Război în Ucraina, ziua 511 | Ucraina vrea să-şi exporte grânele prin apele teritoriale ale României. Putin spune în ce condiții va reveni la acordul privind cerealele

Crucea Roșie din Belarus a stârnit un val de indignare internațională după ce șeful său a declarat la televiziunea de stat din această țară că organizația este implicată activ în aducerea în Belarus a copiilor ucraineni din zonele ocupate de Rusia, relatează The Associated Press.

Atât Ucraina, cât și opoziția belarusă au denunțat aceste transferuri de copii ca fiind deportări ilegale și au existat apeluri pentru emiterea unor acuzații internaționale de crime de război împotriva liderului autoritar din Belarus, similare cu acuzațiile aduse președintelui rus Vladimir Putin.

Un reportaj difuzat miercuri, 19 iulie, de canalul de televiziune de stat Belarus 1 TV l-a arătat pe Dzmitri Shautsou, șeful Crucii Roșii din Belarus, vizitând orașul ucrainean Lisichansk din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă.

În filmare, el spune că organizația a fost implicată în mod activ în aducerea copiilor ucraineni în Belarus în scopul „îmbunătățirii sănătății” lor. „Crucea Roșie din Belarus a avut – și ia și va lua – o parte activă în acest proces”, a declarat Shautsou.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Mai multe informații: Șeful Crucii Roșii din Belarus recunoaște că organizația este implicată în scoaterea copiilor ucraineni din țara devastată de război și aducerea lor în Belarus

Președintele rus Vladimir Putin a catalogat miercuri, 19 iulie, drept o „aroganță și obrăznicie” refuzul Occidentului de a se conforma cererilor Moscovei în vederea prelungirii Inițiativei de la Marea Neagră privind cerealele, mediată de ONU, precizând că Moscova va lua în considerare revenirea în acord dacă îi vor fi îndeplinite condițiile, relatează CNN.

„Pur și simplu aroganță și obrăznicie totală. Promisiuni și vorbe goale. Și nu au făcut decât să se compromită cu asta”, a declarat Putin, în cadrul unei ședințe de guvern, transmisă miercuri la televiziune. „A fost subminată autoritatea, printre altele, a conducerii secretariatului ONU, care a acționat de fapt ca un garant al acordului privind cerealele”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Mai multe informații: Putin acuză Occidentul de „aroganță și obrăznicie” din cauza eșecului acordului privind cerealele. „Moscova a dat dovadă de miracole de rezistență și toleranță”

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit miercuri Statelor Unite și președintelui Joe Biden pentru noul pachet de sprijin militar, salutând sprijinul „de neclintit” al acestora pentru Ucraina, relatează CNN și Al Jazeera.

„Mulțumesc @Joe Biden pentru noul pachet puternic de sprijin pentru apărare în valoare de 1,3 miliarde de dolari”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Sistemele de rachete antiaeriene NASAMS cu muniție, obuzele de artilerie, echipamentele de deminare și celelalte tipuri de asistență atât de necesare vor salva vieți (ucrainene) și vor aduce victoria noastră comună mai aproape”, a precizat liderul de la Kiev.

Thank you @POTUS for a powerful new defense support package worth $1.3 billion. NASAMS anti-aircraft missile systems with ammunition, artillery shells, mine clearance equipment, and other much-needed assistance will save 🇺🇦 lives and bring our common victory closer. We appreciate…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 19, 2023

„Apreciem sprijinul de neclintit din partea poporului (american) prieten”, a adăugat Zelenski.

Pentagonul a anunțat miercuri că SUA s-au angajat să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană și drone de atac în cadrul unui nou pachet de ajutor militar, în valoare de 1,3 miliarde de dolari.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Șefa Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Samantha Power, a promis o nouă finanțare de 230 de milioane de dolari menită să ajute întreprinderile mici și mijlocii din Ucraina și pentru a stimula economia țării, afectată de război, relatează Al Jazeera.

Vorbind în Piața Mykhailivska din centrul capitalei Kiev, ea a declarat că pachetul de ajutor va include atât asistență tehnică, cât și sprijin pentru întreprinderile care doresc să se dezvolte și să își extindă operațiunile.

„USAID va colabora cu Congresul SUA pentru a investi 230 de milioane de dolari în noi resurse pentru întreprinderile ucrainene”, le-a spus ea reporterilor, la finalul vizitei sale de trei zile în Ucraina.

„Acest nou angajament este doar unul dintre multele pe care Statele Unite le-au luat față de poporul ucrainean în această săptămână”, a precizat Samantha Power.

SUA s-au angajat să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme de apărare antiaeriană și drone de atac în cadrul noului pachet de ajutor militar, în valoare de 1,3 miliarde de dolari, anunțat miercuri, potrivit Departamentului american Apărării, citat de CNN.

Pachetul include încă patru sisteme avansate de rachete sol-aer (National Advanced Surface-to-Air Missile Systems – NASAMS), care sunt baterii de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune ce au ajutat deja Ucraina să reziste la valurile continue de atacuri cu rachete și drone rusești. Este vorba de același sistem folosit pentru a proteja Washington DC și zona din jurul capitalei SUA.

Pachetul include, de asemenea, drone de atac Phoenix Ghost și Switchblade, precum și echipamente de contra-drone.

Mai multe informații: Pentagonul anunță că SUA vor furniza Ucrainei un nou pachet de sprijin militar, de 1,3 miliarde de dolari. Ce arme conține acesta

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că atacurile rusești cu rachete și drone din timpul nopții asupra Odesei au fost cea mai mare încercare a Rusiei de la începutul războiului de a „provoca durere” în orașul portuar din sudul țării, relatează CNN.

„Pe tot parcursul zilei, s-a acordat o atenție maximă eliminării consecințelor atacului teroriștilor ruși asupra Odesei, asupra comunităților din regiune, asupra Ciornomorsk, asupra porturilor noastre”, a declarat Zelenski, în discursul său video de miercuri seară, adresat națiunii.

„Aceasta a fost poate cea mai mare încercare a Rusiei de a provoca durere în Odesa din întreaga perioadă de război pe scară largă. Mulțumită apărării antiaeriene și tuturor apărătorilor noștri ai cerului, consecințele acestui atac sunt mai mici decât ar fi putut fi”, a susținut liderul ucrainean.

„Cu fiecare astfel de bombardament, facem apel la partenerii noștri din nou și din nou: scutul aerian al Ucrainei trebuie să fie întărit”, a adăugat el.

Today’s 🇷🇺 terrorists’ attack on Odesa proves that their target is not only 🇺🇦, and not only the lives of our people. About a million tons of food is stored in the ports that were attacked today. This is the volume that should have been delivered to consumer countries in Africa… pic.twitter.com/7jbz9TaqKg

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 19, 2023

Zelenski a făcut legătura între aceste atacuri și decizia Rusiei de a se retrage din Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, mediată de ONU, care permitea Ucrainei să își exporte grânele prin porturile sale din Marea Neagră. Kievul a semnalat că dorește ca Națiunile Unite și Turcia, care a fost de asemenea implicată în acord, să continue să supravegheze implementarea acestuia în ciuda retragerii Rusiei.

„Acest atac dovedește că ținta lor nu este doar Ucraina și nu doar viețile oamenilor noștri. Aproximativ un milion de tone de alimente sunt depozitate în porturile care au fost atacate astăzi. Acesta este volumul care ar fi trebuit să fie livrat țărilor consumatoare din Africa și Asia cu mult timp în urmă”, a declarat el.

„Terminalul portuar care a avut cel mai mult de suferit de pe urma terorii rusești de noaptea trecută avea depozitate 60.000 de tone de produse agricole, care urmau să fie expediate în China”, a mai spus Zelenski.

„Toată lumea este afectată de această teroare rusă”, a adăugat el, mulțumind primilor salvatori ajunși la fața locului.

Zelenski a precizat că guvernul său se pregătește pentru summitul Platformei Crimeea, despre care a afirmat că va aduce regiunea, anexată de Rusia în 2014, mai aproape de eliberare.

„Știm cu siguranță că summitul va fi unul important, iar Crimeea va ajunge și mai aproape de revenirea în lumea liberă, și mai aproape de eliberarea de sub ocupație”, a spus el. „Tot pământul ucrainean și tot poporul ucrainean trebuie să fie liber”, a adăugat Zelenski, în mesajul său video.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri țările occidentale că au transformat în pârghie politică acordul, în prezent expirat, pentru protejarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, care a atenuat temerile legate de criza alimentară globală, scrie Al Jazeera.

„În loc să ajute țările care au cu adevărat nevoie, Occidentul a folosit acordul privind cerealele pentru șantaj politic și (…) l-a transformat într-un instrument de îmbogățire a corporațiilor transnaționale și a speculanților de pe piața globală a cerealelor”, a declarat Putin, în cadrul unei ședințe de guvern.

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a votat miercuri, într-o primă lectură, un proiect de lege care autorizează Garda Naţională – înfiinţată în urmă cu şapte ani de preşedintele rus Vladimir Putin – să se echipeze cu arme grele, inclusiv tancuri, pe care le-ar putea primi din stocurile grupului paramilitar Wagner, potrivit agențiilor AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

În baza acestui text redactat de mai mulţi deputaţi influenţi din Dumă, unităţile Gărzii Naţionale (Rosgvardia) vor avea de acum dreptul să se doteze cu arme grele, în condiţiile în care până în prezent acestea nu dispuneau decât de vehicule blindate pentru transportul de trupe şi artilerie uşoară.

Creată în 2016, iniţial pentru a completa forţele de poliţie în menţinerea ordinii publice, Rosgvardia a căpătat de atunci o alură mai marţială, în special după ce a participat la primele asalturi în momentul declanşării ofensivei ruse în Ucraina.

Această iniţiativă survine după ce comandantul-şef al Gărzii Naţionale, generalul Viktor Zolotov, a cerut, la 27 iunie, întărirea forţelor sale cu armament greu şi tancuri, în urma rebeliunii eşuate a Grupului Wagner. Textul de lege nu menţionează gruparea Wagner, dar după rebeliunea eşuată a acestei organizații paramilitare din data de 24 iunie, şeful Rosgvardia invocase posibilitatea de a primi tancurile şi alte echipamente grele ale mercenarilor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis că ieșirea Rusiei din acordul care permite exporturile ucrainene prin Marea Neagră înrăutățește perspectivele privind securitatea alimentară la nivel mondial și riscă să agraveze inflația din domeniul alimentar, în special pentru țările cu venituri mici, scrie Al Jazeera.

„Întreruperea Inițiativei (de la Marea Neagră) are un impact asupra aprovizionării cu alimente a țărilor care se bazează în mare măsură pe transporturile din Ucraina, în special pentru cele din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia de Sud”, a precizat FMI.

Retragerea Rusiei din acord „înrăutățește perspectivele privind securitatea alimentară și riscă să contribuie la inflația alimentară globală, în special pentru țările cu venituri mici”, a adăugat FMI.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat miercuri că Polonia va menţine interdicţia asupra importurilor agricole ucrainene şi după data de 15 septembrie, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul, scrie Agerpres preluând agenţia spaniolă de știri EFE.

„Nu vom deschide graniţele pentru produsele din Ucraina pe 15 septembrie. Vom permite doar tranzitul lor. Vreau să fiu clar: nu vom deschide această graniţă”, a declarat premierul polonez, în cadrul unei conferinţe de presă la Varşovia

„Fie Comisia Europeană stabileşte reglementări care extind această interdicţie, fie oricum o vom face noi singuri (…) Vom fi duri, vom fi hotărâţi, vom apăra agricultorul polonez”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Mai multe informații: Indiferent de decizia UE, Polonia va menține interdicţia asupra importurilor agricole ucrainene, anunță Mateusz Morawiecki

Președintele rus Vladimir Putin a dat vina, miercuri, pe țările occidentale care, în opinia sa, au „distorsionat complet” acordul de la Marea Neagră privind cerealele, expirat între timp, dar a precizat că Rusia va reveni „imediat” la acest acord dacă îi vor fi îndeplinite toate condițiile, relatează Reuters.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Moscova va considera toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept „potențiali transportatori de încărcături militare”, la câteva zile după prăbușirea acordului privind cerealele, pe care Rusia l-a criticat în mod repetat în ultimele săptămâni.

Pactul a fost negociat de ONU anul trecut ca răspuns la criza alimentară globală agravată de invazia Rusiei din Ucraina.

Rusia a susținut că a renunțat la acord deoarece nu i-au fost îndeplinite cererile privind îmbunătățirea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte.

Mai multe informații: Putin spune că Rusia va reveni „imediat” la acordul privind cerealele doar dacă toate condițiile sale vor fi îndeplinite

Statele Unite au anunțat miercuri un nou pachet de asistență pentru securitatea Ucrainei, în valoare totală de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, pachetul incluzând capacități de apărare antiaeriană și muniții, relatează The Guardian, Al Jazeera și Sky News.

„Acest anunț reprezintă începutul unui proces de contractare pentru a furniza capabilități prioritare suplimentare Ucrainei”, a precizat Pentagonul, într-un comunicat de presă.

Decizia vine după ce SUA au anunțat la începutul acestei luni că vor furniza Kievului controversatele muniții cu dispersie, ca parte a unui pachet de sprijin militar în valoare de 800 de milioane de dolari.

Bombele cu fragmentație sunt interzise de peste 100 de țări, dar Marea Britanie a susținut că acestea ar putea stimula contraofensiva Ucrainei pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Majoritatea membrilor capturați ai batalionului ucrainean Azov, care sunt judecați la tribunalul militar din districtul de sud al Rusiei, au pledat miercuri nevinovați, potrivit relatării oferite de la tribunal de agenția rusă de presă RIA Novosti, scrie CNN.

„Nu mă consider vinovat”, au declarat majoritatea celor 22 de inculpați, potrivit RIA.

Agenția rusă de stat mai scrie că mai mulți inculpați și-au recunoscut parțial vinovăția, confirmând că au fost membri ai batalionului Azov, iar restul au declarat că își vor exprima atitudinea față de acuzațiile aduse în timpul dezbaterii părților.

Procuratura autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) i-a acuzat pe luptătorii Azov capturați de comiterea unor acțiuni menite să preia puterea prin forță și să schimbe ordinea constituțională.

Mai mulți inculpați au fost, de asemenea, acuzați de organizarea activităților batalionului Azov, iar cei mai mulți dintre ei de participare la activitățile batalionului. Potrivit anchetei, toți inculpații au fost luați prizonieri în timpul ostilităților de pe teritoriul RPD din martie până în mai 2022.

Potrivit RIA, inițial, erau judecați 24 de membri ai batalionului, dar în iunie doi au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri cu Ucraina.

Următoarea ședință a instanței va avea loc pe 9 august.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că armata a primit instrucțiuni pentru a consolida securitatea porturilor în urma atacurilor rusești asupra orașului Odesa și a altora, scrie The Kyiv Independent.

În cadrul unei conferințe de presă cu prim-ministrul irlandez Leo Varadkar, Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană SAMP-T sau Patriot pentru a proteja orașul.

Declarația vine în urma atacului rusesc din timpul nopții asupra regiunii Odesa, efectuat cu rachete și drone kamikaze.

Mai multe rachete au lovit terminalul de cereale și petrol din portul Odesa, avariind echipamentele de încărcare. Clădirile rezidențiale și o unitate industrială din oraș au fost, de asemenea, avariate, a anunțat Administrația militară a regiunii Odesa.

Potrivit guvernatorului regiunii Odesa, Oleg Kiper, trei locuitori ai orașului au fost răniți de resturile de drone și rachete care au căzut în zonele rezidențiale. Un angajat al facilității avariate și două persoane din așezarea Kobleve au fost, de asemenea, rănite, a adăugat el.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a anunțat ulterior că în total cinci locuitori ai orașului au fost răniți.

Kiper a precizat că apărarea ucraineană a doborât opt drone și o rachetă deasupra regiunii, dar alte proiectile și resturi căzute au provocat totuși pagube.

Potrivit lui Zelenski, forțele ruse vizează în mod deliberat infrastructura pentru exportul cerealelor.

„Fiecare rachetă rusă este o lovitură nu doar pentru Ucraina, ci și pentru toți cei din lume care caută o viață normală și sigură”, a comentat președintele ucrainean.

Zelenski a scris pe canalul său de Telegram că Ministerul de Externe va colabora cu partenerii pentru a intensifica presiunile asupra Rusiei pentru reluarea exportului de cereale ucrainene.

În prezent, Ucraina explorează posibilitățile de securizare a coridorului de cereale cu escorte de convoi, dar această opțiune trebuie discutată cu Turcia și alți parteneri, a precizat Zelenski în timpul conferinței de presă comune cu Varadkar.

Actuala contraofensivă, lansată pentru a recuceri teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse, va fi „lungă şi dificilă”, a estimat miercuri Kievul, care a precizat că are nevoie de noi tancuri occidentale şi avioane de vânătoare F-16, informează AFP.

„Fără nicio îndoială, această operaţiune va fi destul de dificilă, lungă şi va lua mult timp”, a subliniat, într-o declaraţie pentru agenția franceză de presă, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak.

Principalul obstacol în calea avansării forţelor ucrainene este reprezentat în prezent de „câmpurile de mine care merg în adâncime”, instalate timp de luni de zile de către armata rusă. Acestea variază „între 4 şi 16 kilometri”, a explicat Podoliak.

Mai multe informații: Kievul cere noi arme occidentale, anticipând o contraofensivă „lungă şi dificilă”. „Rusia ne urăşte şi a venit pentru a distruge statul ucrainean”

Președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) de la Johannesburg, care va avea loc la sfârșitul lunii august, prin videoconferință, a anunțat miercuri agenția rusă de stat RIA Novosti, citând Kremlinul.

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a confirmat miercuri, într-un comunicat, că Putin nu va participa personal la summit, adăugând că în locul acestuia va veni ministrul de externe Serghei Lavrov.

Liderii Braziliei, Indiei și Chinei sunt încă așteptați să participe personal la summitul BRICS.

După ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis în luna martie un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru presupuse crime de război în Ucraina, liderii sud-africani au făcut declarații contradictorii cu privire la obligația Pretoriei de a-l aresta pe Putin în cazul în care acesta va participa fizic la reuniune.

În calitate de semnatar al Statutului de la Roma, tratatul care guvernează Curtea de la Haga, Africa de Sud este obligată să aresteze persoanele puse sub acuzare de CPI.

Ucraina lucrează în prezent la stabilirea unei rute temporare de transport maritim prin apele teritoriale ale României, pentru a putea să exporte în continuare cereale din porturile de la Marea Neagră după ce Rusia s-a retras din acordul care asigura un coridor navigabil sigur pentru aceste exporturi, se arată într-o scrisoare oficială a guvernului ucrainean consultată miercuri de Reuters, în timp ce societăţile de asigurări îşi revizuiesc politicile asupra poliţelor de asigurare pentru navele ce operează în porturile ucrainene.

Scrisoarea, datată cu 18 iulie, a fost transmisă agenţiei ONU pentru transport maritim, Organizaţia Maritimă Internaţională, şi în ea se menţionează că guvernul ucrainean „a decis să stabilească pe bază temporară o rută maritimă recomandată”. „Obiectivul este de a facilita deblocarea navigaţiei internaţionale în partea de nord-vest a Mării Negre”, se mai arată în scrisoarea semnată de ministrul ucrainean al dezvoltării infrastructurii, Vasil Şkurakov, potrivit Agerpres.

În scrisoare este de asemenea precizat că această rută va trece prin zona economică exclusivă şi apele teritoriale ale României.

Mai multe detalii: Planul Kievului de a transporta cereale după ce Rusia s-a retras din inițiativa de la Marea Neagră: „Prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei”

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că va considera toate navele care călătoresc spre porturile ucrainene ca fiind „potențiali transportatori de încărcături militare”, iar țările de pavilion ale acestora ca fiind părți implicate în conflict de partea ucraineană, informează Reuters.

Măsura urmează deciziei Moscovei din această săptămână de a se retrage din acordul de la Marea Neagră privind exportul de cereale, negociat de ONU, care a garantat siguranța transporturilor ucrainene pe mare în ultimul an.

„În legătură cu încetarea Inițiativei de la Marea Neagră și cu sfârșitul coridorului umanitar maritim, începând cu ora 00.00, ora Moscovei, pe data de 20 iulie 2023 (miercuri, ora 21.00 GMT), toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene din apele Mării Negre vor fi considerate ca fiind potențiali transportatori de încărcături militare”, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai multe detalii: Rusia va considera, începând de miercuri seară, navele care se îndreaptă spre Ucraina drept potențiale ținte militare

Șeful serviciului britanic de spionaj extern MI6 a declarat miercuri, 19 iulie, că rebeliunea de luna trecută a mercenarilor ruși arată că există „fracturi profunde” în jurul Kremlinului și i-a invitat pe rușii care nu sunt de acord cu războiul din Ucraina să înceapă să spioneze pentru Marea Britanie, informează Reuters.

„Îi invit să facă ce au mai făcut şi alţii în aceste ultime 18 luni şi să dea mâna cu noi. Uşa noastră este mereu deschisă… Secretele lor vor fi în siguranţă şi vom lucra împreună pentru a încheia această vărsare de sânge”, a spus Richard Moore.

Mai multe informații: Șeful MI6 susține că Vladimir Putin este sub presiune și îi invită pe ruși să spioneze pentru Marea Britanie. „Ușa noastră e mereu deschisă”

Șeful serviciilor de informații din Marea Britanie a declarat miercuri că decizia Iranului de a furniza Rusiei drone pentru a le folosi în războiul din Ucraina a declanșat „certuri interne” la „cel mai înalt nivel” al regimului de la Teheran, relatează CNN.

„Decizia Iranului de a furniza Rusiei dronele kamikaze care au produs distrugeri aleatorii în orașele din Ucraina a provocat certuri interne la cel mai înalt nivel al regimului de la Teheran”, a declarat Richard Moore, în cadrul unui eveniment desfășurat la Praga.

„Iranul a ales să primească bani și, probabil, să primească în schimb și o anumită expertiză militară pentru a-i sprijini pe ruși”, a adăugat Moore.

Șeful serviciilor britanice de informații a descris Iranul ca fiind un „complice” al Rusiei, calificând decizia Teheranului de a furniza arme Rusiei drept un act „inconștient”.

Iranul a negat acuzațiile privind furnizarea de drone către Rusia, care să fie folosite în războiul din Ucraina, recunoscând doar că a furnizat drone Moscovei înainte de începerea războiului.

Luna trecută, John Kirby, oficial al Consiliului Național de Securitate, a declarat că SUA consideră că o fabrică de fabricare a dronelor de atac pe care Rusia o construiește cu ajutorul Iranului ar putea fi complet operațională până la începutul anului viitor.

Cinci state membre UE din Europa Centrală şi de Est (CEE) vor cere împreună miercuri Uniunii Europene să extindă embargoul privind importurile de cereale din Ucraina dincolo de termenul limită care expiră în 15 septembrie, pentru a preveni perturbări majore ale pieţei, a declarat ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, pentru agenția de presă Reuters, potrivit Agerpres.

Polonia, România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia au devenit rute de tranzit alternative pentru cerealele din Ucraina, pentru a compensa încetinirea exporturilor prin intermediul porturilor de la Marea Neagră, după invazia rusească. Luni, Rusia a pus punct unui acord internaţional privind coridorul din Marea Neagră, iar cele cinci state din CE sunt îngrijorate că pe teritoriul lor va spori fluxul de cereale şi blocajele.

În mai, UE a permis celor cinci ţări să interzică pe plan intern vânzările de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina, în timp ce este permis tranzitul spre alte pieţe de export, inclusiv spre alte state membre UE. Embargoul expiră în 15 septembrie.

Îndreptându-se spre o reuniune la Varşovia, Istvan Nagy a explicat la aeroport că Polonia, România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia vor cere menţinerea pentru moment a embargoului la grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui din Ucraina, în timp ce vor continua transporturile de tranzit.

Oficialul ungar a declarat că va discuta de asemenea o opţiune prin care ţările să poată cere individual Uniunii Europene să adauge produse pe lista celor la care se aplică embargoul.

Ministerul rus al Apărării a afirmat miercuri că atacurile sale din timpul nopții asupra orașului Odesa, din sudul Ucrainei, au vizat infrastructura militară și de combustibil, relatează CNN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Rusia „a vizat în mod deliberat infrastructura de tranzacționare a cerealelor”. Atacul Rusiei a avariat o „instalație industrială”, nespecificată, precum și „un terminal de cereale și petrol” în portul Odesa, a precizat șeful administrației militare regionale din Odesa.

Ministerul rus al Apărării a precizat că „a lansat un atac în grup cu arme de mare precizie, lansat atât de pe pe mare, cât și din aer, asupra instalațiilor industriei militare, infrastructurii de combustibil și depozitelor de muniții ale Forțelor Armate ale Ucrainei din apropierea orașului Odesa, precum și asupra bazei aeriene Kanatove a Forțelor Aeriene ucrainene din regiunea Kirovohrad”.

Ministerul rus al Apărării a mai susținut că „toate obiectivele alocate au fost lovite”.

Ce spune Ucraina: Forțele aeriene ucrainene au afirmat că au „distrus” 14 din cele 31 de rachete de croazieră lansate asupra țării în cursul nopții și 23 din cele 32 de drone de atac Shahed.

Atacul marchează a doua noapte consecutivă de lovituri aeriene rusești asupra postului Odesa. Forțele ruse au vizat și marți orașul portuar, în ceea ce Moscova a spus că au fost o represalii pentru atacul Kievului asupra podului Kerci din Crimeea, care leagă peninsula anexată de Rusia continentală.

Kremlinul a acuzat miercuri Occidentul că este gata să închidă ochii în continuare la ceea ce a numit „atacuri teroriste” comise de Ucraina în interiorul Rusiei, scrie Reuters, potrivit Agerpres.

Două persoane au fost ucise şi un minor rănit luni după ce Moscova a anunţat că Ucraina a folosit drone navale pentru a ataca Podul Crimeei ce leagă Rusia de Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014.

Kievul spune că Crimeea este ucraineană şi că intenţionează să o ia înapoi cu forţa.

„Occidentul colectiv este gata să închidă ochii la orice atacuri teroriste pe care regimul de la Kiev le comite în ţara noastră (…). Acest lucru nu este ceva nou, s-a mai întâmplat (şi) aşa va continua. Înţelegem foarte bine asta”, le-a declarat reporterilor Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui Federaţiei Ruse, răspunzând la întrebarea „cum evaluează Kremlinul lipsa de reacţie a Occidentului la detonarea Podului Crimeei” şi „uciderea a doi ruşi în acest atac”, notează agenţia de presă rusă Interfax.

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul grupului BRICS al economiilor emergente din Africa de Sud, care va avea loc în august, în urma unei decizii „de comun acord”, a anunțat miercuri președinția sud-africană.

Președintele sud-african Cyril Ramaphosa declarase anterior că orice încercare de arestare a președintelui rus Vladimir Putin ar fi echivalat cu o declarație de război cu Rusia, scrie Reuters.

În schimb, Rusia va fi reprezentată de ministrul său de externe Serghei Lavrov la summitul de la Johannesburg, la care vor participa liderii Braziliei, Indiei, Chinei și Africii de Sud, a precizat președinția într-un comunicat.

Mai multe informații: Putin nu va participa la summitul din Africa de Sud. Anunț oficial, după luni de speculații privind posibila sa arestare

Numărul celor care vor să se înscrie voluntar în armata ucraineană pentru a opri agresiunea Federației Ruse este mai mic comparativ cu anul trecut. Potrivit presei de la Kiev, bărbații par a fi tot mai inventivi pentru a evita mobilizarea generală după 17 luni de acțiuni militare pe teritoriul Ucrainei.

„Bărbații sunt foarte creativi în timpul încercărilor de a trece frontiera. Unii se prezintă la vamă deghizați în femei, susțin că au mai mulți copii sau se ascund sub plapumă în mașinile prietenilor”, potrivit Ukrainska Pravda.

Mai multe detalii: După 17 luni de război, tot mai mulți bărbați ucraineni vor să evite mobilizarea. „Se deghizează în femei, prezintă acte false la vamă, dispar în ziua încorporării”

Tribunalele militare din Rusia au condamnat cel puțin 100 de dezertori în fiecare săptămână până acum în 2023, scrie miercuri publicația rusă independentă Mediazona, preluată de The Moscow Times.

În prima jumătate a anului 2023, instanțele rusești au primit 2.076 de dosare penale intentate împotriva soldaților acuzați că și-au abandonat unitățile fără concediu oficial, potrivit calculului făcut de Mediazona pe baza dosarelor din instanțele militare.

Cifra este dublă față de numărul de cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2022 și de trei ori mai mare decât în 2021, potrivit publicației independente.

Mai multe informații: Tribunalele ruse condamnă pe săptămână 100 de dezertori din armată, de două mai mai mulți decât anul trecut

Un bărbat a cărui voce seamănă cu cea a șefului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, apare într-o înregistrare video în timp ce le urează bun venit oamenilor săi în Belarus și spune că mercenarii nu vor mai lupta deocamdată în Ucraina, relatează Reuters și The Guardian.

Videoclipul, a cărui autenticitate nu a putut fi confirmată de cele două surse, a fost filmat după căderea nopții și în el se poate distinge doar ceea ce pare a fi profilul lui Prigojin. Videoclipul a fost postat de serviciul său de presă pe Telegram.

Yevgeny Prigozhin sighted! He says Wagner will „be here in Belarus for some time” before „gathering our strength and heading off for Africa.”

„We may return to [fight in Ukraine] when we will be certain that we won’t be made to disgrace ourselves and our experience,” he added. pic.twitter.com/G4W2uWSjNC

— max seddon (@maxseddon) July 19, 2023

„Bine ați venit băieți. Bine ați venit pe pământ belarus. (…) Am luptat cu onoare”, a spus cel care pare a fi Prigojin.

„Ați făcut multe pentru Rusia. Ceea ce se întâmplă pe front este o rușine în care nu trebuie să ne implicăm”, continuă el.

De asemenea, Prigojin le spune apoi oamenilor săi să se poarte bine cu localnicii și le ordonă să antreneze armata belarusă și să-și adune forțele pentru o „nouă călătorie în Africa”.

„Și poate că ne vom întoarce la operațiunea militară specială din Ucraina la un moment dat, când vom fi siguri că nu vom fi obligați să ne facem de rușine”, a mai spus el.

De asemenea, bărbat care semăna cu Dmitri Utkin, care a contribuit la fondarea Wagner, s-a adresat apoi luptătorilor Wagner.

„Acesta nu este sfârșitul. Acesta este doar începutul celei mai mari lucrări din lume care va fi realizată foarte curând”, a spus Utkin, continuând apoi în limba engleză: „Și bine ați venit în iad!”

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a declarat miercuri, 19 iulie, că infrastructura de export a cerealelor din portul Chornomorsk a fost avariată, iar 60.000 de tone de cereale din port au fost distruse în urma atacului asupra Odesei, relatează Reuters.

Cerealele ar fi trebuit să fie încărcate și expediate prin intermediul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră în urmă cu 60 de zile, a precizat Solski.

„Atacul din timpul nopții a scos din funcțiune o parte considerabilă a infrastructurii de export de cereale din portul Chornomorsk”, a precizat ministrul pe Telegram.

Atacul lansat de forțele ruse asupra Odesei și a portului Chornomorsk din apropiere vine după ce Moscova a renunțat luni la un acord care permitea trecerea în siguranță a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

Ucraina a declarat că a fost vorba despre un atac intenționat asupra terminalelor de cereale și a infrastructurii portuare.

Mai multe informații: 60.000 de tone de grâne au fost distruse în atacul de la Odesa, acuză Kievul. Ce condiții pune Moscova pentru reluarea acordului privind cerealele

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a ajuns miercuri la Kiev și a vizitat orașul Bucha din apropierea capitalei ucrainene, locul unde civilii au fost supuși unor atrocități în primăvara anului trecut, relatează The Guardian și The Kyiv Independent.

„Vizitele mele la locurile acestor atrocități din această dimineață și întâlnirea mea aici, la Kiev, mi-au confirmat faptul că Rusia nu va reuși și că nu i se poate permite Rusiei să reușească”, a spus Varadkar, în cadrul unei conferințe de presă după discuțiile cu președintele Volodimir Zelenski.

„Dacă Rusia crede că țintirea civililor și a infrastructurii esențiale îi va descuraja pe prietenii Ucrainei, inclusiv Irlanda, ei bine, se înșală. Volodimir Zelenski, vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina va învinge și Ucraina va fi reconstruită”, a mai spus liderul irlandez.

Președintele ucrainean a precizat, într-un mesaj pe Twitter, că „deși Irlanda este o țară neutră, această neutralitate nu înseamnă indiferență, iar acest lucru este foarte important”.

„Vă mulțumesc pentru tot sprijinul vostru!”, a adăugat Zelenski.

Welcome to Ukraine, Taoiseach Leo Varadkar @LeoVaradkar. Today, we will hold important negotiations – security, political cooperation, justice for Ukraine and our economic cooperation.

Although Ireland is a neutral country, this neutrality does not mean indifference, and this is… pic.twitter.com/qzxvkXw7uV

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 19, 2023

Rusia spune că ONU are la dispoziție trei luni pentru a pune în aplicare termenii unui memorandum care poate facilita exporturile sale agricole, dacă vrea ca Moscova să reia discuțiile despre acordul privind exporturile de cereale ucrainene, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

„Memorandumul Rusia-ONU însuși prevede, și citez… că acordul va fi în vigoare timp de trei ani, iar în cazul în care una dintre părți intenționează să îl rezilieze (fie Rusia, fie ONU), trebuie să dea un preaviz de trei luni. Noi am dat preaviz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„În consecință, ONU mai are la dispoziție trei luni pentru a obține rezultate concrete. Prin urmare, oamenii nu ar trebui să alerge la microfoanele de la Secretariatul ONU, ci să folosească aceste trei luni pentru a obține rezultate concrete. Dacă vor exista rezultate concrete, vom reveni la discutarea acestei probleme (mai largi)”, a mai spus Zaharova.

 Procuratura Generală as Ucrainei, a anunțat, miercuri, într-un comunicat postat pe Telegram, că în urma invaziei ruse din 24 februarie 2022 au fost uciși cel puțin 494 de copii.

„Cel puțin 1.554 de copii au căzut victime în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse. Până în dimineața zilei de 19 iulie 2023, potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 494 de copii au fost uciși și alți 1.060 de copii au fost răniți”, se arată în mesaj.

Cei mai afectați copii au fost în regiunea Donețk – 474, regiunea Harkov – 297, regiunea Kiev – 129, regiunea Herson – 116, regiunea Zaporojie – 97, regiunea Mikolaiv – 89, regiunea Dnipropetrovsk – 83, regiunea Cernihiv – 71 și regiunea Luhansk – 67.

Comandamentul armatei ucrainene a transmis, miercuri, într-un comunicat, că, în noaptea de miercuri spre joi, armata rusă a lansat asupra Ucrainei 30 de rachete de croazieră, o rachetă dirijată din avion și 32 de drone Shahed, apărarea ucraineană reușind să distrugă 37 de ținte aeriene inamice.

„Ocupanții ruși au atacat Ucraina din sud, folosind rachete de croazieră aeriene, terestre și maritime, precum și UAV-uri de atac iraniene Shahed-136/131 (n.r. drone). Inamicul a atacat obiective de infrastructură critică și militare, direcția principală a atacului fiind Odesa. Au fost distruse 37 de ținte aeriene: 13 rachete de croazieră Kalibr; 1 rachetă aeriană ghidată Kh-59 și 23 drone Shahed”, se arată în comunicat.

Ucraina a salutat, miercuri, o „operaţiune reuşită”, după ce peste 2.000 de civili care locuiau în localităţile învecinate cu un teren militar de antrenament din districtul Kirov, din Crimeea, au fost evacuaţi din cauza unui incendiu izbucnit miercuri dimineaţa relatează AFP.

„O operaţiune de succes a fost efectuată în Crimeea ocupată. Inamicul ascunde amploarea pagubelor şi numărul victimelor”, a declarat şeful serviciilor secrete militare ucrainene Kirilo Budanov pe Telegram. Acesta şi-a însoţit mesajul cu un scurt filmuleţ care arată o instalaţie în flăcări.

Fire at a landfill in Kirovske district

2,225 people are being evacuated from four villages in Crimea’s Kirovske district after explosions at a landfill, Gauleiter Aksyonov has said. pic.twitter.com/ihnLnWk3FD

— NEXTA (@nexta_tv) July 19, 2023

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat, miercuri, că în ultima zi, 15 localități au fost bombardate de Forțele Armate ale Ucrainei, cinci civili fiind răniți.

„Toate victimele sunt din satul Șamino, unde s-a tras de opt ori în ultima zi. Toți au fost răniți de schije. Au fost duși cu ambulanța la spital. „Una dintre victimel, rănită ușorla coapsă a fost trimisă acasă pentru tratament în ambulatoriu”, a precizat Viaceslav Gladkov.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, miercuri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 239.480 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 470 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.123 de tancuri, 8.059 de blindate, 4.573 de sisteme de artilerie, 315 de avioane, 310 de elicoptere și 3.885 de drone.

Un incendiu a izbucnit la o bază militară de antrenament din districtul Kirov al Peninsulei Crimeea, a declarat, miercuri, guvernatorul susţinut de Moscova al Crimeei, relatează The Guardian.

Incendiul a urmat unor explozii și a provocat închiderea autostrăzii Tavrida din apropiere, care leagă Podul Kerci de Sevastopol, a afirmat, pe Telegram, Serghei Aksionov, guvernatorul din Crimeea instalat de ruşi.

July 19th, multiple secondary explosions at the Starokrymsky training ground in Crimea, which has been used, among other things, to train the 56th Guards Air Assault Regiment of the Russian army. pic.twitter.com/oj1CgZt1io

— Mark Krutov (@kromark) July 19, 2023

De asemenea, Serghei Aksionov a anunțat că peste două mii de persoane vor fi evacuate de autoritățile ruse din patru localități aflate în apropierea bazei militare, relatează agenția rusă de știri Interfax.

Anterior, agenţie de presă RBC-Ucraina a relatat că au existat explozii pe amplasamentul bazei de antrenament militar.

Apărarea Aeriană a Ucrainei a respins atacurile aeriene ale Rusiei asupra Kievului miercuri dimineața, a anunțat administrația militară a regiunii într-o postare pe Telegram, informează CNN.

„Mișcarea UAV-urilor inamice (n.r. – drone) a fost detectată! Apărarea antiaeriană este activă în regiune”, se spune în postare.

Alerta aeriană a fost declanșată, a transmis administrația militară a orașului Kiev într-o postare pe Telegram.

„Apărarea aeriană funcționează în regiune, la periferia orașului Kiev. Stați în adăposturi până se termină raidul aerian!”, a declarat Serhi Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.

„În capitală s-au auzit explozii”, a declarat primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko.

În noaptea de marți spre miecruri, rușii au lansat un atac masiv orașul Odesa cu diferite tipuri de rachete și drone de atac, informează Ukrainska Pravda.

Apărarea anti-aeriană a Ucrainei respingea un atac rusesc, a afirmat Serghei Bratciuk, purtător de cuvânt al administraţiei militare din Odesa.

„A fost înregistrată lansarea mai multor (n.r. rachete de croazieră) Kalibr din Marea Neagră. A fost o noapte infernală”, a precizat Serghei Bratciuk.

Potrivit autorităților locale, în oraș s-au auzit mai multe explozii, în condițiile în care „apărarea aeriană funcționează”.

În urma atacului de noapte asupra regiunii Odesa, a fost avariate terminalele de cereale și petrol din portul Odesa, o întreprindere, două depozite, mai multe clădiri rezidențiale și mașini.

Potrivit autorităților ucrainene, șase persoane au solicitat ajutor medical, după ce au fost rănite de cioburile de sticlă provenite de la geamurile locuințelor care s-au spart în urma expoziilor.

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Malyar, a anunțat marți că „ofensiva inamicului în direcția Kupiansk este în prezent un eșec”, scrie The Kyiv Independent.

Pe acest sector de front, Rusia a comasat trupe masive. „Luptele continuă, dar inițiativa este deja de partea noastră”, a adăugat Maliar, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Serhii Cherevatyi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, a anunțat luni că Rusia concentrează „peste 100.000 de oameni, peste 900 de tancuri, peste 555 de sisteme de artilerie și 370 de MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă, n.r.)” în direcția Lîman-Kupiansk.

Regiunea a fost eliberată în cadrul contraofensivei-surpriză derulate în regiunea Harkov în septembrie 2022 de către forțele ucrainene.

Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe parcursul zilei au avut loc 18 ciocniri armate, Rusia concentrându-și principalele eforturi pe axele Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka.

Maliar a mai susținut că trupele ucrainene au avansat pe flancul sudic al Bahmutului.

Potrivit acesteia, de-a lungul frontului sudic, ofensivele ucrainene continuau înaintarea spre Berdiansk și Melitopol.

„În direcția Mala Tokmachka-Novopokrovka și Velika Novosilka-Urozhayne, apărătorii noștri au avut succes”, a precizat Maliar, în mesajul publicat pe Telegram.

Cea mai recentă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina – cunoscută informal sub numele de reuniunea de la Ramstein – a demonstrat „sprijinul de neclintit al aliaților pentru Ucraina”, a transmis marți, pe Twitter, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, potrivit CNN.

A fost acordată prioritate furnizării de arme și echipamente de care Ucraina are nevoie „urgentă” pentru a continua eliberarea teritoriilor ocupate, a precizat ministrul ucrainean.

Reznikov a mulțumit Luxemburgului și Estoniei pentru propunerile lor din domeniul IT, iar Lituaniei pentru inițiativa coaliției de deminare. De asemenea, el i-a mulțumit secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pentru că a condus „o coaliție fără precedent împotriva răului”.

#Ramstein 14 has demonstrated our partners’ unwavering support for Ukraine.
✅Priority: The supply of weapons & equipment urgently required for the liberation of 🇺🇦 territory.
✅Focus: Air defense, ammo, & armor.
✅New initiatives!
✅ Thank you to my colleagues 🇱🇺… pic.twitter.com/n0oXV1qlgE

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) July 18, 2023

„Împreună, depunem din greu eforturi pentru a obține victoria, o pace dreaptă și un viitor mai bun”, a conchis Reznikov.

SUA și Europa încearcă să furnizeze Ucrainei cantitatea mare de muniție de care va avea nevoie pentru o contraofensivă prelungită împotriva Rusiei, iar oficialii occidentali se grăbesc să accelereze producția pentru a evita penuria acestor muniții pe câmpul de luptă, care ar putea împiedica avansul trupelor ucrainene.

Scăderea stocului de muniție de artilerie a servit drept semnal de alarmă pentru NATO, au declarat pentru CNN oficiali americani și occidentali, întrucât alianța nu s-a pregătit în mod adecvat pentru posibilitatea unui război terestru prelungit în Europa după decenii de pace relativă.

Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, afirmă că forțele ucrainene creează condiții pentru a continua să avanseze pe frontul din sudul țării, relatează CNN.

„Sarcina inamicului este să ne oprească înaintarea și depune multe eforturi în acest sens. Inamicul nostru este puternic. Prin urmare, trupele noastre trebuie să se deplaseze în condiții extrem de dificile”, a declarat Maliar marți, la televiziunea națională ucraineană. „În plus, trebuie să creăm anumite condiții pentru continuarea avansării”, a precizat ea.

„Amintiți-vă de eliberarea Hersonului – a durat, de asemenea, mai mult de o zi”, a adăugat Hanna Maliar.

Afirmațiile ei au fost susținute de comandantul forțelor reunite care luptă pe frontul de la Tavria, generalul de brigadă Oleksandr Tarnavskyi, care a declarat că Ucraina a înregistrat progrese de-a lungul frontului sudic.

„Luptele continuă în sectorul Tavria, forțele de apărare ucrainene câștigând teren în unele zone, iar inamicul se retrage”, a scris el, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„În ultimele 24 de ore, pierderile inamicului în morți și răniți s-au ridicat la mai mult de trei companii. Au fost distruse 41 de unități de echipament militar inamic”, a adăugat el. „De asemenea, au fost distruse patru depozite de muniții inamice”, a precizat generalul Tarnavskyi.

Kievul a revendicat, de asemenea, câștiguri în estul țării, în jurul Bahmutului, și a susținut că a oprit înaintarea Rusiei în apropiere de Kupiansk.

„Ofensiva inamicului în sectorul Kupiansk este în prezent fără succes. Luptele continuă, dar inițiativa este deja de partea noastră”, a precizat Maliar marți, într-o postare pe Telegram. „Pe flancul sudic, în jurul Bahmutului, astăzi, ca în toate zilele precedente, a avut loc un avans al trupelor noastre”, a precizat viceministrul ucrainean al Apărării.

Trecerile cu feribotul prin strâmtoarea Kerci, care separă peninsula Crimeea de Rusia, au fost suspendate, a anunțat marți Direcția principală a Ministerului pentru Situații de Urgență din Republica Crimeea, potrivit CNN.

Anunțul a fost făcut în urma atacului de luni efectuat de către forțele ucrainene asupra podului Kerci, care a avariat o parte a carosabilului.

Pe lângă suspendarea trecerilor cu feribotul, se înregistrează întârzieri severe în traficul de pe podul care leagă Rusia continentală de peninsula anexată Crimeea și care reprezintă o importantă linie de aprovizionare pentru forțele ruse.

O dronă rusească doborâtă în cursul nopții deasupra orașului Mikolaiv a fost fabricată cu piese din țări occidentale, a declarat marți șeful Biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak. Drona a fost una dintre cele patru astfel de aparate doborâte deasupra regiunii Mikolaiv la primele ore ale dimineții, scrie The Kyiv Independent.

Yermak a postat pe Telegram o imagine a motorului dronei Shahed, de fabricație iraniană, cu mențiunea „Made in Ireland” clar vizibilă pe carburator.

„Rușii șterg adesea numerele de serie de pe componentele străine”, a adăugat el, postând o a doua imagine a componentelor interne ale dronei, unde numărul de serie a fost îndepărtat.

Yermak a cerut noi sancțiuni și controale consolidate: „Dacă noile drone Shahed și rachete au acum componente occidentale sau asiatice – asta înseamnă că nu există suficiente restricții. De asemenea, companiile producătoare nu ar trebui să accepte ca componentele lor să fie prezente în arme care ucid oameni”.

„Rusia cumpără produse tehnologice străine de mulți ani, dar acum, când acestea devin instrumente de ucidere a oamenilor, de terorism și genocid, acest lucru nu mai poate continua”, a insistat șeful de cabinet al lui Zelenski.

Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, a anunțat anterior, pe 3 iunie, că autoritățile ucrainene au găsit în interiorul dronelor componente „care nu sunt produse nici în Iran, nici în Rusia”. Danilov a subliniat că este vital să se analizeze modul în care piesele de schimb occidentale pe care Moscova le-ar putea folosi pentru drone ajung în Rusia sau în Iran, în ciuda sancțiunilor.

Rusia pare să încerce să se folosească de Turcia pentru a ocoli obstacolele occidentale în calea exportului său de cereale, în urma colapsului de la Marea Neagră acordului privind cerealele, scrie Sky News.

Acordul de un an de zile care a asigurat trecerea în siguranță a cerealelor ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a expirat luni searp, după ce Rusia a refuzat să îl prelungească.

Marți, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a discutat cu omologul său turc, Hakan Fidan, pentru a discuta despre modalitățile de export al cerealelor rusești pe rute „care să nu fie susceptibile de sabotajul Kievului și al Occidentului”.

Nu au fost impuse sancțiuni directe asupra cerealelor rusești, dar cele impuse băncilor, companiilor și persoanelor fizice au îngreunat sarcina exportatorilor de a expedia grânele și de a efectua plățile.

Rusia și Ucraina sunt doi dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, un factor considerat crucial pentru riscul de sărăcie alimentară din unele țări în curs de dezvoltare și pentru prețul global al alimentelor.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a respins marţi, de la tribuna ONU, apelurile la o „pace abstractă” din partea unor ţări şi comentatori, declarând că, în realitate, ceea ce se cere în acest caz este de a permite Rusiei să se impună în ţara sa, scrie agenția spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Auzim mereu apeluri la o pace abstractă, dar cele mai multe dintre ele nu vizează cu adevărat pacea, ci altceva”, a declarat Kuleba într-un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU, reunită pentru a discuta situaţia din Ucraina.

Potrivit ministrului, atunci când cineva cere Kievului să se aşeze la masa negocierilor şi să pună capăt războiului, „ceea ce spune de fapt este că Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze pământul pe care l-a furat şi să continue să ucidă, să tortureze, să violeze şi să intimideze oamenii din teritoriile ocupate”.

„Alţii spun cu cinism că Ucraina prelungeşte războiul. Ceea ce spun ei de fapt este că Ucraina ar trebui să se predea şi să lase Rusia să îşi finalizeze genocidul cât mai repede posibil”, a insistat el.

„Auzim, de asemenea, voci care cer să nu se mai trimită arme în Ucraina, pentru că nu ajută la pace. Sună fantastic, dar ceea ce vor să spună de fapt aceşti oameni este că Ucraina ar trebui să fie lăsată fără apărare”, a adăugat ministrul ucrainean.

Kuleba a subliniat că, după ce a rezistat mai mult de un an şi jumătate războiului, răspunsul Ucrainei la toate aceste idei este „nu şi iarăşi nu”. „Nu genocidului sub pretextul păcii. Nu unui fals pacifism care justifică crimele agresorului. Nu concesiilor teritoriale de dragul unei iluzii de pace”, a insistat el.

Contraofensiva ucraineană este „departe de a fi un eșec”, în pofida faptului că avansează mai lent decât se anticipa, a declarat marți, 18 iulie, șeful Statului Major Interarme al armatei americane, generalul Mark Milley, care a estimat că lupta care va urma „va fi lungă și sângeroasă”, relatează CNN și Al Jazeera.

„A început în urmă cu aproximativ cinci sau șase săptămâni, iar diferitele simulări de război care au fost făcute în prealabil au prezis anumite niveluri de avans, care au încetinit. De ce? Pentru că aceasta este diferența dintre războiul pe hârtie și războiul real”, a declarat Milley, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Pentagon.

Mai multe informații: Generalul Mark Milley, șeful armatei americane: Contraofensiva Ucrainei este „departe de a fi un eșec”

Urmărește-ne pe Google News