Război în Ucraina, ziua 509 | Armata rusă „pregătește un răspuns” la atacul asupra podului Kerci

Câteva imagini din satelit publicate de compania americană Maxar Technologies arată porțiunea avariată a podului Crimeei din strâmtoarea Kerci, în urma atacului din cursul nopții de duminică spre luni, scrie Sky News.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Mai multe informații: Imagini din satelit arată distrugerile suferite de podul Kerci în urma atacului cu drone navale efectuat de ucraineni

17 iul. 2023 - Acum un an

17-07-2023

Ucraina poate exporta grâne fără acordul Rusiei dacă primește sprijin internațional, afirmă șeful unei asociații ucrainene

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Comunitatea internațională trebuie să „găsească pârghiile” pentru transportul cerealelor din Ucraina pe piața mondială fără acordul Rusiei, a declarat luni președintele Asociației Ucrainene pentru Cereale, potrivit CNN.

Nikolay Gorbaciov a declarat că este „sigur că Ucraina poate exporta cereale fără Rusia” dacă i se oferă „sprijin internațional”. Afirmația lui a venit după ce Rusia s-a retras din acordul de la Marea Neagră privind cerealele.

„Comunitatea internațională, țările dezvoltate trebuie să găsească pârghiile prin care să mute cerealele din Ucraina pe piața mondială”, a declarat președintele asociației, pentru postul american de televiziune. Potrivit lui Gorbaciov, acest sprijin ar putea veni din partea flotei turcești sau a garanțiilor de asigurare din partea companiilor.

Gorbaciov a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căreia Ucraina nu a îndeplinit o parte vitală a acordului privind cerealele, care constă în asigurarea exportului de grâne către țările mai sărace, calificând-o drept „manipulare”.

Ultima navă care transportă cereale provenite din Ucraina prin Marea Neagră a fost inspectată luni seara la Istanbul, cu câteva ore înainte de expirarea acordului internaţional, a anunţat ONU, potrivit AFP.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Inspectarea cargoului TQ SAMSUN a fost finalizată de Centrul comun de coordonare”(JCC), a explicat ONU într-un comunicat, precizând că a fost a 1972-a inspecţie efectuată în baza acordului încheiat la 1 august 2022 în cadrul Iniţiativei privind transportul de cereale prin Marea Neagră, scrie Agerpres.

Nava, care arbora pavilion turcesc, a „părăsit portul Odesa duminică şi a sosit astăzi la locul de inspecţie la nord de Istanbul pe Marea Neagră”, precizează JCC, centrul comun responsabil de supervizarea aplicării acestui acord semnat la Istanbul în iulie 2022 cu Ucraina, Rusia, Turcia şi Naţiunile Unite.

Fiecare navă cu destinaţie porturi ale Ucrainei sau provenind de acolo trebuie să se supună unor inspecţii efectuate de reprezentanţi ai celor patru părţi ale Acordului, care expiră luni seara, la miezul nopţii la Istanbul (21:00 GMT).

„Inspecţia a început la 17:35 şi s-a terminat la ora locală 20:20”, mai notează centrul.

Șeful NATO a criticat luni decizia Rusiei de a se retrage din acordul de la Marea Neagră privind cerealele, în ciuda eforturilor de mediere ale Turciei, scrie Al Jazeera.

„Condamn decizia unilaterală a Rusiei de a se retrage din Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, în ciuda eforturilor depuse de aliatul nostru Turcia și de ONU”, a scris, pe Twitter, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Stoltenberg a subliniat că „războiul ilegal” al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să „dăuneze milioanelor de persoane vulnerabile din întreaga lume”.

I condemn Russia’s unilateral decision to withdraw from the Black Sea Grain Initiative, despite the efforts by our Ally #Türkiye and the @UN.

Russia’s illegal war against #Ukraine continues to harm millions of vulnerable people around the world.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) July 17, 2023

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunțat luni că organizează „consultări urgente” la Națiunile Unite în urma retragerii Rusiei din Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, informează CNN.

„La instrucțiunea președintelui Volodimir Zelenski, desfășor consultări urgente cu partenerii de la ONU din New York cu privire la următorii pași pe care îi vom face în urma retragerii Rusiei din Inițiativa privind cerealele”, a scris Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Rusia pune în pericol securitatea alimentară globală. Facem tot ce ne stă în putință pentru a păstra coridorul de cereale din Marea Neagră”, a precizat șeful diplomației ucrainene.

On @ZelenskyyUa‘s instruction, I am holding urgent consultations with partners at the UN in New York on our next steps following Russias withdrawal from the Grain Initiative. Russia puts global food security in jeopardy. We do our utmost to preserve the Black Sea grain corridor.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) July 17, 2023

Ucraina avansează de-a lungul frontului de sud, în pofida loviturilor aeriene rusești și a unei mari concentrații de mine terestre, a declarat luni comandantul Forțelor Mixte Tavria, generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskyi, potrivit CNN.

„Activitatea continuă în sectorul Tavria. Forțele de apărare îi distrug în permanență pe ruși. Soldații noștri avansează în ciuda zonelor minate și a loviturilor aeriene inamice”, a scris generalul, pe contul său de Telegram.

Tarnavskyi a precizat că forțele ruse au atacat trupele ucrainene, dar a susținut că soldații aflați sub comanda sa au ripostat.

„Unitățile de artilerie ale forțelor de apărare ucrainene din sectorul Tavria au finalizat 1.412 misiuni de tragere”, a adăugat el. „În ultima zi, inamicul a atacat pozițiile noastre de 16 ori și a efectuat 650 de bombardamente”, a mai susținut generalul ucrainean.

Tarnavskyi a adăugat că 25 de unități de blindate militare rusești au fost distruse, împreună cu trei depozite de muniție.

Secretarul american de stat, Antony Blinken, a calificat luni drept „inconștientă” retragerea Rusiei din acordul de la Marea Neagră privind cerealele și a declarat că acordul ar trebui „restabilit cât mai repede posibil”, relatează CNN.

„Sper că fiecare țară urmărește acest lucru foarte atent. Ele vor vedea că Rusia este responsabilă pentru că refuză să ofere alimente oamenilor care au nevoie disperată de ele în întreaga lume și pentru că contribuie la creșterea prețurilor într-un moment în care multe țări continuă să se confrunte cu o inflație foarte dificilă”, a declarat Blinken, la Departamentul de Stat.

Șeful diplomației americane a mai declarat luni că acordul nu ar fi trebuit să fie necesar de la bun început și că a devenit astfel doar după ce Rusia a lansat războiul în Ucraina.

Blinken a spus că ucrainenii, SUA și alții vor căuta să vadă dacă există „alte opțiuni” pentru transportul în siguranță al cerealelor prin Marea Neagră spre piață globală, cum ar fi pe calea ferată și pe șosele, dar a precizat că există provocări în încercarea de a găsi alternative.

„Ideea a fost de a avea un acord voluntar care să implice toate părțile relevante și care a fost aprobat de Națiunile Unite pentru a se asigura că există siguranță, securitate, predictibilitate în ceea ce privește transportul de alimente din Ucraina către locuri care au nevoie disperată de ele”, a mai spus el.

Podul Kerci, puternic avariat în urma unui atac pe care Moscova l-a pus pe seama Kievului, a fost lovit de „drone navale”, a afirmat luni ministrul ucrainean al transformării digitale, Mihailo Fedorov, care ocupă și funcția de vicepremier, informează CNN.

„Ieri, o înregistrare video cu producția de drone rusești Lancet a făcut furori pe internet. Iar astăzi, podul din Crimeea a fost distrus de dronele navale”, a scris Fedorov, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai multe informații: Kievul revendică responsabilitatea pentru atacul asupra podului Kerci. Ce arme au folosit ucrainenii

Rusia concentrează „peste 100.000 de oameni, peste 900 de tancuri, peste 555 de sisteme de artilerie, 370 de MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă, n.r.)” în direcția Lîman-Kupiansk, potrivit lui Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Cherevatyi a declarat luni la televiziunea națională că soldații ucraineni reușesc în prezent să-și păstreze pozițiile defensive în acest sector de front.

Orașul Kupiansk a fost eliberat în cadrul contraofensivei surpriză a Ucrainei, desfășurată în regiunea Harkov în septembrie 2022. Orașul Lîman, din regiunea Donețk, a fost eliberat câteva săptămâni mai târziu.

Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia „continuă să își concentreze principalele eforturi pe axele Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka”, în aceste sectoare continuând să se dea lupte grele.

Generalul-colonel Oleksandr Sîrskyi, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, a afirmat și el luni că forțele ruse sunt în ofensivă în direcția Kupiansk. Sîrskyi i-a vizitat pe comandanții de unități de pe front pentru a ajusta planurile, având în vedere condițiile dificile. De asemenea, el a înmânat mai multor soldați decorații.

Rusia încearcă să câștige teren în zona Kupiansk și să continue „ofensiva în adâncimea formațiunilor noastre de luptă”, a declarat Sîrskyi, citat de Centrul Militar de Media, și a precizat că situația operațională în direcția estică este una dificilă.

În același timp, el a precizat că Rusia deplasează mai multe trupe în zona din jurul Bahmutului, pentru a încerca să împiedice forțele ucrainene să avanseze. Bahmutul este una dintre zonele în care Ucraina încearcă să avanseze în cadrul contraofensivei sale, care a început în jurul datei de 5 iunie.

Mai multe informații: Armata ucraineană: Rusia desfășoară o ofensivă majoră în zona Lîman-Kupiansk, acolo unde a concentrat peste 100.000 de militari

Traficul pe podul Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de partea continentală a Rusiei, va fi reluat pe o singură bandă pe data de 15 septembrie, a declarat luni vicepremierul rus Marat Khusnullin, potrivit CNN.

„Traficul pe două sensuri va fi deschis, pe o singură bandă, pe 15 septembrie. Apoi, traficul în ambele sensuri pe ambele benzi va fi reluat pe 1 noiembrie”, a declarat el, în cadrul unei întâlniri prin videoconferință cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea de luni a fost televizată.

„Un singur sens pe podul de cale ferată a suferit daune nesemnificative care nu afectează funcționarea trenurilor”, a precizat vicepremierul rus.

Două explozii s-ar fi produs în cursul nopții de duminică spre luni în jurul orei locale 3.00, avariind o parte a podului, potrivit canalului de Telegram Grey Zone, care susține grupul de mercenari Wagner condus de Evgheni Prigojin.

O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat pentru CNN că acest atac a fost o operațiune comună a SBU și a forțelor navale ucrainene. Sursa a vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu a primit autorizația de a face declarații în mod oficial.

Khusnullin a precizat că vor fi disponibile feriboturi pentru transportul civil și comercial. Podul de cale ferată funcționează în mod normal.

La cinci săptămâni de la debutul contraofensivei ucrainene, soldații și comandanții care luptă în prezent de-a lungul frontului din estul și sudul țării au explicat că progresul deocamdată anevoios are o cauză principală: minele terestre.

Minele plantate de ruși îngreunează serios avansul forțelor Kievului și au devenit principala cauză a rănilor suferite de militarii ucraineni, spun soldații și comandanții de pe front citați de New York Times și Washington Post.

Mai multe informații: Cum au reușit rușii să pună o piedică majoră în calea contraofensivei ucrainene. „Câmpuri întregi, sunt peste tot”

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că refuzul Rusiei de a prelungi acordul care a permis Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră în ultimul an „trimite un mesaj negativ” către restul lumii, scrie Al Jazeera.

„Dar toată lumea va înțelege ce se ascunde în spatele acestui mesaj, și anume o acțiune care are mult de-a face cu faptul că Rusia nu se simte responsabilă pentru o bună coexistență în lume”, a afirmat Scholz, la summitul UE-America Latină de la Bruxelles.

Un convoi de peste 100 de vehicule cu steaguri rusești și însemnele grupului Wagner a intrat în Belarus, potrivit unui grup de monitorizare, relatează Sky News.

Belaruski Hajun, un grup de activiști belaruși care monitorizează mișcările de trupe în Belarus, a afirmat că mercenarii s-au îndreptat spre o tabără de campanie oferită de autoritățile țării.

Grupul de monitorizare precizează că acesta a fost al treilea convoi Wagner care a intrat în Belarus săptămâna aceasta.

Mercenarii Wagner au fost trimiși pe teritoriul belarus în urma revoltei lor de scurtă durată de luna trecută.

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a fost cel care a intermediat un acord care a pus capăt rebeliunii lansate de șeful Wagner, Evgheni Prigojin.

Bombardamentele rusești au ucis două persoane și au rănit alte zece în regiunea ucraineană Sumî, a anunțat luni poliția ucraineană, potrivit Sky News.

Patru bombardamente de artilerie au fost înregistrate în orașul Bilopillia, dintre care trei au lovit centrul localității.

„O femeie de 76 de ani și o alta de 74 de ani, care se aflau pe stradă în acel moment, au murit în urma rănilor suferite”, a precizat poliția națională ucraineană.

Dintre cei zece răniți, unul se află în stare gravă, potrivit comunicatului poliției.

Vladimir Putin a declarat luni că ministerul rus al apărării pregătește propuneri de răspuns la atacul care a avariat podul rutier ce leagă penisnula Crimeea de sudul Rusiei, atac pentru care Moscova dat vina pe Ucraina, relatează Sky News.

La finalul unei întâlniri televizate cu oficiali naționali și regionali, organizată pentru a evalua consecințele exploziei, președintele rus a calificat-o drept „un act crud și lipsit de sens”.

De asemenea, Putin a catalogat explozie o drept un atac „terorist” deoarece, a afirmat el, podul nu a mai fost folosit de luni de zile pentru aprovizionarea forțelor ruse care luptă în Ucraina.

„Va exista un răspuns din partea Rusiei la atacul terorist asupra podului din Crimeea”, a declarat liderul de la Kremlin.

„Ministerul Apărării pregătește propuneri relevante. Ceea ce s-a întâmplat a fost un alt atac terorist al regimului de la Kiev, care nu a avut nicio logică din punct de vedere militar”, a mai afirmat Putin.

Ucraina nu a revendicat oficial responsabilitatea, dar presa din țară a scris că serviciile de securitate ucrainene au desfășurat drone maritime pentru a ataca podul Kerci.

Mai multe informații: Vladimir Putin califică lovitura asupra podului Kerci drept un „atac terorist” și promite că armata rusă „pregătește un răspuns”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat „ferm”, luni, pe Twitter, decizia Rusiei de a se retrage din acordul de la Marea Neagră privind cerealele, în ciuda eforturilor depuse de ONU și Turcia, relatează CNN.

„UE depune eforturi pentru a asigura securitatea alimentară pentru persoanele vulnerabile din lume. #EUSolidarityLanes va continua să scoată produsele agroalimentare din Ucraina și să le aducă pe piețele globale”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Regatul Unit a calificat decizia Moscovei drept o „încercare flagrantă de a-i leza pe cei mai vulnerabili ca parte a războiului său ilegal”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic de Externe a declarat că Londra monitorizează situația. „Prin forțarea unilaterală a încheierii Inițiativei de la Marea Neagră, Rusia a folosit alimentele ca armă și împiedică cerealele să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a calificat, de asemenea, pe Twitter, decizia Rusiei drept „complet imorală”.

Un general ucrainean de rang înalt a recunoscut că țara sa se confruntă cu condiții „dificile” pe frontul de est și a declarat că forțele ruse sunt redistribuite în jurul orașului Bahmut, pentru a încerca să oprească ofensiva Kievului, relatează CNN.

„Inamicul redesfășoară intens forțe și mijloace suplimentare în această zonă, în principal trupe aeropurtate, pentru a opri ofensiva trupelor noastre în zona Bahmut”, a declarat luni Oleksandr Sîrskyi, comandantul forțelor terestre ale armatei ucrainene, potrivit Centrului Media Militar al țării.

Generalul Sîrskyi a continuat spunând că condițiile de pe frontul de est sunt „solicitante”.

„Situația operațională în sectorul estic rămâne dificilă”, a precizat comandantul. „În același timp, inamicul a lansat o ofensivă în direcția orașului Kupiansk, cu scopul de a învinge trupele noastre în zona Kupiansk și de a continua ofensiva în adâncimea formațiunilor noastre de luptă”, a mai spus Sîrskyi.

„În astfel de condiții dificile, am vizitat brigăzile de luptă ale grupării noastre și m-am întâlnit cu comandanții unităților pentru a ne ajusta planurile și a rezolva chestiunile problematice la fața locului”, a adăugat el.

Duminică, viceministrul Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat că pozițiile ambelor părți „se schimbă în mod dinamic” de-a lungul frontului estic, deoarece luptele de acolo „s-au intensificat oarecum”.

„În sectorul de la Bahmut, noi bombardăm inamicul, iar inamicul ne bombardează pe noi”, a adăugat Maliar.

Antrenamentele piloţilor ucraineni în țara noastră pe avioanele americane de luptă F-16 vor începe în luna august, a declarat luni, 17 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, precizând că este vorba despre un proiect care „care va ține foarte mult”.

„Da, este posibil să se înceapă deja în august, dar nu cred că are multă valoare să spunem acum o dată. Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină”, a spus șeful statului, la Bruxelles, întrebat când va începe instruirea piloților ucraineni pe aeronavele F-16.

Mai multe informații: Klaus Iohannis a anunțat când va începe în România instruirea piloților ucraineni pe avioanele de luptă F-16

Încheierea de către Rusia a acordului care permitea exportul în condiții de siguranță al cerealelor ucrainene este un „act de cruzime”, a declarat ambasadoarea SUA la ONU, potrivit Reuters.

„Rusia a dat o nouă lovitură celor mai vulnerabili din lume, de data aceasta prin suspendarea participării sale la Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele”, a spus Linda Thomas-Greenfield.

„Acesta este cu adevărat un alt act de cruzime”, a adăugat ea.

Acordul urma să expire luni, dar existau speranțe că ar putea fi prelungit încă o dată.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că „regretă profund” decizia Rusiei de a pune capăt acordului de la Marea Neagră privind cerealele, inclusiv retragerea garanțiilor rusești de securitate privind navigația în partea de nord-vest a Mării Negre, relatează Al Jazeera.

El a adăugat că este dezamăgit de faptul că președintele rus Vladimir Putin a ignorat propunerea sa de a prelungi acordul privind cerealele și a subliniat că ONU va încerca în continuare să faciliteze „accesul neîngrădit la piețele globale al alimentelor și îngrășămintelor din Rusia și Ucraina”.

Anterior, trimisul Chinei la Națiunile Unite, Zhang Jun, și-a exprimat, de asemenea, speranța că toate părțile implicate ar putea găsi o cale pentru reluarea înțelegerii, menționând în mod special că Rusia are o serie de îngrijorări.

Contul de Twitter al Ministerului ucrainean al Apărării pare să trolleze Rusia, într-un mesaj publicat luni, scrie Sky News.

La câteva ore după exploziile care au avariat podul Kerci, care leagă Rusia de Crimeea, ministerul a scris: „Numărul de potențiale destinații turistice «interne» de vară pentru ruși este în scădere. Cu o regularitate alarmantă”.

The number of potential «domestic» summer tourist destinations for russians is falling. With alarming regularity.

— Defense of Ukraine (@DefenceU) July 17, 2023

Crimeea este o destinație de vacanță populară pentru ruși – în ciuda faptului că este un teritoriu ucrainean confiscat.

Exploziile de pe podul Kerci de luni dimineață au ucis două persoane și au rănit un copil.

Președintele român Klaus Iohannis a declarat luni că jumătate din cerealele ucrainene s-au exportat prin România, iar acest proces va continua.

Afirmația șefului statului a venit după ce Rusia a anunţat că va ieşi din acordul de la Marea Neagră privind exportul de cereale ucrainene.

„În primul rând, este regretabil că acea iniţiativă, pentru care trebuie să vedem că s-au implicat foarte mulţi politicieni din toată lumea, pare a nu avea un viitor strălucit. Oricum ar fi, şi până acum, jumătate din cerealele ucrainene s-au exportat prin România, prin rutele logistice româneşti, le-am adaptat, le-am îmbunătăţit şi vom continua în acest fel. Noi credem că este important şi bine să fim noi de partea Ucrainei şi să sprijinim aceste exporturi, vom face aceste lucruri şi în continuare pentru a preveni apariţia unor sincope”, a spus Iohannis, la Bruxelles, într-o declarație de presă susținută înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene.

Cardinalul italian Matteo Zuppi, trimisul papei François pentru pacea în Ucraina, se va afla la Washington de luni până miercuri, a anunţat luni Vaticanul, la câteva săptămâni după deplasările întreprinse la Kiev şi Moscova, informează Agerpres preluând AFP.

Vizita cardinalului Zuppi „se înscrie în contextul misiunii de promovare a păcii în Ucraina şi vizează un schimb de idei şi de opinii cu privire la situaţia tragică actuală şi susţinerea iniţiativelor în domeniul umanitar”, indică un scurt comunicat al Vaticanului, fără a preciza programul vizitei.

În cadrul misiunii sale, cardinalul Zuppi s-a deplasat la începutul lunii iunie la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski. El a mers ulterior la Moscova, unde a avut întrevederi cu Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru copii, vizată de un mandat de arestare la Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru „deportare ilegală” de minori ucraineni, precum şi cu patriarhul ortodox rus Kirill.

Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) va anunța un ajutor umanitar de peste 500 de milioane de dolari pentru Ucraina, relatează Sky News.

Șefa USAID, Samantha Powers, va anunța noul ajutor în timpul vizitei sale din Ucraina, ca răspuns la nevoile ucrainenilor afectați de invazia Rusiei.

Ajutorul, care va fi oferit prin intermediul Organizației Națiunilor Unite și al altor organizații neguvernamentale partenere, va spori sprijinul pentru cei care au fost strămutați sau afectați în alt mod de război, urmând ca aceștia să beneficieze de asistență alimentară de urgență, asistență medicală și apă potabilă sigură, printre altele.

Odată cu acest anunț, ajutorul SUA în asistență umanitară pentru Ucraina va ajunge la 2,6 miliarde de dolari de la începutul războiului, inclusiv 1,9 miliarde de dolari prin intermediul USAID.

Suporții podului Kerci, care leagă Rusia continentală de Crimeea anexată, nu au fost avariați de explozia de luni, a declarat vicepremierul rus Marat Khusnullin, potrivit CNN.

„Potrivit unei evaluări preliminare, suporții podului din Crimeea nu au fost deteriorați”, le-a spus luni Khusnullin jurnaliștilor ruși.

Experții finalizează în prezent inspecția podului, iar decizia privind posibilitatea de a relua traficul auto va fi luată în termen de două ore, a adăugat el.

O sursă din cadrul Serviciului de securitate ucrainean (SBU) a declarat că atacul asupra podului Kerci, care a ucis un cuplu și a rănit-o pe fiica acestuia, a fost o operațiune comună a SBU și a forțelor navale ucrainene.

Podul Kerci, în valoare de 3,7 miliarde de dolari, este important din punct de vedere strategic, deoarece leagă regiunea rusă Krasnodar de Peninsula Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia încă din 2014. Podul este expresia fizică a obiectivului președintelui rus Vladimir Putin de a prelua Ucraina și de a o lega de Rusia pentru totdeauna, notează CNN.

Casa Albă a avertizat luni că decizia Rusiei de a suspenda participarea la acordul privind cerealele ucrainene „va agrava insecuritatea alimentară și va dăuna milioanelor de persoane vulnerabile din întreaga lume” și a îndemnat Moscova să „revină imediat asupra deciziei sale”, relatează CNN.

„Decizia Rusii de a suspenda participarea la Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele va agrava insecuritatea alimentară și va afecta milioane de persoane vulnerabile din întreaga lume. Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră a fost esențială pentru scăderea prețurilor la alimente în întreaga lume, care au crescut ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Rusiei în Ucraina”, a declarat Adam Hodge, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, într-un comunicat de presă.

Acordul privind cerealele, negociat de Turcia și de Națiunile Unite în iulie 2022, urmează să expire oficial luni după-amiază. Acordul a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale și să navigheze în siguranță prin Marea Neagră, spre strâmtoarea Bosfor din Turcia. Rusia a anunțat de dimineață că nu-l va mai prelungi.

„Mai mult de jumătate din cele 32 de milioane de tone de cereale și produse alimentare expediate prin intermediul Inițiativei au mers către țările în curs de dezvoltare, inclusiv către unele dintre cele mai nesigure regiuni ale globului din punct de vedere alimentar. Și fiecare transport efectuat în cadrul Inițiativei a contribuit la reducerea dificultăților din cele mai sărace țări din lume, deoarece aducerea cerealelor pe piețele mondiale scade prețurile alimentelor pentru toți”, a mai afirmat Hodge.

Retragerea Moscovei din acordul de la Marea Neagră privind cerealele va însemna că garanțiile pentru siguranța navelor vor fi revocate, a anunțat luni Rusia, potrivit Sky News.

Acordul a permis exportul în siguranță al cerealelor ucrainene către restul lumii. Dar Rusia a reziliat acordul luni dimineață și a anunțat acum că „garanțiile pentru siguranța navigației emise de partea rusă vor fi revocate”.

Moscova a transmis agenției ONU pentru navigație, Organizația Maritimă Internațională (OMI), că „vor fi luate acțiunile proactive necesare și măsurile de răspuns pentru a neutraliza amenințările reprezentate de regimul de la Kiev în zonă”.

De asemenea, Moscova a acuzat Ucraina de „provocări armate” și de „încercări de a ataca obiectibe militare și civile rusești”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni că trebuie făcut totul pentru ca Ucraina să poată continua să utilizeze coridorul de export al cerealelor prin Marea Neagră, potrivit purtătorului său de cuvânt, relatează Sky News și Al Jazeera.

„Chiar și fără Federația Rusă, trebuie făcut totul pentru ca noi să putem folosi acest coridor al Mării Negre. Nu ne este teamă”, a declarat Zelenski, citat de purtătorul său de cuvânt Serhii Nikiforov, după ce Rusia și-a oprit participarea la acordul privind cerealele.

„Am fost abordați de companii, de proprietari de nave. Ei au spus că sunt pregătiți, dacă Ucraina le dă undă verde, iar Turcia continuă să le lase să treacă, atunci toată lumea este pregătită să continue să furnizeze cereale”, a adăugat liderul de la Kiev.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski: „Trebuie făcut totul” pentru ca acordul privind cerealele să fie menținut. Ce ordin i-a dat șefului diplomației ucrainene

Fostul preşedinte și premier rus Dmitri Medvedev a cerut luni să fie aplicate „metode complet inumane” împotriva „teroriştilor”, după ce podul Kerci din Crimeea a fost avariat în urma unui nou atac, atribuit ucrainenilor, scrie news.ro.

„Experienţa mondială şi a noastră arată că teroriştii nu pot fi combătuţi cu sancţiuni internaţionale, intimidare sau îndemnuri. Ei înţeleg doar limbajul forţei. Doar metode personale şi complet inumane”, a scris Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Mai multe informații: Dmitri Medvedev, reacție furioasă după atacul asupra Podului Kerci: „E necesar să le aruncăm în aer propriile case şi casele rudelor lor”

Luptătorii mercenari ruși Wagner au ajuns în țara vecină, Belarus, ca parte a unui acord cu Kremlinul, au confirmat în weekend oficiali ucraineni și polonezi, potrivit The Moscow Times.

„Începând de acum, informațiile disponibile arată că grupuri separate de membri ai companiilor militare private (inclusiv Wagner) au început să fie observate în Belarus, deplasându-se acolo de pe teritoriul Rusiei”, a declarat Andriy Demchenko, purtătorul de cuvânt al Serviciului ucrainean al Gărzii de Stat de Frontieră.

Mai multe informații: Câți mercenari ai grupului Wagner au ajuns în Belarus până acum, după rebeliunea lui Prigojin

Oleg Sențov, cineast, scriitor și activist ucrainean, care s-a înrolat în armata țării anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina, a anunțat că a fost rănit pe câmpul de luptă, scrie Al Jazeera.

„Săptămâna nu s-a terminat încă. La prima misiune de luptă după întoarcerea mea, în timp ce debarcam, am fost sub tirul artileriei”, a afirmat Sențov, într-o postare pe Facebook.

„Bradley (vehicul blindat de luptă de producție americană, n.r.) ne-a salvat din nou viețile. Trei au fost răniți, majoritatea de șrapnel. (Unele dintre fragmente) au fost deja îndepărtate de pe fața mea, mici bucăți în braț și picior vor rămâne cu mine pentru totdeauna. Și ceilalți băieți sunt bine – medicii din Zaporojie își cunosc meseria, vă mulțumesc!”, a adăugat el.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat luni convins că omologul său rus Vladimir Putin vrea „să continue acordul” privind cerealele ucrainene, în ciuda recentelor anunţuri în sens contrar ale Moscovei, informează Agerpres citând marile agenții internaționale de presă.

„Cred că, în pofida declaraţiei de astăzi, prietenul meu, dl. Putin, vrea continuarea acordul umanitar” ce permite exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră şi care expiră la miezul nopţii (21.00 GMT).

„Ministrul meu de externe urmează să discute prin telefon (cu ministrul rus) şi eu voi vorbi cu dl. Putin imediat ce voi reveni” în Turcia, a spus Erdogan în faţa presei, înainte de a pleca într-un turneu în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.

Preşedintele turc a anunţat din nou că îl va primi pe omologul său rus „în august” în Turcia. „Vom avea ocazia să rediscutăm toate aceste chestiuni”, a adăugat Erdogan.

Un avion rusesc de bombardament Su-25 s-a prăbușit în Marea Azov, în apropierea orașului Yeysk, au anunțat oficialii locali, potrivit Sky News și The Guardian.

Pilotul s-a ejectat cu succes.

Imagini neverificate de pe rețelele de socializare păreau să arate o parașută care coboară deasupra mării, în apropierea unei plaje, și apoi momentul impactului cu apa.

⚡️Video of the fall or the RuAF Su-25 on the territory of Yeysk, Krasnodar pic.twitter.com/sH0sQFFb9L

— War Monitor (@WarMonitors) July 17, 2023

Oficialii din regiunea rusă Krasnodar au declarat că pilotul a fost salvat din apă.

Belarus a anunțat luni că gărzile sale de frontieră au doborât, cu o zi în urmă, o dronă de recunoaștere ucraineană care a trecut pe teritoriul său în apropierea fluviului Nipru, informează Reuters.

Agenția de frontieră belarusă a precizat că au fost lansate „proceduri administrative” în urma incidentului.

Un oficial al Organizației Națiunilor Unite a confirmat pentru CNN că biroul ONU din Istanbul, Turcia, a primit o notificare scrisă din partea Rusiei că pune capăt participării la acordul privind transportul grânelor ucrainene, numit oficial Inițiativa de la Marea Neagră pentru cereale.

Acordul a permis trecerea în siguranță a exporturilor de cereale din sudul Ucrainei către piața globală, după ce forțele ruse au blocat porturile din regiune și au exacerbat o criză alimentară generalizată.

„Secretarul general nu își va înceta eforturile de a facilita accesul neîngrădit la piețele globale pentru produsele alimentare și îngrășăminte atât din Ucraina, cât și din Federația Rusă, pentru a păstra securitatea alimentară globală”, a declarat oficialul ONU.

Ulterior, un oficial al Națiunilor Unite a precizat pentru postul american de televiziune că organizația consideră decizia Rusiei ca fiind „destul de definitivă”, adăugând că accentul pentru cerealele ucrainene se pune acum pe exportul prin rute terestre, rutiere și feroviare.

Ministerul de Externe rus a condamnat luni ceea ce a numit „un atac terorist ucrainean” asupra Podului Crimeei ce face legătura între Rusia şi Crimeea, o „operaţiune” în care doi oameni au fost ucişi şi un copil rănit şi în care „Occidentul ar putea fi complice”, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Dacă vor fi dezvăluite originea occidentală a dronelor de suprafaţă care au atacat podul, precum şi rolul ţărilor occidentale în planificarea, sponsorizarea şi desfăşurarea acestei operaţiuni, aceasta va confirma complicitatea lor la activităţile teroriste ale regimului de la Kiev”, afirmă ministerul condus de Serghei Lavrov.

Potrivit comunicatului MAE rus publicat luni pe site-ul ministerului şi citat de agenţia oficială de presă TASS, „declaraţiile reprezentanţilor autorităţilor de la Kiev după atacul asupra Podului Crimeei confirmă implicarea conducerii politice şi a serviciilor speciale ale Ucrainei în atac”.

„La Kiev s-a anunţat că incidentul este rezultatul unei operaţiuni comune a Forţelor Navale şi a Serviciului de Securitate al Ucrainei. Acest lucru confirmă implicarea conducerii politice şi a serviciilor speciale ale ţării în atacul terorist”, a adăugat Ministerul rus de Externe, în comunicat.

În comentarii anterioare, purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, a declarat, fără a furniza dovezi, că deciziile ucrainene au fost luate „cu participarea directă a serviciilor secrete şi a unor politicieni americani şi britanici”.

Decizia vine după ce Moscova a susținut în mai multe rânduri că Occidentul nu a îndeplinit condițiile pentru prelungirea inițiativei, scriu Reuters și Associated Press.

Rusia și-a întrerupt participarea la acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a anunțat luni Kremlinul. Acordul încheiat anul trecut fusese extins de mai multe ori, dar urma să expire luni. Iar Rusia susținea de luni de zile că condițiile pentru prelungirea sa nu au fost îndeplinite. „Când partea din acord care privește Rusia va fi pusă în aplicare, Rusia va reveni imediat la punerea în aplicare a acordului”, a declarat Peskov.

Mai multe detalii: Rusia se retrage din acordul pentru exportul cerealelor prin Marea Neagră, anunță Kremlinul

Rusia susține că știe că țările occidentale furnizează informații Ucrainei, dar spune că acest lucru nu reprezintă un motiv pentru a întrerupe relațiile diplomatice, transmite BBC.

„În cele mai acute momente, avem nevoie de canale de dialog”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a fost întrebat despre un comentariu al purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care a acuzat Ucraina că a efectuat atacul asupra podului cu implicarea Marii Britanii și a Statelor Unite.

Întrebat de reporteri despre comentariile sale, Dmitri Peskov, a spus: „Știm perfect câte informații vin de la NATO și Washington la Kiev în mod permanent”.

Dar el a negat, de asemenea, că Rusia are în vedere tăierea relațiilor diplomatice cu Occidentul, explicând că este nevoie de a menține deschise canalele de comunicare.

Forțele ruse au atacat nouă regiuni în ultima zi, ucigând cel puțin două persoane și rănind cel puțin 19, au informat oficialii locali luni, 17 iulie, citați de Kyiv Independent.

Regiunile Doneţk, Harkov, Herson, Sumi, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Luhansk şi Zaporojie au fost atacate, potrivit rapoartelor.

În regiunea Donețk, patru persoane au fost rănite în atacurile rusești, a declarat guvernatorul Pavlo Kyrylenko.

O lovitură de noapte cu rachetă împotriva Kramatorsk a rănit două persoane și a deteriorat clădiri rezidențiale și comerciale, a precizat Kyrylenko. În regiunea Harkov, cel puțin un civil a fost ucis și cel puțin cinci au fost răniți în loviturile rusești, a informat guvernatorul Oleh Syniehubov. În Herson, o persoană a fost ucisă și alte nouă, inclusiv doi copii, au fost rănite, a spus guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Kremlinul a susținut luni că două drone marine ucrainene au lovit podul care leagă Crimeea de Rusia și a anunțat că autoritățile au deschis o anchetă, transmite CNN.

„La ora 3.05, două drone fără pilot ucrainene de la suprafața apei au efectuat un atac asupra podului din Crimeea”, a transmis Comitetul Național Antiterorism al Federației Ruse într-un comunicat.

„În urma actului terorist, componenta rutieră a podului din Crimeea a fost avariată. Doi adulți au fost uciși și un copil a fost rănit”, a adăugat comitetul rus.

Comisia de Investigații a declarat că a „deschis un dosar penal” în urma incidentului, în temeiul legislației referitoare la terorism.

Reluând acuzațiile că Ucraina se află în spatele atacului podului, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că serviciile de informații americane și britanice au oferit asistență Kievului, potrivit BBC.

Guvernul de la Kiev are „toate caracteristicile unei grupări internaţionale de criminalitate organizată”, a spus Zaharova.

„Deciziile sunt luate de oficiali ucraineni și armată cu participarea directă a agenţiilor de informaţii şi a unor politicieni americani şi britanici. SUA şi Marea Britanie sunt responsabile pentru o structură teroristă de stat”, a adăugat Zaharova.

Traficul feroviar peste Podul Crimeea continuă să funcționeze, deși cu întârzieri, după ce un presupus atac a oprit traficul rutier pe structură luni dimineața, a declarat un oficial susținut de Moscova, citat de CNN.

„Șinele de cale ferată nu au fost afectate de atac”, a declarat Vladimir Konstantinov, șeful Consiliului de Stat al Republicii Crimeea, pe Telegram.

Șeful parlamentului din Crimeea, instalat de Rusia, a pus atacul asupra podului din Crimeea pe seama „regimului terorist de la Kiev”, transmite BBC.

Potrivit presei ruse de stat, Vladimir Konstantinov a spus că Ucraina a comis o „nouă crimă” țintind ceea ce el a numit o facilitate „civilă”.

Forţele ucrainene au eliberat săptămâna trecută un teritoriu de aproximativ 7 kilometri pătraţi în direcţia oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, a anunțat luni Hanna Maliar, viceministru al apărării ucrainean, transmite Reuters.

Atacul de noapte asupra podului din Crimeea a fost o operațiune specială a Serviciului de securitate al Ucrainei și a Marinei, relatează publicația ucraineană Pravda, care citează surse din cadrul SBU.

„SBU și Forțele Navale ale Ucrainei sunt implicate în bombardarea pe timp de noapte a podului din Crimeea”, potrivit surselor Pravda.

Potrivit publicației citate, podul a fost atacat cu drone.

Presupusul atac împotriva podului din Crimeea care face legătura cu Rusia ar putea fi o provocare rusă legată de continuarea acordului pentru exportul de cereale ucrainene, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud, Natalia Humeniuk, citată de Kyiv Independent.

„Crearea unei astfel de provocări, care este imediat și cu voce tare raportată de autoritățile de ocupație din Crimeea, este un exemplu tipic al modului în care țara agresoare rezolvă problemele”, a declarat Humeniuk pentru postul național Rada.

Acordul privind cerealele ucrainene, care permite Ucrainei să continue să își exporte produsele agricole, urmează să expire astăzi, 17 iulie. Rusia nu a confirmat încă prelungirea acordului.

Ministerul rus al Transporturilor a anunțat luni că o porțiune a drumului podului din Crimeea a fost avariată, iar podul este în prezent inspectat de oficiali, transmite CNN.

Ministerul nu a menționat amploarea pagubelor suferite de pod, dar a negat informațiile potrivit cărora stâlpii de susținere a podului ar fi fost avariați.

„Structura de susținere a podului din Crimeea este intactă” a precizat ministerul rus.

Morning photo of the damaged Crimean bridge pic.twitter.com/By4GY6oLLZ

— Ukraine Front Lines (@EuromaidanPR) July 17, 2023

Două persoane din regiunea rusă Belgorod, o mamă și un tată, au fost ucise în „incidentul de urgență” produs pe podul din Crimeea, iar fiica lor a fost rănită, a anunțat guvernatorul regiunii pe Telegram, citat de The Guardian.

„În această dimineață am început cu toții cu informații despre urgența care a avut loc pe podul din Crimeea. Am văzut un videoclip pe internet cu o mașină avariată cu numere de înmatriculare din Belgorod”, a scris Viaceslav Gladkov.

„Fata a suferit răni moderate… Cel mai rău lucru este că părinții ei au murit”, a spus guvernatorul rus.

„O situație de urgență” a avut loc pe podul Kerci, care leagă Crimeea de regiunea rusă Krasnodar, circulaţia fiind întreruptă în zonă, a anunţat în noaptea de duminică spre luni Serghei Aksionov, guvernatorul rus al peninsulei anexate, transmite CNN.

„O situaţie de urgenţă s-a produs în zona pilonului 145 din regiunea Krasnodar, situată în sud-vestul Rusiei”, a indicat Serghei Aksionov pe Telegram.

„Forţele de ordine şi toate serviciile competente examinează situaţia”, a adăugat el, cerând conducătorilor auto să aleagă o rută alternativă.

„Am vorbit cu ministrul transporturilor al Federației Ruse, Vitali Savelyev, și se iau măsuri pentru a ameliora situația”, a precizat acesta.

Aksionov nu a precizat natura incidentului. Agenția de presă RBC-Ucraina a relatat că pe pod s-au auzit mai multe explozii. De asemenea, canalul Grey Zone din Rusia, un canal Telegram afiliat grupului de mercenari Wagner, a raportat că au avut loc două lovituri pe pod la ora 03:04 și 03:20.

În octombrie 2022, un camion a fost aruncat în aer pe podul Kerci, deschis cu fast de președintele rus Vladimir Putin în 2018. În urma atacului, două secțiuni ale podului s-au prăbușit în apă, iar un tren de marfă încărcat cu combustibil a luat foc. Rusia a acuzat Ucraina că a stat în spatele atacului.

Podul, care a fost construit la ordinele președintelui rus, a fost o legătură de transport cheie pentru transportul de echipamente militare către soldații ruși care luptă în Ucraina, în special în sud, precum și pentru transportul trupelor acolo.

Pe lângă valoarea militară, structura are o semnificație simbolică profundă pentru Kremlin. După ce a anexat ilegal Crimeea în 2014, Moscova a promis că va conecta fizic peninsula de Rusia.

Citește și: Podul Crimeei, proiectul de 3,6 miliarde de dolari al lui Putin. Ce înseamnă închiderea sa pentru Rusia

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News