LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 505 | Ce a câștigat Ucraina până acum prin contraofensivă. Raport ISW

Ungaria a semnalat joi că ar putea ratifica în câteva luni de zile candidatura Suediei la aderarea la NATO, în contextul în care un deputat al partidului de guvernământ a declarat că decizia Turciei de a susține candidatura Suediei a deschis ușa pentru consolidarea alianței într-un moment de nevoie, informează Reuters.

Deputatul maghiar Zsolt Nemeth a spus că nu este nevoie de convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului de la Budapesta pentru a aproba decizia mai devreme.

„Ne vom apuca de lucru la mijlocul lunii septembrie”, a declarat Nemeth, șeful Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ungar, pentru postul privat de radio InfoRadio.

„Nu este nevoie să ne mișcăm mai repede, deoarece președintele turc Recep Tayyip Erdogan nu va transmite ratificarea aderării Suediei la NATO parlamentului turc până la redeschiderea acestuia în toamnă”, a precizat deputatul ungar.

Ankara a blocat luni de zile ratificarea aderării Suediei, acuzând statul nordic că face prea puțin împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră „teroriști”. Acestea sunt în principal membri kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune interzisă în Turcia.

Viceministrul rus de externe Serghei Verșinin a discutat miercuri, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Burak Akcapar, despre acordul de la Marea Neagră privind cerealele, a anunțat Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Ministerul a precizat joi că discuția a fost inițiată de Turcia și „o atenție deosebită a fost acordată implementării „Inițiativei de la Marea Neagră privind exportul de alimente ucrainene”.

Tot miercuri, Verșinin a avut o convorbire telefonică cu Rebeca Grynspan, înalt oficial comercial al ONU.

„Părțile au făcut un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a Acordurilor privind pachetul de la Istanbul din 22 iulie 2022 în contextul provocărilor globale privind securitatea alimentară”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov.

Grupul de mercenari Wagner nu participă în mod semnificativ la operațiunile militare din Ucraina, a anunțat joi Pentagonul, la mai bine de două săptămâni după ce gruparea condusă de Evgheni Prigojin a organizat o scurtă rebeliune armată în Rusia, informează Reuters.

„În acest stadiu, nu vedem forțele Wagner participând în mod semnificativ la operațiunile de luptă din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă din cadrul Forțelor Aeriene americane, Patrick Ryder.

Luptătorii Wagner au purtat unele dintre cele mai aprige și sângeroase bătălii în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. Însă, în urma revoltei din 23-24 iunie, luptătorilor li s-a oferit opțiunea de a pleca în exil, de a se alătura forțelor regulate armate ale Rusiei sau de a se întoarce acasă.

Miercuri, Ministerul rus al Apărării a anunțat că organizația Wagner a finalizat predarea armelor către armata rusă.

Munițiile cu dispersie furnizate de SUA au fost livrate Ucrainei, a declarat joi un oficial militar american, potrivit CNN și Al Jazeera.

„Există muniții cu dispersie în Ucraina în acest moment”, a declarat generalul-locotenent Douglas Sims, director pentru operațiuni în cadrul Statului Major Interarme al armatei SUA, în cadrul unei conferințe de presă.

Declarația de joi a oficialului american vine după ce, pe 7 iulie, SUA au anunțat că vor trimite Kievului muniții cu dispersie ca parte a unui pachet de sprijin militar în valoare de 800 de milioane de dolari, destinat să ajute contraofensiva ucraineană.

În cea de-a 505-a zi a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, luptele grele continuă pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Pe fronturile din regiunile Zaporojie și Herson, rușii încearcă să împiedice forțele ucrainene să avanseze, a transmis joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Rușii continuă să își concentreze eforturile principale pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka; lupte grele sunt în desfășurare. Aproximativ 20 de ciocniri armate au avut loc pe parcursul zilei”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de după-amiază a evoluției conflictului.

Forțele aeriene ale Ucrainei au lansat pe parcursul zilei cinci lovituri aeriene asupra zonelor de concentrare a efectivelor militare și două atacuri asupra sistemelor antiaeriene ale rușilor.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete și avioane pe teritoriul Ucrainei, folosind două rachete de croazieră Kalibr, o rachetă balistică Iskander-M și 20 de drone Shahed 136/131 de fabricație iraniană, a mai susținut Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Bulgaria ar putea furniza Ucrainei 100 de vehicule blindate din depozitele Ministerului de Interne, a declarat luni deputatul Ivaylo Mirchev, citat de Euronews Bulgaria.

Vehiculele blindate de transport de trupe au fost produse în anii 1960 și 1970 și au fost achiziționate de forțele de securitate interne bulgare, dar nu sunt folosite în prezent, a explicat Mirchev.

El a adăugat că Bulgaria trebuie să plătească sume mari pentru depozitarea și întreținerea acestor vehicule.

Premierul Nikolai Denkov, miniștrii apărării și de interne, președintele Comisiei parlamentare pentru apărare, Hristo Gadzhev, și liderul Partidului Cetățenilor pentru Dezvoltare Europeană din Bulgaria (GERB), Boyko Borisov, sunt implicați în implementarea inițiativei propuse, a precizat Mirchev.

Deputatul și-a exprimat speranța că Bulgaria ar putea beneficia de ajutorul SUA în schimbul furnizării de echipamente din epoca sovietică către Ucraina.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, s-a opus în mod constant acordării de sprijin militar pe scară largă Ucrainei. El a fost acuzat că are o poziție pro-Moscova și a spus că peninsula Crimeea este „rusă”, în timpul unei dezbateri prezidențiale din 2021.

Ambasadoarea britanică la ONU, Barbara Woodward, a acuzat Rusia că „ridică ziduri” prin întârzierea încercărilor unor înalți oficiali ONU de a discuta cu Moscova despre acordul de la Marea Neagră privind cerealele, scrie Al Jazeera.

Joi, Woodward a declarat că Marea Britanie „face tot ce poate” pentru a menține în viață acordul privind cerealele și că „mingea este cu adevărat în terenul (Rusiei)”.

Instituția de creditare a Uniunii Europene a prezentat un nou fond în valoare de 400 de milioane de euro (447 de milioane de dolari) pentru reconstrucția Ucrainei, înainte de punerea în aplicare a planului pe termen lung al blocului comunitar în privința modernizării acestei țări devastate de război, scrie Al Jazeera.

16 dintre cele 27 de țări ale UE au anunțat joi că vor contribui la Fondul fiduciar pentru Ucraina al Băncii Europene de Investiții (BEI), care va oferi granturi și împrumuturi, precum și garanții pentru băncile și întreprinderile ucrainene.

„Noi, Uniunea Europeană, finanțăm reziliența Ucrainei”, a declarat vicepreședinta BEI, Teresa Czerwinska. „Oferim finanțare pentru a construi reziliența societății și a economiei”, a precizat ea.

Președintele Vladimir Putin a declarat joi că tancurile de fabricație străină reprezintă o „țintă prioritară” pentru forțele Moscovei, relatează Sky News.

Liderul de la Kremlin a spus că tancurile occidentale sunt „o țintă prioritară pentru băieții noștri”.

În comentariile făcute la televiziunea de stat, Putin și-a reafirmat, de asemenea, poziția conform căreia aderarea Ucrainei la NATO ar amenința propria securitate a Rusiei și ar escalada și mai mult tensiunile globale.

Întrebat despre decizia Franței de a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, care pot parcurge 155 de mile, el a spus: „Da, acestea provoacă pagube, dar nu se va întâmpla nimic esențial în zona de război odată cu utilizarea lor”.

Mai multe informații: Vladimir Putin a dezvăluit care sunt țintele militare „prioritare” pentru „băieții noștri” din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că nu s-a făcut nimic pentru a satisface cererile țării sale în legătură cu Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele (BSGI), care expiră pe 18 iulie și pe care Moscova încă ezită să o prelungească, scrie Al Jazeera.

„Vreau să subliniez că nu s-a făcut nimic, absolut nimic. Totul este unilateral”, a declarat Putin într-un interviu televizat, adăugând: „Ne vom gândi la ce să facem, mai avem câteva zile”.

„Putem să ne suspendăm participarea la acord, iar dacă toată lumea spune încă o dată că toate promisiunile care ne-au fost făcute vor fi îndeplinite, atunci să-i lăsăm să îndeplinească această promisiune. Vom reveni imediat la acest acord”, a mai declarat Putin.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a îndemnat joi pe președintele rus Vladimir Putin să prelungească acordul care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, afirmând că denunțarea înțelegerii ar avea drept consecință insecuritatea alimentară la nivel mondial, relatează Reuters.

Mingea se află acum în terenul Rusiei, iar întreaga lume este cu ochii pe ea, a declarat joi Von der Leyen, într-o conferință de presă.

SUA și aliații săi occidentali au ajuns într-un „punct de inflexiune în istorie”, a declarat joi președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă comună cu președintele Finlandei, ținutp după întâlnirea cu liderii statelor nordice, relatează CNN.

„Această luptă nu este doar o luptă pentru viitorul Ucrainei, ci este vorba despre suveranitate, securitate și despre libertatea însăși”, a spus Biden.

Președintele american a evocat măsurile luate de SUA, Finlanda și alți aliați pentru a crea o cale clară de aderare a Ucrainei la alianța militară NATO.

„De asemenea, i-am spus clar (președintelui ucrainean Volodimir) Zelenski că nu așteptăm ca aderarea la NATO să fie finalizată pentru a ne angaja în ceea ce privește securitatea pe termen lung a Ucrainei”, a spus liderul de la Casa Albă.

Biden a salutat aderarea Finlandei la NATO și vestea că Turcia a renunțat la obiecțiile sale față de aderarea Suediei. Invazia rusă din Ucraina a împins ambele țări să ceară să fie primite în NATO.

Președintele finlandez Sauli Niinisto a declarat că situația din țara sa, care se învecinează cu Rusia, rămâne calmă în urma succesului candidaturii Helsinkiului la aderare, adăugând că „poporul finlandez se simte mai în siguranță”.

La summitul de săptămâna aceasta de la Vilnius, NATO s-a întâlnit „pentru prima dată cu 31 de națiuni”, a declarat Biden. „Am arătat lumii că alianța noastră este mai unită ca niciodată și, în curând, va fi formată din 32 de aliați”, a continuat el, referindu-se la Suedia.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că posibilitatea aderării Ucrainei la NATO va „crea noi tensiuni pe scena mondială”, relatează Sky News.

Liderul rus a adăugat că nu este „împotriva garanțiilor de securitate” pentru Kiev, dar că nu le va accepta „cu prețul securității Rusiei”.

El a adăugat că furnizarea de noi arme Ucrainei ar „escalada și mai mult” conflictul și „nu ar face decât să înrăutățească situația”.

Anterior în cursul zilei, Vladimir Putin a ales, într-un discurs susținut la un forum din domeniul tehnologiei, să nu menționeze summitul NATO .

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că noile livrări de arme către Ucraina nu vor schimba nimic pe câmpul de luptă, ci doar vor duce la o escaladare a conflictului din această țară, scrie Al Jazeera.

Putin, vorbind la televiziunea de stat, a mai spus că tancurile furnizate de puterile occidentale Ucrainei vor fi o „țintă prioritară” pentru forțele ruse care luptă acolo.

El și-a reiterat opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO, spunând că acest lucru ar amenința securitatea Rusiei.

Președintele Vladimir Putin a declarat joi că Rusia s-ar putea retrage din acordul de la Marea Neagră privind cerealele până când celelalte părți își vor îndeplini promisiunile, informează Reuters.

Acordul, care permite exportul în siguranță de cereale și îngrășăminte ucrainene din porturile de la Marea Neagră, urmează să expire luni.

Moscova a amenințat în repetate rânduri că va bloca prelungirea acestuia din cauza unor aspecte ale implementării înțelegerii care afectează exporturile rusești.

Putin, vorbind joi la televiziunea de stat, a declarat că Rusia este în contact cu Națiunile Unite pe această temă, dar a spus că nu a văzut niciun mesaj adresat lui de secretarul general al ONU care să sugereze un compromis pentru salvarea acordului.

Până la 200 de soldați ruși și comandantul orașului ocupat Tokmak au fost uciși într-un atac recent asupra unei baze rusești, a anunțat joi un oficial ucrainean, potrivit CNN.

„Forțele noastre de apărare au acționat cu succes asupra pozițiilor ocupanților din Tokmak”, a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, Ivan Fedorov, primarul orașului Melitopol din sudul Ucrainei, aflat sub ocupație rusă.

Fedorov se află în prezent pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev și afirmațiile sale nu pot fi confirmate, dar acesta a citat rapoarte ale serviciilor de informații potrivit cărora o bază rusă de la o uzină din oraș a fost lovită.

Nu există nicio modalitate de a confirma afirmațiile și nu există în prezent nicio dovadă foto/video în privința unui atac asupra uzinei, notează CNN. Cu toate acestea, un canal prorus de pe o rețea de socializare a afirmat marți că „AFU (forțele armate ucrainene, n.r.) au bombardat masiv Tokmak. Preliminar, au fost înregistrate 6 bombardamente”.

Un oficial numit de Rusia în Zaporojia ocupată, Vladimir Rogov, a vorbit, de asemenea, despre o serie de explozii în oraș în aceeași zi, postând o înregistrare video care arăta incendii într-o zonă deschisă și care nu a putut fi geolocalizată.

Forțele ucrainene țintesc Tokmak în mod regulat, deoarece este un nod important pentru apărarea rusă.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a publicat joi lista completă a armelor și a altor echipamente militare promise Ucrainei la summitul NATO din această săptămână, afirmând că acestea însumează echipamente în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, relatează CNN și The Guardian

Iată ce include lista:

• Franța: Rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și echipamente tehnice suplimentare pentru deminare.
• Australia: 30 de transportoare blindate de trupe Bushmaster.
• Germania: Un pachet de ajutor de aproximativ 782 de milioane de dolari include 25 de tancuri Leopard 1A5, 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder, două sisteme de apărare antiaeriană Patriot, vehicule de recuperare Bergepanzer și 20.000 de obuze de artilerie de 155 mm.
• Olanda: Antrenament pentru piloți în august și ajutor pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană și de artilerie ucrainene.
• Norvegia: 1.000 de micro drone Black Hornet, pachete de sprijin pentru sistemele de apărare antiaeriană NASAMS deja desfășurate, precum și creșterea bugetului de ajutor militar pentru achiziționarea altor sisteme de la 240 la 930 de milioane de dolari.
• Marea Britanie: Peste 70 de vehicule de luptă, mii de proiectile pentru tancurile Challenger și un pachet de ajutor militar de 64,7 milioane de dolari pentru repararea echipamentelor.
• Canada: 410 milioane de dolari în noi finanțări și proiecte menite să sprijine Ucraina.

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost ucis de bombardamentele asupra orașului Orihiv din regiunea sudică Zaporojie, a anunțat joi guvernatorul regional Iuri Malașko, potrivit The Guardian.

Un localnic în vârstă de 60 de ani din satul Popivka din regiunea Sumî, din nordul țării, a fost de asemenea ucis de bombardamentele rusești, a anunțat biroul procurorului general.

Anterior în cursul zilei de joi, o femeie în vârstă de 85 de ani a fost ucisă în urma unor bombardamente rusești în satul Mykilske din Herson, conform guvernatorului regiunii, Oleksandr Prokudin.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat joi că a discutat despre Ucraina cu cel mai important diplomat chinez, Wang Yi, în marja unei reuniuni a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) din Indonezia, informează Reuters.

„A avut loc un schimb de opinii cu privire la situația actuală din jurul crizei ucrainene. S-a acordat atenție evaluării eforturilor comunității internaționale de a lansa un proces pașnic de negociere privind Ucraina”, a precizat ministerul condus de Lavrov, într-un comunicat de presă.

Preşedintele rus Vladimir Putin „a pierdut deja războiul” în Ucraina, a afirmat joi omologul său american Joe Biden, afirmând că se aşteaptă ca Moscova să fie împinsă la negocieri de către contraofensiva ucraineană, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Putin deja a pierdut războiul”, a declarat Biden în cadrul unei conferinţă de presă de la Helsinki. „Nu există nicio posibilitatea pentru el să câştige războiul în Ucraina”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

„Eu sper, este aşteptarea mea, ca Ucraina să facă progrese semnificative în ofensiva sa şi ca asta să ducă la o reglementare negociată într-un moment sau altul”, a mai spus Biden.

Mai multe informații: Joe Biden: Putin „a pierdut deja războiul” în Ucraina. Mesajul ferm transmis în privința aderării Kievului la NATO și gluma despre Prigojin

Președintele SUA, Joe Biden, a minimalizat joi îngrijorarea că președintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare în timp ce încearcă să își reafirme controlul după rebeliunea eșuată a grupului militar privat Wagner de luna trecută, relatează CNN.

„Nu cred că există vreo perspectivă reală – deși nu se știe niciodată – ca Putin să folosească arme nucleare. Nu numai Occidentul, dar și China și restul lumii au spus: «Nu vă duceți în acea zonă. Nu vă duceți în acea zonă»”, a declarat Biden, în cadrul unei conferințe de presă la Helsinki, în Finlanda.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că Ucraina se va alătura NATO, iar Vladimir Putin va decide în cele din urmă că nu este în interesul Rusiei să continue războiul, scrie Al Jazeera.

„Nimeni nu poate adera la NATO în timp ce un război este în desfășurare”, a spus Biden, explicând că acest lucru ar garanta izbucnirea celui de-al treilea război mondial.

Biden a făcut aceste declarații în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele finlandez Sauli Niinisto, la Helsinki, după un summit al liderilor din țările nordice la care a particiapt și președintele american.

Armata ucraineană și polițiștii de frontieră au amplasat 30 de câmpuri de mine antitanc la granița cu Belarus la finalul lunii iunie, a anunțat joi comandantul Forțelor Mixte ZSU, Serghei Naev, potrivit serviciului în limba rusă al BBC.

„Înțelegem că nu vom avea nevoie de linia frontierei de stat cu vecinii noștri nordici în formă civilă pentru o lungă perioadă de timp, deoarece nu avem prieteni de cealaltă parte a frontierei. Prin urmare, sarcina a fost stabilită: să facem linia de frontieră impracticabilă pentru inamic”, a declarat generalul-locotenent Naev, citat de canalul de Telegram al Comandamentului Forțelor Reunite din cadrul armatei ucrainene.

Generalul Naev a precizat că, în ultimele zece zile din luna iunie, au fost amplasate 30 de câmpuri de mine antitanc la graniță, fiind utilizate 5.800 de mine.

Mai multe informații: „Nu avem prieteni de partea cealaltă.” Ucraina a minat granița cu Belarus și a săpat mai mulți kilometri de tranșee și șanțuri antitanc

Guvernul german a anunțat joi transferul celui mai recent pachet de ajutor militar către Ucraina, care include tunuri antiaeriene Gepard, diverse muniții și alte tipuri de sprijin militar, scrie The Kyiv Independent.

Berlinul a furnizat șase noi unități Gepard pe lângă cele 34 deja trimise. Armata ucraineană va primi, de asemenea, peste 20.000 de proiective de 40 mm, peste 3.000 de obuze de 155 mm și 1.184 de cartușe fumigene de 155 mm.

Pachetul include diverse echipamente de sprijin, inclusiv un tanc pentru ridicarea podurilor mobile BEAVER, cinci vehicule de protecție a frontierei, un tren tractor de camioane 8×8 HX81, patru semiremorci și două pachete de piese de schimb pentru dronele de recunoaștere VECTOR.

Pachetul include diverse echipamente de sprijin, inclusiv un tanc de pozare a podurilor BEAVER și un pod de însoțire, cinci vehicule de protecție a frontierei, un tren tractor de camioane 8×8 HX81, patru semiremorci și două pachete de piese de schimb pentru dronele de recunoaștere VECTOR.

De asemenea, guvernul german va furniza 10 echipamente antiaeriene cu laser pentru sistemele IRIS-T SLM, precum și 10 unități de comandă a tirului pentru a sprijini cele șase sisteme IRIS-T SLM furnizate anterior.

Germania a prezentat la summitul NATO de la Vilnius un pachet de 770 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include două noi sisteme de apărare antiaeriană Patriot, 24 de tancuri Leopard 1A5, 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder și 20.000 de obuze de artilerie.

Generalul-maior Ivan Popov, fostul comandant al Armatei 58, care a fost concediat după ce a criticat armata rusă, este un „general promițător” care „ar trebui să servească în armată”, a afirmat joi șeful Comisiei ruse de apărare, potrivit CNN

Întrebat despre posibila relocare a lui Popov, Andrei Kartapolov, și el fost comandant al Armatei a 58-a, le-a spus joi jurnaliștilor să aștepte evoluțiile ulterioare.

Anterior, Kartapolov și-a exprimat încrederea că Ministerul rus al Apărării va aborda problemele ridicate de Popov, afirmând că o conducere eficientă presupune recunoașterea problemelor și ascultarea subordonaților.

Analiștii spun că demiterea publică a unui ofițer atât de înalt în timpul unei dispute deschise privind desfășurarea campaniei ruse este fără precedent, ceea ce sporește importanța situației.

În zorii zilei de joi, forțele ruse au lansat o bombă cu explozibil puternic asupra Insulei Șerpilor, a anunțat Comandamentul Operațional de Sud (Pivden) al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„În zori, cu ajutorul avioanelor tactice, inamicul a atacat Insula Șerpilor prin lansarea unei bombe aeriene cu explozibil puternic”, a transmis comandamentul, într-un comunicat publicat pe Facebook.

Rușii continuă să folosească avioane tactice în districtul Berislav. Miercuri, localitatea Kozatske a fost atacată cu bombe aeriene ghidate.

În total, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate peste 70 de atacuri de artilerie ale rușilor, în care au fost folosite peste 460 de obuze.

Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că ia în considerare autorizarea transportului către Ucraina a unor rachete ATACMS cu rază mai lungă de acţiune, pe care Kievul le solicită să-şi consolideze contraofensiva împotriva Rusiei, scrie Agerpres preluând EFE.

Întrebat dacă are în vedere posibilitatea de a trimite acest tip de armă, Biden a răspuns afirmativ.

„Dar (ucrainenii) au deja echivalentul (rachetelor tactice) ATACMS. Ceea ce avem nevoie cel mai mult sunt obuzele de artilerie, iar acestea sunt insuficiente. Lucrăm la asta”, a explicat Biden, înainte de a se îmbarca în Air Force One, pentru a ajunge din Lituania, unde a participat la summitul NATO din 11 şi 12 iulie, în Finlanda, unde preşedintele american are programat joi un summit cu liderii ţărilor nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda şi Danemarca).

Mai multe informații: După bombele cu dispersie, Joe Biden ia în calcul să trimită Ucrainei și rachete cu rază mai lungă de acţiune, de tip ATACMS

O lege sprijinită de preşedintele Volodimir Zelenski, care legalizează utilizarea terapeutică a canabisului pentru a-i ajuta pe militarii şi civilii care suferă de stres post-traumatic din cauza războiului provocat de invazia rusă, a fost votată joi de parlamentul de la Kiev (Rada Supremă a Ucrainei), în primă lectură, informează agenția spaniolă de presă EFE.

Textul de lege permite cultivarea, circulaţia şi utilizarea industrială, ştiinţifică şi tehnică a marijuanei atunci când aceasta este destinată tratării cancerului şi a „stresului post-traumatic” cauzat de război.

Mai multe informații: Victimele războiului vor putea folosi canabisul în scopuri medicale, a decis Palamentul de la Kiev

Mii de civili ucraineni luați prizonieri de forțele ruse sunt torturați și forțați să sape tranșee pentru armata rusă, relatează joi, 13 iulie, agenția de știri The Associated Press (AP), citând zeci de foști prizonieri, oficiali ucraineni și imagini din satelit, potrivit The Moscow Times.

Articolul AP descrie un sistem de detenție și abuzurile asupra civililor – majoritatea fără statut legal în conformitate cu legislația rusă – care, potrivit prestigioasei agenții de presă, încalcă în mod direct Convențiile de la Geneva.

„Este o afacere de trafic de ființe umane”, a declarat Lena Yahupova, o administratoare de oraș din regiunea Zaporojie, în vârstă de 50 de ani, care a fost reținută în octombrie și a reușit să scape din captivitate în martie.

Mai multe informații: Prizonierii ucraineni sunt torturați și obligați să sape tranșee pentru armata rusă. „Este o afacere de trafic de ființe umane”

Șeful responsabil cu domeniul nuclear al Rusiei a ripostat la afirmațiile ucrainenilor potrivit cărora Moscova ar fi complotat să arunce în aer centrala atomică de la Zaporojie și a declarat că doar „un idiot complet” ar face o astfel de imprudență, scrie Al Jazeera.

„Cei care au vrut să organizeze un fel de provocare acolo au fost demascați”, a declarat Alexei Likhachev, directorul general al corporației nucleare de stat din Rusia, Rosatom, la televiziunea de stat, invocând observațiile AIEA.

Kievul a afirmat în repetate rânduri că forțele ruse plănuiesc să arunce în aer centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul Ucrainei.

Likhachev a susținut că aceste acuzații fac parte dintr-un război „informațional” împotriva Moscovei. „Ar trebui să fii un idiot complet pentru a arunca în aer o centrală nucleară unde lucrează trei mii și jumătate de oameni, inclusiv un număr foarte important de oameni din toată Rusia”, a declarat Likhachev.

În discursul său video de miercuri seară, președintele Volodimir Zelenski a declarat că summitul NATO de la Vilnius a oferit Ucrainei o bază de securitate pe care nu a mai obținut-o până acum, scrie Al Jazeera.

„Acest lucru este foarte important. Pentru prima dată de la independența noastră, am stabilit o fundație de securitate pentru Ucraina pe drumul său către NATO”, a declarat Zelenski, în mesajul său adresat națiunii.

„Acestea sunt garanții concrete de securitate confirmate de primele șapte democrații din lume. Niciodată nu am mai avut o astfel de bază de securitate și aceasta este la nivelul G7”, a precizat liderul ucrainean.

„Anterior, conducătorii Rusiei au vrut să aibă propriul lor gard în fața ușii NATO. Noi am lăsat această ambiție rusească la marginea istoriei europene – în spatele gardului unității noastre din Europa și, mai larg, din lumea liberă”, a adăugat Zelenski.

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a expus joi, 13 iulie, trei scenarii pe care conducerea ucraineană le examinează privind încheierea războiului declanşat de Rusia: victoria Ucrainei, înfrângerea ei sau un probabil „Minsk-3”, scrie Agepres preluând agenţia de presă Unian.

„Există doar trei scenarii de încheiere a războiului. Primul: noi câştigăm şi va exista atunci statul Ucraina, care va domina regiunea pe ansamblul ei, şi prin urmare va avea relaţii de parteneriat clar stabilite. Atunci, ea va fi capabilă să-şi modernizeze forţele armate şi să aibă o armată eficientă”, a afirmat consilierul.

Mai multe informații: Cele 3 scenarii de încheiere a războiului declanşat de Rusia, luate în calcul la Kiev: victoria, „moartea treptată” sau „conectarea la aparate”

Oficialii americani au declarat că au primit asigurări scrise din partea Ucrainei că bombele nu vor fi folosite în zone cu civili și că utilizarea lor va fi monitorizată atent, pentru eventuale operațiuni de deminare, scrie CNN.

Un general de la Kiev a confirmat joi pentru postul american de televiziune că Ucraina a primit bombele cu dispersie, după ce președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că a luat „decizia dificilă” de a aproba transferul acestor muniții controversate către Ucraina.

„Tocmai le-am primit, nu le-am folosit încă, dar ele pot schimba radical (frontul)”, a declarat joi generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskîi, comandantul Operațiunii Forțelor Întrunite din sudul țării.

Mai multe informații: Bombele cu dispersie americane au sosit deja în Ucraina. „Pot schimba radical situația de pe front”, spune un general

Suedia a anunțat că va „simplifica și accelera” livrările de material de apărare către Ucraina, relatează CNN.

Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a semnat miercuri, la summitul NATO din Lituania, un acord de securitate cu Ucraina, potrivit unui comunicat al guvernului suedez emis joi.

„Acordul permite Suediei și Ucrainei să facă schimb de informații confidențiale privind, de exemplu, zborurile de testare ale JAS Gripen sau echipamentele militare”, a precizat Executivul de la Stockholm.

Administrația suedeză pentru materiale de apărare (FMV) încheie, de asemenea, un acord cu Ucraina care va permite țării aflate în conflict să achiziționeze echipamente militare direct de la producătorii din industrie, cu termene de livrare mai scurte, mai scrie în comunicat. „Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie pentru ca ei să câștige războiul, să-și recâștige libertatea și să-și reconstruiască țara”, a adăugat Jonson.

Analiștii militari spun că în cinci săptămâni forțele ucrainene au eliberat aproape aceeași suprafață de teritoriu pe care Rusia a ocupat-o în șase luni, relatează Sky News.

Într-o nouă evaluare a conflictului, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că, de la începutul contraofensivei, pe data de 4 iunie, forțele ucrainene au recucerit aproximativ 253 de kilometri pătrați de teritoriu.

Think tank-ul american a comparat această situație cu cea a forțelor rusești care, potrivit evaluării, au cucerit în total 282 de kilometri pătrați pe întregul teatru de operațiuni de la 1 ianuarie 2023 încoace.

ISW a citat, de asemenea, raportul Statului Major ucrainean potrivit căruia Kievul a eliberat patru kilometri pătrați de teritoriu în direcția orașului Bahmut pe parcursul săptămânii trecute.

Bahmutul a fost cucerit de forțele ruse, vârful de lance al asaltului fiind mercenarii Wagner, în luna mai, după luni de lupte sângeroase. Atât Ucraina, cât și Rusia au suferit pierderi grele în bătălia pentru Bahmut, iar forțele Kievului încearcă acum să recupereze orașul.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi că nu are „nicio îndoială” că Ucraina se va alătura NATO după ce războiul cu Rusia se va încheia, relatează CNN.

„Am auzit aproape toate țările din sală spunând același lucru”, a declarat Austin într-un interviu acordat la Vilnius postului american de televiziune, după summitul NATO din capitala lituaniană.

Austin a precizat că „mai este încă de lucru” pentru a aduce echipamentul și pregătirea Ucrainei la standardele NATO.

Deși „facem această muncă acum, în timp ce ei (ucrainenii, n.r.) duc acest război”, a spus el, „mai sunt multe lucruri care vor trebui făcute pentru a ne asigura că au o completare deplină a capacităților” militare.

Forțele ruse au bombardat joi satul Mykilske din regiunea Herson, ucigând o femeie în vârstă de 85 de ani, a informat guvernatorul Oleksandr Prokudin, citatg de Kyiv Independent.

Atacul a avut loc în jurul orei 12.00, iar unul dintre proiectilele rusești a lovit curtea femeii, potrivit lui Prokudin.

„Medicii ajunși la locul tragediei nu au putut decât să declare decesul”, deoarece femeia a suferit răni mortale, a adăugat oficialul.

Mykilske se află pe malul de vest al râului Nipru, la aproximativ 20 de kilometri est de orașul Herson, în sudul Ucrainei.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat, într-un interviu acordat unui site de știri rus pro-Kremlin, publicat miercuri, că Rusia va considera prezenţa în Ucraina a avioanelor de vânătoare F-16, probabil la sfârşitul primului trimestru al anului 2024, o ameninţare a Occidentului în domeniul nuclear.

„Am informat puterile nucleare – Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa – că Rusia nu poate ignora capacitatea acestor avioane de a transporta arme nucleare. Nicio garanţie nu va ajuta aici”, a apreciat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu pentru ziarul Lenta.ru.

Atacurile rusești din cinci regiuni ucrainene au ucis doi civili și au rănit 37 în ultimele 24 de ore, potrivit autorităților regionale, citate de Kyiv Independent.

Rusia a vizat un total de nouă regiuni ucrainene – Sumî, Herson, Cernihiv, Harkov, Mikolaiv, Dnipropetrovsk, Luhansk, Donețk și Zaporojie.

În noaptea de 13 iulie, Rusia a atacat Ucraina cu 20 de drone kamikaze fabricate iranian, două rachete de croazieră Kalibr și o rachetă balistică Iskander-M, potrivit Forțelor Aeriene. Armata ucraineană ar fi doborât toate dronele și rachetele Kalibr.

Patru persoane au fost rănite în urma căderii resturilor de drone pe clădiri rezidențiale din Kiev, a informat primarul Vitalii Klitschko.

Ministerul britanic al Apărării a transmis joi cea mai recentă informare a serviciilor de informații cu privire la modul în care vede situația de pe teren în Ucraina. Potrivit Londrei, forțele rusești au folosit bombe improvizate în regiunea Donețk, posibil instigate datorită experienței forțelor cecene desfășurate acolo.

„În iunie 2023, au fost raportate mai multe cazuri în care forțele rusești au folosit vehicule blindate învechite, încărcate cu mai multe tone de explozibil, ca dispozitive explozive improvizate transportate de vehicule (VBIED). Este probabil ca echipajul să se salveze din vehicul după ce l-a pus pe traseu”, a transmis ministerul britanic.

„Cele mai multe cazuri de VBIED rusești au fost raportate în jurul orașului Marinka, în apropiere de orașul Donețk, și au început la câteva zile după ce unitățile cecene au întărit zona: există o posibilitate realistă ca forțele cecene să fie pionierele acestei tactici”, se mai arată în informare.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât toate cele 20 de drone Shahed-136/131 lansate de forțele ruse noaptea trecută, 13 iulie, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, citate de Kyiv Independent.

Rusia a folosit, de asemenea, două rachete de croazieră Kalibr și o rachetă balistică Iskander-M pentru a ataca Ucraina, potrivit Forțelor Aeriene. Potrivit Kievului, armata ucraineană a distrus rachetele Kalibr.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat optimismul cu privire la calea Ucrainei de a deveni membru NATO, transmite CNN.

„Este foarte important ca în aceste două zile de summit să înlăturăm orice dubii și ambiguități cu privire la faptul că Ucraina va fi în NATO. Va fi! Pentru prima dată, nu numai că toți aliații sunt de acord cu privire la acest lucru, dar o majoritate semnificativă a alianței presează energic pentru aceasta”, a spus Zelenski, în discursul său de seară de miercuri, după summitul NATO de la Vilnius.

La summit, președintele american Joe Biden și liderii G7 au transmis o declarație comună de sprijin pentru Ucraina, menită să întărească capacitatea militară a țării devastate de război.

„Acestea sunt garanții concrete de securitate care sunt confirmate de primele șapte democrații din lume. Niciodată până acum nu am avut o asemenea fundație de securitate”, a adăugat Zelenski.

Kievul a fost ținta unui atac aerian noaptea trecută, 13 iulie, au anunțat autoritățile ucrainene. Potrivit oficialilor, apărarea antiaeriană a doborât aproximativ o duzină de drone rusești în spațiul aerian al Kievului. Resturile de drone au căzut peste clădiri rezidențiale, care au provocat mai multe incendii, potrivit Reuters.

Primarul Vitali Klitschko a anunțat pe Telegram că în cartierul Podil s-a declanşat un incendiu într-un bloc de apartamente, iar serviciile de urgență ajunse la fața locului au descoperit o persoană decedată.

Alte două persoane au fost rănite în districtul Shevchenkivskyi, mai la vest, unde un balcon a luat foc într-un bloc de apartamente. Resturile au lovit și districtul central Solomyanskii.

De asemenea, în cartierul Darnytsky două persoane au fost rănite, a declarat Sergiy Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe Telegram.