Război în Ucraina, ziua 502 | 22 de atacuri aeriene, lansate asupra Ucrainei în ultimele ore

Președintele american Joe Biden va avea două întâlniri bilaterale la nivel înalt, în cadrul summitului Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unor surse bine informate citate de Politico și European Pravda.

Conform European Pravda, marți, 11 iulie, Biden se va întâlni cu Erdogan. Iar miercuri, 12 iulie, ar urma să aibă loc o întâlnire cu Zelenski, deși aceasta nu a fost stabilită în mod cert.

Politico scrie că Biden va încerca să îl convingă pe Zelenski că înlăturarea unei serii de obstacole birocratice și renunțarea la unele reforme solicitate, precum și un „important angajament de securitate” din partea Statelor Unite și a unor aliați din cadrul NATO reprezintă maximul pe care Kievul îl poate obține la Vilnius în acest an.

Luni, în discursul său de seară adresat națiunii, președintele Zelenski a confirmat, în linii mari, că va participa fizic la summitul Alianței Nord-Atlantice din capitala Lituaniei.

El a precizat că eforturile privind formulările specifice referitoare la Ucraina care vor apărea în documentul final al summitului NATO nu au fost încă finalizate.

Președintele american Joe Biden a salutat luni decizia Turciei de a sprijini primirea Suediei în NATO, afirmând că este „pregătit să lucreze cu președintele (Recep Tayyip) Erdogan și cu Turcia pentru a consolida apărarea în zona euroatlantică și descurajarea” oricăror amenințări, relatează CNN.

„Aștept cu nerăbdare săle urez bun venit premierului (Ulf) Kristersson și Suediei ca al 32-lea aliat din cadrul NATO”, a declarat Biden, într-un comunicat publicat la scurt timp după anunțul oficial făcut de general general al alianței, Jens Stoltenberg.

De asemenea, președintele american i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru leadership-ul acestuia. Șeful NATO a anunțat mai devreme că președintele turc Recep Erdogan este de acord să susțină cererea Suediei de aderare la alianța militară.

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a salutat și el decizia Turciei, afirmând într-un mesaj publicat pe Twitter că aderarea Suediei la NATO este „în interesul tuturor”.

„Aderarea lor ne face pe toți mai siguri. Marea Britanie salută pașii pe care Turcia i-a făcut astăzi pentru a-i aduce mai aproape. Continuăm să fim alături de prietenii noștri suedezi”, a scris Cleverly, în mesajul său.

Anunțul a fost făcut în ajunul summitului NATO de la Vilnius, Lituania, și reprezintă o răsturnare de situație uimitoare din partea lui Erdogan, care anterior, luni, sugerase că Suedia ar putea adera la alianță doar după ce țara sa va fi acceptată în Uniunea Europeană.

Erdogan a stat în calea aderării Suediei la NATO timp de mai bine de un an din cauza unei multitudini de îngrijorări.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că majoritatea statelor membre NATO au fost alături de țara sa și că summitul de la Vilnius trebuie să confirme că Ucraina este membru de facto al alianței militare, scrie Al Jazeera.

„Majoritatea Alianței este ferm alături de noi”, a declarat Zelenski, în mesajul său video de luni seară, adresat națiunii.

„Când am depus cererea de aderare la NATO, am vorbit sincer: de facto, Ucraina este deja în Alianță. Armele noastre sunt armele alianței. Valorile noastre sunt cele în care crede alianța. (…) Summitul de la Vilnius trebuie să confirme toate acestea”, a precizat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că securitatea flancului estic al NATO „depinde de Ucraina”, relatează Sky News.

Înaintea reuniunii NATO de la Vilnius, care începe mâine, liderul ucrainean a declarat că țara sa este deja un membru „de facto” al alianței.

Zelenski face presiuni, încă de la începutul invaziei pe scară largă, pentru ca Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică.

„Lucrăm pentru a face algoritmul de obținere a calității de membru cât mai clar și mai rapid posibil”, a adăugat președintele ucrainean, în mesajul său de seară adresat națiunii.

Președintele turc Tayyip Erdogan a fost de acord să înainteze parlamentului țării sale cererea Suediei de aderare la NATO, a declarat luni, 10 iulie, secretarul general Jens Stoltenberg, în ajunul summitului Alianței Nord-Atlantice programat la Vilnius, în Lituania, informează Reuters, CNN și Sky News.

„Sunt bucuros să anunț (…) că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei către marea adunare națională cât mai curând posibil și să lucreze îndeaproape cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă.

„Acesta este un pas istoric care îi face pe toți aliații NATO mai puternici și mai siguri”, a scris apoi șeful NATO, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Mai multe informații: Președintele turc Erdogan și-a dat acordul pentru aderarea Suediei la NATO

Pe parcursul zilei de luni, rușii au lansat 22 de lovituri aeriene asupra Ucrainei, iar pe front au avut loc 17 ciocniri între forțele ucrainene și cele rusești, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de seară privind evoluția conflictului, scrie Ukrainska Pravda.

Astfel, forțele ruse au lansat 22 de lovituri aeriene și aproximativ 30 de atacuri cu ajutorul sistemelor de rachete cu lansare multiplă (MLRS). Părți ale infrastructurii civile au fost distruse, iar mai mulți civili civili au fost răniți, potrivit conducerii armatei ucrainene.

Rușii își concentrează eforturile principale pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, acolo unde lupte grele sunt în desfășurare. Pe parcursul zilei au avut loc 17 angajamente de luptă.

Nu s-au înregistrat schimbări semnificative în situația operativă de pe fronturile de la Volyn și Polissia, a precizat Statul Major General.

Pe frontul Bahmut, sub loviturile dense aeriene și de artilerie ale rușilor, forțele de apărare ucrainene au respins cu succes atacurile din apropierea localității Hryhorivka din regiunea Donețk, mai scrie în actualizare.

Pe frontul de la Avdiivka, forțele ucrainene de apărare continuă să descurajeze ofensiva trupelor ruse din apropierea așezării Sieverne din regiunea Donețk. De asemenea, rușii au lansat un atac aerian în apropierea orașului Avdiivka.

Pe frontul de la Marinka, sub bombardamentele artileriei rusești, forțele ucrainene au respins toate atacurile rușilor efectuate în apropierea localităților Marinka și Krasnohorivka, mai susține Statul Major General.

Între timp, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să desfășoare o operațiune ofensivă pe fronturile de la Melitopol și Berdiansk, să câștige teren la granițele obținute, să lanseze atacuri de artilerie asupra țintelor detectate ale rușilor și să desfășoare măsuri de contra-baterie.

Aviația Forțelor ucrainene de Apărare a lansat patru atacuri asupra unei zone de concentrare a personalului, armamentului și echipamentelor militare ale rușilor. De asemenea, trupele ucrainene au distrus trei drone de recunoaștere de nivel operativ-tactic.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit în cursul zilei un punct de control, trei zone de concentrare a personalului, armamentului și echipamentelor militare ale rușilor, un punct de depozitare a munițiilor, șapte sisteme de artilerie pe poziții de tragere și un sistem de apărare antiaeriană ale ocupanților, mai susține Statul Major General.

Bilanțul victimelor atacului asupra școali din Orihiv, oraș din regiunea ucraineană sudică Zaporojie, a crescut la cel puțin șapte morți, după ce alte trei cadavre au fost scoase luni dintre dărâmături, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, într-o actualizare de seară, potrivit CNN.

Operațiunile de salvare și căutare au fost acum finalizate, a precizat serviciul de urgență.

Bombardamentul mortal de duminică al Rusiei asupra școlii din Orihiv în care civilii primeau ajutor umanitar este o „crimă de război”, potrivit poliției din regiunea Zaporojie.

Ministerul britanic al Apărării afirmă că Rusia a ucis cel puțin 13 civili în cursul invaziei sale de luna trecută, relatează Sky News.

„Rusia continuă să susțină că nu vizează civili, în timp ce invazia lor ilegală a trecut de 500 de zile. Luna trecută, forțele ruse au vizat și bombardat o pizzerie din Kramatorsk, ucigând cel puțin 13 civili, inclusiv copii”, a scris ministerul de la Londra, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Un șef adjunct al unui departament municipal responsabil cu mobilizarea militară în orașul Krasnodar din sudul Rusiei a fost ucis, a anunțat luni agenția de știri TASS, citând organele de aplicare a legii.

TASS a precizat că Stanislav Rzhitsky a fost ucis de un bărbat înarmat. A fost deschis un dosar penal în legătură cu această crimă, a adăugat agenția rusă oficială de știri, potrivit Al Jazeera.

Statele Unite nu cred că încercarea Turciei de a fi admisă în Uniunea Europeană ar trebui să împiedice aderarea Suediei la NATO, a transmis luni Departamentul de Stat, potrivit CNN.

„Statele Unite au sprijinit timp de mai mulți ani aspirațiile Turciei de a intra în UE și continuăm să facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, adăugând că, în cele din urmă, decizia aparține blocului comunitar și Turciei.

„Cu toate acestea, nu credem că (negocierile dintre Turcia și UE, n.r.) ar trebui să fie un impediment în calea aderării Suediei la NATO”, a mai spus el.

Conform lui Miller, secretarul american de stat Antony Blinken „a subliniat acest aspect” în discuțiile sale din ultimele zile cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan. Cei doi au vorbit de trei ori în ultimele cinci zile.

„Continuăm să insistăm asupra faptului că Suedia a luat o serie de măsuri pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Turcia și credem că este momentul ca Turcia să sprijine aderarea Suediei la NATO”, a mai declarat Miller.

Președinția rusă a afirmat luni, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că Turcia are dreptul să-şi dezvolte relaţiile cu Ucraina, dar că Rusia speră ca aceste relaţii să nu fie îndreptate împotriva sa, scrie Agerpres.

Aceste declarații vin după ce Ankara a predat Kievului mai mulți comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă şi care, în virtutea unui acord tripartit între aceste capitale şi Moscova, ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului.

„Turcia are tot dreptul să-şi dezvolte relaţii cu orice ţară, inclusiv cu Ucraina. Dar, desigur, ca parteneri ai Turciei, sperăm ca dezvoltarea acestor relaţii să nu fie îndreptată împotriva noastră”, a declarat Dmitri Peskov.

Mai multe informații: „Sperăm ca dezvoltarea acestor relaţii să nu fie îndreptată împotriva noastră”. Kremlinul denunță iar decizia Turciei în privința comandanților Azov

Țările membre NATO au ajuns la un acord asupra planurilor regionale care detaliază modul în care alianța ar răspunde la un atac al Rusiei, depășind astfel un blocaj provocat de Turcia, cu o zi înainte ca liderii organizației să se întâlnească pentru summitul de la Vilnius, au declarat trei diplomați pentru agenția de știri Reuters.

Timp de zeci de ani, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, deoarece a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak și a avut certitudinea că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, națiunilor îndrumări cu privire la modul în care să își modernizeze forțele și logistica.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câțiva ani pentru ca planurile să fie puse în aplicare în totalitate, deși subliniază că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

Mai multe detalii: Aliații NATO convin asupra unor planuri regionale de răspuns la un posibil atac al rușilor – surse

Bilanțul victimelor atacului aerian rusesc asupra orașului Orihiv, din regiunea Zaporojie, a crescut la cinci morți, a anunțat luni guvernatorul regional Iurii Malașko, citat de Ukrainska Pravda.

„Din păcate, avem deja cinci persoane care au murit. Chiar acum am primit informația unui nou deces. Unsprezece oameni au fost răniți și se află acum în spital”, a declarat Malașko, la televiziunea națională.

Forțele ruse au lansat o bombă aeroghidată împotriva unei școli din Orikhiv duminică, în timp ce acolo se distribuiau ajutoare umanitare.

Trei femei în vârstă de 43, 45, și respectiv 47 de ani și un bărbat de 47 de ani au fost uciși pe loc, a precizat Malașko.

Serviciile de urgență încă intervin la locul atacului, deoarece alte trei persoane ar putea fi prinse sub dărâmături, a anunțat anterior în cursul zilei de luni Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

Potrivit lui Malașko, forțele ruse continuă să efectueze bombardamente în apropierea zonei în care se desfășoară eforturile de salvare, ceea ce a dus la rănirea unei persoane.

Guvernatorul regional a adăugat că, în prezent, în Orihiv mai locuiesc 1.800-2.000 de oameni.

Canada îşi va „mai mult decât dubla” efectivele sale din cadrul unei forţe NATO staţionate în Letonia, ţară membră a Alianţei, a anunţat luni, la Riga, premierul canadian Justin Trudeau, potrivit AFP.

Canada conduce grupul tactic al prezenţei avansate a NATO în această ţară baltică, care va fi extins în curând la nivel de brigadă.

„Ne vom mai mult decât dubla prezenţa, desfăşurând până la 1.200 de membri suplimentari ai forţelor armate canadiene pentru a servi şi apăra democraţia şi primatul dreptului” ameninţate de politica războinică a Moscovei, le-a spus jurnaliştilor şeful guvernului canadian, în prezenţa omologului său leton Krisjanis Karins, potrivit Agerpres.

„Acest personal suplimentar va consolida şi îmbunătăţi capacităţile noastre terestre, maritime şi aeriene şi va sprijini operaţiunile speciale în Europa Centrală şi de Est”, a explicat premierul canadian.

Conform lui Trudeau, aceasta este încă o modalitate pentru Canada de a-şi susţine aliaţii „şi de a se opune agresiunii Kremlinului” împotriva Ucrainei.

În urma unui bombardament aerian lansat de ruși asupra orașului Orihiv din regiunea Zaporojie, patru persoane au fost ucise și alte 11 au fost rănite. Este posibil ca alte trei persoane să se afle sub dărâmături, a anunțat luni Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, într-un comunicat publicat pe Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

Echipele de căutare și salvare continuă să efectueze operațiuni la fața locului pentru a găsi oameni sub dărâmăturile clădirii distruse în urma atacului aerian.

Acolo intervin inclusiv echipamente de geniu ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență.

Duminică, ocupanții ruși au atacat o școală din Orihiv, regiunea Zaporojie, cu o bombă aeriană ghidată. În acel moment, acolo erau distribuite ajutoare umanitare. Patru persoane au fost ucise: trei femei în vârstă de 43, 45 și, respectiv, 47 de ani și un bărbat de 47 de ani. Alți 11 locuitori din Orihiv au fost spitalizați.

Președintele american Joe Biden a sosit luni la Vilnius, în Lituania, înaintea summitului NATO care începe mâine, relatează Sky News.

Air Force One a aterizat în această seară în capitala lituaniană, după ce a părăsit Marea Britanie mai devreme în cursul zilei, în urma unei scurte vizite în care liderul de la Casa Albă s-a întâlnit cu regele Charles și cu premierul britanic Rishi Sunak.

La sosire, Biden a fost întâmpinat pe aeroport de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

O echipă de salvare din orașul Kosteantînivka din estul Ucrainei, situat în regiunea Donețk, a fost ținta unui bombardament rusesc în timp ce stingea un incendiu în zonă, a anunțat luni Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, într-un comunicat transmis pe Telegram, potrivit CNN.

Serviciul de urgență a distribuit, de asemenea, o înregistrare video dramatică a incidentului, care a avut loc săptămâna trecută. Videoclipul îi arată pe salvatorii care încearcă să stingă un incendiu într-o zonă deschisă când, brusc, aud obuze care se apropie. Aceștia încearcă să se adăpostească, își împachetează rapid echipamentul și aleargă la camionul lor de pompieri înainte de a părăsi zona.

„Înregistrarea demonstrează în mod clar condițiile în care lucrează în prezent salvatorii din regiunea Donețk. Un apel obișnuit, aparent standard, la un incendiu și, imediat ce salvatorii au început să îl stingă, au început să sosească tiruri inamice țintite”, mai scrie în comunicat.

„Din fericire, niciunul dintre salvatori nu a fost rănit”, a adăugat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

Un opozant politic rus de 55 de ani a fost pus sub acuzare în Germania pentru că ar fi încercat să incendieze o clădire locuită de angajați ai agenţiei de presă ruse RIA Novosti, a anunţat luni, 10 iulie, Parchetul general de la Berlin, însărcinat cu cele mai sensibile cazuri, relatează AFP.

La sfârşitul lui aprilie, bărbatul ar fi plasat în gura de aerisire a unui imobil din Berlin o încărcătură explozivă artizanală, care „din motive inexplicabile” nu a funcţionat, a transmis Parchetul, într-un comunicat de presă.

Mai multe informații: Un opozant rus, acuzat de tentativă de asasinat la Berlin după ce a încercat să arunce în aer o clădire a agenției de știri RIA Novosti

Ministerul ucrainean al Apărării a transmis luni un mesaj pe Twitter referitor la speranțele Kievului de a adera la NATO, în ajunul summitului anual de două zile al alianței militare care va avea loc la Vilnius, în Lituania, scrie Al Jazeera.

„Ucraina în NATO. Nu dacă. Ci când”, a scris, în mesaj, ministerul condus de Oleksii Reznikov.

Înaintea summitului NATO, soldaţii ucraineni care poartă împotriva trupelor ruse bătălii grele soldate cu mulţi morţi şi răniţi îndeamnă Alianţa Nord-Atlantică să ia în considerare cererile Kievului de aderare, afirmând că aceasta este singura cale de a pune capăt războiului cu Rusia odată pentru totdeauna, scrie luni agenţia Reuters într-un reportaj, potrivit Agerpres.

Trupele ucrainene au făcut unele progrese în contraofensiva lansată în urmă cu o lună, dar câştigurile teritoriale sunt lente şi modeste, o trezire la realitatea asupra perspectivei unui conflict prelungit în sudul şi estul Ucrainei.

Ruşii sunt bine înfipţi în teren, au amenajat reţele complexe de tranşee şi câmpuri de mine, explică Povar (pseundonim), un infanterist ucrainean în vârstă de 32 de ani, din Brigada 35 de infanterie marină care a recucerit recent satul Makarivka, din sudul Ucrainei.

„Sper că acesta va fi ultimul război al Ucrainei, că vom pune punct final acestui război lung de 300 de ani”, spune soldatul ucrainean, făcând referire la îndelungata aspiraţie de independenţă a Ucrainei. „Când avem un vecin atât de mizerabil, atunci trebuie să ne alăturăm unui fel de alianţă, să ne alăturăm lumii civilizare, pentru a avea un sprijin serios şi parteneri serioşi”, adaugă el.

Autoritățile ucrainene au demarat o anchetă privind moartea a doi civili din regiunea estică Donețk, care au decedat luni în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii civile, a anunțat Parchetul General al Ucrainei, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„O anchetă preliminară în cadrul unei proceduri penale privind încălcarea legilor și cutumelor de război” se desfășoară sub supravegherea procurorilor regionali, menționează Parchetul General.

Potrivit anchetei, luni, în jurul orei locale 14:40, trupele ruse au deschis focul asupra zonelor civile din satul Hostre, precizează procuratura. Un localnic a murit în urma bombardamentelor, iar trei bătrâni au suferit răni provocate de explozia unei mine.

În jurul orei locale 15.00, forțele ruse au bombardat orașul Avdiivka, „ucigând un bărbat în propria casă”, a adăugat Parchetul General. „Potrivit informațiilor preliminare, ocupanții au atacat așezările cu artileria. Au fost avariate gospodării private și anexe”, mai scrie în comunicat.

„Procurorii iau toate măsurile posibile și adecvate pentru a documenta crimele de război comise de reprezentanții forțelor armate ale statului agresor”, a mai transmis procuratura ucraineană.

După o întâlnire bilaterală, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vor susține o conferință de presă comună în cadrul summitului de la Vilnius, care va avea loc pe 12 iulie, potrivit ultimei actualizări a programului publicat pe site-ul NATO, scrie The Kyiv Independent.

Anterior, Stoltenberg le-a spus reporterilor că Zelenski se va alătura reuniunii inaugurale a Consiliului NATO-Ucraina în cadrul summitului, dar nu a precizat dacă președintele Ucrainei va face acest lucru deplasându-se la Vilnius sau intervenind online.

Și Bloomberg a relatat, citând surse anonime, că Zelenski va sosi la Vilnius pe 12 iulie pentru a participa la summitul NATO.

Zelenski nu a anunțat până acum dacă va merge în capitala Lituaniei. Într-un interviu acordat ABC News și publicat duminică, el nu a confirmat dacă va participa la summit. Șeful biroului prezidențial, Andrii Yermak, a declarat pentru postul american de televiziune că președintele „încă se mai gândește la acest lucru”.

Nivelul de trai în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia aminteşte de cel din Cuba din cauza „degradării”, „izolării” şi „prăbuşirii libertăţilor politice şi economice” în insulă de la „venirea comuniştilor de la putere”, a afirmat luni Kirilo Budanov, șeful spionajului militar al Ucrainei, precizând că această situație caracterizează şi regiunea separatistă prorusă Transnistria din estul Republicii Moldova, relatează Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Teritoriile ucrainene temporar ocupate s-au transformat într-un fel de Cuba”, a declarat generalul Budanov, într-un comunicat difuzat de Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), în care se referă la situaţia din teritoriile controlate de Moscova în Ucraina.

Mai multe informații: Generalul Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean: „Teritoriile ocupate de ruși s-au transformat într-un fel de Cuba”

Australia va desfăşura o aeronavă de supraveghere a forţelor sale aeriene în Germania pentru a susţine Ucraina, prin protejarea unei porţi de acces umanitar şi militar în afara teritoriului său, a declarat luni la Berlin premierul australian Anthony Albanese, în urma convorbirilor sale cu cancelarul german Olaf Scholz, informează Agerpres preluând Reuters.

Aeronava E-7A Wedgetail urmează să fie desfăşurată pentru şase luni împreună cu până la 100 de militari şi personal administrativ, a precizat premierul australian.

Acesta a subliniat că este vorba de o „contribuţie foarte importantă atât prin ceea ce va face cât şi prin ceea ce simbolizează, şi anume angajamentul Australiei de a face tot posibilul pentru a furniza resursele adecvate” maximizării sprijinului pentru Ucraina.

Aeronava australiană nu va pătrunde în spaţiul aerian ucrainean, rus sau belarus, a asigurat biroul premierului australian, într-un comunicat de presă.

Producătorul german de armament Rheinmetall va deschide o fabrică de vehicule blindate în Ucraina în următoarele 12 săptămâni, a declarat directorul general al companiei, Armin Papperger, într-un interviu publicat luni de CNN, potrivit The Kyiv Independent.

Armin Papperger, directorul concernului german a anunțat, de asemenea, că Rheinmetall intenționează să instruiască personalul ucrainean pentru a întreține tancurile și alte vehicule blindate produse în fabrica respectivă.

„(Ucrainenii) trebuie să se ajute singuri – nu trebuie să aștepte mereu ca europenii sau americanii să îi ajute în următorii 10 sau 20 de ani (…), acest lucru nu este posibil”, a declarat Armin Papperger.

Directorul general al Rheinmetall a dezvăluit că fabrica planificată va fi situată în vestul Ucrainei, fiind astfel protejată de atacurile rusești.

Papperger a precizat că, în prezent, muniția este o prioritate mai mare pentru armata ucraineană decât tancurile, adăugând că Rheinmetall intenționează să își mărească producția de obuze de artilerie de la 100.000 la 600.000 anul viitor. O mare parte din această cantitate va fi destinată Ucrainei, a precizat directorul companiei germane.

Statele Unite au sprijinit întotdeauna aspirațiile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană și continuă să facă acest lucru, a anunțat Casa Albă, adăugând că aceste negocieri sunt o chestiune între Turcia și cei 27 de membri ai blocului.

„Ne concentrăm asupra Suediei, care este pregătită să se alăture alianței NATO”, a declarat presei un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, potrivit Al Jazeera.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că eforturile depuse de ONU pentru a asigura punerea în aplicare a „părții rusești” din acordul privind exportul cerealelor prin Marea Neagră nu au dat încă rezultate, scrie Al Jazeera.

„Aceste eforturi incredibile nu au produs niciun rezultat”, a declarat Lavrov într-o conferință de presă organizată după întâlnirea cu miniștrii de externe din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG).

Moscova a transmis în repetate rânduri că nu vede niciun motiv pentru a prelungi acordul privind cerealele, care permite Ucrainei să exporte grâne prin porturile sale de la Marea Neagră, după data de 17 iulie.

O parte din locuitorii orașului Siversk situat în apropierea liniei de front din estul Ucrainei refuză să-și părăsească locuințele, relatează CNN.

Aflat la doar 10 kilometri de actualele linii de front, acest oraș ucrainean a fost măcinat de peste 500 de zile de lupte. Vehicule răsturnate stau lângă cratere de toate dimensiunile.

Multe dintre clădiri au fost transformate în dărâmături și resturi. Cele rămase în picioare nu au apă curentă sau electricitate, multe dintre ele de când a început războiul, în februarie 2022.

Cu toate acestea, aproximativ 1.000 de oameni, într-un oraș care a avut cândva o populație de 10 ori mai mare, se agață de casele lor și de o palidă aparență a vieții pe care o aveau cândva acolo.

Lituania a fost vizată de un val de atacuri cibernetice luni, cu o zi înainte de reuniunea liderilor statelor din NATO ce se va derula la Vilnius, au anunţat responsabili ai acestui stat baltic, potrivit agenției AFP, preluată de Agerpres.

„La momentul la care vorbim, împotriva ţării noastre continuă un nou atac prin blocarea distribuită a serviciului” (atac de tip DDoS, distributed denial-of-service), a declarat şeful Centrului naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei, Liudas Alisauskas.

Un atac de tip DDoS este o încercare frauduloasă de a indisponibiliza sau bloca resursele unui calculator, inundându-le cu un trafic de internet anormal.

Atacurile cibernetice au vizat site-urile web ale municipalităţii de la Vilnius, în special cel de informaţii turistice, şi o aplicaţie de transport.

Centrul naţional pentru securitate cibernetică al Lituaniei cooperează cu agenţiile de informaţii şi cu poliţia, precum şi cu parteneri străini. Centrul a mai informat că a primit duminică un raport privind alte două atacuri cibernetice, dintre care unul privind piratarea unui post de radio regional. Funcţionarea acestuia a fost întreruptă prin dezinformări privind NATO şi Ucraina.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat duminică, 9 iulie, că unitatea sa militară Akhmat a fost desfășurată la locul unor lupte „dificile” în orașul Bahmut din regiunea ucraineană Donețk, scrie The Moscow Times.

„Comandamentul operațiunii speciale a redistribuit forțele speciale Akhmat, aflate sub comanda lui Apty Alaudinov, în zona dificilă Bahmut”, a anunțat Kadîrov.

„Această rotație vorbește despre încrederea Statului Major General și despre eficiența de luptă ridicată a unității”, a mai scris Kadîrov, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai multe informații: Ramzan Kadîrov anunță că forțele sale speciale din unitatea de elită Akhmat au fost desfășurate în Bahmut

Compania turcă Baykar a început deja să construiască o fabrică în Ucraina pentru a produce dronele Bayraktar, a anunțat luni ministrul ucrainean pentru industrii strategice, Oleksandr Kamyșin, citat de publicația Hromadske, potrivit The Kyiv Independent.

„Este vorba de aceeași fabrică mare pentru dronele Bayraktar, care a fost negociată în urmă cu mai mulți ani… Am trecut la pași reali”, a declarat Kamyșin, la televiziunea națională.

Baykar a primit licențe pentru fabricarea de drone de luptă în Ucraina pe data de 22 iunie. Potrivit directorului general al companiei, Haluk Bayraktar, producția de drone ar urma să înceapă în 2025, iar investiția totală în proiect s-ar ridica la aproximativ 95 de milioane de dolari.

Kievul și Ankara au semnat acordul privind deschiderea unei fabrici Baykar în Ucraina în februarie anul trecut, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Parlamentul ucrainean a ratificat acordul pe data de 13 decembrie 2022.

Potrivit ministrului Apărării, Oleksii Reznikov, dronele produse în această fabrică vor fi echipate cu motoare produse în Ucraina, iar facilitatea va include și un centru de pregătire pentru piloții ucraineni.

China a avertizat luni că „transferul iresponsabil” de muniţii cu dispersie americane către Ucraina poate crea „probleme umanitare”, scrie AFP.

Decizia anunţată vineri la Washington, privind înarmarea Ucrainei cu muniţie cu dispersie din SUA, „a atras atenţia comunităţii internaţionale şi numeroase ţări şi-au exprimat opoziţia”, a declarat Mao Ning, purtătoare de cuvânt a ministerului de externe de la Beijing.

„Transferul iresponsabil de arme cu submuniţii poate duce la probleme umanitare. Trebuie să gestionăm echitabil preocupările umanitare şi necesităţile militare şi de securitate legitime şi să menţinem o atitudine prudentă şi reţinută faţă de transferul de arme cu submuniţii”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Muniţiile cu dispersie pot lansa sute de încărcături explozive mai mici, cu risc ridicat de a provoca victime colaterale civile. Ca atare, ele sunt interzise de statele semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care sunt parte multe state europene. Convenţia nu a fost însă adoptată de SUA, Rusia, Ucraina şi China.

Coreea de Sud a oferit mai mult ajutor neletal Ucrainei, a precizat luni Ministerul Apărării Naționale din această țară pentru CNN, fără a oferi mai multe detalii.

Anterior în cursul zile, agenția de știri The Associated Press a relatat că președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat, într-un interviu, că țara sa va oferi în continuare sprijin umanitar și financiar Ucrainei, inclusiv echipamente de deminare și ambulanțe.

Coreea de Sud și-a menținut în mod repetat poziția de a nu furniza arme letale Ucrainei, după începutul invaziei ruse.

Ucraina a contractat de la începutul campaniei militare ruse aproximativ 12.000 de mercenari din 84 de ţări, arată o estimare publicată lunide Ministerul rus al Apărării, potrivit agenției spaniole de presă EFE, preluată de Agerpres.

„În total, începând din 24 februarie 2022, au sosit oficial în ţară (în Ucraina) pentru a participa la acţiuni combatante de partea armatei ucrainene 11.675 de mercenari din 84 de ţări”, a susţinut ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe contul de Telegram al instituției.

„Majoritatea grupurilor au venit din Polonia (peste 2.600 de persoane), Statele Unite şi Canada (peste 900 de persoane), Georgia (peste 800 de persoane), Regatul Unit şi România (peste 700 de persoane)”, a mai afirmat Ministerul rus al Apărării.

Mai multe informații: Moscova susține că Ucraina a contractat 12.000 de „mercenari” străini de la începutul războiului. Câți dintre aceștia sunt români

Andrii Yermak, șeful biroului prezidențial de la Kiev, a declarat că Italia a înghețat active ale oligarhilor ruși în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), scrie Al Jazeera.

„Aceasta este suma totală a activelor supuse sancțiunilor, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, și până în în iunie 2023”, a afirmat el, într-un mesaj publicat pe Telegram, în care a precizat că „au fost incluse pe lista sancțiunilor conturi bancare, proprietăți imobiliare și obiecte de lux, precum iahturi și mașini”.

„Printre altele, au fost de asemenea înghețate activele financiare a 80 de ruși în valoare de 330 de milioane de euro”, a adăugat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat luni că este „încă posibil să se ia o decizie pozitivă privind aderarea Suediei” la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul summitului de două zile al organizației, care va avea loc săptămâna aceasta la Vilnius, relatează CNN.

„Nu avem nicio certitudine, nu avem nicio garanție, dar, bineînțeles, acum avem impulsul summitului cu liderii de aici și vom folosi acest impuls pentru a asigura un progres cât mai mare posibil”, a declarat Stoltenberg, în timpul unei conferințe de presă în Lituania.

Întrebat despre faptul că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a condiționat primirea Suediei în NATO de aderarea Turciei la UE, Stoltenberg a spus că, deși susține ambițiile Turciei de a fi membră a blocului comunitar, Suedia a îndeplinit deja, în opinia lui, condițiile pentru a adera la Alianța Nord-Atlantică.

NATO și-a propus să primească Suedia în alianță înainte de 11 iulie, când începe summitul major de la Vilnius – dar Turcia a blocat aderarea Stockholmului din cauza unor neînțelegeri de lungă durată între cele două țări.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat luni că Ankara va sprijini intrarea Suediei în NATO dacă Uniunea Europeană redeschide negocierile pentru aderarea Turciei la blocul comunitar, informează Agerpres preluând agențiile AFP şi Reuters.

„Deschideţi mai întâi calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană şi apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am deschis calea pentru Finlanda”, a declarat Erdogan, în ajunul summitului anual al NATO care va avea loc marți și miercuri la Vilnius, în Lituania.

Mai multe informații: Edogan condiționează primirea Suediei în NATO de aderarea Turciei la Uniunea Europeană

Germania va anunța noi pachete de sprijin pentru Ucraina în timpul summitului NATO care va avea loc săptămâna aceasta la Vilnius, în Lituania, a declarat luni ministrul german al apărării, Boris Pistorius, potrivit CNN.

Eforturile preliminare pentru aceste pachete sunt „practic finalizate”, a declarat Pistorius în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său francez, Sebastien Lecornu, la Berlin.

Pistorius a adăugat că se așteaptă ca la summitul NATO aliații să fie „foarte uniți” și că așa „trebuie să fie, având în vedere situația actuală”.

Deși discuțiile dinaintea reuniunii i-au întărit speranța, Pistorius a precizat că urmărește problema aderării Suediei la NATO și „cum vor acționa Turcia și Ungaria”.

Lecornu a declarat că este esențial pentru aliați ca Suedia să devină membru NATO „cât mai repede posibil”.

Premierul britanic Rishi Sunak și președintele american Joe Biden au căzut de acord asupra necesității de a „consolida” alianța dintre cele două țări și de a menține sprijinul pentru Ucraina, a anunțat luni un purtător de cuvânt al Downing Street, potrivit CNN.

Cei doi lideri au discutat despre contraofensiva Ucrainei și au subliniat „importanța ca partenerii internaționali ai țării să se angajeze în apărarea ei pe termen lung, oferind sprijinul de care Ucraina are nevoie pentru a câștiga acest război și a asigura o pace dreaptă și durabilă”, a precizat purtătorul de cuvânt, într-un comunicat de presă.

Sunak și Biden au convenit, de asemenea, asupra necesității de a se asigura că Suedia are „o cale rapidă de aderare deplină la NATO”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În încheiere, comunicatul a precizat că ambii lideri au recunoscut importanța prieteniei lor și a continuării „dialogului strâns pe care l-au avut în ultimele câteva luni”.

În cursul zilei de luni, Biden a vizitat Castelul Windsor și a fost întâmpinat de regele Charles al III-lea, pentru prima dată de când monarhul a urcat pe tronul Regatului Unit.

Administrația militară regională din regiunea Sumî, din nordul Ucrainei, a ordonat evacuarea zonelor de frontieră, pe fondul bombardamentelor transfrontaliere persistente, relatează CNN.

„Evacuarea locuitorilor din regiunea Sumî din zona de cinci kilometri este o necesitate care a întârziat mult timp”, a declarat Volodimir Artiukh, șeful administrației militare regionale din Sumî.

Bombardamentele rusești au dus la distrugerea pe scară largă a proprietăților și la moartea civililor, conform acestuia.

Decizia a fost luată după o „analiză amănunțită a situației operaționale” din zonă, „pe baza rezultatelor rapoartelor militarilor, șefilor de districte și comunităților teritoriale”, a precizat Artiukh.

La sfârșitul lunii iunie, armata ucraineană a cerut locuitorilor din zonele de frontieră din regiunea Sumî să își părăsească locuințele. Comandantul forțelor interarme, Serhiy Naev, a declarat la acea vreme: „Direcția Sumy rămâne cea mai periculoasă din zona operațională nordică”.

Comisia Europeană a transmis luni că decizia de furniza Ucrainei muniţii cu dispersie, cum a fost cea anunţată de SUA, revine fiecărei ţări din UE, dar „în general” sprijină „trimiterea de muniţii” Kievului, informează agenţia spaniolă de știri EFE, potrivit Agerpres.

„Avem cunoştinţă de anunţul (SUA) de a trimite muniţii cu dispersie Ucrainei. Oferirea de muniţii este o chestiune între state (din UE) şi Ucraina, dar ce pot spune este că, în general, sprijinim trimiterea de muniţii” Kievului, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Nabila Massrali, după ce a fost întrebată dacă Bruxellesul sprijină decizia anunţată de Washington.

Aceeaşi purtătoare de cuvânt a amintit că UE a aprobat un plan de a furniza Ucrainei un milion de obuze de calibrul 155 mm, atât din stocurile statelor membre, cât şi printr-un mecanism de achiziţii comune ce implică producători din UE şi din Norvegia.

Aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică ar avea consecinţe „foarte negative” pentru securitatea europeană, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului cu o zi înainte de începerea summitului NATO în timpul căruia va fi dezbătută candidatura Kievului, relatează Agerpres citând AFP.

„Aderarea Ucrainei la NATO ar avea consecinţe foarte, foarte negative aspra întregii arhitecturi a securităţii europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Ea ar constitui de asemenea o ameninţare absolută pentru ţara noastră, ceea ce va necesita o reacţie clară şi fermă din partea noastră”, a adăugat Peskov.

Liderii statelor membre ale NATO se reunesc marţi şi miercuri în Lituania, pentru un summit ce ar urma să fie dominat de răspunsul Alianţei Nord-Atlantice la intervenţie militară a Rusiei în Ucrainei şi de solicitare de aderare la NATO a Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ce va fi prezent, a declarat că nu se aşteaptă ca Ucraina să adere la NATO înainte de încheierea conflictului, dar şi-a exprimat speranţa că summitul va da un „semnal clar” ţării sale.

O clădire de apartamente din satul Inzhenerne, din regiunea Herson, a fost lovită într-un atac al forțelor ruse, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin luni, 10 iulie, relatează The Kyiv Independent.

Două persoane care locuiesc în clădire au fost rănite.

Anterior, Prokudin a declarat că în urma loviturilor rusești de pe 9 iulie asupra regiunii au fost rănite cinci persoane iar infrastructura rezidențială și un centru comercial au fost avariate.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că „în urma unor discuții intense”, NATO a convenit să elimine Planul de acțiune pentru aderare (MAP) în cazul Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

„Salut această decizie mult așteptată, care scurtează calea noastră către NATO. Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitația adresată Ucrainei de a deveni membru”, a scris șeful diplomației ucrainene pe Twitter.

MAP prevede ca o țară să fie evaluată pas cu pas cu privire la îndeplinirea criteriilor specifice pentru aderarea la NATO, ceea ce poate dura ani sau chiar decenii. Finlanda, care a depus cererea de aderare la NATO în mai 2022 și a sărit peste procesul MAP, a reușit să devină membră a alianței în mai puțin de un an.

Procedura simplificată ar obliga însă în continuare Ucraina să facă reforme și nu stabilește niciun termen pentru aderarea țării, scrie Washington Post.

Evgheni Prigojin a fost primit la Kremlin de președintele rus Vladimi Putin, pe 29 iunie, la cinci zile de la rebeliunea Wagner, a anunțat luni, 10 iulie, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, relatează CNN, The Guardian și agenția rusă de stat TASS.

„Într-adevăr, președintele a avut o astfel de întâlnire, a invitat 35 de persoane – toți comandanții detașamentelor și conducerea companiei, inclusiv însuși Prigojin. Această întâlnire a avut loc la Kremlin pe 29 iunie, a durat aproape trei ore” a declarat Dmitri Peskov.

„Singurul lucru pe care îl putem spune este că președintele a făcut o evaluare a acțiunilor companiei pe front în timpul operațiunii militare speciale și, de asemenea, a făcut o evaluare a evenimentelor din 24 iunie”, a mai spus reprezentantul Kremlinului.

De asemenea, „comandanții și-au prezentat versiunea despre cele întâmplate, au subliniat că sunt susținători și soldați fermi ai șefului statului și ai comandantului suprem și, de asemenea, au spus că sunt gata să continue să lupte pentru Patrie”, iar Putin „le-a oferit opțiuni suplimentare de angajare și de utilizare în luptă”, a adăugat Dmitri Peskov.

Mai multe detalii: Prigojin s-a întâlnit cu Putin, la cinci zile de la rebeliunea Wagner. „Întâlnirea a durat trei ore”, anunță acum Kremlinul

Jurnaliştii de la Meduza şi Mediazona, împreună cu cercetătorul Dmitri Kobak, au calculat, folosind două metode independente, pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina, în condițiile în care Moscova nu a mai anunțat de luni întregi date în acest sens.

Rezultatele studiului arată că timp de 15 luni, de la 24 februarie 2022 până la sfârșitul lunii mai 2023, au murit 47.000 de soldați ruși.

Pentru a obține aceste date, jurnaliștii și cercetătorul au folosit Registrul cazurilor de moștenire (RND) deschis de cetățenii Federației Ruse pentru rudele lor decedate (cu date din acesta până la sfârșitul lunii mai 2023) și datele Rosstat privind mortalitatea, primite la cererea oficială, dar numai pentru 2022.

De asemenea, au fost folosite listele soldaților ruși morți găsite pe rețelele de socializare și adunate de Mediazona și Serviciul de limbă rusă al BBC.

Mai multe detalii: 47.000 de soldați ruși au murit de la începutul invaziei Ucrainei, arată un studiu comun realizat de jurnaliștii de la Meduza și Mediazona

Șeful Statului Major al forțelor armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, a apărut într-o filmare transmisă de Ministerul Apărării în timp ce ascultă un raport despre atacurile ucrainene cu rachete, relatează Reuters. Aceasta este prima apariție publică a oficialului militar de după revolta șefului Wagner, Evgheni Prigojin, de la finalul lunii iunie.

Ministerul rus al Apărării precizează că filmarea a fost făcută duminică.

Imaginile apar și în contextul în care mulți bloggeri militari ruși au afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Gherasimov a fost îndepărtat de la conducerea trupelor care luptă în Ucraina.

Mai multe detalii: Generalul Valeri Gherasimov, prima apariție publică de la revolta lui Prigojin, după ce bloggeri ruși i-au anunțat înlocuirea din funcție

Vicepremierul ucrainean Olga Ștefanișina a declarat că țara sa vrea să primească o invitație din partea tuturor membrilor NATO pentru a se alătura alianței militare, relatează CNN.

„Vrem ca toți cei 31 de lideri NATO să confirme că Ucraina este invitată să se alăture NATO. Iar Consiliul NATO-Ucraina, care este în curs de creare, va determina calea acestui proces. În primul rând, se va lua o decizie politică, iar apoi vom defini formatele”, a declarat Ștefanișina pentru publicația ucraineană European Pravda, într-un interviu publicat duminică.

Războiul din Ucraina și presiunile făcute de președintele Volodimir Zelenski pentru aderarea țării sale la NATO se vor număra printre temele cheie ale summitului din Lituania, care va începe marți, 11 iulie.

Vicepremierul ucrainean a mai precizat că încă nu s-a luat o decizie cu privire la prezența fizică a lui Zelenski la reuniunea de la Vilnius.

„Pe masa liderilor se află documentele finale care sunt propuse pentru a fi adoptate în urma summitului. Acum nu știm ce vor conține aceste documente. Cu siguranță nu vom auzi un «nu» la Vilnius, acesta este primul lucru. Acum discuția se referă la ce fel de «da» va fi”, a mai spus Olga Ștefanișina.

Autoritățile ucrainene au lansat luni o alertă de raid aerian la Kiev și în mai multe regiuni din nordul și estul țării, relatează Ukrainska Pravda.

Sirenele au început să sune la ora locală 10.37 (aceeași oră în România – n.r.) în regiunile Harkov, Poltava și Sumî, apoi s-au răspândit în alte zone din nord și est. Alerta înseamnă că amenințarea unor atacuri cu rachete și lovituri aeriene este iminentă, iar civilii trebuie să se adăpostească.

„Amenințare de lansări de rachete de croazieră de la avioane Tu-22m3! Nu ignorați semnalele de raid aerian”, au transmos Forțele Armate ale Ucrainei.

La ora 11.38, alarma a fost oprită în regiunile Kiev, Cerkasî și Cernihiv.

Ambasada Rusiei în SUA a precizat într-un mesaj pe Telegram că prin declarațiile sale despre livrarea de muniții cu dispersie Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, „a mărturisit de facto că Statele Unite au comis crime de război în timpul conflictului ucrainean”, relatează CNN și agenția rusă de stat TASS.

„Acesta a declarat în mod deschis că civilii vor cădea victime ale armelor de tip cluster ale SUA. Potrivit viziunii perverse a reprezentantului Casei Albe, acest lucru face mai puțin rău decât acțiunile Rusiei. Dacă există vreo logică în spatele deciziei administrației de a transfera munițiile cu dispersie, aceasta se reduce la «nu va fi mai rău»”, se preciează în mesajul reprezentanței diplomatice a Moscovei.

Într-un interviu acordat duminică postului american ABC News, John Kirby a declarat că Ucraina va încerca să limiteze impactul acestor bombe în afara câmpului de luptă.

„Cred că putem fi cu toții de acord că mai mulți civili au fost și vor continua să fie uciși de forțele rusești – fie că este vorba de muniții cu dispersie, drone, atacuri cu rachete sau doar atacuri frontale – decât vor fi probabil răniți de utilizarea acestor muniții cu dispersie trase asupra pozițiilor rusești din interiorul teritoriului ucrainean”, a spus oficialul american.

Mai multe detalii: Ambasada Rusiei la Washington spune că SUA au recunoscut că au comis crime de război acceptând să ofere muniții cu dispersie Ucrainei

Ucraina a eliberat 10 kilometri pătrați în sud și 4 kilometri pătrați în est în ultima săptămână, a anunțat luni, 10 iulie, Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

În aceeași perioadă, trupele Kievului au avansat mai mult de un kilometru spre orașele Melitopol și Berdiansk, ocupate de forțele ruse, în regiunea Zaporojie, a declarat purtătorul de cuvânt al Statului Major General, Andrii Kovalov.

În același timp, Statul Major General a precizează că armata ucraineană a continuat contraofensiva pe liniile de front din sud, precum și operațiunile de consolidare a pozițiilor recucerite.

În estul țării, Ucraina spune că a respins atacurile rusești în apropiere de Dubovo-Vasylivka, la aproximativ 9 km nord-vest de Bahmut, și de orașul Marinka.

„Inamicul rezistă, deplasează unități și trupe și își folosește în mod activ rezervele. Aici (în zona Bahmut) au loc lupte grele”, a declarat Kovalov, citat de centrul media al Ministerului Apărării.

Statul Major General mai precizează că armata rusă a încercat, de asemenea, să avanseze spre Lîman, Avdiivka, în regiunea Donețk, și Kupiansk, în regiunea Harkov.

De la începutul contraofensivei, trupele ucrainene au avansat 8,6 kilometri în direcția Melitopol și Berdiansk și au recâștigat 169 de kilometri pătrați de teren în aceste zone, mai notează sursa citată.

„Aceasta este aproximativ proporțională cu suprafața orașului Odesa. Operațiunile de deminare sunt în curs de desfășurare în aceste teritorii”, a mai menționat Kovalov, adăugând că forțele ucrainene au eliberat, în total, 24 de kilometri pătrați în jurul orașului Bahmut.

Patru persoane au murit în urma unui atac cu o bombă aeriană dirijată în momentul în care se distribuiau ajutoare umanitare într-o zonă rezidențială din orașul Orihiv din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunțat luni șeful administrației regionale, Iuriy Malashko, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

Atacul a avut loc duminică, 9 iulie, în timp ce ajutoarele erau distribuite în clădirea unei școli gimnaziale din oraș, a precizat poliția din Zaporojie.

Cele patru persoane au murit pe loc, a precizat oficialul. Este vorba despre trei femei de 43, 45, 47 de ani și un bărbat de 47 de ani.

Alți 11 locuitori din Orihiv au fost răniți și spitalizați.

Într-o zi, forțele rusești au lansat 36 de lovituri țintite asupra a 10 așezări din regiunea Zaporojie, a mai spus oficialul. În Novodanilovka, un bărbat de 65 de ani a fost rănit.

În urma atacului, 10 instalații civile au fost distruse.

Forțele rusești au început să mineze infrastructura critică în părțile ocupate din regiunea Zaporojie, a afirmat primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, duminică, 9 iulie, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

„Inamicul îi pune în pericol pe locuitorii din teritoriile ocupate”, a spus Fedorov.

El a precizat că rușii au minat o conductă de apă care alimentează orașul cu apă potabilă și că rețelele electrice au fost, de asemenea, minate, lăsând vulnerabile alimentarea cu energie și apă a orașului.

De asemenea, Fedorov spune trupele Moscovei continuă să mineze centrala nucleară din Zaporojie, plasând explozibili în sălile tehnice și de mașini.

Centrala nucleară a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a găsit dovezi de explozibili la fața locului, însă inspectorii săi spun că nu au avut acces la toate instalațiile.

Orașul Melitopol a fost capturat de forțele ruse la scurt timp după începerea războiului și de atunci se află sub ocupație.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru ABC News, că o nouă revoltă ar putea avea loc în Rusia și că există oameni care o vor susține, relatează Ukrainska Pravda.

„Există un semnal că ar putea avea loc o altă revoltă în Rusia, o revoluție. Mai mult decât atât, există mulți oameni care ar putea susține o astfel de revoltă”, a declarat Zelenski pentru postul american.

Liderul de la Kiev a mai afirmat că rebeliunea lui Evgheni Prigojin a scos la iveală o slăbiciune în conducerea lui Putin.

„Au decis să se oprească singuri. Putin nu are forță militară în interiorul Rusiei, iar populația sa civilă nu este protejată”, a mai spus președintele ucrainean.

Declarațiile sale vin pe fondul unor speculații potrivit cărora Belarus ar putea deveni un punct de pregătire pentru un atac de la granița de nord a Ucrainei. În urma rebeliunii eșuate a grupului Wagner, mercenarilor lui Evgheni Prigojin li s-a spus să semneze contracte cu armata rusă, să se întoarcă la familiile lor sau să accepte oferta lui Aleksandr Lukașenk, președintele Belaruslui, de a merge în țara sa.

Zelenski a declarat că este încrezător că trupele Wagner nu vor ataca dinspre nord și a susținut că Evgheni Prigojin a fost motivat de încercarea de a-și îmbunătăți poziția în interiorul Rusiei.

„Asta cred eu, pe baza informațiilor… a devenit o figură politică. Și acesta, după părerea mea, trebuie să fi fost obiectivul său principal. De ce s-a oprit? Ei bine, nu știu cu siguranță”, a mai spus Zelenski.

Forțele ruse au lansat, luni, 10 iulie, un atac cu rachete asupra orașului Mikolaiv, a anunțat guvernatorul Vitaliy Kim pe Telegram, citat de The Kyiv Independent.

Potrivit oficialului, zona a fost acataă cu rachete cu rază lungă de acțiune S-300.

Conform primelor informații, nu au fost înregistrate victime.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat ABC News, că omologul său american, Joe Biden, ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina „în cinci minute” dacă ar fi fost vorba de cedarea teritoriilor ucrainene, un lucru cu care Kievul nu ar fi fost de acord, scrie Ukrainska Pravda.

Liderul ucrainean a comentat din nou cuvintele fostului președinte american Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore. Zelenski a amintit că Trump că a avut deja o astfel de șansă în timp ce era președinte al SUA, în perioada în care Ucraina trecea printr-un război hibrid (conflictul din Donbas).

„Dorința în sine de a pune capăt războiului este frumoasă, dar această dorință ar trebui să se bazeze pe o anumită experiență din viața reală. Ei bine, se pare că Donald Trump a mai avut aceste 24 de ore odată, pe vremea când era președinte. Eram în război, nu un război în toată regula, dar eram în război și, după cum presupun, a avut acel timp la dispoziție, dar trebuie să fi avut alte priorități”, a spus Zelenski.

„Dacă vorbim despre a pune capăt războiului cu sacrificarea Ucrainei, cu alte cuvinte prin a ne face să renunțăm la teritoriile noastre, ei bine, cred că în acest fel Biden ar fi putut să-l încheie chiar și în cinci minute”, a adăugat liderul ucrainean, în interviul pentru ABC News.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski afirmă că Biden „ar fi putut pune capăt războiului din Ucraina în 5 minute”. Cu ce preț

Președintele american Joe Biden i-a transmis duminică omologului său turc dorința sa ca Suedia să fie primită în NATO „cât mai curând posibil”, a transmis Casa Albă, într-un comunicat de presă, potrivit Al Jazeera.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, Joe Biden a discutat cu acesta despre o serie de probleme pe care liderii NATO le vor lua în considerare la summitul de săptămâna viitoare din Lituania, inclusiv despre sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei ruse, a adăugat Casa Albă.

Duminică, situația de pe fronturile estic și sudic de lângă orașul Bahmut nu a suferit schimbări semnificative, dar se înregistrează anumite progrese pe flancul sudic, a anunțat Hanna Maliar, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astăzi, pe fronturile estic și sudic, situația nu a suferit schimbări semnificative”, a scris Maliar, într-o postare pe Telegram.

În est, luptele intense pe toate fronturile ofensivei rusești (spre orașele Avdiivka, Marinka, Kupiansk și Lîman) continuă, fără ca pozițiile să se fi schimbat, a precizat viceministrul ucrainean.

„Pe frontul de la Bahmut, inamicul se află în defensivă. Pe flancul sudic se înregistrează un anumit avans al trupelor noastre. Pe flancul nordic, bătăliile continuă, fără nicio schimbare a pozițiilor ocupate”, a afirmat Maliar.

„Procesul de consolidare în zonele recucerite continuă. Trupele noastre efectuează recunoașteri aeriene ale terenului, sunt angajate în curățarea terenului și provoacă pagube cu artileria asupra țintelor inamice identificate, efectuează tir de contrabaterie, în vederea pregătirii pentru continuarea operațiunilor ofensive. Activitatea activă a Forțelor de Apărare pe frontul Tavriia continuă”, a adăugat viceministrul ucrainean.

Sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât duminică patru rachete ucrainene, potrivit oficialilor ruși, una deasupra peninsulei anexate Crimeea și trei deasupra regiunilor rusești Rostov și Briansk, care se învecinează cu Ucraina, relatează Al Jazeera și The Guardian.

Guvernatorul din regiunea Rostov, Vasili Golubev, a anunțat, anterior în cursul zilei de duminică, pe Telegram: „Nu au existat victime. Resturile au avariat parțial acoperișurile mai multor clădiri”.

Alexander Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris pe Telegram că armata rusă a doborât două rachete ucrainene. O fabrică de cherestea a fost distrusă în totalitate în urma căderii uneia dintre rachete, a precizat Bogomaz.

Şeful armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, care în decembrie anul trecut a fost numit la conducerea campaniei militare din Ucraina, ar fi fost îndepărtat de la comanda operațiunilor, afirmă bloggeri militari ruşi citaţi de The Moscow Times, deși până acum nu există confirmarea oficială a acestei informații, scrie news.ro.

Gherasimov, în vârstă de 67 de ani, îşi păstrează oficial postul de şef al Statului Major General al aramtei ruse, dar nu se mai ocupă de războiul din Ucraina, conducerea efectivă a trupelor fiind preluată acum de generalul-colonel Mihail Teplinski, în vârstă de 54 de ani, care în urmă cu un an preluase postul de comandant al Forţelor Aeropurtate, iar în aprilie devenise comandant adjunct al forţelor din Ucraina.

Mai multe detalii: Generalul Valeri Gherasimov a fost îndepărtat de la conducerea invaziei din Ucraina, în urma rebeliunii Wagner, susțin bloggerii militari ruși