirii sale cu Putin, de luna viitoare.

„Speranța noastră este ca acesta să fie prelungit cel puțin o dată la trei luni, nu la două luni. Vom face un efort în acest sens și vom încerca să creștem durata acestuia la doi ani”, a spus Erdogan.

Întrebat sâmbătă dacă se pregătește o vizită a lui Vladimir Putin în Turcia în luna august, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „nu există încă date exacte”, dar „contactele sunt posibile”, notează agenția rusă de stat TASS.

Orașul Lîman din regiunea estică Donețk a fost atacat sâmbătă dimineață cu rachete, cel puțin șase persoane fiind ucise și alte cinci, rănite, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko, citat de The Kyiv Independent.

Atacul a început în jurul orei locale 10.00 (aceeași oră în România – n.r.), o casă și un magazin fiind avariate.

În ultimele 24 de ore, atacuri au avut loc și în alte zone din regiunea Donețk, cel puțin cinci persoane fiind rănite.

Înainte de atacul de sâmbătă dimineață de la Lîman, Pavlo Kirilenko anunțase că 1.596 de persoane au fost ucise în regiunea Donețk și alte 3.809 au fost rănite de la începutul invaziei ruse. Bilanțul victimelor nu le include pe cele din orașele ocupate Volnovakha și Mariupol.

Sâmbătă, 8 iulie, se împlinesc 500 de zile de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj prin care și-a exprimat aprecierea față de apărătorii țării, relatează Sky News.

„500 de zile de rezistență ucraineană la războiul rusesc pe scară largă. 500 de zile, în care salvatorii noștri, împreună cu Forțele de securitate și apărare, lucrează într-un mod de serviciu intensificat”, a transmis Serhii Kruk, șeful serviciul de securitate.

De la începutul războiului, Kruk precizează că a efectuat peste 104.000 de deplasări pentru a face față distrugerilor provocate de bombardamente, a stins cel puțin 15.000 de incendii și a salvat 4.000 de persoane.

„Sunt mândru de toți cei care salvează și protejează poporul ucrainean. Mulțumesc, Ucraina”, a adăugat Serhii Kruk.

Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus cinic drone Shahed în noaptea de 8 iulie, au anunțate Forțele Aeriene, citate de Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au lansat dornele de fabricație iraniană din direcția sud-est, teritoriul Krasnodar.

Nu toate dronele au fost interceptate, unele dintre ele lovind instalații industriale și de infrastructură din regiunile Dnipropetrovsk și Kirovograd.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a inspectat trupele și a supravegheat antrenamentul unităților nou formate din militari sub contract, a anunțat sâmbătă, 8 iulie, instutuția pe care o conduce, relatează Reuters.

Într-o înregistare video publicată de minister, Șoigu apare în ținută militară, inspectând soldații la un poligon de tragere.

„Ministrul Apărării al Federației Ruse a verificat personal pregătirea militarilor prin contract în operațiuni de luptă în diferite condiții, inclusiv în lupte urbane”, a transmis ministerul, fără să precizeze când a avut loc inspecția.

Aceasta este prima apariție publică a ministrului rus al Apărării de după rebeliunea Wagner din urmă cu două săptămâni.

Serghei Șoigu a declarat luni că revolta condusă de Evgheni Prigojin nu a afectat „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a înregistrat un mesaj video de pe Insula Șerpilor, teritoriu din Marea Neagră cucerit de forțele ruse la începutul invaziei și eliberat după patru luni, relatează Ukrainska Pravda.

„500 de zile de război la scară largă. Insula Șerpilor. Insula liberă a Ucrainei libere. Sunt recunoscător tuturor celor care au luptat aici împotriva invadatorilor. Ei au onorat memoria eroilor care și-au dat viața în această bătălie – una dintre cele mai importante din timpul războiului pe scară largă. Glorie fiecăruia dintre cei care luptă pentru securitatea în Marea noastră Neagră!”, a spus Volodimir Zelenski.

Armata rusă a anunțat la finalul lunii iunie a anului trecut că s-a retras de pe Insula Șerpilor, după mai multe săptămâni de bombardamente ale forțelor ucrainene.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat într-un interviu acordat CNN, că aderarea Ucrainei la NATO poate fi luată în considerare doar după ce se va încheia războiul, relatează Ukrainska Pravda.

„Ucraina nu este pregătită pentru aderarea la NATO acum, în plin război. În rândul membrilor Alianței nu există unanimitate în ceea ce privește admiterea Ucrainei în NATO acum. Dar Ucrainei trebuie să i se ofere o modalitate rațională de a se califica pentru aderarea la NATO”, a declarat liderul de la Casa Albă, adăugând că SUA vor oferi garanții de securitate Kievului.

Biden a precizat că Statele Unite și aliații vor continua să furnizeze Ucrainei armele necesare pentru a opri agresiunea rusă.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, vineri, în timpul unui briefing comun cu președintele Volodimir Zelenski, că Ucraina merită să adere la NATO.

„Ucraina merită să devină membră NATO. Și vreau să subliniez încă o dată un aspect în prezența dumneavoastră (a președintelui Zelenski – n.r.) – nimeni nu va avea de pierdut de pe urma apariției unei păci juste. Vom oferi toată asistența pentru ca Ucraina să se pună din nou pe picioare”, a declarat Erdogan în timpul unei conferințe de presă cu omologul său ucrainean, la Istanbul.

Anterior, liderul ucrainean i-a cerut președintelui american să invite acum Ucraina în NATO, chiar dacă țara va deveni membră a Alianței după încheierea războiului.

Un atac cu drone a fost lansat în noaptea de 8 iulie asupra orașului Krivoi Rog din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, anunță șeful administrației militare regionale Serghei Lysak, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

A fost lovită o întreprindere agricolă, iar o persoană a fost rănită.

„Un bărbat de 26 de ani a fost rănit. A fost spitalizat în stare moderată. Două incendii au izbucnit deodată. În total, incendiul a cuprins 360 de metri pătrați. Mai multe depozite au fost distruse, echipamente și vehicule au fost avariate”, a precizat oficialul local.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat în noaptea de 8 iulie asupra amenințării cu utilizarea dronelor de atac de către forțele ruse pe teritoriul regiunilor Kirovohrad, Cerkasî , Mikolaiv, Herson și Dnipropetrovsk.

Orașul rusesc de frontieră Șebekino a fost bombardat în primele ore ale zilei de sâmbătă, 8 iulie, a anunțat guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, una dintre rachete a lovit o piață centrală, ceea ce a dus la izbucnirea unui incendiu.

The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica această informație.

La începutul acestei săptămâni, Gladkov i-a anunțat pe locuitorii evacuați din orașul de frontieră Șebekino, cazați în centre de reședință temporară, că pot să se întoarcă la casele lor în următoarele două săptămâni.

Aflată în vestul Rusiei, la granița cu Ucraina, regiunea Belgorod a fost scena unor lupte în lunile mai și iunie, când milițiile rusești anti-Kremlin au efectuat incursiuni pe teritoriul său.

Pe 1 iunie, autoritățile ruse au raportat bombardarea orașului Șebekino, în timp ce milițiile ruse anti-Kremlin au anunțat un raid transfrontalier spre oraș. Militanții au lansat încă o incursiune pe 4 iunie. În acest context, autoritățile ruse au decis evacuarea zonei.

Trupele ucrainene au obținut succese semnificative din punct de vedere tactic în regiunea Bahmut și au continuat operațiunile de contraofensivă în cel puțin alte trei sectoare ale frontului vineri, 7 iulie, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrainska Pravda.

Potivit think-thank-ului american, „imaginile geolocalizate publicate la 6 iulie indică faptul că forțele ucrainene au obținut câștiguri tactice semnificative în apropiere de Yahidne (la 2 km nord de Bahmut)”.

Specialiștii amintesc că Statul Major General al Ucrainei a raportat că forțele Kievului au desfășurat operațiuni ofensive la nord și la sud de orașul din regiunea Donețk, iar comandantul forțelor terestre ucrainene, generalul-colonel Oleksandr Syrsykyi, a anunțat că a fost recâștigat controlul asupra unor poziții nespecificate pierdute anterior în zona Bahmut.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Statului Major General ucrainean, Andriy Kovalev, a precizat că forțele ucrainene au obținut un succes parțial în apropiere de Klishchiivka (la 7 km sud-vest de Bahmut).

Între timp, trupele ucrainene continuă ofensiva în vestul regiunii sudice Zaporojie și de-a lungul graniței administrative dintre aceasta și Donețk.

Președintele ucrainean Volodomir Zelenski i-a mulțumit vineri președintelui american Joe Biden pentru cel mai recent pachet de sprijin militar, pe care l-a catalogat ca fiind „foarte necesar”, după ce Washingtonul a anunțat că va furniza muniții cu dispersie Kievului, scrie Al Jazeera.

„Un pachet de ajutor pentru apărare oportun, amplu și foarte necesar din partea Statelor Unite”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe Twitter, mulțumind poporului american și lui Biden pentru „pașii decisivi”.

„Extinderea capacităților de apărare ale Ucrainei va oferi noi instrumente pentru eliberarea teritoriului nostru și apropierea păcii”, a adăugat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Istanbul, în cadrul unui turneu în mai multe țări membre ale NATO, în contextul în care face presiuni asupra alianței militare pentru ca, la summitul de săptămâna viitoare, aceasta să ia măsuri concrete în vederea acordării Kievului statutul de membru, relatează Al Jazeera.

Un element-cheie al discuțiilor lui Zelenski cu Erdogan este soarta acordului negociat anul trecut de Turcia și ONU, care permite exportul în siguranță de cereale din porturile ucrainene peste Marea Neagră, în ciuda războiului care face ravagii în Ucraina.

Kremlinul a subliniat că va urmări cu atenție discuțiile dintre cei doi lideri, precizând că Putin a apreciat rolul de mediator al lui Erdogan în încercarea de a pune capăt conflictului din Ucraina.

Departamentul american al Apărării a afirmat vineri că unul dintre principalele motive pentru care SUA furnizează muniții cu dispersie Ucrainei este acela de a ajuta forțele Kievului să străpungă liniile defensive rusești, deoarece contraofensiva „merge puțin mai încet decât sperau unii”, relatează CNN.

„Vrem să ne asigurăm că ucrainenii au suficientă artilerie care să-i mențină în luptă în contextul contraofensivei actuale”, a declarat subsecretarul de stat pentru politica de apărare, Colin Kahl, în cadrul unei conferințe de presă. „Și pentru că lucrurile merg un pic mai încet decât sperau unii, există cheltuieli foarte mari cu artileria”, a precizat el.

Kahl a mai spus că munițiile vor fi livrate Ucrainei „într-un interval de timp care este relevant pentru contraofensivă”.

Oficialul american a adăugat că livările de muniții cu dispersie reprezintă, de asemenea, un semnal important pentru Rusia că „ucrainenii vor rămâne în joc”.

„(Președintele rus) Vladimir Putin are o teorie a victoriei, OK? Teoria sa despre victorie este că va supraviețui tuturor”, a spus Kahl. „De aceea, președintele (Joe) Biden a fost clar când a spus că vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie și de aceea semnalăm că vom continua să oferim Ucrainei capacitățile care îi vor menține (pe ucraineni) în luptă”, a continuat el.

Ca răspuns la îngrijorările organizațiilor de apărare a drepturilor omului legate de munițiile cu dispersie, Kahl a declarat că „cel mai rău lucru pentru civilii din Ucraina este ca Rusia să câștige războiul, așa că este important (ca rușii) să nu o facă”.

Ucraina „nu se va alătura NATO” la finalul summitului de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit AFP.

Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea summitului Alianţei Nord-Atlantice programat pe 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania.

Mai multe informații: Casa Albă pune capăt speranțelor Ucrainei de a se alătura NATO la finalul summitului din Lituania

Kievul poartă discuții cu Statele Unite pentru a achiziționa arme cu rază lungă de acțiune pentru a lupta împotriva forțelor rusești, a declarat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Fără arme cu rază lungă de acțiune este dificil nu doar să desfășori o misiune ofensivă, ci, ca să fiu sincer, și să conduci o operațiune defensivă”, a spus liderul de la Kiev, vorbind alături de premierul ceh Petr Fiala.

„Discutăm despre asta, despre arme adecvate, cu partenerii noștri. În primul rând, discutăm despre sisteme cu rază lungă de acțiune cu Statele Unite. Depinde doar de ele începând de astăzi”, a adăugat Zelenski, precizând că dacă Ucraina nu are aceste arme, Rusia își poate menține avantajul în anumite situații.

„Este foarte dificil. Înseamnă că îți aperi teritoriul și nu poți ajunge la distanța potrivită pentru a-ți distruge inamicul. Adică, inamicul are un avantaj de distanță”, a mai spus Volodimir Zelenski.