Război în Ucraina, ziua 51 | Bombardamente puternice în Kiev, Donețk, Luhansk și Harkov. Sub 3.000 de persoane, evacuate vineri

Procuratura din Harkov a transmis vineri seară că 10 persoane au fost ucise, între care și un bebeluș de 7 luni, în urma bombardamentelor rusești, iar alte 35 au fost rănite.

Atacul a început la ora locală 16.30, când mai multe rachete au fost lansate asupra orașului. Obuzele au lovit clădiri rezidențiale, unele dintre acestea fiind distruse complet.

Autoritățile ucrainene au raportat vineri atacuri rusești în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov, pe fondul avertismentelor privind o ofensivă rusă majoră care va începe în zilele următoare în partea de est a Ucrainei, relatează CNN.

Situația din regiune „devine tot mai tensionată”, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale Donețk, într-o declarație la televiziune. „Bombardamente, loviturile aeriene s-au intensificat. De ieri (nr. joi), în nordul regiunii Doneţk, la graniţa cu regiunea Harkov, au existat încercări de pătrundere a forțelor ruse”. Dar atacurile au fost respinse, a adăugat el.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

CNN nu a putut verifica independent situația de pe câmpul de luptă din această regiune.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut omologului său american Joe Biden să declarare Federația Rusă „stat sponsor al terorismului”, într-una din discuțiile telefonice recente pe care le-au avut cei doi șefi de stat, potrivit unei surse familiarizate cu discuția, citată de CNN.

Zelenski nu a făcut solicitarea cu același nivel de urgență cu care le-a solicitat liderilor occidentali să ofere arme suplimentare și asistență financiară, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a extinde condamnarea internațională a Rusiei.

Biden nu a oferit un răspuns ferm la solicarea lui Zelenki. Oficialii americani au refuzat anterior să informe posibilitatea de a adăuga Rusia pe lista „statelor care sponsorizează terorismul”, care include în prezent Coreea de Nord, Siria, Cuba și Iran.

„Nu am nicio evaluare în acest moment. Evident, continuăm să analizăm acțiunile de pe teren și acțiunile liderilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, în urmă cu o lună.

Adăugarea Rusiei pe această listă ar fi o decizie majoră care ar escalada sancțiunile economice și ar avea efecte secundare asupra țărilor care încă fac afaceri cu Moscova.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Autoritățile locale din Mariupol au anunțat că orașul-port asediat de peste o lună este în continuare sub controlul aramtei ucrainene.

„Armata ucraineană menține controlul orașului. Inamicul nu poate lua Mariupol. Inamicul poate pune stăpânire pe pământul pe care se afla Mariupol, dar nu mai există Mariupol. Orașul Mariupol a fost distrus de către Federația Rusă ”, a declarat guvernatorul orașului pentru CNN.

„The Ukrainian army maintains control of the city. The enemy cannot take #Mariupol. The enemy can seize the land on which Mariupol was, but there is no more Mariupol. The city of Mariupol has been razed to the ground by the #Russian Federation,” the governor of the city told CNN. pic.twitter.com/LEZFSli7sj

— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022

Biroul procurorului general al Ucrainei a precizat vineri că mai multe persoane au fost ucise și rănite joi în timp ce încercau să fugă din estul țării, citat de BBC.

„Pe 14 aprilie, militari ruși au tras în autobuzele de evacuare care transportau civili în satul Borova din districtul Izium”, transmite procurorul general într-un comunicat de presă.

„Datele preliminare arată că șapte persoane au murit. Alte 27 de persoane au fost rănite”, precizează oficialii ucraineni.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

BBC nu a putut verifica independent informațiile.

Cinci civili au fost uciși și 15 răniți vineri de munițiile cu dispersie împrăștiate în orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a afirmat guvernatorul Vitali Kim, pe Telegram.

Unul dintre cei uciși a ridicat un obuz neexplodat, a spus el. „Repet încă o dată […] Nu atingeți obiecte ciudate. Poate fi fatal”, a avertizat el.

CNN nu poate verifica în mod independent afirmațiile guvernatorului, cu toate acestea, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a declarat anterior că a primit acuzații credibile că forțele armate ruse au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina.

Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a confirmat, de asemenea, utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie pe tot parcursul conflictului.

„Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată pentru civili în timpul conflictului, împrăștiind aleatoriu submuniții sau bombe pe o zonă largă”, potrivit HRW.

Bombele cu dispersie, care nu numai că produc o explozie inițială la impact, dar conțin și mai multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă – sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională, din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

În 2008, peste 100 de țări din cadrul ONU au semnat pentru interzicerea bombelor cu dispersie. Ucraina și Rusia nu au semnat acordul.

Scufundarea Moskva, cea mai importantă navă din flota rusă a Mării Negre, a fost deplânsă vineri de ruși într-o ceremonie organizată la Sevastopol, baza flotei din Crimeea anexată de Rusia în 2014, relatează BBC. Oamenii au adus coroane de flori și au numit pierderea navei-amiral o ”tragedie”.

Pierderea navei a fost vineri deplânsă de mai mulți oameni, preoți și oficiali, la Sevastopol. La ceremonie, căpitanul Serghei Gorbaciov a spus că nava Moskva „a fost un simbol pentru toată lumea, simbol al puterii noastre, al speranței noastre, al renașterii flotei în anii 90”.

Crucişătorul Moskva a fost lovit, miercuri seară, de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene, după cum susține Kievul. Rusia a negat că nava a fost lovită de ucraineni și a spus că s-a scufundat după ce un incendiu la bord a provocat explozie în camera muniției.

Mai multe informații: Rușii au făcut o ceremonie pentru a jeli pierderea crucișătorului Moskva: ”A fost un simbol al puterii noastre”

Primarul orașului-port Odesa a declarat pentru BBC că una dintre cele mai mari amenințări din regiunea Mării Negre a fost îndepărtată, după scufundarea navei de război rusești Moskva.

„Crucișătorul Moskva avea cel mai modern echipament de rachete. A fost o mare amenințare pentru noi, deoarece ar fi putut susține un atac pe uscat”, a declarat primarul din Odesa, Gennadiy Trukhanov.

Orașul Odesa are cel mai mare port maritim al Ucrainei și trăiește cu teamă de o invazie la scară largă a marinei rusă poziționată în larg. Chiar dacă nava de război este acum distrusă, Trukhanov a avertizat că situația este încă periculoasă.

„Din păcate, inamicul are rachete – nu numai cele care au fost pe crucișătorul Moskva, ci și pe uscat, și în Crimeea. Putem vedea pericolul, deoarece au fost atacuri în Ucraina aseară. Au fost făcute de pe teritoriul Crimeei”, a declarat primarul.

Statele Unite consideră acum că nava de război rusă Moskva care s-a scufundat a fost lovită de două rachete ucrainene, a declarat un înalt oficial american pentru agenția de presă Reuters.

Kievul spune că rachetele sale au lovit nava, dar Rusia nu a raportat niciun atac și susține că nava s-a scufundat după ce un incendiu a provocat explozie în camera muniției.

Oficialii militari ucraineni au declarat că au lovit Moscova cu rachete Neptun de fabricație ucraineană – o armă concepută după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

De asemenea, SUA consideră că scufundarea crucișătorul rusesc Moskva a produs victime, a declarat același oficial agenției de presă Reuters, dar a spus că numărul lor este neclar.

Nava avea un echipaj de aproximativ 500 de marinari, iar Rusia a declarat anterior că au fost evacuați cu succes pe alte nave și au ajuns la Simferopol în Crimeea. Un politician de opoziție din Duma de Stat a precizat însă că doar 58 de marinari au supraviețuit.

Ucraina a evacuat vineri 2.864 de persoane din zonele de conflict, a declarat vicepremierul Irina Vereșciuk. Reuters relatează că în bilanțul total sunt incluse 363 de persoane care au folosit propriile mijloace de transport pentru a pleca din Mariupol.

Vereșciuk a scris pe Telegram că printre evacuați se numără 370 de persoane din regiunea Luhansk din est și 2.131 de persoane din orașe din regiunea Zaporojie.

La începutul zilei, vicepremierul ucrainean preciza că nouă coridoare umanitare au fost convenite pentru evacuarea civililor.

Întrebat despre nota diplomatică prin care Rusia avertizează Statele Unite să nu continue să înarmeze Ucraina, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a spus că „nimic nu va descuraja” administrația Joe Biden să continue să sprijine Ucraina.

„Rușii au spus unele lucruri în privat, au spus unele lucruri în mod public; nimic nu ne va descuraja de la strategia pe care ne-am asumat-o”, a declarat Price pentru CNN.

Ned Price a spus că „nu este în măsură să confirme nicio corespondență diplomatică privată”.

„Dacă afirmația de la Kremlin este că SUA și partenerii noștri din întreaga lume oferă asistență de securitate în valoare de miliarde de dolari partenerilor noștri ucraineni, exact acea asistență pe care au cerut-o partenerii noștri ucraineni, și că partenerii noștri ucraineni folosesc tocmai acea asistență de securitate cu efecte extraordinare pentru a respinge această agresiune rusă, ei bine, atunci suntem vinovați de aceste acuzații”, a mai afirmat Ned Price.

Ministerul de Externe al Rusiei a decis expulzarea a 18 diplomați care reprezentau Uniunea Europene pe teritoriul Rusiei, relatează Reuters.

Decizia vine ca un răspuns după ce UE a decis declararea a 19 diplomați ruși drept personae non gratae pentru „angajarea în activități contrare statutului lor diplomatic” și le-a ordonat să părăsească țara gazdă, Belgia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri pentru CNN că „toate țările lumii” ar trebui să fie pregătite pentru posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul împotriva Ucrainei.

Zelenski, într-un interviu exclusiv pentru CNN din biroul său din Kiev, a afirmat că Putin ar putea apela fie la arme nucleare, fie la arme chimice, deoarece nu prețuiește viețile ucrainenilor.

„Ar trebui să ne gândim nu ca ne fie frică, dar ca să fim pregătiți. Dar aceasta nu este o întrebare pentru Ucraina, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume.”, a răspuns el întrebat despre posibilitatea folosirii de arme nucleare.

Anton Kuprin, căpitanul crucișătorului Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră care s-a scufundat joi seară, a murit în timpul exploziei și incendiului la bord, informează platforma Nexta și The Guardian care îl citează pe Anton Gerashchenko, consilier în ministerul de interne de la Kiev.

„Comandantul crucișatorului „Moskva”, Anton Kuprin, a murit în timpul exploziei și incendiului la bord”, a precizat oficialul ucrainean.

The commander of cruiser „Moskva”, Anton Kuprin, died during explosion and fire on board. This was reported by the adviser to Minister of Internal Affairs of #Ukraine Anton Gerashchenko.

Captain Anton Kuprin gave the order to bombard #Snake Island on the first day of the war. pic.twitter.com/Fu9nJGvL08

— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022

În vârstă de 44 de ani, căpitanul Anton Kuprin este cel care a dat ordin să fie bombardată Insula Șerpilor la 24 februarie, în prima zi a invaziei Rusiei, după ce grănicerii ucraineni au răspuns „invitației” la capitulare cu o replică ce a devenit celebră: „Navă rusească, du-te dracului”.

Mai multe informații: Comandantul care a dat ordin să fie bombardată Insula Șerpilor a murit în timpul exploziei de pe nava-amiral Moskva

Până în prezent, Moscova nu a comentat informația morții lui Kuprin. De altfel, Rusia susține că tot echipajul de la bordul navei de război a fost evacuat, deși apar rapoarte despre faptul că un număr important de marinari a murit pe crucișător, în urma exploziilor și în timpul scufundării acestuia.

Potrivit fostul deputat al Dumei de Stat și opozantului rus Ilya Ponomarev, doar 58 de oameni din cei 510 aflați la bordul crucișătorului Moskva ar fi fost salvați.

Potrivit Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, aproape 5 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la începutul războiului, pe 24 februarie.

2,7 milioane de ucraineni au plecat în Polonia, țara urmată de România are a primit aproape 727.000 de refugiați. În Ungaria au ajuns 447.000, în Moldova – 419.000, iar în Slovacia – 329.000.

According to Office of the #UN High Commissioner for Refugees, almost 5 million people left #Ukraine since the beginning of the war.

2.7 million #Ukrainians left for #Poland. To #Romania – almost 727.000, to #Hungary – 447.000, to #Moldova – 419.000, to #Slovakia– 329.000. pic.twitter.com/yWRo79h7gb

— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022

Primul zbor care va aduce armament din noului ajutor de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina oferit de Statele Unite este așteptat să sosească în regiune în următoarele 24 de ore, potrivit unui înalt oficial al apărării citat de CNN. Oficialul a spus că ajutorul va fi ridicat de la graniță de ucraineni și dus în țară.

Față de precedentele pachete cu asistența, această tranșă include armament mai sofisticat și mai greu. Administrația președintelui american Joe Biden a anunțat miercuri noul pachet, care includea 11 elicoptere Mi-17 care fuseseră inițial alocate Afganistanului, 18 tunuri Howitzer de 155 mm și încă 300 de drone Switchblade, pe lângă sistemele radar capabile să urmărească focul și să identifice originea sa.

Andrei Nebitov, șeful poliției din regiunea Kiev, a declarat că, până pe 15 aprilie, au fost găsite 900 de cadavre de civili lăsate de în urmă după retragarea forțelor ruse, potrivit canalului Nexta.

Numărul este în creștere după ce miercuri, 13 aprilie, autoritățile ucrainene au comunicat că au recuperat cadavrele a 765 de civili.

Mai multe gropi comune au fost descoperite de când autoritățile ucrainene au recăpătat controlul asupra zonelor din regiunea Kiev, care au fost sub ocupație rusă.

Organul de supraveghere al comunicațiilor de stat rus Roskomnadzor a blocat accesul de pe teritoriul Rusiei pe site-ul web al publicației independente The Moscow Times, într-o nouă mișcare menită să blocheze accesul rușilor la surse de informare independente de statul rus, relatează CNN.

„Rusia a blocat vineri serviciul de limbă rusă al The Moscow Times, după ce a publicat ceea ce autoritățile numesc o relatare falsă despre polițiștii care refuză să lupte în Ucraina”, a declarat publicația într-un comunicat pe site-ul său în limba engleză, care nu a fost afectat.

Site-ul web în limba rusă al Moscow Times rămâne accesibil în străinătate prin VPN, a spus publicația.

„Procuratura nu a notificat încă The Moscow Times despre decizia sa”, a transmis publicația. „Un instrument de urmărire a detectat pentru prima dată întreruperi de acces la numele domeniului themoscowtimes.com/ru din Rusia mai devreme în cursul aceseti zile”.

Moscow Times a declarat că site-ul său în limba rusă se numără printre zecile de site-uri interne și străine care au fost blocate de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.

Rusia a folosit bombardiere cu rază lungă de acțiune pentru a ataca orașul-port asediat Mariupol pentru prima dată de la începutul invaziei, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei, Oleksandr Motuzyanyk, potrivit Reuters.

„Pe 14 aprilie, două bombardiere strategice rusești Tu-95/-160 au lansat rachete de croazieră care lovesc teritoriul Ucrainei din spațiul aerian Krasnodar Krai al Federației Ruse”, a spus el. „Tot pentru prima dată de la începutul agresiunii armate au fost aruncate bombe de către un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3. Acest atac aerian a lovit Mariupol”.

Motuzyanyk a adăugat că luptele de stradă continuă în Mariupol, pe care forțele ruse încă nu au reușit să îl captureze complet. El a spus că au loc lupte active în jurul fabricii de oțel și fier Illich, precum și în zona portului.

Oficialul ucrainean mai precizează că forțele ruse își concentrează eforturile în ultimele zile pentru a ocupa orașele Rubijne, Popasna și Mariupol.

Cel puțin două persoane au fost ucise în mai multe atacuri asupra orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a declarat pentru CNN un oficial militar regional.

Dmytro Pletenchuk, ofițerul de presă al administrației militare Mikolaiv, a declarat că un număr nespecificat de oameni au fost, de asemenea, răniți în urma bombardamentelor.

O echipă CNN a auzit mai multe runde de explozii dimineața între orele 10:20 și 12:00, aceeași cu ora României. Cele două persoane au fost ucise în fața unei biserici ortodoxe, iar echipa CNN a asistat la ridicarea victimelor și curățarea zonei. Sirenele au continuat să răsune în oraș.

Hanna Zamazeeva, șefa consiliului regional Mikolaiv, a anunțat pe Telegram că forțele ruse lovesc cartierele rezidențiale din Mikolaiv. „Nu există facilități militare acolo. Locuitori pașnici sunt vizați de focurile rusești”.

Capitala ucraineană a fost lovită vineri de unele dintre cele mai puternice explozii auzite de când forțele ruse s-au retras din zonă în urmă cu două săptămâni, relatează The Guardian.

Moscova a anunțat că a lovit o fabrică din capitală care producea și repara rachete ucrainene, inclusiv rachete antinavă. Atacul vine ca urmare a scufundării navei amirale ruse din Marea Neagră, Moskva, dar și pee fondul unei avertisment rusesc că vor creștere atacurile dacă forțele ucrainene continuă activitățile de sabotaj și atacurile de la graniță.

Kirill Kyrylo, muncitor la un atelier de reparații auto din Kiev, a declarat pentru Reuters că a văzut trei explozii care au lovit o clădire industrială de vizavi, provocând un incendiu care a fost stins ulterior de pompieri.

„Clădirea a luat foc și a trebuit să mă ascund în spatele mașinii mele”, a spus el, arătând sticlă spartă și bucăți de metal care au fost aruncate din clădirea în flăcări de peste drum.

Rusia a trimis săptămâna aceasta o notă diplomatică oficială Statelor Unite în care avertizează că transporturile americane și NATO de sistemele de arme „din cele mai sensibile” către Ucraina „adaugă combustibil” conflictului din Ucraina și ar putea aduce „consecințe imprevizibile”, relatează Washington Post care a văzut o copie a acestui document.

Demersul diplomatic a venit în momentul în care președintele Biden a aprobat o extindere importantă a pachetului de sprijin privind armele furnizate Ucrainei, cu un pachet de 800 de milioane de dolari care include drone de apărare de coastă și vehicule blindate, precum și arme portabile suplimentare antiaeriene și antitanc și milioane de cartușe de muniție.

Mai multe informații: Rusia avertizează SUA să nu mai trimită arme în Ucraina pentru a evita „consecințe imprevizibile”

Șapte persoane au fost ucise după ce forțele ruse ar fi deschis focul joi, 14 aprilie, asupra a două autobuze de evacuare, potrivit informațiilor preliminare, transmise de Procuratura Regională din Harkov, relatează CNN.

Alte 27 de persoane au fost rănite pentru că autobuzele circulau în apropierea satului Borova, aproape de orașul Izium, a adăugat sursa citată.

„O anchetă preliminară a fost declanșată cu privire la încălcările legilor și regulilor războiului, combinate cu crime premeditate”, a adăugat biroul Procuraturii Regionale din Harkov.

Liderul de la Kremlin nu intenționează să viziteze Sevastopol, oraș din peninsula Crimeea, port la Marea Neagră, în legătură cu situația crucișătorului Moskva, scufundat noaptea trecută, a anunțat vineri, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit Interfax.ru.

„Președintele nu are planificată nicio călătorie regională în zilele următoare”, a spus reprezentantul Kremlinului, întrebat dacă Putin va merge în orașul din Crimeea, ca să analizeze situația la fața locului.

De asemenea, întrebat dacă Vladimir Putin intenționează să organizeze o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Apărării, pentru a analiza cauzele scufundării crucișătorului Moskva, Peskov a răspus: „Nu, președintele nu a programat astfel de întâlniri”.

Crucişătorul Moskva, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, avariat după mai multe explozii de armament de la bord, în timpul invaziei Ucrainei, s-a scufundat, a anunţat joi seară Ministerul rus al Apărării.

Mai multe informații: Vladimir Putin nu intenționează să meargă la Sevastopol, după scufundarea crucișătorului Moskva

Secretarul de stat american, Antony Blinken, le-a spus aliaților europeni că SUA consideră că războiul din Ucraina ar putea dura până la sfârșitul anului 2022, au declarat doi oficiali europeni pentru CNN. În același timp, alți oficiali din Europa și SUA estimează că nu vom asista la o încheiere a conflictului ”pe termen scurt”.

Potrivit CNN, mulți dintre oficialii contactați au subliniat că este greu de prezis cu exactitate cât timp ar putea dura războiul, dar mulți dintre ei au spus că nu există indicii că obiectivele președintelui rus, Vladimir Putin, s-au schimbat și astfel este puțin probabil ca acesta să aleagă negocierile diplomatice dacă nu se va confrunta cu o înfrângere militară.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat joi că luptele vor continua pentru câteva „luni sau chiar mai mult”, în timp ce alți doi oficiali europeni cred că ostilitățile din estul Ucrainei ar putea dura patru până la șase luni înainte de a ajunge într-un impas.

De asemenea, un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA a afirmat că Antony Blinken „a discutat cu omologii săi despre preocuparea noastră că războiul ar putea fi prelungit, dar toate angajamentele sale s-au învârtit în jurul celui mai bun mod de a-l opri cât mai repede posibil”.

La rândul său, James Cleverly, ministru de stat al Marii Britanii pentru Europa și America de Nord, a declarat recent că lansarea ofensivei rusești în Donbas ar putea avea loc în câteva săptămâni, adăugând că este important în acest context ca Ucrainei să-i fie oferite arme.

Ministrul afacerilor europene din Finlanda, Tytti Tuppurainen, a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că este „foarte probabil” ca țara sa să adere la NATO. În opinia sa, procesul ar trebui să se desfășoare „cât mai rapid posibil”, în contextul tensiunilor cu Rusia, relatează The Guardian.

Tytti Tuppurainen vorbește despre o schimbare profundă în relațiile dintre Rusia și Finlanda, adăugând că ”oamenii din Finlanda par să fi luat deja o hotărâre și există o mare majoritate pentru aderarea la NATO”.

Oficialul de la Helsinki a mai precizat că subiectul trebuie discutat înainte în Parlamentul țării.

”În acest moment, aș spune că este foarte probabil, dar o decizie nu este încă luată”, a adăugat ea.

Tytti Tuppurainen a descris acțiunile Rusiei drept un război „brutal” în Ucraina și „un semnal de alarmă pentru noi toți”, iar despre retorica ostilă a Moscovei cu privire la posibila aderare a Finlandei la Alianța Nord-Atlantică, ea precizează că „fiecare țară are dreptul să facă propriile aranjamente de securitate”.

”Așa că trebuie să fim foarte, foarte atenți pentru a nu ne limita propriul spațiu de manevră din cauza unor factori externi. Deci, orice ar spune Rusia, desigur auzim asta, dar luăm propriile decizii în funcție de interesele noastre și de condițiile noastre, de cum vedem situația generală”, a adăugat ministrul finlandez.

În ceea ce privește orizontul de timp în care Finlanda ar putea să adere la NATO, Tuppurainen a precizat că „perioada intermediară dintre cererea de aderare și devenirea unui membru real poate deveni cu adevărat urâtă. Astfel, consider că este în interesul nostru, al tuturor, ca procesul de aderare să fie cât mai rapid posibil.”

Mai multe informații: Ministrul finlandez pentru afaceri europene: „Foarte probabil”, Finlanda se va alătura NATO, iar procesul ar trebui să fie „cât mai rapid posibil”

Armata rusă a transmis vineri, 15 aprilie, că a făcut progrese în orașul-port asediat Mariupol. Anunțul vine la două zile după ce forțele ucrainene au declarat că și-au consolidat apărarea în orașul de la Marea Azov, relatează CNN.

„Gruparea trupelor ruse și a unităților miliției populare Donețk a eliberat complet oțelăria Ilici de naționaliștii ucraineni, ca urmare a ofensivei din orașul Mariupol”, a precizat vineri purtătorul de cuvânt al armatei ruse, generalul-maior Igor Konașenkov.

CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile.

Cu două zile în urmă, comandanții a două unități ucrainene care apără Mariupolul au anunțat printr-un mesaj video că au reușit să-și consolideze forțele în interiorul orașului.

Denis Prokopenko, comandantul Regimentului Azov, a declarat că unitatea sa s-a unit cu trupele Brigăzii 36 Marină, dar a admis totodată că unii militari ucraineni s-au predat.

Iar într-un mesaj de la începutul acestei săptămâni, soldații Kievului au promis că vor continua să apere orașul, deși rămân fără provizii și muniție.

Oficialii ucraineni au atras atenția cu mai multe ocazii cu privire la o urgență umanitară majoră în Mariupol, unde aproximativ 100.000 de civili încă nu au fost evacuați.

Guvernatorul militar al regiunii Doneţk, din care face parte Mariupol, a declarat marţi că situaţia din oraşul asediat este „dificilă”, citând estimări preliminare conform cărora 22.000 de persoane au murit în oraş de la începutul invaziei ruse.

”Aproape toate așezările din regiunea Donețk de-a lungul liniei frontului sunt atacate”, anunță vineri, 15 aprilie, Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale Donețk, citat de CNN.

Oficialul a atras atenția asupra situației dificile a orașului Mariinka, unde, de la începutul invaziei ruse, 11 civili au fost uciși, aproape 100 de case au fost distruse, iar 13 clădiri înalte și trei școli, avariate.

”În ciuda bombardamentelor constante, civilii sunt evacuați din comunitate zilnic. Până astăzi, cel puțin 350 de persoane au fost mutate din Mariinka”, a mai spus Kirilenko.

Vineri dimineață, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a anunțat că forțele ruse din est se concentrează pe capturarea orașelor Popasna și Rubijne, dar fără succes.

Între timp, trupele Moscovei continuă să se regrupeze în estul Ucrainei pentru o operațiune ofensivă, a declarat joi Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege ca prevede amenzi pentru folosirea simbolurilor războiului din Ucraina, printre care literele Z și V și panglica Sfântul Gheorghe, în culorile negru și portocaliu, relatează BBC.

Acestea sunt văzute ca drept simboluri pro-război ale invaziei Rusiei în țata vecină.

53 de parlamentari din majoritatea pro-europeană au adoptat proiectul de lege, care introduce amenzi pentru realizarea, distribuirea, purtarea și afișarea unor astfel de simboluri.

Opoziţia pro-rusă, care a făcut recurs împotriva proiectului de lege la începutul acestei luni, a încercat să perturbe votul.

Anterior, deputații socialiști Adrian Lebedinschi și Grigore Novac au susținut că interdicția „încalcă libertatea de exprimare” și „dezbină” societatea.

Deși coridoarele umanitare sunt convenite, de principiu, aproape zilnic, în Ucraina, este foartea dificil ca acestea să fie și respectate în practică, potrivit unui purtător de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Lucile Marbeau, care ajută la implementarea acestor culoare, relatează BBC.

„Linia frontului este mereu volatilă, armistițiile sunt fragile și, desigur, ai nevoie de întregul lanț de comandă pentru a fi conștient de acest armistițiu, care este traseul precis, care este intervalul de timp și asta le face atât de greu de implementat”, a explicat Marbeau pentru sursa citată.

Totuși, reprezentanta Crucii Roșii a precizat că acestea au funcționat în unele regiuni. De exemplu, 2.500 de persoane au fost evacuate joi, 14 aprilie, din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei.

În alte regiuni, precum Mariupol, evacuarea civililor prin aceste coridoare s-a dovedit mai greu de implementat, iar oamenii care au plecat din orașul asediat „s-au expus unui pericol uriaș”.

Lucile Marbeau a explicat totodată că aceste culoare sunt vitale pentru a aduce ajutoare umanitare civililor care nu pot părăsi zonele asediate.

Pentru vineri, 15 aprilie, au fost convenite nouă coridoare umanitare, după cum a anunțat vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuk.

Guvernatorul regiunii Luhansk, din estul Ucrainei, Serghei Haidai, le cere civililor să evacueze zona și „să aleagă viața”, după ce a anunțat că o persoană a fost ucisă și cinci au fost rănite în timpul bombardamentelor rusești asupra orașului Kreminna, relatează BBC, citând un mesaj publicat pe Telegram de oficialul local.

Haidai a precizat că 32.000 de locuitori au fost evacuați în trenuri și autobuze și i-a îndemnat pe cei rămași să facă același lucru.

„Nu ezitați și plecați cât mai rămâne această posibilitate”, a spus Serghei Haidai.

Apelul guvernatorului vine în contextul în care oficialii de la Kiev vorbesc de mai multe zile despre iminența unei ofensive majore a Rusiei estul Ucrainei.

Oficialii din Mariupol spun că forțele ruse au început să dezgroape cadavrele civililor îngropate în curțile blocurilor rezidențiale, relatează BBC.

”Potrivit locuitorilor din Mariupol care se află încă în oraș, trupele ruse au început procesul de deshumare a cadavrelor care au fost îngropate anterior în curțile clădirilor de locuit. Mai mult, ocupanții interzic înmormântarea persoanelor ucise de ei”, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram de Consiliul Local Mariupol.

Fiecare curte ar avea propriul supraveghetor care să aplice această regulă, mai precizează autoritățile locale, adăugând că nu se știe de ce sunt dezgropate trupurile și nici unde vor fi trimise.

”Având în vedere că serviciile secrete ucrainene au înregistrat 13 crematorii mobile în Mariupol, este posibil să presupunem că forțele de ocupație ruse încearcă în toate modurile să înlocuiască urmele crimelor lor de război din orașul nostru. Dar nu vor reuși, întreaga lume înregistrează deja numeroase crime ale armatei ruse la Mariupol. Fiecare criminal va fi pedepsit!”, se mai menționează în mesajul Consiliului Local din Mariupol.

BBC precizează că nu a putut verifica aceste informații în mod independent.

Directorul CIA, William Burns, a afirmat joi, 14 aprilie, că „disperarea potențială” de a obține aparența unei victorii în Ucraina l-ar putea tenta pe președintele rus Vladimir Putin să ordone utilizarea unei arme nucleare tactice sau cu randament redus, relatează New York Times și AFP, citată de Agerpres.

„Având în vedere că preşedintele Putin şi conducătorii ruşi s-ar putea scufunda în disperare, ţinând cont de eşecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu uşurinţă această ameninţare reprezentată de potenţiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere”, a spus William Burns, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri de după un discurs pe care l-a ținut la Institutul de Tehnologie din Atlanta.

„În fiecare zi, Putin demonstrează că o putere în declin poate fi la fel de destabilizatoare ca o putere în ascensiune”, a declarat William Burns.

Șeful CIA a precizat în același timp că nu a văzut „dovezi practice” care să sugereze că o astfel de mișcare este iminentă.

„Evident că suntem foarte îngrijoraţi. Ştiu că preşedintele Biden este profund îngrijorat de riscul unui al treilea război mondial şi face totul pentru a evita să ajungă la punctul în care un conflict nuclear devine posibil”, a mai spus Burns.

Armele tactice sunt uneori numite „arme nucleare de pe câmpul de luptă”, sunt arme mai mici care pot fi trase dintr-un mortier sau chiar explodate ca o mină, spre deosebire de armele „strategice” care sunt puse pe rachetele balistice intercontinentale.

Rusia are un mare arsenal de arme tactice, în timp ce Statele Unite păstrează relativ puține.

Mai multe informații: Eșecul în Ucraina l-ar putea face pe Vladimir Putin să folosească o armă nucleară tactică, avertizează CIA

Ministerul rus al Apărării anunță că în noaptea de joi spre vineri a atacat cu rachete Kalibr o instalație militară de la periferia Kievului și avertizează că va intensfica atacurile asupra capitalei ucrainene, potrivit unui comunicat de presă al instituției de la Moscova.

”Numărul și amploarea loviturilor cu rachete împotriva țintelor de la Kiev vor crește ca răspuns la orice atacuri teroriste sau sabotaj comise de regimul naționalist de la Kiev pe teritoriul Rusiei”, se precizează în comunicat.

Moscova a acuzat joi, 14 aprilie, că forțele ucrainene au atacat o zonă rezidențiale din Rusia. Șapte persoane, inclusiv un copil, ar fi fost rănite și șase case, distruse, în satul Klimovo, din regiunea Bryansk.

În schimb, Kievul acuză că Federația Rusă însăși a bombardat satul Klimovo, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care precizează că acest fapt este ”confirmat de interceptările recente ale convorbirilor telefonice ale invadatorilor, care sunt la dispoziția SBU”.

De asemenea, Moscova anunță că forțele sale au lovit noaptea trecută 13 instalații militare ucrainene din diferite zone și că sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400 a doborât un elicopter Mi-8 ucrainean în regiunea Cernihiv. Potrivit armatei ruse, ar fi vorba despre aparatul de zbor care ar fi atacat vineri satul Klimovo.

Aceeași sursă mai anunță că, în urma unui atac cu rachete, forțele ruse au lichidat un detașament de „mercenari polonezi”.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Federația Rusă însăși a bombardat satul Klimovo din regiunea Bryansk, deși a dat vina pe Ucraina pentru acest lucru, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care precizează că acest fapt este ”confirmat de interceptările recente ale convorbirilor telefonice ale invadatorilor, care sunt la dispoziția SBU”, relatează Ukrainska Pravda.

„La fel a fost și în războiul din Cecenia. Apartamentele au fost aruncate în aer la Moscova, ca niște teroriști. De fapt, sunt membri FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei – n.r.). Chiar acum ei (Ucraina – n.r.) nu au putut trage de la o asemenea distanță la Klimovo”, ar fi spus un soldat rus într-o discuție cu soția sa, adăugând că a decis să refuze să mai participe la ostilitățile din Ucraina.

Comisia de Investigație a Federației Ruse a anunțat că Ucraina a efectuat, joi, 14 aprilie, mai multe atacuri aeriene asupra unei zone rezidențiale din Rusia. Potrivit oficialilor ruși, două elicoptere militare echipate cu armament greu au atacat orașul Klimovo, rănind șapte persoane, inclusiv un copil, și distrugând șase case.

„Deplasându-se la joasă altitudine, acționând în mod deliberat, au efectuat cel puțin șase atacuri aeriene asupra clădirilor rezidențiale din satul Klimovo, districtul Klimovsky, regiunea Bryansk”, se arată în raportul Comisiei de Investigație a Federației Ruse.

Tokyo și-a „transmis îngrijorările” Moscovei cu privire la testele cu rachete de croazieră efectuate de Rusia în Marea Japoniei, a declarat vineri, 15 aprilie, ministrul nipon de Externe, Yoshimasa Hayashi, într-o conferință de presă, potrivit CNN.

În acest context, Moscova este îndemnată „să se abțină de la orice acțiuni care ar putea crește tensiunile în Asia de Nord-Est”, a spus Hayashi, subliniind din nou că Japonia „condamnă cu fermitate” agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece „zdruncină bazele ordinii internaționale”.

Anterior, Ministerul japonez al Apărării, Nobuo Kishi, a declarat că Moscova vrea ”să-și etaleze puterea în regiunea Orientului Îndepărtat” și „modernizarea puterii sale navale”.

Declarațiile de la Tokyo vin după ce joi, Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Facebook că două submarine din flota sa din Pacific au testat cu succes rachete de croazieră Kalibr dintr-o poziție subacvatică în apele Mării Japoniei.

Peste 15 nave au participat la exercițiul în cadrul căruia rachetele de croazieră au lovit cu succes un fals inamic, a mai precizat instituția rusă.

Lansările-test ale Rusiei au avut loc în timp ce nava americană USS Abraham Lincoln desfășoară operațiuni bilaterale cu Forța Maritimă de Autoapărare a Japoniei, în Marea Japoniei.

Rusia s-a retras luna trecută din negocierile privind tratatul de pace cu Japonia de după Al Doilea Război Mondial și a înghețat proiectele economice comune legate de disputate Insule Kurile din cauza sancțiunilor impuse de Tokyo în urma invaziei în Ucraina.

„Navă-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, Moskva a jucat un rol cheie atât ca navă de comandă, cât și ca nod de apărare aeriană”, precizează Ministerul britanic al Apărării în cel mai recent raport despre situațiia din Ucraina, în care citează serviciile de informații, relatează The Guardian.

Instituția britanică amintește că” nava din epoca sovietică a fost unul dintre cele trei crucișătoare din clasa Slava din marina rusă”.

Moskva a fost dată inițial în folosință în 1979, iar recent trecuse printr-o renovare extinsă, revenind ”la starea operațională abia în 2021”.

”Acest incident înseamnă că Rusia a suferit până acum daune la două mijloace navale cheie de la invadarea Ucrainei, primul fiind nava rusă de debarcare din clasa Aligator, Saratov, pe 24 martie. Ambele evenimente vor determina probabil Rusia să-și revizuiască postura maritimă în Marea Neagră”, mai precizează Ministerul Apărării de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 15 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/QSfJvjINwD

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/y0p4n4J46U

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 15, 2022

Mai multe informații: Ce arme avea crucișătorul scufundat Moskva și de ce rușii au mințit până în ultimul moment că nu are nici o stricăciune decisivă?

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat, vineri, 15 aprilie, că au fost convenite nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele în care au loc confruntări, potrivit The Guardian.

Persoanele care vor să plece din orașele Mariupol, Berdiansk, Tokmak și Energodar către Zaporojie o pot face cu mașina, a precizat oficialul într-o postare făcută vineri dimineață pe Telegram.

Coridoarele umanitare din regiunea Luhansk vor funcționa sub rezerva încetării bombardamentelor de către forțele ruse, a adăugat Vereșciuk.

Anunțul a fost făcut de ministrul economiei din Armenia, Vagan Kerobyan, pentru RBC, potrivit The Guardian.

„Trebuie să ne îndreptăm către monedele naționale. … Din câte știu, ultimele plăți au fost în ruble, dar la rata adecvată”, a spus Kerobyan, citat de agenția rusească RIA.

Ministrul a adăugat că prețul va fi în dolari, dar plata se va face în ruble.

Pe 31 martie, președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble gazul rusesc începând din 1 aprilie, altfel contractele vor fi reziliate.

„Pentru a cumpăra gaze naturale rusești, trebuie să deschidă conturi în ruble în băncile rusești. Din aceste conturi se vor face plăți pentru gazele livrate începând de mâine”, a spus Putin. El a precizat că „dacă nu se fac astfel de plăți”, va însemna „o neîndeplinire a obligațiilor din partea cumpărătorilor, cu toate consecințele care decurg de aici”.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat pentru CNN că poate fi dificil să se garanteze că justiția va fi făcută după război, având în vedere că Rusia și-a retras semnătura din statutul CPI.

”Nu putem fi naivi. Trebuie să fim realiști”, a spus șeful Curții Penale Internaționale.

„Dar mai întâi de toate, colectați dovezile, păstrați-le, analizați-le și luați decizii pe baza a ceea ce arată. Și acele concluzii pot fi verificate de judecători”, a adăugat Karim Khan.

Procurorul-șef al CPI spune că a vizitat săptămâna aceasta orașele ucrainene Bucha și Borodianka, unde, după retragerea forțelor ruse, au fost descoperite gropi comune ale civililor uciși.

„Ucraina este un loc al crimei. Suntem aici pentru că avem motive rezonabile să credem că sunt comise crime aflate în jurisdicția CPI. Trebuie să străpungem ceața războiului pentru a ajunge la adevăr”, a spus Khan, potrivit unui tweet al CPI.

Totodată, el a afirmat că, din punctul lui de vedere, misiunea de investigare a crimelor de război afectează nu doar Ucraina, ci întreaga lume și că „trebuie construit un front comun”.

Khan a spus că de fiecare dată când sunt comise crime în diferite părți ale lumii se spune că astfel de fapte nu ar trebui să mai aibă loc niciodată, „și le vedem din nou, din nou și din nou”.

”Ar trebui să ni se facă rușine. Așa că trebuie să decidem când vom reacționa pe baza umanității noastre comune și cred că acesta este un moment care ar trebui să trezească pe toată lumea”, a mai declarat procurorul-șef al Curții Penale Internaționale.

Serbia ar vrea să înceapă să se aprovizioneze cu gaze naturale lichefiate din Grecia și gaze naturale din Azerbaidjan, începând din septembrie 2023, a anunțat vicepremierul și ministrul mineritului și energiei Zorana Mihajlovic, potrivit ziarului financiar rus Kommersant.

Oficialul sârb a explicat că ar fi posibilă creșterea aprovizionării cu gaz din alte surse datorită gazoductului Niș-Dimitrovgrad, care va lega Serbia de Bulgaria și care ar trebui să fie finalizat anul viitor.

”Nu putem ști exact care va fi prețul gazului, pentru că pe piață au loc mișcări tectonice, iar întrebarea este despre ce preț ne putem pune de acord în negocierile cu Gazprom, dar cu siguranță nu va mai fi același ca înainte”, a mai spus Zorana Mihajlovic, referindu-se la aprovizionarea cu gaze rusești, potrivit serviciului de presă al ministerului pe care îl conduce.

Actualul contract al Serbiei cu Gazprom expiră pe 31 mai. Autoritățile sârbe se așteaptă ca următorul contract să fie semnat pe 10 ani.

Mai multe informații: Serbia anunță și ea că vrea să-și scadă dependența de gazul rusesc. Ce va face, în schimb

De câteva zile, plouă în regiunea Donbas și este de așteptat ca precipitațiile să continue și în perioada următoare, iar un înalt oficial al Pentagonului spune că aceste condiții meteorologice ar putea favoriza armata ucraineană înaintea ofensivei ruse așteptate în estul Ucrainei, relatează The Guardian.

„Faptul că pământul este mai moale face să fie foarte greu să facă ceva în afara autostrăzilor asfaltate”, a spus oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, referindu-se la forțele ruse.

Și în luna februarie, la începutul invaziei ruse în Ucraina, vremea a jucat un rol important în nordul țării, unde faptul că terenul nu era suficient de înghețat a forțat tancurile rusești să circule în convoaie lungi pe drumuri asfaltate, făcându-le vulnerabile în fața sistemelor antitanc Javelin ale forțelor ucrainene.

Trupele ruse din direcția Donețk sunt concentrate pe încercările de a captura orașele Popasna și Rubijne, a precizează armata ucraineană în cel mai recent raport operațional publicat vineri dimineață, relatează BBC și The Guardian.

Încercările de până acum au fost „nereușite”, anunță Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, adăugând că forțele Kievului au respins, în ultimele 24 de ore, opt atacuri rusești în regiunile de est Donețk și Lugansk și au distrus patru tancuri rusești, șase vehicule de transport blindate, patru mașini de luptă pentru infanterie și un sistem de artilerie.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

În ultimele săptămâni, Rusia și-a retras trupele din jurul capitalei Kiev și și-a mutat atenția către estul Ucrainei.

În cel mai recent mesaj transmis ucrainenilor, președintele Volodimir Zelenski a lăudat curajul cetățenilor țării sale care au rezistat în fața trupelor ruse timp de 50 de zile. Catalogând invazia rusă în Ucraina drept „absurdă” și „sinucigașă”, liderul de la Kiev a afirmat că „nimeni nu era sigur că vom rezista”, relatează The Guardian și BBC.

„Am rezistat deja 50 de zile. 50 de zile de invazie rusă, deși ocupanții ne-au dat cel mult cinci. Îmi amintesc de prima zi a invaziei Federației Ruse. Îmi amintesc ce mi s-a spus pe 24 februarie… Ca să spunem în termeni moderați, nimeni nu era sigur că vom rezista. Toată lumea ne-a compătimit. Mulți dintre ei m-au sfătuit să fug din țară. M-au sfătuit să mă predau efectiv tiraniei”, a spus Zelenski.

Liderul de la Kiev a continuat, afirmând că în această perioadă, „Ucraina a devenit un erou pentru întreaga lume liberă”.

„Toți ați devenit eroi. Toți bărbații și femeile ucrainene care au rezistat și nu renunță. Și care vor câștiga. Care vor întoarce pacea în Ucraina. Sunt sigur de asta”, a mai spus Zelenski.

Pe de altă parte, președintele ucrainean spune că de la începutul războiului a ajuns să vadă „mulți lideri mondiali într-un mod diferit”.

„Am văzut politicieni comportându-se de parcă nu ar avea putere. Și am văzut non-politicieni care au făcut mai mult în aceste 50 de zile decât unii oameni de stat care au pretins conducerea”, a mai declarat Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, după 50 de zile de război: „Ucraina a devenit un erou pentru întreaga lume liberă”

Mai multe explozii puternice au fost auzite, în noaptea de joi spre vineri, la Kiev, unde ulterior situaţia a revenit la normal, dar şi la Herson, potrivit BBC.

„Sirena antiaeriană a sunat o oră. Cel mai probabil, Putin este furios din cauza scufundării navei Moskva”, a transmis, pe Twitter, parlamentarul ucrainean Lesia Vasilenko.

Potrivit BBC, care citează presa ucraineană, explozii au fost raportate şi în oraşul Herson, în sudul Ucrainei.

Lipsa alimentelor în Ucraina se extinde din cauza navelor de război ruse care blochează porturile ucrainene și comerțul în Marea Neagră, a declarat adjunctul ministrului ucrainean al economiei, Taras Kachka, potrivit BBC.

Scriind pe rețelele de socializare, Kachka a făcut referire la o declarație a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, potrivit căreia o cincime din populația lumii va suferi de foamete din cauza războiului din Ucraina.

El a spus că navele rusești împiedică Ucraina să exporte porumb, grâu și ulei vegetal.

Volodimir Zelenski a publicat joi un nou material video, cu imagini compilate de guvernul său, în care îndeamnă în continuare țările europene să renunțe la petrolul rusesc, ce furnizează Moscovei bani „mânjiți cu sânge”, și în care face apel la furnizarea mai multor arme, pentru a ajuta trupele ucrainene să respingă invazia Rusiei, scrie The Guardian.

Videoclipul prezintă imagini foarte dure ale efectelor violențelor comise asupra ucrainenilor de către forțele și armele rusești.

Zelenski a publicat pe Twitter următorul text, care însoțește videoclipul: „Ei (rușii, n.r.) încearcă să ne distrugă de 50 de zile, dar poporul rezistă eroic. Nu ne temem de nimic, știm pentru ce luptăm. Suntem suficient de curajoși pentru a pune capăt răului. Nu mai alimentați mașinăria militară. Ajutați cu arme. Atunci pacea și binele vor învinge mai repede”.

Materialul începe cu o muzică amenințătoare și un text pe ecran în care se spune: „Cincizeci de zile de rău în Europa. Mai există ceva ce Rusia nu a făcut încă în Ucraina?”.

Videoclipul durează doar puțin peste un minut și jumătate, dar folosește imagini cu copii răniți și morți, jucării și străzi pline de sânge, pagube structurale uriașe și jalea celor îndurerați din Ucraina. Sub aceste de imagini scrie, ca răspuns la întrebarea retorică de mai sus: „Uciderea copiilor, distrugerea unor orașe întregi, minarea locurilor de joacă, atacuri cu rachete asupra refugiaților, crime în masă, furturi… [Rusia] spune minciuni sfruntate întregii lumi”.

„Nu vă cerem să rezistați răului în locul nostru, vă cerem să nu mai alimentați răul și să ne furnizați arme”, scrie pe fondul unor imagini cu arme, precum avioane de luptă, pe care Occidentul a refuzat să le furnizeze Ucrainei, considerând că ar fi un gest prea provocator pentru președintele rus Vladimir Putin și că acesta ar putea duce la un război NATO-Rusia.

Apoi, pe fundalul drapelului ucrainean albastru și galben, scrie că ucrainenii au suficient curaj pentru a învinge răul, în imagini apărând atât militari, cât și civili care luptă împotriva invaziei rușilor.

Vă avertizăm, aceste imagini au un puternic impact emoțional:

Theyve been trying to destroy us for 50 days, but the 🇺🇦 people are heroically resisting. We fear nothing, we know what were fighting for. We are brave enough to put an end to evil. Stop feeding the 🇷🇺 military machine. Help 🇺🇦 with weapons. Then peace & good will win faster. pic.twitter.com/WdDbZsvZ4e

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 14, 2022

Ministerul rus al Apărării a transmis joi, aproape de miezul nopții, o declarație în care anunță că nava de război Moskva s-a scufundat în Marea Neagră, în largul sudului Ucrainei, din cauza unei furtuni, informează The Guardian și CNN. Nava fusese avariată în cursul dimineții.

„În timpul remorcării crucișătorului Moskva până la portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor la fuselaj cauzate în timpul unui incendiu care a provocat detonarea muniției. În condițiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat”, se arată în comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de agenția de stat TASS.

În continuare nu este clar dacă acest crucișător, care a fost nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, a fost lovită de rachetele ucrainene.

Se crede că nava a suferit avarii semnificative și aceasta se îndrepta spre Sevastopol, Crimeea, înainte de a se scufunda.

Rusia are doar trei nave de război din această clasă emblematică, care utilizează un echipaj de aproape 500 de marinari.

În prezent, există relatări contradictorii despre incidentul din Marea Neagră în care a fost implicată miercuri nava de război Moskva.

Rusia a anunțat că un incendiu a izbucnit pe crucișător, care a provocat explozia munițiilor de la bord, avarii grave navei și a forțat evacuarea echipajului navei de război. Ucraina afirmă că a lovit Moskva cu rachete anti-navă.

CNN precizează că nu a reușit să verifice în mod independent care a fost cauza avariilor de pe navă.

Parlamentul ucrainean a votat joi o rezoluţie care califică drept „genocid” acţiunile armatei ruse în Ucraina. „Acţiunile Rusiei vizează distrugerea într-un mod sistematic şi coerent a poporul ucrainean, privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă”, subliniază textul votat de o majoritate de 363 de deputaţi, potrivit contului pe Telegram al legislativului de la Kiev, citat de AFP și Agerpres.

„Acţiunile comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse reprezintă nu doar crimă de agresiune, ci urmăresc distrugerea într-un mod sistematic şi consecvent a poporului ucrainean, a identităţii sale şi privarea sa de dreptul la autodeterminare şi la o dezvoltare independentă. Aceasta necesită recunoaşterea imediată a acţiunilor comise de forţele armate ale Federaţiei Ruse în ultima fază a agresiunii armate ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, ca genocid al poporului ucrainean”, scrie în nota explicativă la rezoluţie, citată de agenția Interfax-Ukraina.

Rezoluţia prevede de asemenea ca Rada Supremă de la Kiev să solicite ONU, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernele şi parlamentele statelor străine să recunoască acţiunile armatei ruse în Ucraina ca genocid al poporului ucrainean.

Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri străini l-au acuzat pe Vladimir Putin de comiterea unui „genocid” în Ucraina, poziţie salutată de Kiev, dar care, pentru unii jurişti, ţine mai mult de retorica politică decât de faptele juridic stabilite.

„Cuvântul genocid are o definiţie legală precisă, dar este folosit pe larg de responsabili politici şi activişti din cauza capacităţii sale de a inflama şi excita” opinia publică, apreciase recent pentru AFP William Schabas, profesor de drept internaţional la Universitatea Middlesex din Londra.

Emmanuel Macron şi-a explicat joi decizia de a nu utiliza cuvântul genocid – considerată „foarte dureroasă” de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – prin faptul că o „escaladare verbală” nu ar „ajuta Ucraina” şi ar putea antrena Occidentul în război.

Cancelarul german Olaf Scholz a refuzat, la rândul său, să utilizeze cuvântul „genocid”, limitându-se să vorbească despre „crime de război”.

„Acesta este un război teribil în Europa de Est. Şi cred că asta nu ar trebui minimizat. Este un război teribil şi se comit crime de război”, a declarat miercuri cancelarul german, la postul de radio RBB.

În acelaşi timp, Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina a suspendat activitatea grupului parlamentar al partidului prorus „Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă” în Rada Supremă (legislativul unicameral), la două zile după arestarea liderului său, politicianul prorus Víctor Medvedciuk, considerat cel mai apropiat aliat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

Peste 500 de civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi în regiunea Harkov, din estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a afirmat joi guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, relatează Agerpres citând AFP.

„De la începutul invaziei ruse, 503 civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi”, a declarat, într-un videoclip postat pe canalul său Telegram, guvernatorul acestei regiuni, a cărei capitală, Harkov, a fost puternic bombardată de armata rusă.

În ultimele 24 de ore, regiunea a suferit 34 de atacuri, în urma cărora o persoană a murit, iar alte opt au fost rănite, a precizat Oleg Sinegobov.

Al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov este situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Localitatea a fost ţinta unor lupte violente timp de câteva zile la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene, notează AFP.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a publicat joi o serie de tweet-uri în care îndeamnă la un nou front al „adevărului și al informației libere” împotriva președintelui rus Vladimir Putin, pe care îl numește „criminalul de război de la Kremlin”, relatează CNN.

Navalnîi, care ispășește o pedeapsă de nouă ani de închisoare într-o colonie penitenciară din Rusia după ce a fost condamnat luna trecută pentru fraudă, a afirmat în mesajele sale de pe Twitter că „adevărul și informația liberă lovesc regimul nebun al lui Putin la fel de tare ca Javelinii”, armele americane antitanc folosite de forțele ucrainene împotriva blindatelor rusești.

Navalnîi susține că Kremlinul a mințit atunci când a afirmat că există un sprijin public larg în Rusia pentru război, întrebând: „Despre ce fel de sociologie se mai poate vorbi când atât întrebarea «Susțineți războiul din Ucraina?», cât și răspunsul «nu» ar putea duce la 15 ani de închisoare pentru sociolog și, respectiv, pentru cel care răspunde?”.

Opozantul a amintit cazurile penale împotriva unor persoane din Rusia, spunând că un bărbat a fost arestat la Moscova pentru că a stat pe stradă ținând în mână „Război și pace” de Leo Tolstoi.

Navalnîi a mai scris că „Rusia a închis și blocat TOATE mass-media independente, inclusiv cele mai degrabă prudente, în doar o lună și jumătate. Ar fi fost necesar acest lucru dacă războiul din Ucraina ar fi avut cu adevărat parte de acest tip de sprijin?”.

Acesta a recunoscut că blocarea presei independente „își face încet treaba”, deoarece majoritatea rușilor „au o viziune complet distorsionată despre ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

1/31 Truth and free information hit Putin’s insane regime just as hard as Javelins.
This is a thread about opening the second front against the war criminal from the Kremlin — the informational front.

— Alexey Navalny (@navalny) April 14, 2022

Navalnîi a făcut apel la o nouă campanie pentru a aduce faptele în fața publicului rus, afirmând că „peste 85% dintre adulții ruși folosesc încă YouTube, Instagram, WhatsApp, Google și Facebook (Meta) în fiecare zi”.

„Avem nevoie de anunțuri. O mulțime de anunțuri. O uriașă campanie națională anti-război va începe cu o campanie publicitară”, a scris el.

Navalnîi a îndemnat liderii și instituțiile occidentale, inclusiv pe președintele american Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson și Uniunea Europeană, „să găsească urgent o soluție pentru a zdrobi propaganda lui Putin folosind puterea publicitară a rețelelor sociale”.

„Chiar dacă o astfel de promovare este cumpărată la prețul comercial integral, costul ei va fi ridicol în comparație cu prețul acestui război”, a scris Navalnîi, adăugând: „O lovitură de Javelin costă 230.000 de dolari. Pentru aceiași bani, am obține 200 de milioane de vizualizări de anunțuri în diferite formate și am da cel puțin 300.000 de click-uri pe link sau cel puțin 8 milioane de vizualizări pe un videoclip care să prezinte adevărul despre ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

El și-a încheiat apelul scriind: „Ar trebui să fie o uriașă campanie publicitară națională, una fără precedent. La fel ca în cazul unor alegeri libere. Candidatul nostru, Pace, versus candidatul lui Putin, Război”.

Urmărește-ne pe Google News