Război în Ucraina, ziua 506 | Rusia a crescut intensitatea bombardamentelor la granița de nord a Ucrainei

Generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a apărat, într-un interviu acordat publicației americane The Washington Post, dreptul armatei sale de a lovi pe teritoriul Rusiei, adăugând că astfel de atacuri sunt efectuate doar cu arme fabricate în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Aceasta este problema noastră și depinde de noi să decidem cum să ucidem acest inamic. Este posibil și necesar, într-un război, să ucidem pe teritoriul inamicului”, a declarat Zalujnîi.

„Dacă partenerilor noștri le este frică de faptul că le vom folosi armele (pe teritoriul Rusiei, n.r.), vom ucide cu ale noastre. Dar numai atât timp cât este necesar”, a precizat șeful armatei ucrainene.

Mai multe informații: Generalul Zalujnîi, despre atacurile ucrainene în interiorul Rusiei: „Dacă partenerii noștri se tem că le vom folosi armele, vom ucide cu ale noastre”

14 iul. 2023 - Acum un an

14-07-2023

ONU așteaptă răspunsul Rusiei, pe măsură ce termenul limită pentru expirarea acordului privind cerealele se apropie

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine” | EXCLUSIV

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, așteaptă în continuare un răspuns din partea președintelui rus Vladimir Putin cu privire la propunerea de a prelungi acordul care permite exportul în siguranță de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, a declarat vineri un purtător de cuvânt al ONU, potrivit Al Jazeera.

„Se poartă discuții, se trimit mesaje pe WhatsApp, se trimit și se schimbă mesaje pe Signal. Așteptăm, de asemenea, un răspuns la scrisoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, întrebat de jurnaliști despre negocierile dintre Națiunile Unite și Moscova.

Guterres i-a scris marți lui Putin cerându-i să prelungească acordul de la Marea Neagră în schimbul conectării unei filiale a Băncii Agricole a Rusiei (Rosselkhozbank) la sistemul internațional de plăți SWIFT, potrivit unor surse citate de Reuters.

Rusia nu a fost de acord să înregistreze nicio navă nouă după data de 27 iunie, iar inițiativa va expira luni dacă Moscova nu va accepta să o prelungească.

Cancelarul german Olaf Scholz a apărat vineri decizia SUA de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei, subliniind în același timp importanța interzicerii acestui tip de arme, scrie Al Jazeera.

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump a câștigat Pennsylvania și e aproape de al doilea mandat

Guvernul SUA „a luat o decizie care nu ne aparține, dar pe care a luat-o în mod suveran”, a declarat Scholz, în cadrul tradiționalei sale conferințe de presă de vară de la Berlin.

Cancelarul a subliniat că, în caz contrar, este posibil ca SUA să nu fie în măsură să furnizeze suficiente obuze și proiectile Ucrainei.

Dar el a adăugat că Convenția internațională privind munițiile cu dispersie, pe care Germania a semnat-o, este „de mare importanță” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul potențial al bombelor cu dispersie neexplodate asupra civililor mult timp după ce războiul se va încheia.

SUA, Ucraina și Rusia nu au semnat convenția, care urmărește să interzică munițiile cu dispersie.

Africa de Sud ar trebui să facă „ceea ce trebuie” și să respecte dreptul internațional dacă președintele rus Vladimir Putin va participa fizic la summitul blocului BRICS de luna viitoare de la Johannesburg, a declarat vineri procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, la CNN.

Termenul BRIC a fost inventat de economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs în 2001 pentru a descrie ascensiunea Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei. Blocul BRIC a avut primul summit în 2009, în Rusia, iar Africa de Sud s-a alăturat în 2010.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

În luna martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război, acuzându-i de deportarea ilegală a sute de copii din teritoriile ucrainene ocupate în Rusia. Rusia, SUA, Ucraina și China nu sunt state membre ale CPI.

Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak, a declarat vineri presei că există mereu amenințarea ca Rusia să folosească armele nucleare pentru a opri contraofensiva în desfășurare a Ucrainei, dar că acesta nu este unul ridicat în acest moment, scrie The Kyiv Independent.

Declarația lui Yermak vine la o zi după ce președintele american Joe Biden a spus că nu există o posibilitate reală ca președintele rus Vladimir Putin să folosească armele nucleare împotriva Ucrainei sau a Occidentului.

Moscova și-a intensificat amenințările nucleare împotriva Kievului și a aliaților săi în ultimele săptămâni, în contextul în care Occidentul a sporit ajutorul militar acordat Ucrainei.

Joi, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova ar vedea drept o „amenințare nucleară” furnizarea de avioane de luptă F-16 fabricate în SUA către Ucraina, deoarece aceste avioane pot transporta focoase nucleare.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a amenințat instalațiile nucleare din Ucraina și din alte țări din Europa de Est cu atacuri rusești, susținând că un sprijin sporit al NATO pentru Ucraina ar putea duce la cel de-al Treilea Război Mondial.

Numărul militarilor ruși din Belarus a scăzut foarte mult, a anunțat vineri Serviciul de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, potrivit CNN.

Ucraina a înregistrat până de curând aproximativ 2.000 de militari ruși staționați pe terenurile de antrenament din Belarus, dar în prezent „aproape toate trupele ruse au fost retrase de pe teritoriul Belarusului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră, Andrii Demchenko.

„Cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea ca, la un moment dat, în cadrul rotațiilor, unități ale armatei (ruse) regulate să fie readuse pe teritoriul Belarusului”, a precizat Demchenko într-un briefing de presă, subliniind totodată că situația de la frontiera cu Belarus „rămâne pe deplin sub control”.

Serviciul ucrainean de pază a frontierei a mai spus că nu a observat „desfășurarea organizată a unor mercenari ruși” pe teritoriul Belarusului.

Cu toate acestea, afirmația vine după ce Ministerul belarus al Apărării a anunțat vineri că luptătorii grupului de mercenari Wagner au început să îi antreneze pe militarii belaruși în apropierea orașului Osipovichi, situat la aproximativ 90 de kilometri sud de capitala Minsk.

Rusia a crescut considerabil intensitatea bombardamentelor asupra frontierei de nord a Ucrainei, a anunțat vineri Garda ucraineană de Stat a Frontierei, potrivit CNN.

Intensitatea bombardamentelor în apropierea regiunilor Cernihiv-Sumî „s-a triplat” în iunie, comparativ cu luna mai, potrivit lui Andrii Demchenko, un purtător de cuvânt al Serviciului Gărzii de Stat a Frontierei.

„De la începutul acestui an, regiunile Cernihiv, Sumî și Harkov au fost bombardate de inamic de peste 1.000 de ori”, a susținut Demchenko, adăugând că Rusia continuă să bombardeze zilnic zonele de frontieră.

„Regiunile Sumî și Harkov au fost cel mai des bombardate”, a adăugat el.

Armata ucraineană i-a sfătuit anterior pe rezidenții din zona de frontieră din regiunea nordică Sumî să își părăsească locuințele, având în vedere intensificarea bombardamentelor rusești. Serhii Naev, comandantul Forțelor Interarme, i-a încurajat pe localnici să plece, spunând: „Direcția Sumî rămâne cea mai periculoasă din zona operațională nordică”.

„Încearcă să mergi la toaletă în pădure la -15 grade Celsius. Toate am făcut cistită și avem ovarele inflamate”, povestește pentru Daily Beast Julia, în vârstă de 24 de ani, una dintre cele 60.000 de ucrainence care luptă cot la cot cu bărbații pe front contra atacului Rusiei.

Femeile din prima linie de pe front spun că lipsa echipamentelor militare potrivite și a produselor de igienă le pun de multe ori într-un pericol chiar mai mare decât pe camarazii lor bărbați.

Mai multe informații: În Ucraina, femeile luptă pe front în uniforme militare de patru ori mai mari și cu infecții urinare. Unele sunt însărcinate

Sergei Denisenko a fost acuzat de „uciderea cu premeditare” a lui Stanislav Rujitski și de trafic ilegal de arme, a anunțat vineri Comitetul rus de Investigații, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Denisenko, cetățean ucrainean, a fost reținut la începutul acestei săptămâni în legătură cu uciderea lui Rujitski, un fost comandant de submarin al flotei ruse din Marea Neagră. Rujitski a fost ucis luni dimineață, în timp ce alerga printr-un parc din Krasnodar.

Comitetul de Investigații al Rusiei a postat anterior o înregistrare video în care se vede cum suspectul, pe care l-au identificat acum ca fiind Denisenko, este plimbat la locul crimei. Nu este clar dacă Denisenko a fost constrâns în timp ce vorbea la locul faptei, în parcul din Krasnodar.

SUA intenționează să răscumpere rachete de apărare antiaeriană HAWK scoase din uz pe care le-a vândut Taiwanului și să le redirecționeze către Ucraina, ca parte a unui pachet de ajutor militar, scrie China Times, potrivit Sky News.

Citând surse anonime, ziarul susține că Washingtonul și Taipeiul au convenit asupra răscumpărării după consultări cu înalți oficiali din domeniul securității care au avut loc încă de anul trecut.

Transferul urmează să fie efectuat în cadrul pachetului de ajutor pentru apărare în valoare de 2,1 miliarde de dolari (1,6 miliarde de lire sterline) anunțat de SUA pe data de 9 iunie.

MIM-23 HAWK este un sistem american de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune dezvoltat de Raytheon.

A intrat în dotarea armatei americane în 1960 și este încă folosit de Egipt, Grecia, Arabia Saudită, Spania, Suedia și alte țări.

Armata ucraineană a folosit, de asemenea, sisteme de apărare antiaeriană HAWK furnizate de Spania.

În ianuarie, SUA ar fi cerut guvernului israelian să transfere Ucrainei vechile sale rachete antiaeriene Hawk aflate în depozite, dar Israelul a refuzat.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că ucrainenii trebuie să înțeleagă că Rusia desfășoară toate resursele posibile pentru a opri avansarea forțelor Kievului în estul și sudul țării, relatează Al Jazeera și Sky News.

„Trebuie să înțelegem cu toții foarte clar, cât se poate de clar, că forțele ruse din sudul și estul țării noastre fac tot ce pot pentru a-i opri pe soldații noștri”, a spus liderul ucrainean, în discursul său video de seară adresat națiunii, după ce a prezidat o reuniune cu comandanții militari de top.

I continue meetings on the transformation of 🇺🇦. Today it concerned military education. All the experience of our warriors, all the competencies acquired by Ukrainians in the war, our new defense experience shared with our partners – all this must be integrated into the updated… pic.twitter.com/I3kR3roJZY

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2023

„Și fiecare mie de metri pe care avansăm, fiecare succes al fiecărei brigăzi de luptă merită recunoștința noastră”, a adăugat el.

„Tuturor cei care pleacă la asalt, tuturor cei care resping asalturile inamicului – Bravo! Și le sunt recunoscător fiecăruia dintre soldații noștri!”, a mai spus președintele ucrainean.

Președintele Vladimir Putin le-a propus luptătorilor Wagner ca un mercenar veteran pe nume Andrei Troșev să comande începând de acum grupul militar privat, potrivit unor comentarii făcute de liderul rus pentru ziarul economic Kommersant și publicate vineri, scrie CNN.

Potrivit ziarului, Putin a prezentat o serie de opțiuni pentru viitorul mercenarilor Wagner, inclusiv continuarea luptei sub conducerea directă a comandatului lor „adevărat”, un bărbat identificat cu pseudonimul de luptă „Sedoy”, ceea ce înseamnă „Păr cărunt”.

Mai multe informații: Vladimir Putin a propus un posibil nou comandant al mercenarilor Wagner. Cine este „Păr Cărunt”

Ministerul Apărării din Danemarca a trimis șase vehicule aeriene fără pilot (drone) pentru scanarea și detectarea minelor, ca parte a pachetului de ajutor pentru Ucraina, scrie European Pravda.

Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, aceste drone sunt folosite pentru inspecția non-tehnică a teritoriilor, inclusiv a zonelor de apă, pentru a detecta prezența de muniție explozivă.

„Este cea mai recentă abordare inovatoare pentru inspectarea teritoriilor”, a subliniat Reznikov, într-un mesaj publicat pe Twitter, mulțumind partenerilor danezi.

De asemenea, ministrul ucrainean a distribuit un clip care demonstrează utilizarea tehnologiei primite.

The Ministry of Defense of Denmark has provided 6 drones for mine scanning as part of their aid package for Ukraine.
These drones are used for non-technical inspection of territories, including water bodies, for explosive ordnance. It is the latest innovative approach to… pic.twitter.com/aKhS50nQDr

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) July 14, 2023

Danemarca face parte și din coaliția internațională care îi antrenează pe piloții ucraineni pe avioanele occidentale de luptă.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că un presupus sabotor rus a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un complot de a arunca în aer infrastructura de transport din regiunea Rivne, din vestul Ucrainei, complot care a fost dejucat, potrivit unui comunicat transmis vineri, relatează CNN.

SBU a precizat că un tribunal ucrainean a găsit persoana în cauză vinovată de „comiterea de infracțiuni împotriva securității statului ucrainean”.

Potrivit SBU, sabotorul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, se pregătea să arunce în aer două instalații de infrastructură de transport din regiunea Rivne când a fost reținut, în februarie, de către ofițerii serviciilor de securitate care efectuau o „operațiune în mai multe etape” .

„Agresorul spera să întrerupă aprovizionarea cu arme și muniții străine a forțelor de apărare de pe fronturile estic și sudic”, se arată în comunicat. Bărbatul a efectuat misiuni de recunoaștere în jurul facilităților de infrastructură, sperând să planteze explozibili în locurile „cele mai vulnerabile” de-a lungul rutelor de transport, înainte ca planul său să fie dejucat, a adăugat SBU.

Anchetatorii ucraineni l-au identificat ca fiind un fost militant care a luptat împotriva „Operațiunii antiteroriste ucrainene” în estul Ucrainei înainte de începerea invaziei pe scară largă a Rusiei.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba şi-a exprimat satisfacţia faţă de rezultatele recentului summit NATO de la Vilnius şi a apreciat că din punct de vedere psihologic ţara sa este deja membră a Alianţei Nord-Atlantice, scrie vineri DPA, potrivit Agerpres.

”Am depăşit bariera psihologică şi văd că Ucraina este considerată membră a NATO în termeni reali”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, într-un interviu acordat vineri postului public de televiziune din ţara sa.

Kuleba a afirmat că din păcate nu a fost făcut niciun ”salt cuantic”. ”Dar saltul cuantic (al aderării la NATO) va sosi inevitabil şi va fi mult mai curând decât ni se pare acum”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că în culise toată lumea a dat noi asigurări Kievului că aderarea Ucrainei la Alianţă va avea loc, dar singurele întrebări rămân cât de rapid şi când.

Rusia nu dă semne că ar avea de gând să schimbe cursul războiului său împotriva Ucrainei, a declarat vineri secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după ce miniştrii de externe din peste 20 de ţări, inclusiv din SUA şi Rusia, s-au întâlnit în capitala Indoneziei pentru reuniunea anuală a organizaţiei ASEAN, centrată pe teme de securitate, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Adresându-se reporterilor după încheierea discuţiilor, Blinken a spus că nu există niciun indiciu că Rusia ar fi dispusă să se angajeze într-o diplomaţie semnificativă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.

„Nu am auzit nimic de la ministrul de externe Lavrov care să sugereze vreo schimbare de direcţie în ceea ce priveşte ceea ce face Rusia în Ucraina”, a spus Blinken, adăugând că, la reuniune, Moscova s-a concentrat să dea vina pe Statele Unite pentru toate problemele lumii.

Ucraina a recunoscut vineri că trupele sale avansează ”nu prea rapid” în contraofensiva lor menită să recucerească teritoriile din estul și sudul țării aflate sub ocupația forțelor ruse, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Șeful de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Yermak, a declarat reporterilor că luptele sunt dificile, dar a precizat că aliații occidentali nu fac, totuși, presiuni asupra Kievului pentru a avansa mai repede.

„Astăzi (forțele ucrainene, n.r.) nu avansează atât de repede. Dacă vom vedea că ceva nu merge bine, vom spune acest lucru. Nimeni nu va cosmetiza” realitatea, a spus Yermak.

Mai multe informații: „Nimeni nu va cosmetiza realitatea”. Kievul recunoaște că forțele sale nu avansează „prea rapid”

Washingtonul este „foarte aproape” de a lua o decizie cu privire la furnizarea de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina, le-a spus vineri jurnaliștilor șeful Biroului prezidențial ucrainean, Andrii Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Yermak a spus că păstrează un „contact bun” cu consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, și că este la curent cu procesul decizional.

Președintele Joe Biden a confirmat miercuri că SUA ia în considerare furnizarea rachetelor îndelung solicitate de Ucraina. El a declarat însă, pentru Bloomberg, că obuzele de artilerie reprezintă o nevoie mai urgentă pentru Ucraina, deoarece această țară deține deja sisteme de armament similare cu ATACMS.

Biden se referea probabil la rachetele cu rază lungă de acțiune SCALP promise de Franța la cel mai recent summit NATO și la rachetele Storm Shadow furnizate de Marea Britanie, folosite de armata ucraineană încă din luna mai.

Rachetele Storm Shadows și SCALP au o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri. În schimb, sistemul de rachete tactice al armatei SUA, sau ATACMS, poate atinge ținte aflate la peste 300 de kilometri.

Angajamentele pe termen lung asumate la summitul NATO de la Vilnius, din această săptămână, ar putea fi cea mai eficientă modalitate de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin că nu poate câștiga războiul său din Ucraina, a declarat vineri secretarul american de stat Antony Blinken, potrivit CNN.

Angajamentele NATO „ar putea fi cel mai bun mod de a-i scoate lui Vladimir Putin din minte ideea că ar putea cumva să reziste mai mult decât Ucraina și decât zecile de țări care susțin Ucraina”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Jakarta, în Indonezia.

„Aceasta este cea mai rapidă cale, probabil, de a pune capăt acestui război”, a mai spus Blinken. Înaltul diplomat american a estimat că Putin va încerca să prelungească războiul „la nesfârșit”, în ciuda „costurilor îngrozitoare pe care le-a suportat Rusia însăși”.

„Atâta timp cât el continuă să creadă că va învinge cumva, este probabil să continue. El trebuie să fie despărțit de această idee. Aceste angajamente pe termen lung față de securitatea Ucrainei, dar și față de bunăstarea sa economică, precum și față de asistența umanitară, sunt probabil cea mai bună modalitate de a face acest lucru”, a adăugat șeful diplomației americane.

„Nu am văzut niciun semn din partea Rusiei că ar fi dispusă să se angajeze efectiv într-o diplomație semnificativă și să pună capăt războiului pe care l-a început”, a precizat el.

Miniştrii de externe german şi ceh s-au angajat vineri să continue ajutorul militar pentru Ucraina în lupta acesteia împotriva invaziei ruse, cu prilejul unei întâlniri la graniţa dintre Germania şi Republica Cehă, informează DPA, potrivit Agerpres.

Ministrul ceh de externe Jan Lipavsky a calificat invazia drept un gest „de agresiune imperială rusă fără precedent” şi a spus despre Rusia că reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii în Europa. „Republica Cehă va sta alături de Ucraina până când va pleca ultimul tanc rus”, a declarat Lipavsky la întâlnirea de pe graniţă, între oraşele Bärenstein (Germania) şi Vejprty (Republica Cehă).

La rândul ei, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a amintit că aliaţii NATO au convenit la summitul de la Vilnius de la începutul săptămânii să majoreze sprijinul militar pentru apărarea Ucrainei. Cancelarul german a promis alte 700 de milioane de euro, în cursul summitului.

Baerbock a subliniat că „nu doar Europa, ci majoritatea lumii” se află de partea Ucrainei împotriva agresiunii ruse şi cooperarea europeană în ce priveşte livrările de arme apără vieţi. Ea a elogiat totodată eforturile Republicii Cehe de a ajuta Ucraina, inclusiv prin primirea a peste 500.000 de refugiaţi ucraineni, dar şi prin faptul că a fost prima ţară care i-a trimis arme grele.

Rusia a respins cererea Africii de Sud de a nu-l trimite pe președintele Vladimir Putin la summitul BRICS de luna viitoare de la Johannesburg, a declarat vineri vicepreședintele Africii de Sud pentru presa locală, potrivit The Moscow Times.

Africa de Sud este obligată să îl aresteze pe Putin dacă acesta ajunge acolo, Pretoria fiind semnatară a Statutului de la Roma care guvernează CPI.

„Înțelegem că suntem obligați de Statutul de la Roma, dar nu putem invita pe cineva și apoi să-l arestăm. Puteți înțelege dilema noastră”, a declarat vicepreședintele sud-african Paul Mashatile pentru publicația Mail & Guardian.

Mai multe informații: Africa de Sud a cerut Rusiei să nu-l trimită pe Putin la summitul BRICS, în contextul mandatului de arestare emis de CPI. Răspunsul Moscovei

Ucraina a reușit să recupereze trupurile a 62 de soldați ucraineni din teritoriile ocupate căzuți la datorie, a anunțat vineri Ministerul Reintegrării, potrivit The Kyiv Independent.

Patru dintre ei au murit în captivitatea rusă din cauza rănilor, a bolilor și a tratamentului medical inadecvat, conform ministerului.

Transferul ar fi fost realizat de către Biroul Comisarului pentru persoane dispărute și de către forțele de ordine ucrainene, în cooperare cu mai multe organizații internaționale.

Convențiile de la Geneva prevăd că persoanele care și-au pierdut viața în timpul războiului au dreptul la o înmormântare demnă. După ce trupurile apărătorilor ucraineni vor fi identificate, acestea vor fi predate rudelor lor.

Pe 23 iunie, Kievul a recuperat trupurile altor 51 de militari căzuți la datorie. Potrivit Comandamentului coordonator pentru tratamentul prizonierilor de război, Ucraina a adus înapoi trupurile a peste 1.400 de soldați căzuți la datorie de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei până în martie anul acesta.

Rusia nu a făcut nicio declarație cu privire la prelungirea acordului privind cerealele din Marea Neagră, a anunțat vineri Kremlinul, potrivit Sky News.

Acordul, care permite exportul în siguranță al produselor ucrainene prin porturile blocate de la Marea Neagră, a fost inițial negociat de ONU și Turcia în iulie anul trecut. De atunci, a fost prelungit de trei ori, dar urmează să expire luni.

Comentariul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a venit după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că este de acord cu Vladimir Putin ca acordul să fie prelungit.

Presa a interpretat că aceste declarații ale lui Erdogan sugerează că s-a ajuns la o înțelegere pentru prelungirea acordului. Moscova a precizat anterior că va fi de acord cu o prelungire doar dacă îi vor fi îndeplinite condițiile privind exporturile sale.

Nu există „nicio amenințare” de invazie din partea Belarusului, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri de vineri cu liderii militari, potrivit șefului spionajului militar ucrainean, generalul Kirilo Budanov, relatează CNN.

Această declarație vine în contextul în care Ministerul Apărării din Belarus a anunțat săptămâna aceasta că așteaptă sosirea următoarelor unități militare rusești, precum și a luptătorilor din grupul de mercenari Wagner, care vor participa la antrenamente comune cu forțele belaruse. Liderul țării, Alexander Lukașenko, un aliat fidel al președintelui rus Vladimir Putin, a afirmat la sfârșitul lunii trecute că a jucat un rol-cheie în oprirea marșului trupelor Wagner spre Moscova și a mai spus că armele nucleare tactice pe care Rusia intenționează să le amplaseze în Belarus au sosit.

Vineri, într-o postare pe Telegram, Zelenski a mai spus că în cadrul ședinței de stat major s-a discutat despre protecția centralelor nucleare și despre frontiera de nord a Ucrainei.

Ucraina își fortifică în mod constant frontiera de nord cu Belarus și Rusia, încurajându-i, de asemenea, pe civilii din unele regiuni care încă locuiesc în apropierea graniței să plece în locuri mai sigure. Joi, comandantul Forțelor Interarme, generalul-locotenent Serhii Naiev, a declarat că Ucraina continuă să „creeze bariere inginerești direct de-a lungul frontierei de stat; săpăm șanțuri antitanc și minăm zona”, adăugând că obiectivul este de a face această zonă „impracticabilă”.

Liderii militari au discutat vineri, de asemenea, despre situația de pe linia frontului, despre noul sprijin pentru apărare după summitul NATO din această săptămână, despre ofensiva actuală și despre îmbunătățirea logisticii de aprovizionare a armatei ucrainene.

Rusia a afirmat vineri că a doborât două rachete Storm Shadow furnizate Ucrainei de către Marea Britanie, relatează Sky News.

Ucraina a lansat rachetele spre Melitopol și Berdiansk, a scris pe Telegram liderul impus de Moscova la conducerea părților ocupate din regiunea Zaporojie, Evgheni Balițki.

„Forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât rachetele. Nu au existat victime și nici infrastructura nu a fost avariată”, a adăugat el.

Balițki a precizat că situația operațională din regiune nu s-a schimbat, adăugând că Ucraina este „deja slăbită și nu a întreprins acțiuni active în ultimele 24 de ore”.

Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord să prelungească acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră, care expiră săptămâna viitoare, a declarat vineri, 14 iulie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, preluată de The Moscow Times.

Erdogan a declarat presei că a vorbit cu omologul său rus despre acest acord crucial care permite exportul de cereale ucrainene menit să atenueze criza alimentară globală.

„Ne pregătim să îl primim pe Putin în august și suntem de acord cu extinderea coridorului de cereale din Marea Neagră”, le-a spus Erdogan reporterilor.

Mai multe informații: Erdogan anunță că Putin este de acord cu prelungirea acordului privind cerealele

Mercenarii Grupului Wagner au început deja să antreneze trupele belaruse într-o tabără din apropierea oraşului Osipovici, situată la 230 de kilometri de graniţa cu Ucraina, a informat vineri Ministerul belarus al Apărării, potrivit agenției de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Pregătirile apărării teritoriale au loc în apropiere de Osipovici”, se arată într-un mesaj al Ministerului Apărării pe Telegram, în care se precizează că trupele locale sunt antrenate în diverse discipline militare de către „instructori ai companiei militare private Wagner”.

Ministerul de la Minsk a postat, de asemenea, o înregistrare video a antrenamentelor cu comentarii ale unor soldaţi belaruşi despre mercenari.

„Ei au participat la acţiuni de luptă şi aceasta, desigur, este o experienţă foarte utilă pentru armata noastră belarusă, care nu a mai participat la lupte reale de la războiul (sovietic) din Afganistan”, a declarat un soldat. „Sunt oameni foarte pregătiţi, care ştiu ce fac, ne pot învăţa multe lucruri. Este un instrument foarte util”, a spus un coleg.

Mai multe detalii: Mercenarii Wagner au început să antreneze trupele belaruse. „Recruții învață abilitățile de deplasare pe câmpul de luptă și de tragere tactică”

Rusia a acuzat vineri Occidentul că sponsorizează „terorismul nuclear”, după ce autorităţile au afirmat că o dronă ucraineană a lovit oraşul rus Kurceatov, unde se află o centrală nucleară funcţională similară celei de la Cernobîl, relatează Reuters.

Roman Starovoit, guvernatorul regiunii ruse Kursk, lângă Ucraina, a transmis pe Telegram că o dronă ucraineană a lovit în cursul nopţii un bloc de locuinţe din oraşul construit pe malul lacului de răcire a centralei nucleare.

Acesta a adăugat că „din fericire nimeni nu a fost rănit” şi „nu au fost avariate facilităţi critice” după explozie.

„Au de gând oare ţările care livrează drone regimului de la Kiev să se retragă pe Marte dacă va avea loc un dezastru nuclear? N-or să aibă timp”, a remarcat purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zarahova.

„Oamenii din ţările NATO ar trebui să realizeze că guvernele lor sponsorizează terorismul nuclear al regimului de la Kiev”, a adăugat aceasta.

Forțele ucrainene au avansat peste 1.700 de metri în direcția Melitopol într-o săptămână, a declarat vineri colonelul Mykola Urshalovici, directorul adjunct al Departamentului de planificare a aplicațiilor din cadrul Gărzii Naționale, citat de Kyiv Independent.

Unitățile Brigăzii 15 „Kara-Dag” a Gărzii Naționale au înaintat spre sud și sud-est în cooperare cu Forțele Armate și cu sprijinul tancurilor, a precizat Urshalovici.

„Unitățile noastre avansează prin câmpuri minate dense ale inamicului la abordurile pozițiilor lor și sub un foc intens, inclusiv 213 lovituri de la sisteme de rachete cu lansare multiplă, tancuri și artilerie, și șase lovituri aeriene în ultima săptămână”, a declarat Urshalovici.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu şefii armatei şi ai serviciilor secrete pentru a se informa cu privire la situaţia de pe front şi, de asemenea, pentru a aborda probleme precum securitatea la instalaţiile nucleare ale ţării şi la frontiera de nord cu Rusia, informează Ukrainska Pravda şi Unian.

Într-un mesaj postat pe Telegram, Zelenski a indicat că, în timpul reuniunii, i s-au raportat despre ultimele evoluţii din diferitele teatre de operaţiuni de către comandantul şef al armatei, generalul Valeri Zalujnîi, şi de către comandanţii responsabili de cele două direcţii ale frontului, unde Ucraina îşi desfăşoară în prezent contraofensiva – Oleksandr Sîrski şi Oleksandr Tîrnavski.

Un atac cu dronă rusă asupra orașului Krivoi Rog din sudul Ucrainei a distrus vineri clădiri aparținând unor companii de utilități și de transport, potrivit unui oficial regional, citat de CNN.

De asemenea, două clădiri rezidențiale au fost avariate în urma atacului, iar un bărbat în vârstă de 56 de ani a fost rănit, a precizat oficialul.

În altă parte, în regiunea Dnipropetrovsk, un depozit și o linie electrică din satul Velykomykhailivka au fost avariate în urma unui bombardament de artilerie, a declarat pe Telegram șeful consiliului regional Mykola Lukașuk.

Forțele ruse au atacat 10 regiuni în ultima zi, iar cel puțin patru persoane au fost ucise și 10 au fost rănite, au informat vineri oficialii locali.

Regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Herson, Sumi, Zaporizhzhia, Cernihiv, Harkov, Luhansk, Mykolaiv și Odesa au fost atacate.

În regiunea Dnipropetrovsk, o persoană a fost rănită în grevă, a informat guvernatorul Serhii Lysak. Potrivit lui Lysak, apărarea antiaeriană a doborât cu succes șase drone kamikaze Shahed peste oblast.

Trupele ucrainene continuă să avanseze la sud de Bahmut în sectorul Bila Hora-Andriivka, a informat, pe 14 iulie, purtătorul de cuvânt al Statului Major al Forțelor Armate Andrii Kovalov.

„Sunt succese în sectorul Bila Hora-Andriivka, (trupele) consolidează pozițiile nou obținute”, a precizat Kovalov.

Forțele ucrainene continuă să respingă încercările ruse de a avansa pe direcțiile Kupiansk, Lîman, Avdiivka și Mariinka, a adăugat el.

După cum a precizat Kovalov, Moscova își desfășoară rezervele în aceste sectoare și lupte grele sunt în desfășurare.

Forțele ucrainene au doborât 23 de drone, inclusiv 16 drone kamikaze iraniene Shahed-136/131, potrivit unui comunicat al Forțele Aeriene.

Între seara zilei de 13 iulie și a doua zi, ora 4 dimineața, Rusia a lansat 17 drone Shahed împotriva Ucrainei din direcția de sud-est, dintre care 16 au fost distruse, precizează Forțele Aeriene.

Potrivit comunicatului, au mai fost eliminate, de asemenea, un vehicul aerian de recunoaștere și șase drone operaționale-tactice.

Armata ucraineană a desfășurat unități de rachete antiaeriene, avioane de luptă și alte componente împotriva dronelor rusești, a adăugat Forțele Aeriene.

Guvernatorul Serhi Lîsak a raportat că un grup de drone Shahed a vizat regiunea Dnipropetrovsk în timpul nopții. Șase dintre ele au fost doborâte, dar mai multe au reușit să lovească Krivoi Rog, distrugând mai multe clădiri și rănind un bărbat de 56 de ani.

Ucraina a primit bombe cu dispersie din Statele Unite, muniții interzise în peste 100 de țări, dar s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrările de soldați inamici.

Valeri Shershen, un purtător de cuvânt al districtului militar Tavria, a confirmat joi un anunț al comandantului său că armele au sosit la o săptămână după ce Statele Unite au declarat că le vor trimite ca parte a unui pachet de securitate de 800 de milioane de dolari.

Pentagonul a confirmat la rândul său trimiterea munițiilor cu dispersie în Ucraina.

Moscova a denunțat transportul lor. Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a avertizat joi că Rusia ar putea recurge la desfăşurarea de arme similare dacă se va confrunta cu utilizarea acestora.

Oficialii ucraineni spun că desfășurarea lor este justificată, având în vedere exploatarea de către Rusia a vaste suprafețe de teren pe care le-a confiscat.

Ungaria a semnalat joi că ar putea ratifica în câteva luni de zile candidatura Suediei la aderarea la NATO, în contextul în care un deputat al partidului de guvernământ a declarat că decizia Turciei de a susține candidatura Suediei a deschis ușa pentru consolidarea alianței într-un moment de nevoie, informează Reuters.

Deputatul maghiar Zsolt Nemeth a spus că nu este nevoie de convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului de la Budapesta pentru a aproba decizia mai devreme.

„Ne vom apuca de lucru la mijlocul lunii septembrie”, a declarat Nemeth, șeful Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ungar, pentru postul privat de radio InfoRadio.

„Nu este nevoie să ne mișcăm mai repede, deoarece președintele turc Recep Tayyip Erdogan nu va transmite ratificarea aderării Suediei la NATO parlamentului turc până la redeschiderea acestuia în toamnă”, a precizat deputatul ungar.

Ankara a blocat luni de zile ratificarea aderării Suediei, acuzând statul nordic că face prea puțin împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră „teroriști”. Acestea sunt în principal membri kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formațiune interzisă în Turcia.

Viceministrul rus de externe Serghei Verșinin a discutat miercuri, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Burak Akcapar, despre acordul de la Marea Neagră privind cerealele, a anunțat Ministerul rus de Externe, potrivit Reuters.

Ministerul a precizat joi că discuția a fost inițiată de Turcia și „o atenție deosebită a fost acordată implementării „Inițiativei de la Marea Neagră privind exportul de alimente ucrainene”.

Tot miercuri, Verșinin a avut o convorbire telefonică cu Rebeca Grynspan, înalt oficial comercial al ONU.

„Părțile au făcut un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a Acordurilor privind pachetul de la Istanbul din 22 iulie 2022 în contextul provocărilor globale privind securitatea alimentară”, a precizat ministerul condus de Serghei Lavrov.

Grupul de mercenari Wagner nu participă în mod semnificativ la operațiunile militare din Ucraina, a anunțat joi Pentagonul, la mai bine de două săptămâni după ce gruparea condusă de Evgheni Prigojin a organizat o scurtă rebeliune armată în Rusia, informează Reuters.

„În acest stadiu, nu vedem forțele Wagner participând în mod semnificativ la operațiunile de luptă din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă din cadrul Forțelor Aeriene americane, Patrick Ryder.

Luptătorii Wagner au purtat unele dintre cele mai aprige și sângeroase bătălii în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. Însă, în urma revoltei din 23-24 iunie, luptătorilor li s-a oferit opțiunea de a pleca în exil, de a se alătura forțelor regulate armate ale Rusiei sau de a se întoarce acasă.

Miercuri, Ministerul rus al Apărării a anunțat că organizația Wagner a finalizat predarea armelor către armata rusă.

Munițiile cu dispersie furnizate de SUA au fost livrate Ucrainei, a declarat joi un oficial militar american, potrivit CNN și Al Jazeera.

„Există muniții cu dispersie în Ucraina în acest moment”, a declarat generalul-locotenent Douglas Sims, director pentru operațiuni în cadrul Statului Major Interarme al armatei SUA, în cadrul unei conferințe de presă.

Declarația de joi a oficialului american vine după ce, pe 7 iulie, SUA au anunțat că vor trimite Kievului muniții cu dispersie ca parte a unui pachet de sprijin militar în valoare de 800 de milioane de dolari, destinat să ajute contraofensiva ucraineană.

În cea de-a 505-a zi a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, luptele grele continuă pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Pe fronturile din regiunile Zaporojie și Herson, rușii încearcă să împiedice forțele ucrainene să avanseze, a transmis joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Rușii continuă să își concentreze eforturile principale pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka; lupte grele sunt în desfășurare. Aproximativ 20 de ciocniri armate au avut loc pe parcursul zilei”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de după-amiază a evoluției conflictului.

Forțele aeriene ale Ucrainei au lansat pe parcursul zilei cinci lovituri aeriene asupra zonelor de concentrare a efectivelor militare și două atacuri asupra sistemelor antiaeriene ale rușilor.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete și avioane pe teritoriul Ucrainei, folosind două rachete de croazieră Kalibr, o rachetă balistică Iskander-M și 20 de drone Shahed 136/131 de fabricație iraniană, a mai susținut Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News