Război în Ucraina, ziua 503 | Armata ucraineană anunță progrese pe frontul de sud

Armata ucraineană a declarat că face progrese pe frontul de sud și că a „desfășurat atât operațiuni ofensive, cât și de apărare eficientă”, potrivit CNN.

Valerii Shershen, un purtător de cuvânt al forțelor din sud, a declarat că rușii au fost forțați să „retragă rezervele ca urmare a atacului unităților noastre de atac”.

El a declarat că alte unități ucrainene au continuat „să-și consolideze pozițiile, să efectueze acțiuni de deminare și sunt în stare de pregătire numărul unu pentru a continua ofensiva”.

CNN nu poate verifica afirmațiile ucrainenilor privind câștigurile de pe câmpul de luptă.

Oficialii ucraineni au precizat clar că minimizarea pierderilor este prioritatea lor, în timp ce încearcă să spargă apărarea complexă a Rusiei, dezvoltată pe o perioadă de câteva luni.

În est, atacurile rusești continuă în jurul Marinka și Avdiivka, a declarat Shershen. „Luptăm și ne menținem pe poziții. În ultima zi, aici au avut loc 18 confruntări, cele mai multe în zona Marinka”.

El a afirmat că 74 de soldați ruși au fost uciși, 85 au fost răniți și 19 s-au predat.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat marți că, dacă SUA furnizează bombe cu dispersie Ucrainei, Moscova va fi obligată să folosească „arme similare” împotriva forțelor ucrainene, relatează Reuters.

„În cazul în care SUA furnizează muniții cu dispersie Ucrainei, forțele armate ruse vor fi forțate să folosească arme similare împotriva forțelor armate ale Ucrainei ca răspuns”, a declarat marți Șoigu.

„Trebuie remarcat faptul că Rusia are în serviciu muniții cu dispersie … pentru toate ocaziile … Acestea sunt mult mai eficiente decât cele americane …”, a adăugat el.

SUA au anunțat săptămâna trecută că vor furniza Ucrainei muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, pentru contraofensiva sa împotriva forțelor ruse.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că nu crede că „am văzut ultima parte” a evoluțiilor legate de șeful Wagner, Evgheni Prigojin și relația acestuia cu președintele Putin, potrivit CNN.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

„Nu cred că am văzut ultimul capitol din această dramă”, a declarat Blinken într-un interviu acordat lui Andrea Mitchell de la NBC.

„Putin încearcă în mod clar să iasă din încurcătură cumva. Dar aceasta a fost o provocare directă la adresa autorității sale, o provocare directă la premisele de bază ale războiului pe care le-a stabilit”, a spus el. „Și nu cred că am văzut ultima oară acest lucru”.

Înaltul diplomat american a reiterat că revolta a fost o chestiune internă a Rusiei, dar a numit-o un „lucru cu adevărat extraordinar”.

„Ne aflăm în urmă cu 16 luni într-un loc în care Rusia se afla la ușa Kievului, capitala Ucrainei. Iar acum, în urmă cu doar câteva săptămâni, mercenari creați chiar de Putin se aflau la ușa Moscovei”, a spus el.

O coaliție internațională pentru instruirea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 a fost formată, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov marți, 11 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

La summitul NATO de la Vilnius, Reznikov a semnat un memorandum care prezintă termenii de pregătire cu 11 membri ai coaliției.

Aceștia sunt Danemarca, Olanda, Belgia, Canada, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unit.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

„Sunt deosebit de recunoscător Danemarcei și Olandei pentru conducerea lor remarcabilă în acest proces”, a adăugat ministrul apărării.

Potrivit lui Reznikov, piloți, tehnicieni și personal de sprijin ucraineni vor participa la programul de pregătire, care ar putea implica și alte tipuri de aeronave de luptă.

În luna mai, aliații au convenit să formeze coaliția pentru a ajuta la achiziționarea de avioane F-16 construite de SUA pentru Ucraina și pentru a instrui piloții de luptă ucraineni.

Pe 12 iunie, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că Olanda și alți aliați speră să înceapă pregătirea piloților ucraineni în această vară.

Ucraina a primit avioane de luptă MiG-29 din epoca sovietică de la Polonia și Slovacia, dar a făcut presiuni pentru avioane mai avansate. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat anterior că are nevoie de cel puțin 48 de avioane de vânătoare F-16 pentru a elibera teritoriul de Rusia.

Un presupus atac ucrainean a lovit un hotel local transformat în cazarmă militară rusă în Berdianskul ocupat de ruși, în regiunea Zaporojie, au scris autoritățile locale din exil, marți, 11 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit administrației militare a orașului Berdiansk, hotelul numit Dune a găzduit unii reprezentanți de rang înalt ai armatei ruse.

„Clădirea a fost de fapt rasă de pe fața pământului. Acum ei (forțele de ocupație rusești) strâng molozul de acolo. Multe ambulanțe au mers în acea direcție”, a adăugat administrația, care raportează pe baza unor surse locale.

Armata ucraineană nu a confirmat deocamdată atacul.

Ulterior, administrația militară a orașului Berdiansk a raportat că alte câteva explozii au fost auzite în orașul ocupat în jurul orelor 14.00 și 16.30.

Atacurile din teritoriile ocupate de Rusia au devenit mai frecvente în ultimele luni, în ceea ce probabil face parte din contraofensiva Ucrainei, care este în curs de desfășurare în regiunile Zaporojie și Donețk.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți că alianța a modificat cerințele necesare pentru ca Ucraina să se alăture grupului, scrie CNN.

Stoltenberg a declarat că țările aliate „au convenit să elimine cerințele pentru acțiunea de aderare”, ceea ce va schimba calea de aderare a Ucrainei de la un „proces în două etape la un proces într-o singură etapă”.

Deși a spus că aliații NATO vor invita Ucraina să se alăture alianței militare „atunci când vor fi îndeplinite condițiile”, Stoltenberg a reafirmat că țara „va deveni membră a NATO”.

Până în jurul orei locale 15:30, cinci persoane sunt cunoscute ca fiind rănite în atacurile rusești împotriva Hersonului din 11 iulie, potrivit guvernatorului regional, notează The Kyiv Independent.

Acest număr include o fetiță de opt ani care se afla în curtea casei sale când rușii au atacat orașul, a declarat Oleksandr Prokudin.

Loviturile rusești asupra Hersonului au rănit, de asemenea, doi bărbați și o femeie cu vârste cuprinse între 52 și 68 de ani, se arată în raport. Potrivit lui Prokudin, atacurile rusești din 11 iulie au lovit sediul umanitar local și cel puțin cinci clădiri rezidențiale din oraș.

Un alt bărbat a fost rănit în satul Kindiika, în apropiere de Herson, a adăugat oficialul. Toate victimele au fost spitalizate.

La începutul aceleiași zile, guvernatorul oblastului a raportat că forțele rusești au lovit satul Sofiivka din comunitatea Stanislav, ucigând o femeie și rănind un bărbat.

Președintele Volodimir Zelenski a sosit la Vilnius, Lituania, în după-amiaza zilei de 11 iulie, pentru a participa la summitul NATO, a declarat presei purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, citat de Suspilne, scrie The Kyiv Independent.

Zelenski s-ar fi îndreptat spre piața orașului pentru a participa la o ceremonie de ridicare a drapelului ucrainean.

Ministrul Apărării Oleksii Reznikov a sosit în capitala lituaniană împreună cu Zelenski, potrivit publicației Suspilne.

Summitul de două zile de la Vilnius al Alianței Nord-Atlantice a început mai devreme în cursul zilei cu remarcile de deschidere ale secretarului general Jens Stoltenberg. Acesta a promis că aliații NATO vor lua o „decizie fermă” cu privire la cererea de aderare a Ucrainei și va confirma că aceasta va adera la alianță.

Pe 10 iulie, președintele Ucrainei a informat despre planurile sale de a se alătura aliaților la Vilnius, anunțând discuții bilaterale cu SUA, Canada, Japonia și mai multe țări europene.

De asemenea, Zelenski este programat să participe la reuniunea inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina și să țină o conferință de presă comună cu Stoltenberg după o întâlnire bilaterală pe 12 iulie.

Ucraina a solicitat să adere la NATO în septembrie 2022. Deși recunoaște că țara nu poate intra în alianță înainte de sfârșitul războiului, Kievul a cerut în mod repetat un „semnal clar” privind aderarea din partea aliaților în timpul viitorului summit.

Scholz a spus că această producție va fi realizată prin „resursele bugetului nostru și prin activele speciale”, referindu-se la fondurile speciale de 100 de miliarde de euro pe care le-a promis pentru apărare la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, potrivit CNN.

Germania se va asigura că obiectivul de 2% va fi atins în viitor „în mod permanent din resursele bugetului obișnuit”, chiar dacă activele speciale au fost epuizate, a adăugat el.

Acest lucru vine după ce membrii NATO au decis vineri ca obiectivul de 2% să devină acum un obiectiv minim, având în vedere amenințarea continuă a războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei.

„Este important pentru noi, de la început, să existe garanții de securitate pentru Ucraina care să poată fi eficiente după pace. Și pentru a face acest lucru vom face și aranjamentele necesare care sunt acum relevante pentru ceea ce oferim în prezent în termeni de sprijin, dar și pentru ceea ce este necesar într-o situație de pace”, a mai spus Scholz la sosirea la summitul NATO de la Vilnius.

Sistemul ucrainean Delta este pregătit să integreze echipamente occidentale, inclusiv avioane de luptă F-16, după ce a trecut cu succes testele NATO, a declarat luni, 11 iulie, ministrul digitalizării din Ucraina, Mihail Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Delta a performat cu succes la exercițiul anual CWIX – Coalition Warrior Interoperability Exercise al NATO, desfășurat la Bydgoszcz, în Polonia, alături de 15 sisteme din 10 țări, a informat misiunea NATO în Ucraina.

Principalul protocol testat în acest an, Link 16, a arătat capacitatea potențială a Ucrainei de a integra date de la platforme și sisteme furnizate de țările donatoare, a comentat Fedorov.

„Acesta este un pas important, deoarece, datorită sistemului Delta, soldații pot vedea câmpul de luptă în timp real, inclusiv locația forțelor inamice. Este singura platformă din Ucraina care consolidează date de la recunoaștere aeriană, sateliți, drone, echipamente de ultimă generație, camere staționare, radare, chatbots și multe altele”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

După cum a precizat Ministerul Apărării, Ucraina a dezvoltat interoperabilitatea cu forțele NATO în cadrul exercițiilor CWIX din 2018.

În luna mai, SUA și mai multe țări europene au convenit să creeze o coaliție internațională pentru a ajuta la procurarea de avioane de luptă F-16 pentru Ucraina și la antrenarea piloților de vânătoare ucraineni.

Ucraina mai are încă cerințe de îndeplinit înainte de a putea adera la NATO, potrivit coordonatorului Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru comunicare strategică, John Kirby, scrie CNN.

Acesta a ripostat la comentariile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a criticat marți liderii NATO în legătură cu discuțiile privind modul de aderare la NATO.

„Noi credem că NATO este în viitorul Ucrainei. Vreau să spun că este un lucru asupra căruia alianța a convenit încă din 2008″, a declarat Kirby la CNN.

„Acum există unele reforme – buna guvernare, statul de drept, reformele politice – la care Ucraina trebuie să lucreze și înțelegem că este greu să lucrezi la unele dintre aceste reforme atunci când ești în război. Bineînțeles, ei sunt în război în acest moment. Așadar, aderarea la NATO în viitorul imediat nu este probabilă, pentru că asta ar pune NATO în război cu Rusia.”

Cu toate acestea, Kirby a recunoscut frustrarea lui Zelenski, care a postat marți pe Twitter o critică dură la adresa discuțiilor privind o potențială cale de aderare la NATO la summitul din această săptămână din Lituania, scriind: „Incertitudinea înseamnă slăbiciune”.

„Da, există frustrări, există dorințe de a pune capăt rapid acestui război, toate acestea le înțelegem, a spus Kirby. „Bineînțeles, împărtășim multe dintre aceste preocupări”.

Coreea de Nord a condamnat SUA pentru decizia de a trimite muniții cu dispersie în Ucraina, calificând-o drept un „act criminal” și a cerut retragerea imediată a acestui plan, relatează Reuters.

Ministrul nord-coreean de externe, Choe Son Hui, a declarat într-o declarație transmisă de agenția oficială de știri KCNA: „Eu, în numele guvernului RPDC, denunț cu vehemență decizia SUA de a oferi arme de distrugere în masă (WMD) Ucrainei ca fiind un act criminal periculos care va aduce o nouă calamitate în lume și cer cu tărie ca SUA să retragă imediat decizia”.

„SUA a făcut o alegere foarte periculoasă… care scoate încă o dată la lumină adevărata sa natură de distrugător al păcii privind agresiunea și masacrul ca politică națională și mod de existență”, a adăugat Choe.

Trupele rusești au atacat un sediu de ajutor umanitar din orașul Kherson și au folosit lansatoare multiple de rachete Grad pentru a bombarda orașul Stanislav, transmite publicația Pravda.

O femeie civilă a fost ucisă în satul Sofiivka.

Reuters relatează că Franța a început să livreze Ucrainei un număr semnificativ de rachete de croazieră SCALP, care vor fi integrate în avioane de război neoccidentale, a declarat marți o sursă militară franceză.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că Franța va începe să livreze rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei, marți, la summitul NATO din Lituania.

Rachetele au o rază de acțiune de 250 km (155 mile) – cea mai lungă dintre toate armele occidentale furnizate Ucrainei până în prezent.

Trupele ruse au lovit, marți, cu rachete Grad, sediul umanitar din Herson și comuna Stanislavsk, a transmis șeful administrației militare din regiunea Herson, Oleksandr Prokudin. În urma bombardamentelor, o persoană a murit, iar o alta a fost rănită.

„Rușii au tras în sediul umanitar din Herson. Clădirea din cartierul Suvorov, unde orășenii primeau ajutor, a fost avariată. Din fericire, civilii nu au fost răniți”, a anunțat Oleksandr Prokudin.

În schimb, potrivit primelor rapoarte ale autorităților locale, în urma bombardamentelor rusești asupra satului Sofiivka, o femeie a murit, iar un bărbat a fost rănit.

Experții Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) au calculat că Forțele de Apărare au eliberat în 5 săptămâni de contraofensivă tot atât de mult teritoriu cât au capturat rușii în șase luni, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit estimărilor ISW bazate pe propriile date, de la începutul contraofensivei din 4 iunie, forțele ucrainene au recucerit aproximativ 253 de kilometri pătrați de teritoriu. Analiza clarifică faptul că datele ucrainene diferă de datele ISW datorită abordărilor diferite ale calculelor.

Asta în condițiile în care, notează experții militari, de la 1 ianuarie, trupele ruse au capturat un total de 282 de kilometri pătrați pe întregul teritoriu unde se poartă ostilități.

Atât surse ucrainene, cât și ruse au transmis că în ultimele zile că Ucraina câștigă teren în zona Bakhmut și pe flancurile sale de sud-vest, inclusiv caracteristici specifice ale terenului care ar putea oferi forțelor ucrainene un avantaj de foc.

În plus, relatează analiștii, trupele ucrainene au efectuat operațiuni contraofensive pe cel puțin trei zone ale frontului pe 10 iulie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, marți, înaintea summit-ului NATO de la Vilnius că Rusia trebuie să-și retragă forțele militare din centrala nucleară Zaporojie pentru că acestea amenință siguranța uzinei, relatează Ukrinform.

„În ceea ce privește situația din jurul Zaporojie (n.r. – centrala nucleară Zaporojie), mesajul nostru către Rusia este că ar trebui să-și retragă trupele, deoarece modul în care se comportă în prezent în Zaporojie subminează securitatea celei mai mari centrale nucleare din Europa”, a precizat Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a comentat, de asemenea, retorica nucleară a Rusiei, numind-o „periculoasă și iresponsabilă”.

„Rusia ar trebui să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat niciodată și nu ar trebui purtat niciodată. Aliații NATO, desigur, urmăresc îndeaproape ce face Rusia. Condamnăm declarația conform căreia Rusia va desfășura arme nucleare tactice în Belarus. Monitorizăm îndeaproape acțiunile lor”, a spus Jens Stoltenberg.

Oficiali ucraineni au anunţat că forţele Kievului au câştigat teren în jurul oraşului Bahmut, de pe linia întâi a frontului.

„Bahmut. Inamicul este prins într-o capcană. Orașul este sub controlul focului forțelor noastre de apărare, iar inamicul este împins din pozițiile lui”, a declarat generalul Oleksander Sirski, responsabil de forțele terestre ale Ucrainei.

Pe frontul de sud, forțele ucrainene sunt „în mișcare”, iar armata rusă au pierdut echivalentul a sute de oameni în 24 de ore, potrivit generalului Oleksander Sirski.

Rusia afirmă că forţele sale au respins sau au ţinut în frâu înaintarea forţelor ucrainene către sud şi est, notează Rador.

Trei persoane au fost ucise și alte șapte au fost rănite în urma bombardamentelor rusești asupra regiunii Donețk din ultimele 24 de ore, a transmis, marți, pe Telegram, Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk

„Pe 10 iulie, rușii au ucis trei locuitori ai regiunii Donețk: în Gostrom, Avdiivka și Torețk. Alte 7 persoane au fost rănite în timpul ultimei zile”, a anunțat Pavlo Kirilenko.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 235.020 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 540 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.089 de tancuri, 7.983 de blindate, 4.385 de sisteme de artilerie, 315 de avioane, 310 de elicoptere și 3.693 de drone.

Rusia a lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în noapte de luni spre marți, a anunțat armata ucraineană, cu doar câteva ore înainte de începerea summitului NATO din Lituania, care urmează să abordeze amenințările de securitate din Moscova, relatează The Guardian.

„Inamicul a atacat Kievul din aer pentru a doua oară în această lună, a declarat Serghei Popko, șeful administrației militare a Kievului, într-o postare pe canalul Telegram.

Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât toate dronele Shahed pe care rușii le-a lansat înainte ca acestea să-și atingă țintele, a spus Popko. 

Potrivit ministerului ucrainean de interne, în urm raidului aerian au fost avariate 12 case și o clădire cu mai multe etaje.

Alertele de raid aerian au răsunat la Kiev timp de o oră, dar și în mai multe regiuni din estul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.

În noaptea de luni spre marți, după anunțul unei alerte aeriene, în regiunea Odesa au izbucnit explozii.

„Într-un cartier din Odesa s-au auzit explozii”, a transmis Dumska. Ulterior, au fost anunțate mai multe explozii în raionul Odesa.

Potrivit Dumska, apărarea antiaeriană a tras, iar, după aceea, în zonă s-au auzit „câteva” explozii.

Mai multge terminale din port, inclusiv terminalul de cereale, au luat foc din cauza căderii resturilor de la dronele doborâte.

Autoritățile nu au anunțat dacă în urma atacului aerian au fost înregistrate victime.

Potrivit unui raport actualizat al servicilor ucrainene de urgență, șapte persoane au fost ucise în urma unui atac rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din Orihiv, în centrul țării, notează AFP.

„Salvatorii au dezgropat din dărâmături trupurile a trei persoane fără semne de viaţă. Numărul morţilor a crescut la şapte persoane. Operațiunile de salvare s-au încheiat”, a anunţat Serviciul ucrainean al situaţiilor de urgenţă.

De asemenea, biroul procurorul general al Ucrainei a raportat 13 răniţi în acest bombardament care, potrivit guvernatorului regional Iuri Malaşko, a lovit „un centru de distribuire a ajutorului umanitar într-o zonă rezidenţială”.

Această lovitură a avut loc duminică în jurul orelor 13.20 (10.20 GMT), a spus procurorul într-un comunicat.

Potrivit Ministerului ucrainean de Interne ucrainean, ea a vizat un colegiu „într-un moment în care civilii primeau ajutor umanitar”.

„O bombă aeriană a distrus total clădirea”, a declarat ministerul pe Telegram, adăugând că blocurile din apropiere şi infrastructura civilă au fost, de asemenea, deteriorate.

Oraşul Orihiv, care avea în jur de 14.000 de locuitori înainte de război, este situat în regiunea Zaporojie, unul dintre cele patru teritorii ucrainene pe care Rusia le-a revendicat la anexarea din 2022, chiar dacă armata sa nu le controlează pe deplin.

Președintele american Joe Biden va avea două întâlniri bilaterale la nivel înalt, în cadrul summitului Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unor surse bine informate citate de Politico și European Pravda.

Conform European Pravda, marți, 11 iulie, Biden se va întâlni cu Erdogan. Iar miercuri, 12 iulie, ar urma să aibă loc o întâlnire cu Zelenski, deși aceasta nu a fost stabilită în mod cert.

Politico scrie că Biden va încerca să îl convingă pe Zelenski că înlăturarea unei serii de obstacole birocratice și renunțarea la unele reforme solicitate, precum și un „important angajament de securitate” din partea Statelor Unite și a unor aliați din cadrul NATO reprezintă maximul pe care Kievul îl poate obține la Vilnius în acest an.

Luni, în discursul său de seară adresat națiunii, președintele Zelenski a confirmat, în linii mari, că va participa fizic la summitul Alianței Nord-Atlantice din capitala Lituaniei.

El a precizat că eforturile privind formulările specifice referitoare la Ucraina care vor apărea în documentul final al summitului NATO nu au fost încă finalizate.

Președintele american Joe Biden a salutat luni decizia Turciei de a sprijini primirea Suediei în NATO, afirmând că este „pregătit să lucreze cu președintele (Recep Tayyip) Erdogan și cu Turcia pentru a consolida apărarea în zona euroatlantică și descurajarea” oricăror amenințări, relatează CNN.

„Aștept cu nerăbdare săle urez bun venit premierului (Ulf) Kristersson și Suediei ca al 32-lea aliat din cadrul NATO”, a declarat Biden, într-un comunicat publicat la scurt timp după anunțul oficial făcut de general general al alianței, Jens Stoltenberg.

De asemenea, președintele american i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru leadership-ul acestuia. Șeful NATO a anunțat mai devreme că președintele turc Recep Erdogan este de acord să susțină cererea Suediei de aderare la alianța militară.

Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a salutat și el decizia Turciei, afirmând într-un mesaj publicat pe Twitter că aderarea Suediei la NATO este „în interesul tuturor”.

„Aderarea lor ne face pe toți mai siguri. Marea Britanie salută pașii pe care Turcia i-a făcut astăzi pentru a-i aduce mai aproape. Continuăm să fim alături de prietenii noștri suedezi”, a scris Cleverly, în mesajul său.

It is in everyones interest for Sweden to join @NATO.

Their accession makes us all safer.

The UK welcomes the steps Turkey has taken today to bring this closer.

We continue to stand by our Swedish friends @TobiasBillstrom 🇸🇪🇬🇧

— James Cleverly🇬🇧 (@JamesCleverly) July 10, 2023

Anunțul a fost făcut în ajunul summitului NATO de la Vilnius, Lituania, și reprezintă o răsturnare de situație uimitoare din partea lui Erdogan, care anterior, luni, sugerase că Suedia ar putea adera la alianță doar după ce țara sa va fi acceptată în Uniunea Europeană.

Erdogan a stat în calea aderării Suediei la NATO timp de mai bine de un an din cauza unei multitudini de îngrijorări.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că securitatea flancului estic al NATO „depinde de Ucraina”, relatează Sky News.

Înaintea reuniunii NATO de la Vilnius, care începe mâine, liderul ucrainean a declarat că țara sa este deja un membru „de facto” al alianței.

Zelenski face presiuni, încă de la începutul invaziei pe scară largă, pentru ca Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică.

„Lucrăm pentru a face algoritmul de obținere a calității de membru cât mai clar și mai rapid posibil”, a adăugat președintele ucrainean, în mesajul său de seară adresat națiunii.

The security reality here on NATO’s eastern flank depends on Ukraine. When we applied to join @NATO, we were frank: 🇺🇦 is de facto already in the Alliance. Our weapons are the weapons of the Alliance. Our values are what the Alliance believes in. Our defense is the very element… pic.twitter.com/V9I5wYh2j7

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 10, 2023

Președintele turc Tayyip Erdogan a fost de acord să înainteze parlamentului țării sale cererea Suediei de aderare la NATO, a declarat luni, 10 iulie, secretarul general Jens Stoltenberg, în ajunul summitului Alianței Nord-Atlantice programat la Vilnius, în Lituania, informează Reuters, CNN și Sky News.

„Sunt bucuros să anunț (…) că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei către marea adunare națională cât mai curând posibil și să lucreze îndeaproape cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă.

„Acesta este un pas istoric care îi face pe toți aliații NATO mai puternici și mai siguri”, a scris apoi șeful NATO, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Glad to announce that after the meeting I hosted with @RTErdogan & @SwedishPM, President Erdogan has agreed to forward #Sweden‘s accession protocol to the Grand National Assembly ASAP & ensure ratification. This is an historic step which makes all #NATO Allies stronger & safer. pic.twitter.com/D7OeR5Vgba

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) July 10, 2023

Mai multe informații: Președintele turc Erdogan și-a dat acordul pentru aderarea Suediei la NATO

Pe parcursul zilei de luni, rușii au lansat 22 de lovituri aeriene asupra Ucrainei, iar pe front au avut loc 17 ciocniri între forțele ucrainene și cele rusești, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de seară privind evoluția conflictului, scrie Ukrainska Pravda.

Astfel, forțele ruse au lansat 22 de lovituri aeriene și aproximativ 30 de atacuri cu ajutorul sistemelor de rachete cu lansare multiplă (MLRS). Părți ale infrastructurii civile au fost distruse, iar mai mulți civili civili au fost răniți, potrivit conducerii armatei ucrainene.

Rușii își concentrează eforturile principale pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, acolo unde lupte grele sunt în desfășurare. Pe parcursul zilei au avut loc 17 angajamente de luptă.

Nu s-au înregistrat schimbări semnificative în situația operativă de pe fronturile de la Volyn și Polissia, a precizat Statul Major General.

Pe frontul Bahmut, sub loviturile dense aeriene și de artilerie ale rușilor, forțele de apărare ucrainene au respins cu succes atacurile din apropierea localității Hryhorivka din regiunea Donețk, mai scrie în actualizare.

Pe frontul de la Avdiivka, forțele ucrainene de apărare continuă să descurajeze ofensiva trupelor ruse din apropierea așezării Sieverne din regiunea Donețk. De asemenea, rușii au lansat un atac aerian în apropierea orașului Avdiivka.

Pe frontul de la Marinka, sub bombardamentele artileriei rusești, forțele ucrainene au respins toate atacurile rușilor efectuate în apropierea localităților Marinka și Krasnohorivka, mai susține Statul Major General.

Între timp, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să desfășoare o operațiune ofensivă pe fronturile de la Melitopol și Berdiansk, să câștige teren la granițele obținute, să lanseze atacuri de artilerie asupra țintelor detectate ale rușilor și să desfășoare măsuri de contra-baterie.

Aviația Forțelor ucrainene de Apărare a lansat patru atacuri asupra unei zone de concentrare a personalului, armamentului și echipamentelor militare ale rușilor. De asemenea, trupele ucrainene au distrus trei drone de recunoaștere de nivel operativ-tactic.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit în cursul zilei un punct de control, trei zone de concentrare a personalului, armamentului și echipamentelor militare ale rușilor, un punct de depozitare a munițiilor, șapte sisteme de artilerie pe poziții de tragere și un sistem de apărare antiaeriană ale ocupanților, mai susține Statul Major General.

Bilanțul victimelor atacului asupra unui centru umanitar din Orihiv, oraș din regiunea ucraineană sudică Zaporojie, a crescut la cel puțin șapte morți, după ce alte trei cadavre au fost scoase luni dintre dărâmături, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, într-o actualizare de seară, potrivit CNN.

Operațiunile de salvare și căutare au fost acum finalizate, a precizat serviciul de urgență.

Bombardamentul mortal de duminică al Rusiei asupra școlii din Orihiv în care civilii primeau ajutor umanitar este o „crimă de război”, potrivit poliției din regiunea Zaporojie.

Urmărește-ne pe Google News