Război în Ucraina, ziua 504 | Explozie în Zaporojie. Mai mulți răniți după ce resturile unei drone au căzut într-unul dintre parcurile orașului

Armata ucraineană a avansat pe flancul sudic al lui Bahmut și a consolidat pozițiile nou ocupate, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, informează The Kyiv Independent.

„Am desfășurat astăzi operațiuni ofensive în direcția Bahmut, pe flancul sudic al Bahmut. Există progrese. Apărătorii noștri solidifică acum pozițiile capturate”, a scris Maliar pe Telegram.

Ea a adăugat că în apropiere de Kupiansk, Lîman, Avdiivka și Mariinka, trupele ucrainene rețin încercările rusești de a avansa.

Ministrul adjunct al apărării a raportat, de asemenea, despre operațiunile ofensive ucrainene pe linia frontului de sud, în direcția Melitopol și Berdiansk.

„Armata îndeplinește multe sarcini menite să slăbească inamicul și să prelucreze situația înainte de acțiuni ulterioare”, a comentat Maliar.

„În ultimele săptămâni, apărătorii noștri din sud au subminat în mod semnificativ capacitățile ofensive și defensive ale inamicului.”

Maliar a adăugat că, datorită distrugerii a numeroase depozite de muniții, numărul atacurilor rusești a scăzut.

Contraofensiva ucraineană este în curs de desfășurare, cu angajamente grele în Zaporojie și în regiunea Donețk. În timp ce Ucraina a eliberat 14 kilometri pătrați în ultima săptămână, unii parteneri occidentali au comentat presupusul progres lent al campaniei.

Recomandări

Noul Parlament începe cu circ: de la declarații bizare la fuga de ochii lumii. Ce nu s-a văzut la TV REPORTAJ

Pentru a susține contraofensiva, aliații au furnizat Ucrainei noi sisteme de armament, cum ar fi munițiile cu dispersie, care ar trebui să fie eficiente în curățarea tranșeelor rusești.

Moartea generalului rus Oleg Tsokov a fost confirmată în cadrul unei emisiuni de la televiziunea de stat rusă, informează CNN.

Oficialii ucraineni au afirmat că Oleg Tsokov, comandantul adjunct al Districtului Militar Sudic, s-a numărat printre mai mulți ruși uciși într-un atac cu rachete ucrainene marți dimineață. Atacul a vizat un cartier general rusesc din orașul ocupat Berdiansk, au declarat oficialii ucraineni.

Gazda emisiunii Olga Skabeeva a declarat în emisiunea de miercuri: „A fost clarificat pentru publicul nostru de televiziune, deși nu au existat informații oficiale din partea Ministerului Apărării, toată presa a raportat deja acest lucru”, adăugând că adjunctul comandantului a fost ucis.

Invitatul ei, Andrey Gurulev, el însuși fost comandant adjunct al Districtului Militar Sudic și acum membru al Parlamentului rus, a declarat că Tsokov a fost „un om care a văzut probleme la care puțini oameni ar putea visa”.

„A fost grav rănit anul trecut și abia s-a retras”, a spus invitatul, adăugând că Tsokov a ales să se întoarcă să lupte chiar și după ce a fost rănit.

Recomandări

Întrebarea pe care Vladimir Putin nu se aștepta să o audă chiar la Moscova și la care a început să răspundă tușind | VIDEO

Rusia a pierdut aproximativ 10 generali în luptă de la începutul invaziei, potrivit CNN şi a analiştilor independenţi.

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, i-a comparat miercuri pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului-Major al armatei, Valeri Gherasimov, cu doi bufoni celebri ai filmelor de comedie: Laurel şi Hardy (Stan şi Bran), relatează Reuters, preluată de News.ro.

Ben Wallace a făcut comparaţia cu cei doi comedianţi din anii 1920-1950 vorbind despre ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi de generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului- Major General al forţelor armate ruse, la o discuţie cu reporterii la summitul NATO de la Vilnius Wallace a remarcat că cei doi au rămas la conducerea războiului şubred al Rusiei în Ucraina, în timp ce Serghei Surovikin, unul dintre cei mai proeminenţi generali ruşi, a dispărut din atenţia publicului de la revolta grupului de mercenari Wagner, luna trecută.

„L-a văzut cineva pe Surovikin recent? Unul dintre cei mai buni generali de-ai lor a dispărut momentan”, a declarat Wallace. „Şi i-au păstrat pe Stan şi Bran la conducerea campaniei. Îi aveţi pe Gherasimov şi pe Şoigu acolo”, a adăugat el. „Aceasta este o veste bună pentru Ucraina. Aşa ceva ai vrea la conducere”, a mai spus Wallace ironic.

Recomandări

Guvernul a pregătit „Ordonanța-trenuleț” pe 2025. Salarii și pensii înghețate, fără angajări la stat și vouchere de vacanță

Mai multe detalii: Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi generalul Valeri Gherasimov, comparaţi cu Stan şi Bran de ministrul britanic al apărării

România va începe să antreneze piloți ucraineni pe avioane de luptă F-16, posibil începând chiar de luna viitoare, informează CNN, care citează o sursă familiară cu discuțiile în curs.

Potrivit sursei citate, pregătirile includ o solicitare din partea României pentru un simulator de zbor F-16 de la producătorul avionului, Lockheed Martin. România are zece instructori români calificați care au efectuat peste 2.000 de ore de zbor cu acest avion. Trei sau patru aeronave din actuala escadrilă de avioane F-16 a României ar putea fi folosite la un moment dat în misiunea de antrenament, a adăugat sursa.

România are în prezent 16 avioane F-16, iar alte 32 de avioane sunt așteptate să sosească din Norvegia până la sfârșitul anului 2024. Durata programului de antrenament urmează să fie stabilită, dar ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat marți că speră că vor exista rezultate în termen de șase luni.

Mai multe detalii: România va începe să antreneze piloţii ucraineni pe F-16 de luna viitoare, potrivit CNN

Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că grupul de mercenari Wagner a finalizat predarea tuturor echipamentelor sale militare către forțele armate regulate rusești, notează CNN.

Potrivit declarației ministerului, grupul Wagner a predat peste 2.000 de arme și alte sisteme, inclusiv tancuri de luptă principale, precum T-90, T-80 și T-72B3.

Wagner a predat, de asemenea, sistemele de rachete cu lansare multiplă Grad și Uragan.

Transferul vine în urma revoltei eșuate lansate de liderul Wagner, Evgheni Prigojin, la sfârșitul lunii trecute.

După revolta eșuată, luptătorii Wagner au avut opțiunea de a semna contracte cu Ministerul rus al Apărării, de a se alătura lui Prigojin în exil în Belarus sau de a se întoarce acasă.

Miercuri, ministerul Afacerilor Interne din Belarus a declarat că forțele speciale ale țării vor efectua antrenamente de luptă cu luptătorii Wagner, potrivit presei de stat.

Cel puțin 18 persoane au fost rănite în orașul Zaporojie din cauza unui „obiect aerian neidentificat”, potrivit administrației militare regionale din oraș, informează CNN.

Iurii Malashko, șeful administrației militare regionale din Zaporojie, a declarat că șase copii se numără printre persoanele rănite. Incidentul a avut loc miercuri după-amiază.

Anatolii Kurtiev, secretarul consiliului municipal din Zaporojie, a declarat că au fost sparte ferestrele a șase clădiri de apartamente dintr-o zonă rezidențială a orașului.

După criticile președintelui ucrainean, delegația SUA a fost furioasă, în vreme ce secretarul britanic al Apărării a declarat că tonul lui Zelenski riscă să alieneze unii aliați, scriu Washington Post și Sky News.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adoptat un ton conciliant miercuri în relația cu aliații occidentali, mulțumindu-le acestora pentru ajutorul consistent oferit și concluzionând că summitul de la Vilnius a fost în cele din urmă un „succes” pentru țara sa.

Marți, el își exprimase nemulțumirea profundă, după ce a înțeles că NATO nu va oferi Kievului perspectiva unei aderări rapide la NATO și nici măcar o invitație clară. Într-un mesaj pe Twitter, el a catalogat formularea vagă a declarației finale drept „absurdă”, subliniind că aliații ezită în fața Rusiei.

Criticile dure ale lui Zelenski i-au nemulțumit pe unii aliați. Membrii delegației SUA au fost „furioși” după mesajul liderului de la Kiev, a declarat un oficial citat de Washington Post. Nemulțumiți au fost și oficialii britanici. Ministrul apărării, Ben Wallace, s-a descărcat în fața jurnaliștilor, spunând că solicitările repetate ale lui Zelenski privind noi și noi arme riscă să îi alieneze pe aliați, scrie Sky News. Răspunzând unei întrebări privind criticile lui Zelenski, Wallace a spus că Ucraina cere mereu tot mai mult și mai mult, chiar și după ce primește noi arme.

Mai multe detalii: Zelenski și-a domolit tonul la summitul NATO, după ce „i-a înfuriat” pe aliați. „Nu suntem Amazon”, îi spusese un ministru britanic

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat că țările NATO „se străduiesc să găsească modalități” de a menține aprovizionarea cu muniție a Ucrainei, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă după 500 de zile, transmite CNN.

„Cantități uriașe de muniții sunt trase și folosite”, a spus în timpul summitului NATO În Vilnius.

Wallace a declarat miercuri pentru CNN că înțelege de ce SUA a optat să furnizeze controversatele muniții cu dispersie Ucrainei, dar a spus că, din moment ce Marea Britanie a adoptat o interdicție asupra acestor muniții, nu poate promova în niciun fel utilizarea lor.

Oficialul britanic a mai spus că furnizarea de echipamente către Ucraina a fost uriașă, vastă.

„Cred că au pregătit 12 brigăzi pentru această ofensivă, în principal din echipamente și donații oferite”, a spus el.

Rusia intenționează să expună echipamentele NATO distruse în Ucraina de către forțele sale în fața ambasadelor țărilor occidentale care le-au furnizat, a declarat miercuri președintele Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, potrivit Reuters.

„Propunerea de a instala echipamentele arse lângă ambasadele țărilor care le trimit în Ucraina este deosebit de interesantă”, a afirmatVolodin, care a emis ordinele pentru organizarea unei astfel de „expoziții”.

Mai multe informații: Moscova vrea să expună echipamentele NATO distruse în Ucraina în fața ambasadelor occidentale

Un atac al rușilor efectuat asupra orașului Herson a ucis miercuri o persoană și a rănit o alta, a anunțat Parchetul regional, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Potrivit anchetei, pe 12 iulie 2023, în jurul orei 15:20, armata rusă a bombardat din nou orașul Herson”, au scris procurorii, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Un bărbat a murit în urma unui atac țintit asupra unei case”, a adăugat Parchetul.

Soția bărbatului a fost, de asemenea, rănită în atac și a primit îngrijiri medicale la fața locului, au precizat procurorii.

Potrivit informațiilor preliminare, forțele ruse au atacat orașul cu artilerie.

Miercuri, Oleksandr Prokudin, guvernatorul regiunii Herson, a anunțat că o persoană a fost ucisă și alte cinci au fost rănite în cursul zilei trecute în atacurile rusești împotriva regiunii.

Președintele SUA, Joe Biden, i-a spus omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea întâlnirii lor bilaterale, că așteaptă cu nerăbdare ziua în care Ucraina va adera oficial la NATO, informează CNN.

„Ați făcut o treabă enormă, mai aveți multe de făcut. Și cred că, știți, ne vom asigura că veți obține ceea ce aveți nevoie. Și aștept cu nerăbdare ziua în care vom avea întâlnirea pentru a sărbători aderarea voastră oficială la NATO”, a declarat miercuri Biden.

„Vestea proastă pentru voi este că nu vom pleca nicăieri. Sunteți blocați alături de noi. Noi nu plecăm nicăieri”, a adăugat liderul american.

Biden, care se va întâlni miercuri cu Zelenski pentru discuții față în față, a recunoscut că alianța nu a invitat Ucraina să adere la NATO în cadrul summitului din Lituania. În timp ce Zelenski a lăudat discuțiile, el și-a exprimat, de asemenea, frustrarea că nu a fost prezentat un calendar privind aderarea Ucrainei la NATO.

Președintele american Joe Biden a abordat miercuri frustrarea care a fost exprimată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la nevoile Ucrainei în timpul războiului cu Rusia și a declarat că „Statele Unite fac tot ce pot”, relatează CNN.

„Rezistența și hotărârea voastră au fost un model pentru întreaga lume. Iar frustrarea, nu pot decât să îmi imaginez. Știu că sunteți de multe ori frustrați când lucrurile nu ajung la voi suficient de repede și de ceea ce ajunge la voi și de modul în care ajungem acolo. Dar vă promit că Statele Unite fac tot ce ne stă în putință pentru a vă oferi ceea ce aveți nevoie cât mai repede cu putință”, a declarat Biden înainte de întâlnirea pe care urmează să o aibă cu Zelenksi.

Germania a renunţat miercuri la planurile pentru realizarea unui hub comun de mentenanţă în Polonia după ce negocierile au eşuat, anunţând că tancurile moderne Leopard 2 avariate în Ucraina vor fi reparate în Germania, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Tancurile Leopard 2A5 şi Leopard 2A6 vor fi reparate în Germania şi în Lituania”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german.

Iniţial, Berlinul şi Varşovia plănuiau să înfiinţeze un hub comun de mentenanţă în Polonia pentru a reduce distanţa pe care tancurile trebuie transportate, dar discuţiile au tergiversat luni de zile pe fundalul acuzaţiilor că preţurile cerute pentru reparaţii în Polonia erau mult mai mari decât cele obişnuite.

Berlinul a furnizat în jur de 20 de tancuri Leopard 2A6 Kievului, în timp ce Polonia a livrat tancuri mai vechi Leopard 2A4.

Cu prilejul unei vizite efectuate în Polonia pe 3 iulie, ministrul german al apărării Boris Pistorius a pus presiune asupra celor implicaţi în negocieri, afirmând că acestea trebuie să se încheie în zece zile pentru ca Berlinul să poată decide „în ce direcţie să facă planuri”. Această declaraţie a fost percepută ca o ameninţare voalată că hubul ar putea fi înfiinţat în altă ţară decât Polonia.

Companii germane şi poloneze au fost implicare în negocieri, la fel ca şi guvernele celor două ţări, iar principalele probleme au fost cele cu care s-au confruntat companiile.

Kremlinul a promis miercuri, prin vocea lui Dmitri Peskov, că va răspunde cu „contramăsuri” în cazul în care Ucraina va folosi bombe cu dispersie împotriva trupelor sale, după ce Statele Unite au promis aceste controversate arme Kievului, relatează The Moscow Times.

„Posibila utilizare a acestui tip de muniție schimbă situația și, bineînțeles, ar obliga Rusia să ia contramăsuri”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, fără a preciza ce ar presupune aceste „contramăsuri”.

Mai multe informații: Kremlinul promite „contramăsuri” dacă Ucraina va folosi bombele cu dispersie. „Utilizarea acestui tip de muniție schimbă situația”

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că rezultatul summitului NATO de la Vilnius a fost „foarte necesar”, calificând summitul drept un „succes important pentru Ucraina”, relatează CNN.

El a mulțumit liderilor NATO pentru „sprijinul lor practic și fără precedent” și a declarat că delegația ucraineană se va întoarce acasă cu garanții de securitate.

„Astăzi există garanții de securitate pentru Ucraina în drumul spre NATO, un pachet important de garanții de securitate. Astăzi ne coordonăm cu țările G7. Cadrul de garanții de securitate care va fi extins în continuare prin aranjamente cu partenerii noștri cheie – acorduri bilaterale și multilaterale”, a spus el.

„Delegația ucraineană aduce acasă o victorie importantă pentru Ucraina, pentru țara noastră, pentru poporul nostru, pentru copiii noștri. Ea ne deschide oportunități de securitate absolut noi”, a mai spus Zelenski, într-un scurt discurs susținut alături de liderii NATO.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat miercuri că membrii Grupului celor 7 au lansat o declarație comună „pentru a arăta clar că sprijinul nostru va dura mult timp de-acum înainte”, relatează CNN.

În declarațiile făcute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de premierul japonez Fumio Kishida la summitul NATO de la Vilnius, Biden a declarat că „nu așteptăm” ca procesul de aderare la NATO să se desfășoare înainte de a garanta angajamente de securitate pe termen lung față de Ucraina.

„Începe un proces prin care fiecare dintre națiunile noastre și orice altă națiune care dorește să participe va negocia angajamente bilaterale de securitate pe termen lung cu și pentru Ucraina. Vom ajuta Ucraina să construiască o apărare puternică și capabilă pe uscat, în aer și pe mare… Aceasta va fi o forță de stabilitate în regiune și va descuraja împotriva oricărei și tuturor amenințărilor”, a declarat Biden.

Președintele SUA a promis să ajute Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.

Mai multe informații: Summitul NATO | Statele G7 anunță un puternic sprijin militar și economic pe termen lung pentru Ucraina, în conflictul cu Rusia

O explozie produsă miercuri după-amiază în Zaporojie a rănit șase persoane, inclusiv un copil, a declarat pentru Suspilne viceprimarul orașului, Oleksandr Vlasiuk, potrivit The Kyiv Independent.

Conform lui Vlasiuk, trei persoane au fost spitalizate în urma rănilor suferite.

El a precizat că o femeie a fost rănită la picior, iar alte victime au fost lovite de schije.

Deși originea exploziei nu a fost confirmată oficial, presa locală a scris că a găsit resturi căzute de la o dronă rusească într-unul dintre parcurile orașului.

Anterior în cursul zilei de miercuri, forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 11 din cele 15 drone rusești lansate în cursul nopții. Forțele ruse ar fi lansat drone de fabricație iraniană Shahed 131 și 136 asupra Ucrainei din nord-est, dintr-o zonă situată în apropiere de Kursk.

Președintele Volodimir Zelenski afirmă că majoritatea poporului ucrainean „așteaptă detalii concrete” cu privire la condițiile pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru a adera la NATO, afirmând că în prezent le percepe ca fiind condiții de securitate, scrie The Guardian.

„Aș dori, de asemenea, să vă atrag atenția asupra formulării privind „condițiile” pe care trebuie să le îndeplinim pentru a primi o invitație la NATO. Majoritatea absolută a poporului nostru așteaptă detalii despre aceste condiții. Noi le percepem ca fiind condiții de securitate. Înțelegem că Ucraina nu poate deveni membră a NATO cât timp războiul este în desfășurare. Dar atunci va fi forța noastră comună atunci când Ucraina se va alătura alianței”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat miercuri pe Twitter.

We all need certainty – in particular, institutional certainty. And it is very good that the NATO-Ukraine Council can really give us the necessary institutional certainty. It is important for us that the NATO-Ukraine Council will be an instrument of integration, not just… pic.twitter.com/R5RLkxJYxA

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 12, 2023

Potrivit acestuia, Consiliul NATO-Ucraina oferă Ucrainei certitudinea instituțională de care are nevoie. De asemenea, Zelenski a mulțumit alianței pentru garanțiile de securitate și pentru renunțarea la cerința unui plan de acțiune pentru aderare.

Ţările G7 s-au angajat miercuri să acorde un sprijin militar ”pe termen lung” Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva Rusiei, dar şi pentru a descuraja Moscova de orice atac viitor împotriva statului vecin, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Vom lucra împreună cu Ucraina la angajamente de securitate specifice şi bilaterale pe termen lung, pentru a garanta o forţă durabilă capabilă să apere Ucraina astăzi şi să descurajeze orice agresiune rusă pe viitor”, se menţionează în declaraţia membrilor G7 – SUA, Regatul Unit, Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia – consultată de AFP.

„În caz de viitor atac armat al Rusiei (…), avem intenţia (…) să furnizăm Ucrainei o asistenţă rapidă şi susţinută în materie de securitate, echipamente militare moderne în domeniile terestru, maritim şi aerian, precum şi o asistenţă economică pentru a impune costuri economice şi de alt tip Rusiei”, se mai menţionează în documentul redactat pe marginea summitului NATO de la Vilnius.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat cu puţin timp în urmă aceste angajamente, subliniind că ele nu se pot substitui unei aderări a ţării sale la NATO. El s-a declarat determinat să facă totul pentru ca această aderare să devină o realitate „după război”.

Președintele american Joe Biden „va fi direct” în timpul întâlnirii sale cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski la summitul NATO din Lituania, dar în același timp el intenționează să asculte „cu atenție” ce are de spus Zelenski după ce acesta și-a exprimat frustrarea cu privire la aderarea la NATO a țării sale, potrivit unui consilier de la Casa Albă, citat de CNN.

Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a subliniat motivele pentru care Ucrainei nu i se va oferi statutul de membru în timpul acestui summit NATO, inclusiv faptul că alianța ar fi în război cu Rusia dacă Ucraina ar adera acum, precum și reformele suplimentare necesare pe care trebuie să le facă Kievul.

„Ceea ce a spus alianța cu o singură voce aseară a fost că așteptăm cu nerăbdare un viitor alături de Ucraina în NATO. Vom sprijini Ucraina de-a lungul drumului către NATO. Dar nu suntem pregătiți să invităm Ucraina astăzi”, a spus Sullivan.

„Președintele Zelenski a avut, în mod evident, o viziune diferită în această privință. Dar președintele Biden va fi direct astăzi cu el, așa cum a fost în fiecare conversație telefonică și întâlnire pe care au avut-o, expunându-și raționamentul, expunându-și gândirea și apoi ascultând cu atenție ce are de spus președintele Zelenski”, a adăugat Sullivan.

Norvegia va trimite Ucrainei 1.000 de drone Black Hornet, a anunțat miercuri ministrul norvegian al Apărării, Bjørn Arild Gram, potrivit The Kyiv Independent.

Drona de mici dimensiuni, care cântărește 32 de grame și este folosită pentru recunoaștere și identificarea țintelor, se încadrează în categoria „nano drone”. Se pare că acestea sunt „ușor de operat”, robuste în funcție de condiții, greu de detectat și deosebit de potrivite pentru lupta în zonele urbane, a declarat Gram.

Norvegia face parte dintr-o coaliție de țări care sprijină Ucraina pe plan militar.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a dezvăluit pe 15 iunie că o serie de țări au promis noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina în cadrul celui de-al 13-lea summit în format Ramstein al Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), desfășurat la Bruxelles.

Potrivit lui Austin, printre aceste țări se numără SUA, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Canada, Germania, Norvegia și Italia.

Norvegia va furniza Ucrainei până la opt sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) și trei radare Arthur de localizare a artileriei, a precizat Gram pe 18 mai.

Sistemul radar mobil Arthur, dezvoltat în comun de Norvegia și Suedia, este conceput pentru a detecta artileria de câmp a inamicului. Livrarea va fi efectuată „în strânsă colaborare” cu Marea Britanie, a declarat Gram după o întâlnire cu secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace.

Ministrul norvegian al apărării a adăugat că țara sa va dubla, de asemenea, numărul instructorilor săi care îi vor antrena pe soldații ucraineni începând din această vară.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat miercuri anunţul privind viitoarele ”garanţii de securitate” din partea ţărilor din G7, subliniind totodată că acestea nu se pot substitui unei viitoare aderări a Ucrainei la NATO, scrie Agerpres citând AFP.

„Garanţiile de securitate sunt foarte importante pentru poporul ucrainean, dar este vorba de garanţii pentru Ucraina în vederea aderării la NATO” şi nu „în locul (aderării la NATO)”, a subliniat el în cadrul unei conferinţe de presă comune la Vilnius cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, înaintea Consiliului NATO-Ucraina, un nou forum organizat pentru prima dată în contextul summitului aliat de la Vilnius.

„Cea mai bună garanţie pentru Ucraina este să fie în NATO”, a spus Zelenski, exprimându-şi încrederea că ţara sa se va alătura Alianţei Nord-Atlantice „după război”. „Vom face tot ce este posibil pentru ca acest lucru să se întâmple”, a insistat el.

Membrii G7 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Canada, Germania, Italia şi Japonia) urmează să prezinte miercuri un plan de angajamente pe termen lung pentru securitatea Ucrainei.

Generalul Serghei Surovikin, comandantul adjunct al operațiunilor militare rusești din Ucraina, care nu a mai apărut în public de la rebeliunea Wagner de luna trecută, „se odihnește în prezent”, a declarat miercuri un deputat din partidul de guvernământ de la Moscova, citat de Reuters.

Este prima veste despre general venită dintr-o sursă oficială, după ce, la sfârșitul lunii trecute, în presa rusă independentă au apărut informații neconfirmate potrivit cărora Surovikin ar fi fost reținut pentru interogatoriu, scrie The Guardian.

Mai multe informații: „Surovikin nu e disponibil, se odihnește”: prima veste oficială despre generalul „Armaghedon”, după rebeliunea lui Prigojin

La finalul summitului NATO desfăşurat la Vilnius, în Lituania, președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, 12 iulie, că apărarea antiaeriană a alianței Nord-Atlantice trebuie întărită și că țara noastră va juca un rol important în acest proces, prin hub-ul regional de antrenament pentru piloţii de F-16 care urmează să fie construit în România, alături de Olanda.

„Am decis să constituim în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, un hub regional de antrenament pentru piloţii români de F-16, dar acest hub va fi accesibil şi pentru piloţii aliaţi şi cei ucraineni. Este un rol important pe care România şi l-a asumat”, a explicat președintele român.

Mai multe informații: Klaus Iohannis anunță că România construiește alături de Olanda hub-ul de antrenament pentru piloţii de avioane F-16

Rușii au retras 100 de miliarde de ruble (apriximativ 1,1 miliarde de dolari) din bănci în timpul panicii apărute când luptătorii grupului paramilitar Wagner se deplasau spre Moscova luna trecută, în cadrul marșului lor „pentru dreptate”, a anunțat marți Banca Centrală a Rusiei, potrivit The Moscow Times.

„Nevoia de numerar a crescut în iunie și a dus la un flux de lichidități de 500 de miliarde de ruble”, a transmis banca centrală, într-un raport lunar de politică monetară.

O cincime din această sumă a fost retrasă în perioada 23-25 iunie, când liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a lansat revolta sa de scurtă durată, al cărei final l-a negociat rapid.

Mai multe informații: Rușii au retras din bănci peste 1 miliard de dolari în timpul rebeliunii mercenarilor Wagner

Jens Stoltenberg a declarat miercuri, în cadrul conferinței de presă comune cu președintele Volodimir Zelenski că „cel mai mare risc” ar fi dacă președintele rus Vladimir Putin ar câștiga războiul din Ucraina, subliniind astfel, într-o serii de comentarii puternice, amenințarea pe care o reprezintă conflictul pentru peisajul de securitate al Europei, relatează CNN.

„În Europa se desfășoară un război în toată regula și nu există nicio opțiune lipsită de riscuri pentru aliații NATO, dar cel mai mare risc este dacă președintele Putin câștigă”, a spus Stoltenberg, în cea de-a doua zi a summitului NATO de la Vilnius.

„Tocmai de aceea este important ca aliații din cadrul NATO să sprijine Ucraina”, a adăugat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

„Va fi o tragedie pentru Ucraina dacă va câștiga președintele Putin, iar pentru noi va fi periculos, ne va face mai vulnerabili”, a adăugat șeful NATO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că „Ucraina are nevoie de arme cu rază lungă de acțiune, acest deficit este încă acolo” și i-a mulțumit președintelui american Joe Biden pentru decizia sa privind trimiterea munițiilor cu dispersie, despre care a recunoscut că a fost o „provocare”, scrie The Guardian.

Potrivit Reuters, Zelenski a precizat că va ridica problema armelor cu rază lungă de acțiune în cadrul discuțiilor pe care urmează să le aibă cu președintele american Joe Biden.

Şeful serviciului de informaţii externe al Rusiei, Serghei Narâşkin, afirmă că a discutat telefonic la sfârşitul lui iunie cu omologul său american, directorul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) William Burns, pe tema „ce e de făcut cu Ucraina”, relatează Reuters preluând agenţia oficială rusă de presă TASS.

Cei doi şefi de servicii secrete au menţinut o linie de comunicare după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, în timp ce alte contacte directe între Moscova şi Washington sunt la nivel minim, iar relaţiile bilaterale sunt cele mai rele de după 1962, când a avut loc criza rachetelor sovietice din Cuba.

TASS citează afirmaţia lui Narâşkin conform căreia este posibil să se întâlnească fizic cu Burns. Ultima lor întrevedere cunoscută publicului a avut loc în noiembrie anul trecut, în Turcia.

Mai multe informații: „Ce e de făcut cu Ucraina”. Șeful spionajului rus dezvăluie că a discutat în iunie, după rebeliunea Wagner, cu directorul CIA

Fostul preşedinte american Donald Trump a criticat în termeni duri decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei muniţii cu dispersie, măsură care, susține el, duce către cel de-al treilea Război Mondial, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

Conform lui Trump, actualul lider american Joe Biden „nu ar trebui să ne târască spre un al treilea Război Mondial”, prin livrarea controversatelor muniţii cu dispersie.

În schimb, Biden „ar trebui să încerce să pună capăt războiului (în Ucraina) şi să oprească moartea şi distrugerea oribile pe care o administraţie incompetentă le provoacă”, a transmis fostul președinte american, într-un comunicat de presă.

Mai multe informații: „Trebuie să oprim această nebunie”. Donald Trump spune că trimiterea de muniţii cu dispersie Ucrainei deschide calea către un al treilea Război Mondial

Kremlinul a anunțat că o vizită a președintelui Vladimir Putin în China se află pe agenda acestuia, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dimitri Peskov, le-a spus miecuri reporterilor de la Moscova că acum este un moment bun pentru a menține bunele relații care există între Moscova și Beijing.

El a adăugat că data vizitei președintelui va fi anunțată atunci când toate detaliile vor fi puse la punct.

China nu a condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina și, de asemenea, a minimalizat recenta rebeliune de scurtă durată a grupului de mercenari Wagner.

La summitul lor din Lituania, liderii NATO au declarat că „parteneriatul strategic tot mai profund dintre Republica Populară Chineză și Rusia și încercările lor de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli (…) sunt contrare valorilor și intereselor noastre”.

De asemenea, liderii NATO au cerut Chinei să condamne războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să se abțină de la a sprijini în vreun fel efortul de război al Moscovei.

Mai multe detalii: Kremlin: Vladimir Putin se va întâlni cu Xi Jinping în China, în următoarele luni, pentru a profita de dinamica bună a relațiilor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri, în conferința de presă comună cu Jens Stoltenberg, că este „de înțeles” că Ucraina nu poate fi membru cu drepturi depline al NATO cât timp continuă războiul, adăugând că acesta este un lucru „absolut limpede”, relatează Sky News.

„Înțelegem clar că partenerii ne ajută… și acesta este un moment de supraviețuire… și înțelegem că unii se tem să vorbească despre aderarea noastră acum, deoarece nimeni nu dorește să aibă un război mondial, ceea ce este logic”, le-a spus reporterilor liderul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a început discursul din conferința de presă comună cu Jens Stoltenberg prin a spune că „securitatea lipsește în acest moment” în Ucraina, relatează Sky News.

El a mulțumit NATO pentru pachetul de sprijin în trei părți și precizat că a discutat despre ce se poate face mai mult în sprijinul poporului ucrainean.

„Avem câteva vești pozitive privind noul pachet de sprijin pentru apărare care vine din partea partenerilor noștri”, a spus președintele ucrainean.

„Aș dori să imi exprim recunoștința, Jens”, a adăugat el, adresându-se șefului NATO.

Cu toate acestea, el a precizatcă rezultatul „optim” al summitului ar fi ca Ucraina să primească o invitație directă de a adera la alianța militară.

„Nu suntem încă în NATO… dar un uriaș sprijin vine din partea societăților din întreaga lume”, a mai afirmat Zelenski.

Tonul său a părut mai conciliant decât ieri, când a calificat drept „absurdă” lipsa unui calendar ferm privind aderarea Ucrainei la NATO.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, într-o conferință comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că alianța va fi alături de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, sugerând că această țară este acum „egală” cu statele membre, relatează Sky News.

Stoltenberg a prezentat „un pachet în trei părți” pentru a aduce Ucraina „mai aproape de NATO”.

„Un program multiplu de asistență practică, înființarea unui nou consiliu NATO-Ucraina și reafirmarea faptului că Ucraina va deveni membră a NATO, inclusiv eliminarea cerinței privind planul de acțiune pentru aderare”, a declarat Stoltenberg.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, el a spus că alianța va lansa o invitație de aderare „atunci când aliații vor fi de acord, când vor fi îndeplinite condițiile”.

SUA și Germania s-au arătat cele mai reticente în ceea ce privește accelerarea aderării în timp ce conflictul continuă.

Stoltenberg a adăugat că, odată ce războiul se va încheia, „trebuie să ne asigurăm că există aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete”.

Adresându-se președintelui ucrainean, el a spus: „Astăzi ne întâlnim ca egali, aștept cu nerăbdare ziua în care ne vom întâlni ca aliați”.

Kremlinul afirmă că este eronat și „potențial foarte periculos” ca Occidentul să ofere garanții de securitate Ucrainei, precizând că acestea ar încălca securitatea Rusiei, scrie Al Jazeera.

Țările G7 sunt așteptate să anunțe un cadru internațional care să deschidă calea unor garanții de securitate pe termen lung pentru a încuraja Ucraina în fața agresiunii actuale și viitoare a Rusiei.

Conflictul din Ucraina nu se va încheia până când Occidentul „nu-și va abandona planurile” de a învinge Moscova, a declarat miercuri șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat presei indoneziene, scrie The Moscow Times preluând AFP.

„(Războiul) va continua până când Occidentul va renunța la planurile sale de a-și menține dominația și la obsesia sa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei prin mâinile marionetei sale, Kievul”, a declarat Lavrov.

Mai multe informații: Serghei Lavrov afirmă că războiul din Ucraina nu se va încheia până când Occidentul nu „abandonează planurile” de a învinge Rusia

Forțele ruse de ocupație au desfășurat o dronă și artilerie grea pentru a lansa șase atacuri asupra orașului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk în ultimele ore, a anunțat miercuri Serhii Lysak, șeful administrației militare regionale, potrivit Ukrainska Pravda.

„De marți, de la ora 19.00, forțele inamice au atacat districtul Nikopol de șase ori. Forțele agresoare au desfășurat o dronă și artilerie grea în aceste atacuri, lovind hromada (unitate administrativă ucraineană, n.r.) Marhaneț și orașul Nikopol”, a scris Lysak, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Guvernatorul regional a precizat că nu au existat victime civile, iar salvatorii verifică dacă atacurile au produs daune sau distrugeri de proprietăți.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Germaniei pentru că a fost de acord să trimită Kievului mai multe lansatoare și rachete Patriot, după ce a discutat cu cancelarul Olaf Scholz la summitul NATO de la Vilnius, relatează The Guardian și Al Jazeera.

„Există un acord privind lansatoare Patriot suplimentare și rachete pentru acestea din Germania. Acest lucru este foarte important pentru a proteja viața în Ucraina de teroarea rusă!

Sunt recunoscător pentru disponibilitatea Germaniei de a sprijini pe termen lung Ucraina și apărarea libertății noastre. Programele de sprijin pe termen lung sunt cel mai bun semnal pentru toți cei din lume că Europa noastră va rămâne un spațiu de securitate și pace”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Șeful Statului Major General al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov, a apărut luni la televiziunea de stat rusă, a anunțat Ministerul britanic al Apărării, în actualizarea de miercuri a evoluției conflictului, potrivit The Kyiv Independent.

Gherasimov a fost arătat în timp ce era informat într-o videoconferință de către șeful Statului Major al Forțelor Aerospațiale ruse, colonelul-general Viktor Afzalov. Afzalov este adjunctul comandantului-șef al Forțelor Aerospațiale Ruse, generalul Serghei Surovikin.

Potrivit serviciilor britanice de informații, locul unde se află Surovikin rămâne neclar, ceea ce adaugă și mai multă greutate ipotezei că generalul a fost scos pe tușă în urma rebeliunii grupului de mercenari Wagner.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 12 July 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/W0elAo8I8N

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/CDZMHAFc1S

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) July 12, 2023

Forțele ruse au bombardat marți cinci regiuni ucrainene, ucigând două persoane și rănind cel puțin alte 12, au anunțat oficialii locali miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Regiunile Zaporojie, Herson, Harkov, Donețk și Cerkasî au fost atacate în ultima zi.

În regiunea Zaporojie, un bombardament al artileriei ruse a ucis un localnic de 85 de ani din Huliaipole, potrivit șefului administrației regionale, Iurii Malașko. Forțele ruse au efectuat aproape 60 de atacuri asupra regiunii, avariind în același timp 43 de clădiri.

În regiunea Herson, atacurile rușilor au ucis un om și au rănit alte cinci persoane, inclusiv un copil, potrivit lui Oleksandr Prokudin, șeful administrației regionale din Herson. Rușii au bombardat regiunea de 67 de ori, inclusiv de 21 de ori capitala regională – orașul Herson.

Un bărbat în vârstă de 74 de ani a fost rănit în atacurile asupra regiunii Harkov, a informat guvernatorul Oleg Sinegubov.

Alte patru persoane au fost rănite în regiunea Donețk, conform guvernatorului Pavlo Kirilenko.

În regiunea Cherkasî, două persoane au fost rănite din cauza unui atac cu drone kamikaze Shahed de fabricație iraniană, a anunțat Ihor Tabureț, șeful administrației militare regionale.

Președintele american Joe Biden și liderii G7 vor face un „anunț important” împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski miercuri, la Vilnius, în Lituania, cu privire la stimularea capacităților militare ale Ucrainei, oferind asistență suplimentară acestei țări devastate de război, deși Zelenski și-a exprimat frustarea cu privire la calea spre aderarea la NATO, relatează CNN.

„Statele Unite, împreună cu liderii G7, vor anunța intenția noastră de a ajuta Ucraina să își construiască o armată care să se poată apăra și să descurajeze un viitor atac”, a declarat miercuri, în cadrul unui briefing de presă, Amanda Sloat, director principal pentru Europa al Consiliului de Securitate Națională.

Anunțul va demara un proces de negocieri bilaterale cu Ucraina, a precizat Sloat.

Va exista o „investiție pe termen lung în viitoarele forțe ale Ucrainei”, care vizează „asigurarea faptului că Ucraina are o forță de luptă sustenabilă, capabilă să o apere acum și să descurajeze agresiunea rusă în viitor, o economie puternică și stabilă și ajutorul de care Ucraina are nevoie pentru a înainta cu agenda de reforme care să sprijine buna guvernare necesară pentru aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei”, a mai spus ea.

Sloat a adăugat că scopul declarației va fi dublu: consolidarea capacității Ucrainei de descurajare și transmiterea unui mesaj către Rusia. Ea a precizat că anunțul va fi făcut în cadrul „unui eveniment cu liderii G7 și cu președintele Zelenski”, după încheierea summitului NATO.

Președintele american Joe Biden și liderii NATO au „convenit în unanimitate” să ofere Ucrainei un nou pachet „substanțial” de sprijin, le-a spus miercuri reporterilor Amanda Sloat, director principal pentru Europa al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, deși a refuzat să ofere detalii suplimentare, relatează CNN.

Alianța va organiza, de asemenea, reuniunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina, înainte ca Biden să se întâlnească cu Zelenski, având pe ordinea de zi „sprijinul imediat și pe termen lung pentru Ucraina”, a precizat Sloat.

Mai târziu în cursul zilei de miercuri, Biden va ține un discurs important privind politica externă, reflectând asupra forței și puterii alianței NATO, a adăugat Sloat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenskia sosit la cea de-a doua zi a summitului NATO de la Vilnius, Lituania, relatează CNN.

Vorbind cu reporterii, Zelenski a spus că are „trei chestiuni prioritare” pe agenda de miercuri.

El a subliniat că acestea sunt: un nou pachet de arme, o invitație de aderare la NATO și „garanții de securitate pentru Ucraina pe drumul spre NATO”.

„Vrem să fim pe aceeași lungime de undă cu toată lumea, la aceeași înțelegere… și înțeleg că vom avea această invitație atunci când măsurile de securitate o vor permite”, a declarat Zelenski, referindu-se la candidatura Ucrainei la aderarea la NATO.

Andrii Yermak, șeful de cancelarie al președintelui ucrainean, a afirmat pe Telegram că Ucraina va „vorbi despre apărare, securitate, armament și despre formula de pace a președintelui Zelenski” în cadrul celei de-a doua zile a summitului.

Miercuri, Ucraina va participa la prima reuniune inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina și va avea întâlniri bilaterale, a precizat Yermak.

Armata rusă a bombardat masiv regiunile Herson și Zaporojie, provocând moartea a două persoane și rănirea altor cinci, au anunțat autoritățile ucrainene, citate de Ukrinform.

Regiunea Herson a fost bombardată de 67 de ori în ultima zi, a transmis șeful administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, pe Telegram.

„În ultima zi, inamicul a efectuat 67 de bombardamente , trăgând 313 obuze din mortiere, artilerie, tancuri, sistemul Grad și UAV-uri. Inamicul a tras 21 de obuze în orașul Herson. În urma bombardamentelor, o persoană a murit, iar alte cinci, printre care un copil, au fost rănite”, a precizat Oleksandr Prokudin.

Potrivit șefului administrației militare regionale, Yuri Malașko, 16 localități din regiunea Zaporojie au fost bombardate în ultimele 24 de ore.

„Inamicul a efectuat 69 de atacuri asupra a 16 localități din prima linie din regiunea Zaporojie. În timpul atacului de artilerie asupra cartierului rezidențial Guliaipol, un bărbat de 85 de ani a fost grav rănit. A fost transportat rapid la cel mai apropiat centru medical, dar, din păcate, acesta a murit”, a transmis Yuri Malașko.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 235.530 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 510 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.090 de tancuri, 7.990 de blindate, 4402 de sisteme de artilerie, 315 de avioane, 310 de elicoptere și 3.726 de drone.

În noaptea de marți spre miercuri, 11 din cele 15 drone de atac inamice Shahed au fost distruse pe cerul deasupra Ucrainei, a transmis forțele aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Telegram.

„În noaptea de 12 iulie, invadatorii ruși au atacat Ucraina din direcția nord-est (Kursk) cu drone de atac Shahed-136/131 de fabricație iraniană. Un total de 15 drone kamikaze au fost implicate în atac. 11 dintre ele au fost distruse în zonele de responsabilitate ale Comandamentelor Aeriene Centrale și de Est”, se precizează în comunicat.

În respingerea atacului aerian au fost implicate unități de rachete antiaeriene, avioane de luptă, grupuri mobile de pompieri ale Forțelor Aeriene și apărarea aeriană a altor componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei.

Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Serghei Popko, a anunțat, pe Telegram, că forțele de apărare aeriană au doborât toate dronele de atac rusești înregistrate în noaptea de 12 iulie în spațiul aerian din jurul capitalei Ucrainei.

„Inamicul a efectuat un alt atac aerian asupra capitalei. De data aceasta, conform informațiilor preliminare, a folosit din nou muniții de baraj de tip Shahed. După o pauză de mai bine de o săptămână, inamicul a lansat UAV-uri iraniene peste Kiev pentru a 2-a zi consecutiv. Toate țintele inamice din spațiul aerian din jurul Kievului au fost detectate și distruse de forțele și mijloacele de apărare aeriană”, a transmis Serghei Popko.

Alerta aeriană a durat mai mult de 2 ore.

Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, pe Facebook, că în ultima zi au avut loc 29 de confruntări pe câmpul de luptă cu trupele ruse, pe 5 direcții.

„Inamicul continuă să-și concentreze principalele eforturi pe direcțiile Kupian, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, luptele grele continuă. Pe parcursul zilei au avut loc 29 de confruntări”, se arată în comunicta.

Armata ucraineană a declarat că face progrese pe frontul de sud și că a „desfășurat atât operațiuni ofensive, cât și de apărare eficientă”, potrivit CNN.

Valerii Shershen, un purtător de cuvânt al forțelor din sud, a declarat că rușii au fost forțați să „retragă rezervele ca urmare a atacului unităților noastre de atac”.

El a declarat că alte unități ucrainene au continuat „să-și consolideze pozițiile, să efectueze acțiuni de deminare și sunt în stare de pregătire numărul unu pentru a continua ofensiva”.

CNN nu poate verifica afirmațiile ucrainenilor privind câștigurile de pe câmpul de luptă.

Oficialii ucraineni au precizat clar că minimizarea pierderilor este prioritatea lor, în timp ce încearcă să spargă apărarea complexă a Rusiei, dezvoltată pe o perioadă de câteva luni.

În est, atacurile rusești continuă în jurul Marinka și Avdiivka, a declarat Shershen. „Luptăm și ne menținem pe poziții. În ultima zi, aici au avut loc 18 confruntări, cele mai multe în zona Marinka”.

El a afirmat că 74 de soldați ruși au fost uciși, 85 au fost răniți și 19 s-au predat.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat marți că, dacă SUA furnizează bombe cu dispersie Ucrainei, Moscova va fi obligată să folosească „arme similare” împotriva forțelor ucrainene, relatează Reuters.

„În cazul în care SUA furnizează muniții cu dispersie Ucrainei, forțele armate ruse vor fi forțate să folosească arme similare împotriva forțelor armate ale Ucrainei ca răspuns”, a declarat marți Șoigu.

„Trebuie remarcat faptul că Rusia are în serviciu muniții cu dispersie … pentru toate ocaziile … Acestea sunt mult mai eficiente decât cele americane …”, a adăugat el.

SUA au anunțat săptămâna trecută că vor furniza Ucrainei muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, pentru contraofensiva sa împotriva forțelor ruse.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că nu crede că „am văzut ultima parte” a evoluțiilor legate de șeful Wagner, Evgheni Prigojin și relația acestuia cu președintele Putin, potrivit CNN.

„Nu cred că am văzut ultimul capitol din această dramă”, a declarat Blinken într-un interviu acordat lui Andrea Mitchell de la NBC.

„Putin încearcă în mod clar să iasă din încurcătură cumva. Dar aceasta a fost o provocare directă la adresa autorității sale, o provocare directă la premisele de bază ale războiului pe care le-a stabilit”, a spus el. „Și nu cred că am văzut ultima oară acest lucru”.

Înaltul diplomat american a reiterat că revolta a fost o chestiune internă a Rusiei, dar a numit-o un „lucru cu adevărat extraordinar”.

„Ne aflăm în urmă cu 16 luni într-un loc în care Rusia se afla la ușa Kievului, capitala Ucrainei. Iar acum, în urmă cu doar câteva săptămâni, mercenari creați chiar de Putin se aflau la ușa Moscovei”, a spus el.

O coaliție internațională pentru instruirea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 a fost formată, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov marți, 11 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

La summitul NATO de la Vilnius, Reznikov a semnat un memorandum care prezintă termenii de pregătire cu 11 membri ai coaliției.

Aceștia sunt Danemarca, Olanda, Belgia, Canada, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unit.

„Sunt deosebit de recunoscător Danemarcei și Olandei pentru conducerea lor remarcabilă în acest proces”, a adăugat ministrul apărării.

Potrivit lui Reznikov, piloți, tehnicieni și personal de sprijin ucraineni vor participa la programul de pregătire, care ar putea implica și alte tipuri de aeronave de luptă.

În luna mai, aliații au convenit să formeze coaliția pentru a ajuta la achiziționarea de avioane F-16 construite de SUA pentru Ucraina și pentru a instrui piloții de luptă ucraineni.

Pe 12 iunie, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că Olanda și alți aliați speră să înceapă pregătirea piloților ucraineni în această vară.

Ucraina a primit avioane de luptă MiG-29 din epoca sovietică de la Polonia și Slovacia, dar a făcut presiuni pentru avioane mai avansate. Ministerul ucrainean al Apărării a declarat anterior că are nevoie de cel puțin 48 de avioane de vânătoare F-16 pentru a elibera teritoriul de Rusia.

Urmărește-ne pe Google News