Război în Ucraina, ziua 501 | Rusia anunță că a doborât 4 rachete ucrainene, în timp ce Kievul susține că trupele sale avansează la Bahmut

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat ABC News, că omologul său american, Joe Biden, ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina „în cinci minute” dacă ar fi fost vorba de cedarea teritoriilor ucrainene, un lucru cu care Kievul nu ar fi fost de acord, scrie Ukrainska Pravda.

Liderul ucrainean a comentat din nou cuvintele fostului președinte american Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore. Zelenski a amintit că Trump că a avut deja o astfel de șansă în timp ce era președinte al SUA, în perioada în care Ucraina trecea printr-un război hibrid (conflictul din Donbas).

„Dorința în sine de a pune capăt războiului este frumoasă, dar această dorință ar trebui să se bazeze pe o anumită experiență din viața reală. Ei bine, se pare că Donald Trump a mai avut aceste 24 de ore odată, pe vremea când era președinte. Eram în război, nu un război în toată regula, dar eram în război și, după cum presupun, a avut acel timp la dispoziție, dar trebuie să fi avut alte priorități”, a spus Zelenski.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

„Dacă vorbim despre a pune capăt războiului cu sacrificarea Ucrainei, cu alte cuvinte prin a ne face să renunțăm la teritoriile noastre, ei bine, cred că în acest fel Biden ar fi putut să-l încheie chiar și în cinci minute”, a adăugat liderul ucrainean, în interviul pentru ABC News.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski afirmă că Biden „ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina în 5 minute”. Cu ce preț

Președintele american Joe Biden i-a transmis duminică omologului său turc dorința sa ca Suedia să fie primită în NATO „cât mai curând posibil”, a transmis Casa Albă, într-un comunicat de presă, potrivit Al Jazeera.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, Joe Biden a discutat cu acesta despre o serie de probleme pe care liderii NATO le vor lua în considerare la summitul de săptămâna viitoare din Lituania, inclusiv despre sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei ruse, a adăugat Casa Albă.

Duminică, situația de pe fronturile estic și sudic de lângă orașul Bahmut nu a suferit schimbări semnificative, dar se înregistrează anumite progrese pe flancul sudic, a anunțat Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

„Astăzi, pe fronturile estic și sudic, situația nu a suferit schimbări semnificative”, a scris Maliar, într-o postare pe Telegram.

În est, luptele intense pe toate fronturile ofensivei rusești (spre orașele Avdiivka, Marinka, Kupiansk și Lîman) continuă, fără ca pozițiile să se fi schimbat, a precizat viceministrul ucrainean.

„Pe frontul de la Bahmut, inamicul se află în defensivă. Pe flancul sudic se înregistrează un anumit avans al trupelor noastre. Pe flancul nordic, bătăliile continuă, fără nicio schimbare a pozițiilor ocupate”, a afirmat Maliar.

„Procesul de consolidare în zonele recucerite continuă. Trupele noastre efectuează recunoașteri aeriene ale terenului, sunt angajate în curățarea terenului și provoacă pagube cu artileria asupra țintelor inamice identificate, efectuează tir de contrabaterie, în vederea pregătirii pentru continuarea operațiunilor ofensive. Activitatea activă a Forțelor de Apărare pe frontul Tavriia continuă”, a adăugat viceministrul ucrainean.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni cu omologul său american, Joe Biden, în marja viitorului summit NATO din Lituania, a anunțat duminică președinția turcă.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Discuțiile se vor axa pe „poziția Ucrainei în NATO, aderarea Suediei la NATO și livrarea de avioane de luptă F-16”, pe care Turcia speră să le obțină de la Statele Unite, a precizat biroul lui Erdogan, potrivit Al Jazeera.

Cu doar o săptămână înainte de expirarea acordului-cheie privind cerealele, care permite Ucrainei să-și exporte grânele prin porturile sale de la Marea Neagră, ministrul rus de externe i-a spus omologului său turc că Occidentul nu a îndeplinit cererile Rusiei pentru prelungirea înțelegerii, scrie Al Jazeera.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, s-a plâns omologului său turc, Hakan Fidan, într-o convorbire telefonică de duminică, de faptul că nu au fost îndeplinite condițiile acordului. Printre acestea se numără desființarea sancțiunilor care împiedică exporturile de cereale și îngrășăminte ale Rusiei, a precizat ministrul Lavrov.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut duminică o convorbire telefonică cu omologul său american, Joe Biden, în care au discutat despre candidatura Suediei la NATO, a anunțat direcția de comunicare a președinției turce, potrivit Reuters.

Erdogan i-a spus lui Biden că Stockholmul a făcut pași în direcția corectă pentru ca Ankara să ratifice candidatura statului nordic, referindu-se la o lege antiteroristă, dar că acești pași nu au fost utili deoarece susținătorii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au continuat să organizeze demonstrații în Suedia.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, în cadrul convorbirii telefonice, despre livrarea de avioane de luptă F-16 și despre statutul Ucrainei în NATO, potrivit comunicatului președinției turce.

Forțele ucrainene și-au continuat contraofensiva și au avansat în direcțiile orașelor Melitopol și Berdiansk din regiunea sudică Zaporojie, a anunțat duminică Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent și Sky News.

Pe parcursul zilei, armata rusă a efectuat 27 de lovituri aeriene și 37 de atacuri cu lansatoare de rachete multiple (MLRS), „rănind civili și distrugând clădiri rezidențiale, precum și infrastructura civilă”, scrie în actualizarea de seară privind evoluțiile de pe câmpul de luptă, publicată de conducerea armatei ucrainene

În total, Rusia a bombardat aproximativ 20 de așezări controlate de ucraineni în regiunile sudice Zaporojie și Herson.

Conform actualizării, trupele ruse s-au concentrat în principal pe atacarea direcțiilor Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk.

În direcția Avdiivka, forțele ruse au bombardat cu artileria peste 10 așezări. Rușii au bombardat mai mult de 40 de așezări în alte trei direcții din regiunea Donețk, precizează Statul Major General al armatei ucrainene, în actualizare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski speră la „cel mai bun rezultat posibil” la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, în timpul căruia Kievul ar dori să-şi vadă aspiraţiile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică devenind realitate, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Summitul va avea loc la puţin peste o lună de la începerea unei contraofensive a forţelor ucrainene pe front, care până acum au obţinut doar câştiguri modeste împotriva puternicelor linii defensive ruseşti, din cauza lipsei de aviaţie şi de muniţie de artilerie.

După ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda la Luţk, în vestul Ucrainei, Zelenski a declarat că cei doi lideri au convenit să „lucreze împreună pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil” pentru Kiev la summitul din 11-12 iulie din Lituania.

„Suntem mai puternici împreună”, a declarat preşedintele polonez, unul dintre principalii susţinători ai Kievului în NATO.

Ucraina ar trebui să primească „garanţii de securitate” din partea Occidentului la summitul de la Vilnius, în lipsa unei aderări accelerate aşa cum a sperat. Atât Zelenski, cât şi şeful NATO, Jens Stoltenberg, au recunoscut că această perspectivă este puţin probabilă până nu se va încheia războiul cu Rusia.

O explozie puternică a fost auzită în satul Zarichne din apropierea orașului Melitopol, aflat sub ocupație rusă, în regiunea Zaporojie, a anunțat duminică primarul ucrainean al Melitopolului, Ivan Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Explozia s-ar fi produs într-un hangar care a fost transformat într-o bază militară rusă, conform edilului care în prezent nu se mai află în orașul ocupat.

Melitopolul, care avea o populație de aproximativ 150.000 de oameni înainte de război, a fost ocupat la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia din februarie 2022.

Orașul servește drept nod feroviar pentru armata rusă din sudul Ucrainei, pentru ca aceasta să-și poată muta echipamentele militare. Melitopolul face parte, de asemenea, din podul terestru care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.

Ucraina speră să primească la summitul NATO de săptămâna viitoare, care va avea loc la Vilnius, un semnal că i se va permite să adere la alianța militară occidentală și a purtat o serie de discuții diplomatice în perioada premergătoare, relatează Sky News.

Ucraina admite că nu poate adera la NATO atât timp cât războiul continuă, dar dorește un semn clar că i se va permite în cele din urmă să devină membră a alianței.

Șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, a anunțat că a avut o „convorbire productivă” cu secretarul american de stat Antony Blinken, cu doar 48 de ore înainte de summit.

Ministrul ucrainean de Externe a precizat că depune eforturi pentru ca „deciziile finale să fie un câștig pentru toți”.

„Am avut o convorbire telefonică productivă cu secretarul Blinken înainte de (summitul de la)Vilnius. Cu 48 de ore înainte de summit, lucrăm pentru ca deciziile finale să fie un câștig pentru toți: Ucraina, NATO și securitatea globală. De asemenea, am mulțumit SUA pentru un alt pachet de apărare revoluționar, care include muniții foarte necesare”, a scris Kuleba duminică, într-un mesaj publicat pe Twitter.

I had a productive call with @SecBlinken ahead of Vilnius. With 48 hours left, we are working to make its final decisions a win for all: Ukraine, NATO, and global security. I also thanked the U.S. for another ground-breaking defense package, which includes much-needed ammunition.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) July 9, 2023

Directorul general al companiei energetice austriece OMV, Alfred Stern, a declarat pentru Financial Times că firma sa nu intenționează să renunțe la contractul de furnizare pe termen lung încheiat cu gigantul rus Gazprom, semnat în 2018 și valabil până în 2040, scrie The Kyiv Independent.

„Atâta timp cât Gazprom va furniza gaze (…), noi vom continua să primim aceste cantități de la Gazprom”, a spus Stern.

Mai multe informații: OMV va continua să importe gaze din Rusia, anunță șeful companiei austriece

Președintele Germaniei afirmă că țara sa nu ar trebui să „blocheze” trimiterea de către Statele Unite a bombelor cu dispersie în Ucraina, deși și-a reiterat opoziția față de utilizarea acestei arme controversate, scrie Al Jazeera.

„Poziția Germaniei împotriva folosirii munițiilor cu dispersie este la fel de justificată ca întotdeauna. Dar nu putem, în situația actuală, să blocăm Statele Unite”, a declarat președintele Frank-Walter Steinmeier, într-un interviu acordat postului german de televiziune ZDF.

Dacă Ucraina nu va mai avea mijloacele de a se apăra sau dacă cei care susțin Kievul dau înapoi, atunci acesta „ar fi sfârșitul Ucrainei”, a mai declarat președintele german, ale cărui puteri sunt în mare parte ceremoniale.

Statele Unite au anunțat vineri un nou pachet de sprijin militar pentru armata ucraineană, care include pentru prima dată munițiile cu dispersie, Washingtonul depășind astfel un nou prag în ceea ce privește tipul de armament furnizat Kievului.

Mai multe informații: Președintele Germaniei cere ca trimiterea munițiilor cu dispersie de către SUA să nu fie blocată. „Va fi sfârșitul Ucrainei”

Atacurile rusești au ucis peste 170 de civili și au distrus peste 400 de clădiri rezidențiale din Kiev de la începutul invaziei pe scară largă, a declarat duminică primarul Kievului, Vitali Klitschko, într-un interviu televizat, potrivit Sky News și The Kyiv Independent.

Printre victime se numără șapte copii, a precizat Klitschko.

„(Președintele rus Vladimir) Putin are nevoie de teritoriu, nu are nevoie de noi, ucrainenii. De aceea el ucide civili”, a spus edilul.

Pe parcursul lunii iunie, Rusia a lansat peste 20 de rachete asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, a declarat șeful administrației militare a orașului Kiev, Serhii Popko, opt atacuri fiind raportate de atunci și până în prezent.

În timp ce apărarea antiaeriană a Kievului, consolidată de sistemele occidentale, îi protejează în mare măsură pe civilii din oraș, fragmentele de rachete și drone doborâte continuă să-i amenințe pe locuitori.

Majoritatea atacurilor aeriene rusești au fost efectuate noaptea.

Moscova plănuise inițial să cucerească capitala ucraineană la începutul invaziei, dar nu a reușit să facă acest lucru.

Ucraina va trebui să își „reconsidere strategia” și să depună eforturi pentru a obține mai multe garanții de securitate dacă nu va fi invitată să adere la NATO la viitorul summit al alianței, care va avea loc la Vilnius, în Lituania, a declarat vicepremierul ucrainean Olga Stefanișina, într-un interviu acordat European Pravda, potrivit The Guardian.

Ucraina a cerut în repetate rânduri să i se acorde statutul de membru al NATO, dar o serie de membri ai blocului – în special Statele Unite – au fost până acum reticenți în a promite că i se va permite aderarea.

Olga Stefanișina a declarat, în interviu, că rezultatul discuțiilor pe această temă de la Vilnius va pune în mișcare un „număr mare de procese legate de planificarea strategică, ajutorul pentru apărare, planificarea apărării, chestiuni legate de transformarea sectorului de securitate și apărare (al Ucrainei), prioritățile în cooperarea cu aliații și conținutul garanțiilor de securitate”.

Ea a mai spus că, dacă aderarea Ucrainei la NATO va fi exclusă sau dacă nu se va lua nicio decizie, atunci „accentul se va muta” și „garanțiile de securitate vor deveni prioritare”.

Soldații ruși din Ucraina „se plâng de lipsa de rotații” în Ucraina, afirmă think tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit Sky News.

Militari din Brigada 83 de asalt aerian au acuzat, de asemenea, un moral scăzut după ce au fost angajați recent în luptele de pe flancul sudic al orașului Bahmut, a precizat ISW, într-o actualizare a evoluției conflictului din Ucraina.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a primit un apel scris cu privire la plângerile soldaților și i s-a cerut să furnizeze informații despre prevederile privind concediile și procedurile de rotație, a adăugat ISW.

Conform think tank-ului american, lipsa rotațiilor sugerează că forțelor rusești le lipsesc rezervele operaționale.

„Plângerile unității cu privire la lipsa concediilor indică, de asemenea, un moral scăzut, deoarece aceste forțe par să fie mai puțin preocupate de respingerea contraatacurilor ucrainene în desfășurare decât de întoarcerea acasă”, a mai transmis ISW.

Ucraina nu este încă pregătită pentru aderarea la NATO, iar războiul trebuie să se încheie înainte ca alianța să ia în considerare primirea Kievului în rândurile sale, a declarat președintele american Joe Biden, într-un interviu acordat CNN și difuzat duminică, 9 iulie.

Deși discuția despre aderarea iminentă a Ucrainei la NATO este prematură, SUA și aliații lor din cadrul NATO vor continua să îi ofere președintelui Volodimir Zelenski și forțelor sale sprijinul și armamentul de care au nevoie pentru a încerca să pună capăt războiului cu Rusia, a precizat Biden.

„Nu cred că există unanimitate în NATO cu privire la oportunitatea de a aduce sau nu Ucraina în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război”, a declarat Biden.

Mai multe informații: Joe Biden: Războiul cu Rusia trebuie să se încheie înainte ca NATO să ia în considerare aderarea Ucrainei la alianță

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îndeamnă NATO, înainte de summitul alianței care va avea loc săptămâna viitoare la Vilnius, în Lituania, să ofere un răspuns unitar la cererea de aderare a Ucrainei, relatează CNN.

„Summitul de la Vilnius este foarte important. Dacă nu există unitate în ceea ce privește invitația tehnică pentru Ucraina de a adera la alianță, totul este o chestiune de voință politică doar pentru a găsi formularea potrivită și a invita Ucraina”, a declarat Zelenski, într-un interviu preînregistrat acordat ABC News și care a fost difuzat duminică.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski cere, înaintea summitului de la Vilnius, un răspuns unitar la aderarea Ucrainei la NATO: „Totul este o chestiune de voință politică”

Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat că summitul BRICS de luna viitoare, la care a fost invitat și președintele Vladimir Putin, se va desfășura fizic, în ciuda mandatului de arestare emis pe numele liderului rus, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Summitul BRICS va avea loc și finalizăm discuțiile privind formatul”, le-a spus Ramaphosa jurnaliștilor în marja unei conferințe a ANC, partidul aflat la putere în Africa de Sud, adăugând că summitul va fi o reuniune „fizică”.

El nu a precizat dacă Putin – care este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru acuzații potrivit cărora Rusia a deportat ilegal copii ucraineni – va participa sau nu.

În calitate de membru al CPI, Africa de Sud ar trebui să îl aresteze pe Putin dacă acesta pune piciorul în țară.

Africa de Sud nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, afirmând că este imparțială și că preferă dialogul.

Mai multe detalii: Summitul BRICS din Africa de Sud va fi organizat în format fizic, în ciuda mandatului de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin

O femeie în vârstă de 66 de ani a fost rănită în urma unui bombardament rusesc asupra orașului Herson, a anunțat duminică guvernatorul regional, potrivit The Kyiv Independent și Sky News.

Un cartier rezidențial al orașului a fost lovit în jurul orei locale 13:00, a precizat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, într-o postare pe Telegram.

Femeia a fost diagnosticată cu o comoție cerebrală și mai multe răni la cap, dar se crede că rănile nu îi pun viața în pericol.

Forțele ruse au vizat în mod continuu orașul Herson cu bombardamente, după ce a fost recucerit de Ucraina în noiembrie anul trecut.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat duminică, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc, Hakan Fidan, despre situația din Ucraina și despre acordul de la Marea Neagră privind cerealele, a anunțat Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Moscova amenință că va renunța la acordul care permite exportul în siguranță de cereale și îngrășăminte din porturile ucrainene, deoarece nu au fost îndeplinite mai multe cereri privind exportul propriilor cereale și îngrășăminte. Acordul expiră pe 17 iulie.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat sâmbătă că încearcă să convingă Rusia să prelungească acordul, negociat anul trecut de Ankara și de ONU, pentru cel puțin trei luni.

Un oficial american din domeniul apărării a oferit sâmbătă mai multe informații despre modul în care armata SUA a testat munițiile cu dispersie pe care administrația președintelui Joe Biden intenționează să le trimită Ucrainei, informează CNN.

Scopul acestor teste a fost ca armata americană să se asigure că munițiile au o „rată de eșec” de 2,35% sau mai mică.

Mai multe informații: Armata americană spune că munițiile sale cu dispersie au o rată mai scăzută de „eșec”, punând astfel mai puțin în pericol civilii

Cu puţine zile înaintea summitului NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, Ucraina continuă să insiste asupra unui angajament fără echivoc din partea liderilor alianţei că ţara va fi primită în organizaţie, relatează Agerpres preluând agenția germanp de știri DPA.

„La summitul de la Vilnius, ne aşteptăm la o invitaţie şi la un parcurs clare şi fără echivoc de a ne alătura NATO”, a declarat ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, pentru DPA. Makeiev a adăugat că, deşi aderarea nu va avea loc peste noapte, se aşteaptă ca NATO să nu mai permită atitudini ambigue.

În zilele de 11 şi 12 iulie, liderii celor 31 de state membre ale NATO se reunesc în capitala lituaniană Vilnius, unul dintre subiectele discutate urmând să fie perspectivele Ucrainei de a adera la alianţă.

Makeiev a avertizat că greşelile făcute la summitul NATO de la Bucureşti din 2008 nu mai trebuie repetate. La acel summit, Germania îndeosebi, sub conducerea cancelarului de atunci, Angela Merkel, s-a opus unei primiri rapide a Ucrainei în alianţă.

„Dacă Ucraina ar fi fost deja membru al NATO în 2014, anexarea Crimeei (peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia – n.r.), războiul din Donbas şi acum războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei cu siguranţă nu s-ar mai fi întâmplat”, a apreciat ambasadorul ucrainean.

„Singura modalitate de a pune capăt agresiunii ruse împotriva Europei este să fie trimis un mesaj puternic de la summitul NATO 2023 (…)”, a conchis Makeiev.

Sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât duminică patru rachete ucrainene, potrivit oficialilor ruși, una deasupra peninsulei anexate Crimeea și trei deasupra regiunilor rusești Rostov și Briansk, care se învecinează cu Ucraina, relatează Al Jazeera și The Guardian.

Guvernatorul din regiunea Rostov, Vasili Golubev, a anunțat, anterior în cursul zilei de duminică, pe Telegram: „Nu au existat victime. Resturile au avariat parțial acoperișurile mai multor clădiri”.

Alexander Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris pe Telegram că armata rusă a doborât două rachete ucrainene. O fabrică de cherestea a fost distrusă în totalitate în urma căderii uneia dintre rachete, a precizat Bogomaz.

Polonia a trimis recent Ucrainei aproximativ o duzină de elicoptere de atac sovietice Mi-24, afirmă surse anonime citate duminică de publicația americană Wall Street Journal (WSJ), potrivit The Kyiv Independent.

Conform surselor WAJ, elicopterele au fost predate în cadrul unui „transfer secret”.

Cu toate acestea, flota ucraineană este în continuare una mică în comparație cu flota aeriană a Rusiei, având sisteme de țintire și de apărare mai puțin sofisticate, notează WSJ.

Mai multe informații: Polonia a trimis elicoptere de atac sovietice Ucrainei, în cadrul unui „transfer secret”, dezvăluie Wall Street Journal

Anterior în cursul zilei de duminică, Rusia a anunțat că a doborât o rachetă ucraineană de croazieră deasupra orașului Kerci din peninsula anexată Crimeea. Acum, oficialii ruși au declarat că au doborât o a doua rachetă, de data aceasta deasupra regiunii Rostov din sudul țării, relatează Sky News și Al Jazeera.

Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a anunțat, pe Telegram, că nu au existat victime, dar că „resturile au avariat parțial acoperișurile mai multor clădiri”.

Moscova acuză în mod regulat Ucraina de atacuri împotriva unor obiective din interiorul Rusiei. Kievul a negat acuzațiile, spunând că duce un război defensiv pe propriul teritoriu.

Şeful armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, care în decembrie anul trecut a fost numit la conducerea campaniei militare din Ucraina, ar fi fost îndepărtat de la comanda operațiunilor, afirmă bloggeri militari ruşi citaţi de The Moscow Times, deși până acum nu există confirmarea oficială a acestei informații, scrie news.ro.

Gherasimov, în vârstă de 67 de ani, îşi păstrează oficial postul de şef al Statului Major General al aramtei ruse, dar nu se mai ocupă de războiul din Ucraina, conducerea efectivă a trupelor fiind preluată acum de generalul-colonel Mihail Teplinski, în vârstă de 54 de ani, care în urmă cu un an preluase postul de comandant al Forţelor Aeropurtate, iar în aprilie devenise comandant adjunct al forţelor din Ucraina.

Mai multe detalii: Generalul Valeri Gherasimov a fost îndepărtat de la conducerea invaziei din Ucraina, în urma rebeliunii Wagner, susțin bloggerii militari ruși

Preşedinţii Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi Poloniei, Andrzej Duda, au comemorat duminică masacrarea unor polonezi de către naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, crime care au reprezentat o sursă de tensiune între cei doi aliaţi, relatează Agerpres preluând Reuters.

Varşovia a fost unul dintre cei mai fermi aliaţi ai Kievului de la declanşarea invaziei ruse, în februarie 2022, asupra Ucrainei. Totuşi, masacrul din Volînia, în care, potrivit istoricilor, zeci de mii de polonezi au pierit, a continuat să afecteze legăturile dintre cele două naţiuni şi a revenit în atenţie înaintea comemorării, la 11 iulie, a uneia dintre cele mai sângeroase zile din şirul de asasinate care au avut loc între anii 1943-1945.

Imagini televizate i-au arătat duminică pe Zelenski şi Duda într-o biserică din Luţk, oraş din vestul Ucrainei, în timpul slujbei desfăşurate în amintirea victimelor.

Istoricii polonezi estimează că circa 12.000 de ucraineni au fost ucişi, în operaţiuni de represalii comise de polonezi.

„Împreună aducem un omagiu tuturor victimelor nevinovate din Volînia! Aducerea aminte ne uneşte! Împreună suntem mai puternici”, a scris biroul preşedintelui Duda, pe Twitter.

Zelenski a postat acelaşi tweet, atât în limba ucraineană, cât şi în limba poloneză.

Masacrul a provocat o dispută publică inedită între Varțovia şi Kiev, la începutul anului, după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe polonez a declarat că Zelenski ar trebui să-şi ceară iertare pentru evenimentele din Volînia.

Vineri, premierul polonez Mateusz Morawiecki a vizitat vestul Ucrainei pentru a aduce un omagiu victimelor.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezidat duminică o reuniune de coordonare în oraşul Luţk, în vestul Ucrainei, pentru a discuta, între alte teme, despre întărirea graniţei cu Belarus, informează agenția de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Luţk, Castelul Lubart, amplă reuniune de coordonare privind situaţia socială şi de securitate din regiunea Volînia”, a scris liderul ucrainean, pe Twitter.

Printre punctele discutate au figurat în primul rând graniţa şi situaţia din zona de graniţă cu Belarusul, a anunţat el.

„În al doilea rând: consolidarea forţelor noastre de apărare şi securitate şi a întregii porţiuni de nord a graniţei, în fiecare regiune. Armata, forţele de ordine şi autorităţile locale au dat raportul”, a adăugat Zelenski.

În şedinţa de coordonare organizată duminică de Zelenski s-a discutat despre statutul refugiaţilor, buget şi locurile de muncă, a mai scris preşedintele ucrainean.

„Sunt recunoscător tuturor din regiune care lucrează pentru a ne apropia tot mai mult de victorie!”, se încheie mesajul postat de Zelenski.

Îngrijorările cu privire la Belarus au crescut atât în Ucraina, cât şi în mai multe ţări occidentale după ce s-a aflat că mercenarii Grupului Wagner urmau să se mute în această ţară, după eşecul rebeliunii din 24 iunie, şi unde li se pregăteşte o tabără cu o capacitate de 5.000 de soldaţi care poate găzdui şi echipamente de luptă.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, afirmă că munițiile cu dispersie sunt „extrem de importante” pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei, relatează Al Jazeera.

„Ele compensează oarecum deficitul nostru de obuze și restabilesc parțial paritatea pe câmpul de luptă. Având în vedere faptul că Rusia folosește acest tip de muniție în Ucraina de peste un an, acest lucru este cel puțin corect”, a scris duminică Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Cluster munitions are extremely important for #Ukraine. They somewhat compensate for our shell deficit and partially restore parity on the battlefield. Given the fact that #Russia has been using this type of ammunition in Ukraine for over a year, this is at least fair. And…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) July 9, 2023

Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, care permite Ucrainei să continue să-și exporte cerealele pe fondul războiului, a fost prelungită ultima dată pe 17 martie și urmează să expire pe 18 iulie, scrie The Kyiv Independent.

„Sper într-o prelungire”, a declarat sâmbătă președintele turc Recep Tayyip Erdogan, într-o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Speranța noastră este că va fi prelungit cel puțin o dată la trei luni, nu la două luni. Vom face un efort în acest sens și vom încerca să creștem durata (totală a) acestuia la doi ani”, a mai declarat Erdogan.

Acordul mediat de ONU și Turcia, semnat pentru prima dată în iulie 2022, a fost primordial pentru a domoli creșterea prețurilor alimentelor la nivel mondial.

Războiul declanșat de Rusia a împiedicat Ucraina, unul dintre principalii furnizori de cereale din lume, să exporte produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră.

De atunci, acordul a fost prelungit de mai multe ori. Precedenta prelungire a fost convenită pe 17 martie, după săptămâni în care Moscova a amenințat că se va retrage dacă nu vor fi îndeplinite cererile sale în privința exporturilor de produse agricole și îngrășăminte rusești.

Rusia a amenințat în repetate rânduri că nu va mai prelungi înțelegerea.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție „scurtă, dar foarte importantă”, în cadrul întâlnirii cu președintele polonez Andrzej Duda, despre summitul NATO de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare.

„Am convenit să lucrăm împreună pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru Ucraina”, a scris duminică Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

During the events in Lutsk, @AndrzejDuda and I had a brief but very substantive discussion about the upcoming @NATO Summit in Vilnius. We agreed to work together to get the best possible result for Ukraine. pic.twitter.com/excDfFEXMr

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 9, 2023

Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a făcut ceea ce pare a fi cea mai clară recunoaștere de până acum a faptului că forțele ucrainene au fost responsabile pentru atacul din octombrie anul trecut asupra podului Kerci, care leagă Rusia continentală de Crimeea ocupată, relatează CNN.

Enumerând 12 realizări ucrainene de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în urmă cu 500 de zile, Maliar a scris pe Telegram: „În urmă cu 273 de zile, am lansat primul atac asupra podului din Crimeea pentru a perturba logistica rusă”.

Mesajul acesteia de pe Telegram a menționat, de asemenea, scufundarea crucișătorului Moskva (acum 451 de zile) și eliberarea Insulei Șerpilor (acum 373 de zile).

Atacul asupra podului Kerci, care a întrerupt legăturile majore de transport între Rusia continentală și peninsula anexată Crimeea, nu numai că a dat o lovitură împotriva efortului militar al Rusiei în Ucraina, dar a reprezentat, de asemenea, o lovitură psihologică pentru Moscova și o victorie propagandistică majoră pentru Kiev.

Oficialii ucraineni au aplaudat explozia la momentul respectiv, dar nu au revendicat în mod clar responsabilitatea pentru atac.

Acesta a avut loc la o zi după ce liderul rus Vladimir Putin a împlinit 70 de ani, iar secretarul ucrainean al Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksiy Danilov, a publicat o înregistrare video cu podul în flăcări alături de un videoclip cu Marilyn Monroe cântând „La mulți ani, domnule președinte”.

CNN menționează că a contactat Forțele Armate ale Ucrainei pentru o declarație cu privire la revendicarea responsabilității atacului asupra podului Kerci, dar nu a primit încă un răspuns.

Guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunțat duminică, pe Telegram, că sistemul de apărare aeriană a doborât o rachetă de croazieră în estul provinciei ucrainene anexate de Rusia în 2014, relatează agenția rusă de presă Interfax.

În acest context, traficul pe podul care face legătura dintre peninsula Crimeea și teritoriul rus a fost oprit temporar în ambele sensuri.

Vladimir Rogov, președintele mișcării „Noi suntem cu Rusia”, a precizat că oprirea traficului de pe podul Crimeei are legătură cu o tentativă de atac din partea forțelor armate ucrainene, notează The Moscow Times.

Mai multe detalii: Rusia anunță că a doborât o rachetă deasupra Crimeei. 500 de mașini au fost blocate pe podul care leagă peninsula de Rusia

Ministrul ucrainean al Externelor, Dmitro Kuleba, se așteaptă ca drumul Ucrainei către aderarea la NATO să devină mai scurt după summitul alianței de la Vilnius, programat săptămâna viitoare, relatează The Kyiv Independent.

Kuleba a scris sâmbătă, 8 iulie, pe Threads, că „mai multe decizii importante pentru Ucraina și NATO au fost deja convenite”.

„Pe baza rezultatelor summitului, drumul nostru către alianță va deveni cu siguranță mai scurt. Și acesta este un rezultat semnificativ, despre care – ca în multe alte cazuri – ni s-a spus că nu se va întâmpla, dar am făcut-o împreună cu cei mai apropiați parteneri ai noștri”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

Kuleba a adăugat că încă „lipsește o soluție pentru ca acest drum să fie și mai rapid – claritate cu privire la invitarea Ucrainei să adere (la NATO)”.

„Acum este un moment unic pentru a aduce această claritate”, a adăugat el.

„Pentru NATO, a pierde această oportunitate ar însemna să-i ofere lui Putin un cadou într-un moment în care trebuie să fie presat pe toate fronturile. (…) (Munca noastră) continuă. Și va continua fără pauză pe tot parcursul weekend-ului până în ultimul minut al adoptării declarației summitului NATO de la Vilnius”, a mai afirmat Kuleba.

Forțele ucrainene „progresează” în apropiere de Bahmut, în timp ce trupele rusești sunt „prinse în capcană” în unele zone, a scris pe Telegram, duminică 9 iulie, generalul Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ucrainene, citat de The Kyiv Independent.

Pe 8 iulie, Ministerul britanic al Apărării a precizase că luptele intense au fost reluate în Bahmut, forțele ucrainene obținând câștiguri de-a lungul părților de nord și de sud ale orașului.

Potrivit ministerului, oficialii ruși „aproape sigur consideră că este inacceptabil din punct de vedere politic să cedeze Bahmut”, având în vedere importanța sa simbolică, fiind una dintre puținele „victorii” revendicate de armata rusă în ultimele luni. Astfel, trupele ruse se luptă să mențină controlul orașului din regiunea Donețk.

Bătălia de la Bahmut a durat peste 10 luni, iar șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat la sfârșitul lunii mai că forțele sale au cucerit orașul. Acestea s-au retras ulterior pentru a fi înlocuite de armata regulată rusă.

Din cauza bombardamentelor lansate sâmbătă de forțele ruse, un incendiu a izbucnit în regiunea Harkov, a anunțat șeful administrației regionale de stat, Oleg Sinegubov, citat de Ukrainska Pravda.

„La ora 16.17 (aceeași oră în România – n.r.), în satul Zagrizino, în urma bombardamentelor, a ars litiera de conifere din pădurea Kupyansky a pădurii Senkovsky”, a precizat oficialul.

Incendiul a fost stins după aproximativ trei ore și nu au fost înregistrate victime.

De la începutul războiului, pe 24 februarie 2022, și până acum, Rusia a pierdut 234.040 de soldați, dintre care 600 în ultima zi, potrivit datelor anunțate duminică, 9 iulie, de Statul Major General al Forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Printre pierderile suferite de armata rusă în cele peste 16 luni de război se numără și 4.078 de tancuri, 7.964 de vehicule blindate de luptă, 6.929 de vehicule și rezervoare de combustibil, 4.366 de sisteme de artilerie, 668 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 413 sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 309 elicoptere, 3.685 de drone și 18 ambarcațiuni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său polonez Andrzej Duda s-au întâlnit duminică, 9 iulie, la Luțk, unde au participat împreună la o slujbă la Catedrala Sfinții Petru și Pavel din oraș, relatează Ukrainska Pravda care citează publicația Suspіlne.

Vizita celor doi președinți la Luțk nu a fost anunțată în prealabil.

Cu o seară înainte, primăria din Luțk a informat că traficul pe străzile din orașul vechi, unde se află biserica, va fi blocat în contextul unor evenimente de comemorare a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial și a celei de-a 80-a aniversări a tragediei din Volyn, când zeci de mii de polonezi au fost masacrați de naționaliștii ucraineni.

W Łucku na Wołyniu, w rocznicę Krwawej Niedzieli, razem z Prezydentem @ZelenskyyUa oddaliśmy hołd pomordowanym Polakom. pic.twitter.com/IZe56ruSBK

— Andrzej Duda (@AndrzejDuda) July 9, 2023

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat duminică, 9 iulie, că atenția liderilor NATO la summitul din Lituania de săptămâna viitoare ar trebui să se concentreze pe situația de la centrala nucleară de la Zaporojie, relatează The Guardian.

Zaharova, care a acuzat Ucraina de „provocarea sistematică de daune” la centrală, a afirmat pe Telegram că „atenția cheie a summitului NATO ar trebui să fie dedicată acestui subiect”, pentru că „la urma urmei, marea majoritate a membrilor alianței se vor afla în zona de impact direct” dacă se va întâmpla ceva la centrală.

Capitala Lituaniei, Vilnius, se află la aproximativ 1.000 de kilometri de centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc că plănuiesc să atace centrala, care este controlată de forțele ruse de la începutul invaziei.

Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuza că forțele Moscovei că au minat acoperișul mai multor reactoare.

Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au declarat că nu au observat încă niciun indiciu privind existența unor mine sau explozibili la centrală, dar că au nevoie de mai mult acces pentru a fi siguri.

Mai multe detalii: Rusia cere NATO să discute la Vilnius despre centrala nucleară Zaporojie. Zaharova: „Marea majoritate a membrilor alianţei se vor afla în zona de impact direct”

Numărul persoanelor care au murit în urma bombardamentelor de sâmbătă asupra orașului Lîman a ajuns la nouă, a anunțat șeful administrației regionale de stat din Donețk, Pavel Kirilenko, citat de Ukrainska Pravda.

Forțele ruse au atacat cu rachete orașul din regiunea estică Donețk, bilanțul anunțat în cursul serii de sâmbătă indicând opt morți și 13 răniți.

Tot ieri, o persoană a murit și alta a fost rănită în urma unui atac în orașul Avdiivka din aceeași regiune.

Statutul înțelegerii dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, „este neclar, iar acordul ar putea fi în schimbare”, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea sa din 8 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit ISW, liderul de la Kremlin continuă să le permită mercenarilor Wagner și lui Prigojin să opereze în Rusia. Aproape 25.000 de luptători ai grupului care au participat la rebeliunea armată de la finalul lunii iunie au, aparent, libertate deplină de mișcare în Rusia.

Specialiștii de la think-thank-ul american estimează că Putin i-a lăsat liberi pe mercenarii Wagner fie din cauza „încrederii remarcabile în loialitatea lor reînnoită, fie din cauza disperării de a atrage cât mai mulți de partea sa, fie din cauza incapacității de a lua măsuri împotriva lor”.

Totodată, în ciuda faptului că toate ramificațiile rebeliunii Wagner rămân încă neclare, Ucraina a beneficiat deja de pe urma insurecției și probabil că va beneficia și mai mult, mai precizează ISW.

„Modul în care Putin a gestionat grupul Wagner îi va împiedica probabil să lupte în Ucraina pe durata contraofensivei ucrainene actuale și ar putea degrada permanent capacitatea generală a Rusiei de a purta un război în Ucraina”, în special în ceea ce privește pozițiile rusești din Bahmut și din jurul acestuia, notează ISW.

În aceeași evaluare se precizează și că liderii militari ruși iau în considerare înlocuirea ministrului Apărării Serghei Șoigu ca urmare a rebeliunii, ceea ce indică faptul că efectele acesteia sunt încă resimțite la fiecare nivel al conducerii ruse.

Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziționarea de muniție suplimentară care va fi folosită atât pentru nevoile Bundeswehr (armata germană), cât și pentru a sprijini Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării de la Berlin, citat de Ukrainska Pravda.

„Atacul Rusiei asupra Ucrainei a schimbat în mod fundamental domeniul de aplicare al politicii de securitate. Acest lucru obligă la achiziționarea de muniție suplimentară – atât pentru forțele armate germane, cât și pentru forțele armate ale Ucrainei. Ucraina luptă pentru independența sa cu ajutorul tancurilor de luptă Panzerhaubitz 2000 și Leopard 2. Nevoile de obuziere de artilerie de 155 mm și de obuze pentru tancuri de luptă de 120 mm sunt îndeplinite cu ajutorul Germaniei”, a transmis ministerul.

Fiecare proiect de achiziție al Bundeswehr cu un volum mai mare de 25 de milioane de euro trebuie să fie aprobat de comisia de buget a Parlamentului german înainte de încheierea unui contract.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat sâmbătă la televiziunea națională că țara sa va putea deveni membră a NATO datorită succesului său în contracararea Rusiei, relatează The Kyiv Independent.

„Dacă Rusia este principala amenințare la adresa NATO, am o întrebare simplă pentru colegii mei miniștri ai Apărării. Dacă doar o singură țară din lume are o experiență modernă, eficientă și de succes în contracararea armatei ruse, de ce alte argumente aveți nevoie pentru a invita Ucraina în Alianță?”, a întrebat Reznikov.

„Sunt convins – Ucraina este o țară NATO de facto și va deveni o țară NATO de jure”, a adăugat oficialul de la Kiev.

Reznikov a fost un susținător declarat al intrării Ucrainei în NATO, afirmând pe 28 iunie că țara sa îndeplinește deja toate condițiile cheie pentru a se alătura alianței militare.

NATO nu a făcut nicio promisiune că va veni cu o ofertă de aderare pentru Kiev la summitul care va avea loc la Vilnius pe 11 și 12 iulie, însă și-a exprimat intenția de a aduce Ucraina „mai aproape” de alianță.

Sâmbătă, 8 iulie, au avut loc peste 30 de ciocniri între forțele ucrainene și cele ruse în 4 direcții, anunță Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe Facebook, relatează Ukrainska Pravda.

„În ultimele 24 de ore, invadatorii ruși au lansat un alt atac aerian și cu rachete pe teritoriul Ucrainei, folosind rachete antiaeriene ghidate din sistemul de apărare aeriană S-300 și UAV-uri (drone – n.r.) iraniene de tip Shahed. Ca urmare a activității de luptă a apărării aeriene a Forțelor de Apărare ucrainene, 5 dintre aceste drone de atac au fost distruse.

O parte dintre dronele de atac au lovit instalații industriale și facilități de infrastructură din regiunile Dnipropetrovsk și Kirovohrad”, se menționează în raportul armatei ucrainene.

Kievul mai precizează că forțele ruse au lansat în ultima zi „52 de lovituri aeriene, a efectuat aproximativ 60 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă” și avertizează că „probabilitatea unor atacuri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei rămâne ridicată”.

Rusia își concentrează eforturile principale pe direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, consideră că războiul din Ucraina nu poate fi prelungit timp ani de zile, scrie Ukrainska Pravda.

„Acest război nu se poate prelungi ani de zile – este imposibil, raportându-ne la resursele celor două părți”, a spus Podoliak, într-un interviu acordat publicației ruse independente Meduza.

„Da, oportunitățile de resurse sunt în creștere în Ucraina. Aceasta nu primește rapid anumite componente pentru desfășurarea ostilităților, dar le va primi într-un ritm accelerat, deoarece complexele militar-industriale ale Ucrainei și ale partenerilor săi lucrează din ce în ce mai intens. Doar că, înainte de război, nimeni nu producea zeci de mii de proiectile pe lună – iar acum, percepția nevoilor industriei militare este complet diferită (pentru Ucraina și aliații săi), iar cantitatea necesară de arme este pregătită”, a afirmat consilierul prezidențial.

„În același timp, resursele Rusiei se diminuează treptat. Războiul este foarte scump. Practic, tot ceea ce avea Rusia a cheltuit deja pentru război. Cumpărarea diferitelor consumabile de undeva pentru a produce volume suplimentare de arme și rachete de înaltă precizie înseamnă să încerci să găsești pe cineva pe piața supusă sancțiunilor. În plus, necesită plăți substanțiale. (…). Toate acestea vor afecta situația economică a Federației Ruse”, a mai susținut Podoliak.

Potrivit consilierului prezidențial, înghețarea conflictului este cel mai bun scenariu pentru Rusia, deoarece aceasta nu poate, în prezent, să ocupe în mod complet teritoriul Ucrainei.

„Dar nu văd potențialul ca acest război să se transforme într-un conflict înghețat. Pentru că, pentru Ucraina, acest lucru ar însemna sfârșitul existenței statului. Dacă Rusia este prinsă în acest scenariu, va putea să efectueze o militarizare și o modernizare suplimentară a armatei sale. Înțelegem pe deplin la ce poate duce acest lucru. Și după 500 de zile de război, nu suntem suficient de proști pentru a merge în mod deliberat în această direcție”, a mai declarat el.

Inspectoratul de stat pentru mediu din Ucraina a anunțat că invazia pe scară largă a Rusiei a provocat daune de mediu în valoare de 55,9 miliarde de dolari, a declarat sâmbătă ministrul ucrainean pentru protecția mediului și resurse naturale, Ruslan Strileț, potrivit The Kyiv Independent.

Ministrul afirmă că o singură zi de război cauzează daune de mediu în valoare de 111 milioane de dolari.

Strileț a precizat că această cifră nu include pagubele cauzate de explozia din 6 iunie a barajului de la Nova Kahovka.

„Rusia va plăti pentru fiecare zi a acestui război. Pentru fiecare copac pe care îl arde. Pentru fiecare bucată de pământ ucrainean profanat. De aceea, ne unim cu întreaga lume civilizată și lucrăm pentru recunoașterea ecocidului în dreptul internațional”, a declarat Strileț.

Până la sfârșitul lunii iunie, războiul dus de Rusia a creat peste 200.000 de tone de deșeuri periculoase și fier vechi, în timp ce fiecare casă distrusă reprezintă 50 de metri cubi de deșeuri, potrivit ministrului ucrainean.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a publicat sâmbătă o declarație prin care onorează cele „500 de zile de rezistență în Ucraina” după ce Rusia a lansat invazia sa pe scară largă anul trecut, pe data de 24 februarie, informează CNN.

„Spiritul poporului ucrainean rămâne neînfrânt, iar Statele Unite rămân angajate să ajute Ucraina să se apere și să își reconstruiască viitorul”, a scris Blinken.

Mai multe informații: Antony Blinken, în cea de-a 500-a zi de război: Spiritul ucrainean „rămâne neînfrânt”, iar SUA vor fi alături de Kiev „atâta timp cât va fi nevoie”

Regiunea de frontieră rusă Belgorod a fost supusă unor bombardamente intense dinspre Ucraina, soldate cu rănirea a două persoane, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional, într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a susținut că Ucraina a lansat peste 100 de obuze de artilerie asupra regiunii sale în ultimele 24 de ore, menționând districtele Belgorodsky, Borisovsky, Valuysky, Krasnoyaruzhsky și Shebekinsky printre zonele care au fost lovite.

„Linia electrică a fost avariată în districtul urban Krasnoyaruzhsky”, a adăugat el. „Zonele comerciale din piața locală, o magazie a unui depozit de legume, trei garaje au fost avariate în districtul Shebekinsky”, a precizat guvernatorul rus. Gladkov a mai afirmat spus că o locuință, un magazin local și o mașină au fost, de asemenea, avariate în acest district, adăugând că o mașină a luat foc și a ars complet.

Partea ucraineană nu a comentat încă bombardamentele asupra Belgorodului despre care a vorbit Gladkov.

La sfârșitul lunii mai, o grupare de luptători ruși care se opun președintelui Vladimir Putin și care au legături cu armata ucraineană a revendicat responsabilitatea pentru un atac transfrontalier efectuat în Belgorod. Forțele ucrainene au efectuat, de asemenea, bombardamente intense asupra acestei regiuni, în noaptea de 6 iunie, potrivit lui Gladkov.

Au existat, de asemenea, relatări despre atacuri cu drone, în timp ce efectele războiului Rusiei în Ucraina se răsfrâng din ce în ce mai mult asupra propriului teritoriu.

Turcia a încălcat acordurile existente cu Rusia după ce a returnat Ucrainei cinci comandanți ai regimentului Azov, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, potrivit Bloomberg.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe conturile sale de socializare, că cinci „eroi” se întorc acasă pentru a fi „în sfârșit alături de rudele lor”.

„Întoarcerea liderilor (batalionului) «Azov» din Turcia în Ucraina nu este altceva decât o încălcare directă a termenilor acordurilor existente”, a declarat Peskov pentru RIA Novosti. „Mai mult, în acest caz, atât partea ucraineană, cât și cea turcă au încălcat condițiile”, a acuzat reprezentantul președinției ruse.

Mai multe informații: Întoarcerea din Turcia în Ucraina a comandanților luați prizonieri la Azovstal este o „încălcare directă” a acordurilor cu Rusia, acuză Kremlinul

Forțele ruse au încercat să efectueze ofensive în cinci direcții din regiunile Donețk și Luhansk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în actualizarea sa privind evoluția de pe front publicată sâmbătă după-amiază, scrie The Kyiv Independent.

Armata a precizat că forțele ruse au efectuat lovituri aeriene și au bombardat mai multe așezări din zonă.

Direcțiile includ sectoarele de la Lîman, Bahmut, Avdiivka, Marinka și Șahtarsk.

Pavlo Kirilenko, geuvernatorul regiunii Donețk, a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă asupra unei zone rezidențiale din orașul Lîman au ucis opt civili și au rănit alți 13.

Forțele ruse se concentrează asupra regiunii Donețk, unde au fost raportate 25 de ciocniri armate în ultimele 24 de ore, potrivit actualizării oferite de conducerea armatei ucrainene.

În sectoarele sudice de front, forțele ruse încearcă să împiedice înaintarea trupelor ucrainene prin lansarea de atacuri aeriene și bombardarea a peste 20 de așezări din regiunile Zaporojie și Herson, a precizat Statul Major General.

Între timp, forțele ucrainene continuă operațiunile ofensive spre Melitopol și Berdiansk, vizând pozițiile rușilor cu bombardamente aeriene și de artilerie.

Decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei muniții cu dispersie este un „act de disperare” și arată „slăbiciune”, a afirmat sâmbătă Ministerul rus de Externe, scrie The Guardian citând AFP.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zakarova, a declarat, într-un comunicat de presă: „Este un act de disperare și arată slăbiciune pe fondul eșecului contraofensivei ucrainene mult anunțate. Ultima «armă miraculoasă» pe care mizează Washingtonul și Kievul, fără să se gândească la consecințele grave, nu va avea niciun efect asupra operațiunii militare speciale”.

Zaharova mai susține că decizia arată „cursul agresiv antirusesc adoptat de SUA, care are ca scop prelungirea cât mai mult posibil a conflictului din Ucraina”.

Ea a mai spus că promisiunile Ucrainei de a folosi muniția controversată în mod responsabil „nu valorează nimic”.

Rusia însăși a folosit bombe cu dispersie în războiul din Ucraina, dar aceste muniții sunt interzise în multe părți ale lumii.

Urmărește-ne pe Google News