Război în Ucraina, ziua 512 | Ucraina a început să folosească munițiile cu dispersie primite de la Statele Unite

Mercenarii din gruparea Wagner sunt „reintegrați în armata rusă”, la circa o lună de la rebeliunea luptătorilor lui Prigojin împotrivit conducerii ruse, potrivit analizei Departamentului american al Apărării.

„În ceea ce privește ceea ce se întâmplă în Belarus, am văzut că trupele Wagner continuă să se deplaseze în acea regiune și cred că se consolideze continuu acolo. Cu siguranță am văzut că forțele Wagner au fost într-un fel reintegrate în armata rusă”, a declarat joi secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh.

La începutul lunii iulie, președintele belarus Aleksander Lukașenko a invitat forțele lui Wagner în Belarus pentru a ajuta la pregătirea armatei țării sale.

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder a spus că Pentagonul nu vede luptătorii Wagner „participând cu vreo capacitate semnificativă în sprijinul operațiunilor de luptă din Ucraina”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că Rusia continuă să-și concentreze principalele eforturi pe axele Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, cu circa 20 de ciocniri de luptă care au loc în fiecare zi..

Potrivit armatei ucrainene, pe axa Kupiansk, „soldații noștri stau puternic în ofensivă” și resping atacurile rusești.

Potrivit Military Media Center, trupele ruse au bombardat poziții ucrainene de 700 de ori în ultima săptămână în axele Kupiansk și Lîman.

Colonelul Mikola Urshalovich a declarat joi că forțele ruse „au încercat să străpungă liniile și să se pătrundă în formațiunile de luptă, dar toate încercările au fost nereușite și au fost respinse de apărătorii ucraineni”.

Rusia și-a concentrat forțele în zona Kupiansk, oraș care a fost eliberat în contraofensiva surpriză a Ucrainei din regiunea Harkov în septembrie 2022.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat joi că a reținut o angajată a operatorului feroviar de stat Ukrzaliznitsia pentru că a ajutat Rusia să planifice atacuri aeriene împotriva regiunii Dnipropetrovsk.

Suspecta, reținută în orașul Dnipro, culegea informații despre obiective de securitate și militare și le transmitea unui intermediar rus, a informat SBU.

Ea sprijinea astfel un plan rusesc de a viza rute de transport importante din punct de vedere strategic prin atacuri aeriene, a precizat Serviciul de Securitate.

SBU a dat asigurări că a zădărnicit planul prin demascarea și reținerea presupusului spion.

Potrivit autorităților, angajata Ukrzaliznytsia a fost recrutată pentru a colabora cu Rusia la începutul anului 2023. Ea se deplasa atunci prin oraș cu transportul public și a fotografiat obiecte strategice, a spus SBU.

Serviciul de Securitate a informat că în timpul percheziției domiciliului suspectului a fost găsit un telefon mobil, folosit pentru comunicarea cu intemediarul rus. Ea riscă acum până la 8 ani de închisoare.

Munițiile cu dispersie furnizate de SUA sunt în mâinile Ucrainei și sunt desfășurate pe front ca parte a contraofensivei împotriva Rusiei, a confirmat purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby.

Atât New York Times, cât și Washington Post au raportat astăzi că forțele ruse aflate în prima linie a invaziei din sud-estul Ucrainei au fost atacate cu muniții cu dispersie.

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni mâine pentru a discuta „consecințele umanitare” ale retragerii Rusiei dintr-un acord care a permis exportul în condiții de siguranță de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Trupele ucrainene au început să folosească muniții cu dispersie furnizate de SUA în contraofensiva lor împotriva Rusiei, potrivit doi oficiali americani și o altă persoană informată cu privire la această problemă, relatează CNN.

SUA așteaptă actualizări de la armata ucraineană despre cât de eficiente au fost munițiile pe câmpul de luptă, a spus unul dintre oficiali.

SUA au anunțat pe 8 iulie că vor trimite munițiile, iar acestea au fost livrate în Ucraina aproximativ o săptămână mai târziu. Armele sunt controversate din cauza modului în care împrăștie bombe mai mici pe o zonă mare, reprezentând potențial o amenințare pe termen lung pentru civili dacă nu explodează.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică trecută că Moscova are un stoc de muniții cu dispersie și va lua în considerare utilizarea lor împotriva Ucrainei „dacă sunt folosite împotriva noastră”. Dar Rusia a folosit deja muniția de mai multe ori în Ucraina, inclusiv în zone dens populate.

Rusia a ridicat restricțiile pentru navele de marfă care tranzitează strâmtoarea Kerci, situată între Marea Azov și Marea Neagră, a declarat joi pentru agenția de presă Reuters șeful companiei de consultanță Sovecon, care se axează pe Rusia.

„Navele au început să navigheze astăzi, dar ei (rușii, n.r.) spun că navigația va fi închisă pe timp de noapte, probabil”, a declarat Andrei Sizov.

Circulația navelor de marfă prin strâmtoarea Kerci a fost suspendată de autoritățile ruse pe 16 iulie, în urma atacurilor cu drone asupra portului Sevastopol din Crimeea.

Strâmtoarea Kerci este ruta pentru aproximativ o treime din exporturile de cereale ale Rusiei. Potrivit datelor de urmărire a navelor de la Refinitiv Eikon, transportatorii de cereale Vera și Kapitan Sergeev se apropiau joi de strâmtoare.

Ruta este utilizată și pentru exporturile de țiței, păcură și gaz natural lichefiat.

Siguranța navelor în Marea Neagră a fost pusă sub semnul întrebării după ce Rusia și Ucraina au anunțat că vor considera toate navele care călătoresc spre porturile din Marea Neagră pe care cealaltă parte le controlează ca fiind potențiali transportatori de încărcături militare.

Aceste decizii au fost luate după ce Moscova s-a retras luni din acordul vechi de un an prin care a acordat trecere sigură navelor care exportau cereale ucrainene.

Securitatea în zona Kerci s-a înrăutățit luni, din cauza unui atac efectuat în timpul nopții asupra podului din Crimeea, care traversează strâmtoarea și leagă peninsula anexată de Moscova în 2014 de sudul Rusiei.

În timp ce Ministerul de Externe de la Kiev a acuzat Rusia de „încălcarea flagrantă” a obligațiilor sale internaționale prin amenințarea navelor civile care se îndreaptă spre porturile ucrainene, armata ucraineană a emis joi un avertisment similar pentru navele rusești din Marea Neagră, spunând că acestea ar putea avea aceeași soartă ca și crucișătorul Moskva, pe care Ucraina l-a scufundat în Marea Neagră în aprilie 2022, relatează CNN.

„Kremlinul a transformat Marea Neagră într-o zonă periculoasă, în primul rând pentru navele rusești și pentru navele care navighează în Marea Neagră spre porturile maritime rusești și spre porturile ucrainene situate pe teritoriul Ucrainei ocupat temporar de Rusia”, a transmis Ministerul ucrainean al Apărării, într-un comunicat de presă.

„Responsabilitatea pentru toate riscurile revine în întregime conducerii ruse. Soarta navei de război Moskva dovedește că Forțele de Apărare ucrainene dispun de mijloacele necesare pentru a respinge agresiunea rusă pe mare”, a adăugat ministerul condus de Oleksii Reznikov.

Mai multe informații: Ucraina avertizează că va trata și ea navele rusești din Marea Neagră drept potențiale ținte militare: „Vor avea soarta crucișătorului Moskva”

Forțele ruse au atacat 10 regiuni ucrainene în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin cinci persoane și rănind cel puțin alte 38, au anunțat joi oficialii locali, potrivit The Kyiv Independent.

Regiunile atacate de ruși au fost Donețk, Harkov, Herson, Mikolaiv, Odesa, Zaporojie, Sumî, Cernihiv, Dnipropetrovsk și Luhansk.

În regiunea Donețk, o persoană a fost ucisă și cel puțin alte două au fost rănite în atacurile rusești, a anunțat guvernatorul Pavlo Kirilenko. Au fost avariate mai multe locuințe private și alte situri civile din întreaga regiune, a precizat guvernatorul.

În regiunea Harkov, o persoană a fost ucisă în urma bombardamentelor, a informat guvernatorul Oleg Sinegubov. Un bărbat în vârstă de 40 de ani a murit în această dimineață în timpul unui atac rusesc împotriva localității Vovchansk din districtul Ciuhuiv. Loviturile au avariat mai multe clădiri private și alte obiective civile din regiune, a transmis guvernatorul.

Patru persoane au fost rănite în atacurile rusești asupra regiunii Herson, a precizat și guvernatorul Oleksandr Prokudin.

În regiunea Mikolaiv, cel puțin 20 de persoane au fost rănite și una a fost ucisă, potrivit guvernatorului Vitalii Kim și relatărilor presei.

Centrul regional Mikolaiv a suferit atacuri rusești intense în cursul nopții, în timpul cărora cel puțin o persoană a murit și alte 19 persoane au fost rănite. Acest bilanț inlude cinci copii, a precizat Kim. Opt persoane au solicitat ajutor medical, iar două dintre acestea, inclusiv un copil, au fost spitalizate, a adăugat el.

Agenția de presă Ukrinform a relatat ulterior în cursul zilei că sub dărâmături a fost găsit cadavrul unui locuitor, iar serviciile de salvare încă mai caută o persoană dispărută.

Forțele aeriene ucrainene au cerut sisteme de apărare antiaeriană mai bune pentru regiunile sale sudice, după ce ar fi distrus doar cinci din cele 19 rachete de croazieră rusești lansate asupra țării în cursul nopții trecute, relatează CNN.

„Ceea ce putea fi doborât a fost doborât”, a declarat Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din cadrul armatei ucrainene, la televiziunea națională.

„Bineînțeles, am vrea să doborâm mai multe” rachete, a precizat el.

A treia noapte consecutivă de atacuri rusești asupra Odesei s-a soldat cu un mort. De asemenea, cel puțin alte 19 persoane au fost rănite în urma unui atac rusesc, efectuat tot ]n timpul nopții, asupra orașului Mikolaiv.

Ihnat a mai declarat că nu există „nicio posibilitate” de a doborî rachetele rusești Oniks și Kh-22 cu actualele sisteme de apărare antiaeriană ale Ucrainei, din cauza vitezei cu care operează acestea.

„Avem nevoie de mijloace, trebuie să întărim regiunile sudice, orașele noastre portuare, cu mijloace în special împotriva rachetelor balistice”, a spus el. „Sisteme precum Patriot sau SAMP-T ar putea oferi protecție pentru această regiune”, a adăugat Ihnat.

Racheta Oniks, a explicat el, „este concepută pentru a distruge ambarcațiuni, nave. Ea zboară cu o viteză de peste 3.000 km pe oră… Când se apropie de țintă, racheta poate zbura la o altitudine de 10-15 metri deasupra apei pentru a distruge nava, ceea ce o face dificil de detectat și, în consecință, de doborât de către mijloacele de apărare antiaeriană”.

Rusia a amenințat Rheinmetall, prin vocea Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, cu bombardarea fabricii de tancuri pe care vrea să o asambleze în Ucraina, scrie Bild.

„Uzina de vehicule blindate va fi o țintă legitimă în Ucraina dacă va fi construită”, a declarat Maria Zaharova.

Rheinmetall a decis să înființeze o unitate de producție în Ucraina în colaborare cu compania de stat ucraineană Ukroboronprom și va deține majoritatea acțiunilor în societatea mixtă.

Mai multe informații: Noi amenințări de la Moscova către Germania: „Dacă veți construi o fabrică de tancuri în Ucraina, va fi o țintă legitimă pentru noi”

Premierul ucrainean Denis Șmîhal a condamnat joi decizia Poloniei de a prelungi interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene indiferent de decizia Uniunii Europene, pe care a calificat-o drept o „măsură neprietenoasă și populistă”, informează Reuters.

„În această perioadă critică, Polonia intenționează să continue să blocheze exporturile Ucrainei de cereale către (țările) UE. Aceasta este o mișcare neprietenoasă și populistă care va avea un impact grav asupra securității alimentare globale și asupra economiei Ucrainei”, a scris șeful guvernului de la Kiev, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Mai multe informații: Kievul condamnă decizia „neprietenoasă” a Poloniei de a prelungi interdicția asupra cerealelor ucrainene

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut joi reluarea Inițiativei de la Marea Neagră privind cerealele, acțiune care să contribuie la combaterea insecurității alimentare la nivel mondial, scrie Al Jazeera.

În cadrul unei vizite de două zile la Islamabad, omologul pakistanez al lui Kuleba, Bilawal Bhutto Zardari, a aprobat comentariile ministrului ucrainean, adăugând că intenționează să abordeze această problemă cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

„Trebuia să găsim modalitatea de a ne exporta cerealele pe piața mondială”, a declarat Kuleba, potrivit căruia „coridoarele terestre nu pot exporta întreaga cantitate de cereale disponibile pentru export, aceasta este problema, ceea ce înseamnă că prețurile vor crește din cauza lipsei de livrare”.

Ministerul rus al Apărării a transmis joi că a treia noapte consecutivă de atacuri asupra orașului Odesa reprezintă continuarea represaliilor pentru atacul Ucrainei asupra podului din Crimeea și a susținut că loviturile sale au vizat instalații asociate cu dronele navale de atac ale Kievului, informează CNN.

„În cursul nopții, Forțele Armate ale Federației Ruse au continuat să efectueze lovituri de represalii cu arme de mare precizie, atât de pe mare, cât și din aer împotriva atelierelor de producție și a depozitelor pentru drone în zonele Odesa și Ciornomorsk”, scrie în actualizarea zilnică oferită de ministerul condus de Serghei Șoigu.

Între timp, oficialii ucraineni spun că bombardamentele Rusiei au distrus infrastructura civilă asociată cu exporturile de cereale din portul Odesa. Un agent de securitate ucrainean a fost ucis atunci când o clădire a administrației civile din oraș a fost distrusă.

„În timp ce au atacat porturile de tranzacționare a cerealelor, provocând daune infrastructurii portuare, teroriștii au lovit și infrastructura civilă”, a scris Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa, pe Telegram.

„Ei au distrus o clădire administrativă în centrul orașului Odesa, unde suflul exploziei a avariat alte câteva clădiri, inclusiv clădiri rezidențiale”, a precizat Kiper.

Ministerul rus al Apărării a mai afirmat că a distrus instalații de infrastructură de combustibil și depozite de muniții ale armatei ucrainene în apropierea orașului Mikolaiv.

Ministerul Apărării polonez monitorizează îndeaproape situaţia de la frontiera cu Belarus şi este pregătit pentru diverse scenarii, a anunţat joi instituţia citată, după ce autorităţile de la Minsk au anunţat că mercenarii din gruparea rusă Wagner vor ajuta la antrenarea trupelor speciale belaruse în timpul unor exerciţii militare organizate în apropiere de frontiera dintre Belarus şi Polonia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Frontierele Poloniei sunt sigure, monitorizăm continuu situaţia la graniţa noastră de est şi suntem pregătiţi pentru diverse scenarii întrucât situaţia evoluează”, a menţionat Ministerul Apărării polonez într-o declaraţie.

Într-o înregistrare video difuzată miercuri, şeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, îi întâmpină pe combatanţii săi în Belarus, spunându-le că ei nu vor mai lua parte la războiul din Ucraina pentru moment şi ordonându-le să se pregătească pentru misiuni în Africa.

Anterior în această lună, Polonia anunţase că va trimite 500 de poliţişti de frontieră pentru a spori securitatea la graniţa cu Belarus, pe fondul creşterii numărului de migranţi care încearcă să intre pe teritoriul polonez şi în contextul potenţialelor ameninţări în urma mutării mercenarilor Wagner în Belarus.

„Putin nu va merge în Africa. Africa va veni în Rusia”. Acesta este titlul unui articol de opinie publicat joi de agenția de presă rusă de stat rusă RIA Novosti, scrie Politico.

La o zi după ce Africa de Sud a anunțat oficial că Vladimir Putin nu va participa personal la summitul țărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) programat în luna august la Johannesburg, acolo unde președintele rus risca să fie arestat, mașina de propagandă a Kremlinului s-a pus în mișcare.

Mai multe informații: Mașina de propagandă rusă s-a pus în mișcare pentru a explica absența președintelui de la summitul BRICS. „Putin nu va merge în Africa. Africa va veni în Rusia”

Uniunea Europeană a decis să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei cu șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie, din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei, relatează The Guardian, citând un anunț al Consiliului UE.

„Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei care au destabilizat situația din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, ca răspuns la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat Consiliul UE.

Mercenarii din gruparea Wagner vor face exerciții militare comune cu trupele speciale belaruse și vor ajuta la antrenarea acestora, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Minsk, citat de Reuters.

Exercițiile militare vor avea loc la Brest, la granița Belarusului cu Polonia.

„Forţele armate ale Belarusului continuă pregătirea comună cu combatanţii Wagner PMC. În cursul săptămânii, unităţi ale forţelor pentru operaţiuni speciale împreună cu reprezentanţi ai Wagner PMC vor efectua sarcini pentru pregătire de luptă în zona militară Brest”, a transmis Ministerul Apărării din Belarus.

Mai multe detalii: Mercenarii Wagner vor face exerciții militare comune cu trupele speciale belaruse în apropiere de granița Belarusului cu Polonia

Guvernatorul regiunii ucrainene Odesa, Oleh Kiper, a anunțat joi, pe Telegram, că sediul consulatului chinez din orașul Odesa a fost avariat în urma atacului lansat noaptea trecută de forțele ruse, relatează The Guardian.

„În urma atacului rusesc din timpul nopții, clădirea consulatului general al Republicii Populare Chineze din Odesa a fost avariată. Agresorul lovește în mod deliberat infrastructura portuară. Au fost avariate clădirile administrative și rezidențiale, precum și consulatul Republicii Populare Chineze. Acest lucru sugerează că inamicul nu acordă atenție la nimic”, a precizat oficialul.

Două persoane au fost ucise și cel puțin 27, rănite, în urma atacurilor rusești din cursul nopții, care au vizat Odesa, Mikolaiv și Harkov, relatează The Guardian, care citează surse ucrainene.

În orașul Mikolaiv, 19 oameni au fost răniți, iar în Odesa un agent de securitate a fost ucis și cel puțin alte opt persoane au fost rănite, inclusiv un copil.

De asemenea, o persoană a fost ucisă în bombardamentele care au vizat regiunea nord-estică Harkov, au declarat autoritățile regionale, citate de Reuters.

Generalul-colonel Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor ucrainene din est, a declarat pentru BBC că forțele ruse sunt „semi-încercuite” la Bahmut în timp ce armata Ucrainei a creat condiții pentru a recuceri orașul din regiunea Donețk, relatează The Kyiv Independent.

„În acest moment, desfășurarea trupelor rusești seamănă cu un arc, concentrat în Bahmut. Și se află în semi-încercuire. Ei bine, este imposibil să nu profiți de acest lucru”, a spus comandantul ucrainean.

Syrskyi subliniază că eliberarea orașului, cucerit de Rusia în luna mai, nu are doar o valoare simbolică, ci și una strategică pentru că este un important nod de transport care le permite forțelor rusești să avanseze.

Generalul a mai afirmat că contractorii Grupului Wagner, care au condus eforturile de cucerire a orașului, au suferit pierderi atât de mari încât au devenit inutilizabili în luptă, iar Ucraina va putea captura Bahmut cu pierderi de zece ori mai mici.

În același timp, însă Oleksandr Syrskyi spune că nu există un calendar clar pentru eliberarea orașului Bahmut, dar că trupele Ucrainei vor încerca să facă acest lucru cât mai curând posibil.

În prezent, forțele ucrainene se confruntă cu o concentrare a trupelor rusești pe frontul de est, Moscova având un avantaj în ceea ce privește artileria, forțele aeriene și alte echipamente, a mai precizat comandantul.

De asemenea, Rusia redistribuie unități din regiunea Zaporojie, dar, în ciuda acestui fapt, trupele ucrainene avansează zilnic între 500 m și 1 km, recucerind terenuri și împiedicând forțele rusești să preia inițiativa, a mai spus generalul.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat la 19 iulie că trupele rusești au fost forțate să se retragă de pe pozițiile din apropierea satului Orikhovo-Vasylivka, la nord-vest de Bahmut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulșumit joi, într-un mesaj pe Telegram, lucrătorilor portuari „care fac tot ce pot pentru a ne păstra infrastructura”. Mesajul liderului de la Kiev a venit după atacurile lansate de forțele ruse asupra orașelor-port din sudul țării, Mikolaiv și Odesa.

„Odesa. Mikolaiv. Teroriștii ruși își continuă încercările de a distruge viața țării noastre. Din păcate, există răniți și morți… Condoleanțe familiilor și prietenilor! Dar statul malefic nu are rachete mai puternice decât voința noastră de a salva vieți, de a ne sprijini reciproc și de a învinge”, a precizat Zelenski.

„Le mulțumesc tuturor celor care ne apără orașele, oamenii și cerul! Sunt recunoscător tuturor luptătorilor noștri, salvatorilor, medicilor, autorităților locale, voluntarilor… tuturor celor implicați în eliminarea consecințelor terorii rusești! Le sunt recunoscător lucrătorilor portuari care fac tot ce pot pentru a ne păstra infrastructura! Constructorilor și echipelor de reparații care îi ajută pe oameni să restabilească condițiile normale de trai! Împreună vom reuși să depășim această perioadă teribilă. Și vom rezista atacurilor răului rusesc”, a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Rusia ia în calcul posibilitatea de a ataca nave civile în Marea Neagră și de a da vina pe Ucraina, a declarat miercuri, 19 iulie, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, Adam Hodge, citat de Associated Press, relatează The Kyiv Independent.

Informația se bazează pe date declasificate, a precizat oficialul.

Hodge spune că forțele rusești au amplasat mine maritime suplimentare spre porturile ucrainene și a făcut referire la o înregistrare video publicată recent de Moscova care arată detectarea și distrugerea unei presupuse mine marine ucrainene.

„Credem că acesta este un efort coordonat pentru a justifica orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră și pentru a da vina pe Ucraina pentru aceste atacuri”, a declarat oficialul.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, începând cu 20 iulie, toate navele care navighează spre porturile ucrainene vor fi considerate ținte militare.

La începutul acestei săptămâni, Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, acordul negociat anul trecut de Turcia și ONU care a permis Ucrainei să își exporte produsele agricole în contextul invaziei ruse.

Mai multe detalii: Casa Albă: Rusia ia în calcul să atace nave civile în Marea Neagră și să dea vina pe Ucraina

Atacurile lansate de Rusia împotriva infrastructurii portuare din Odesa și distrugerea stocurilor de alimente vor duce la o criză alimentară pe scară largă la nivel mondial, a declarat joi, 20 iulie, șeful diplomației UE, Josep Borrell, citat de Ukrinform, relatează The Kyiv Independent.

„Ceea ce știm deja este că astfel de acțiuni vor crea o criză alimentară mare, uriașă, în lume. Aceste cereale nu sunt pur și simplu blocate în depozite, ci distruse. Acest lucru înseamnă că va exista o penurie de alimente, o penurie de cereale în lume”, a declarat Borrell înaintea unei reuniuni de politică externă a Consiliului de Miniștri de la Bruxelles.

Borrell a precizat că în cadrul reuniunii se va discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv angajamentele de securitate pe termen lung din partea UE.

„Acest lucru înseamnă mai multe resurse pentru Facilitatea europeană pentru pace (EPF). Am prezentat un plan pentru a oferi asistență financiară Ucrainei pentru următorii ani, cu o sumă semnificativă de bani. Sper că miniștrii îl susțin”, a mai spus oficialul european.

Facilitatea europeană pentru pace este instrumentul de politică externă al UE care permite finanțarea partenerilor din afara blocului comunitar pentru consolidarea în comun a păcii și securității. Ucraina a primit până acum șapte pachete de sprijin prin acest fond, iar Bruxellesul a decis la 27 iunie să aducă valoarea totală a fondului la 13 miliarde de dolari.

Atacul de joi al Rusiei asupra orașului portuar Odesa a avariat o clădire administrativă și depozite din regiune, a declarat Natalia Humeniuk, șefa Centrului Comun de Presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, relatează CNN.

Cel puțin 20 de rachete și drone au vizat orașul, iar cel puțin patru persoane au fost rănite în explozia de la clădirea administrativă din centrul orașului Odesa, a precizat Humeniuk.

„Pentru a treia noapte consecutivă, rușii au atacat regiunile Odesa și Mikolaiv. Aceste atacuri vizează în special infrastructura portuară. (…) Loviturile din regiune (Odesa) sunt legate de facilități logistice – depozite. Nu există încă informații despre victimele de acolo”, a mai spus Humeniuk.

Potrivit acesteia, un submarin din Marea Neagră, avioane și rachete Kh-22 au fost folosite în atac.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, din sudul Ucrainei, Vitali Kim, a anunțat joi dimineață, pe Telegram că, în total 19 persoane au fost rănite, în atacul lansat noaptea trecută de forțele ruse.

„Noaptea, pe 20 iulie, în jurul orei 3.03 (aceeași oră în România – n.r.), inamicul a lansat un atac cu rachete asupra orașului. În urma loviturii, mai multe etaje ale unei clădiri cu trei nivele au fost distruse și a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 450 de metri pătrați, pe care pompierii l-au stins la ora 7.45. Molozul este în curs de îndepărtare. Clădirile vecine cu mai multe etaje au fost avariate”, a precizat oficialul.

De asemenea, trei garaje au luat foc, iar aproximativ alte 15 garaje au fost avariate și au fost sparte ferestrele mai multor clădiri înalte din apropiere, a adăugat Kim.

„În total, 19 persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete. Opt persoane au solicitat asistență medicală – două dintre ele, inclusiv un copil, au fost spitalizate”, a mai transmis guvernatorul din Mikolaiv.

Armata ucraineană a doborât cinci rachete de croazieră și 13 drone de atac lansate de forțele rusești în cursul nopții în regiunile sudice Mikolaiv și Odesa, anunță forțele aeriene ale Kievului, citate de Reuters, relatează The Guardian.

Sursele citate notează că Rusia a lansat în total 19 rachete de croazieră și 19 drone, dar nu menționează unde au lovit cel care nu au fost doborâte.

Forțele ruse au lovit de trei ori raionul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, în noaptea de miercuri spre joi, anunță administrației militare regionale, Serghei Lysak, citat de Ukrainska Pravda.

Bombardamentele au provocat pagube, însă nu au fost înregistrate victime.

„În această noapte, inamicul a bombardat zona Nikopol de trei ori. A tras aproape o duzină de obuze. (…) Au fost avariate o clădire de nouă etaje, o întreprindere privată, o parcare și o mașină”, a precizat oficialul.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene anunță în raportul de joi, 20 iulie, că de la începutul războiului, Rusia a pierdut 240.010 soldați în Ucraina, dintre care 530, în ultima zi, relatează The Kyiv Independent.

De asemenea, printre pierderile suferite de armata Moscovei în cele aproape 17 luni de război, potrivit estimărilor Kievului, se numără și 4.129 de tancuri, 8.065 de vehicule blindate de luptă, 7.134 de vehicule și rezervoare de combustibil, 4.592 de sisteme de artilerie, 692 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 433 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 310 elicoptere, 3.918 drone și 18 ambarcațiuni.

Șeful instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunțat joi, pe Telegram, că o dronă a avariat patru clădiri administrative din nord-vestul regiunii ucrainene anexate de Rusia în 2014, relatează Ukrainska Pravda.

„În urma unui atac al unui UAV (dronă – n.r.) inamic într-una dintre așezările din nord-vestul Crimeei, patru clădiri administrative au fost avariate. Serviciile se află la fața locului. Din păcate, nu fără victime – o adolescentă a murit”, a scris Aksionov.

Două persoane au fost spitalizate după un atac lansat de forțele ruse joi, 20 iulie, în Odesa, în urma căruia o clădire a fost avariată și a izbucnit un incendiu care a afectat o suprafață de 300 de metri pătrați, potrivit guvernatorului regiunii, Oleh Kiper, relatează The Kyiv Independent.

Un alt atac a fost raportat în afara orașului, a mai precizat Kiper pe Telegram, fără să ofere alte detalii.

Alerta de raid aerian a fost activă în regiunea Odesa Oblast timp de aproape două ore. Forțele aeriene ucrainene au avertizat în primele ore ale zilei de 20 iulie că Rusia a lansat rachete supersonice în direcția regiunii Odesa. Autoritățile au făcut apel la populație să se adăpostească.

Forțele ruse au atacat, în noaptea de 20 iulie, centrul orașului sudic Mikolaiv. O clădire rezidențială cu 3 etaje și garaje au fost distruse, relatează Ukrainska Pravda și The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, a anunțat pe Telegram că „în total, 18 persoane au fost rănite, dintre care 9 au fost spitalizate, inclusiv 5 copii, iar 2 persoane au fost salvate din dărâmături”.

”Sunt și morți”, precizase anterior oficialul.

Regiunea Mikolaiv, din sudul Ucrainei, este o țintă frecventă a loviturilor rusești.

Crucea Roșie din Belarus a stârnit un val de indignare internațională după ce șeful său a declarat la televiziunea de stat din această țară că organizația este implicată activ în aducerea în Belarus a copiilor ucraineni din zonele ocupate de Rusia, relatează The Associated Press.

Atât Ucraina, cât și opoziția belarusă au denunțat aceste transferuri de copii ca fiind deportări ilegale și au existat apeluri pentru emiterea unor acuzații internaționale de crime de război împotriva liderului autoritar din Belarus, similare cu acuzațiile aduse președintelui rus Vladimir Putin.

Un reportaj difuzat miercuri, 19 iulie, de canalul de televiziune de stat Belarus 1 TV l-a arătat pe Dzmitri Shautsou, șeful Crucii Roșii din Belarus, vizitând orașul ucrainean Lisichansk din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă.

În filmare, el spune că organizația a fost implicată în mod activ în aducerea copiilor ucraineni în Belarus în scopul „îmbunătățirii sănătății” lor. „Crucea Roșie din Belarus a avut – și ia și va lua – o parte activă în acest proces”, a declarat Shautsou.

Mai multe informații: Șeful Crucii Roșii din Belarus recunoaște că organizația este implicată în scoaterea copiilor ucraineni din țara devastată de război și aducerea lor în Belarus

Președintele rus Vladimir Putin a catalogat miercuri, 19 iulie, drept o „aroganță și obrăznicie” refuzul Occidentului de a se conforma cererilor Moscovei în vederea prelungirii Inițiativei de la Marea Neagră privind cerealele, mediată de ONU, precizând că Moscova va lua în considerare revenirea în acord dacă îi vor fi îndeplinite condițiile, relatează CNN.

„Pur și simplu aroganță și obrăznicie totală. Promisiuni și vorbe goale. Și nu au făcut decât să se compromită cu asta”, a declarat Putin, în cadrul unei ședințe de guvern, transmisă miercuri la televiziune. „A fost subminată autoritatea, printre altele, a conducerii secretariatului ONU, care a acționat de fapt ca un garant al acordului privind cerealele”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Mai multe informații: Putin acuză Occidentul de „aroganță și obrăznicie” din cauza eșecului acordului privind cerealele. „Moscova a dat dovadă de miracole de rezistență și toleranță”

Președintele rus Vladimir Putin a dat vina, miercuri, pe țările occidentale care, în opinia sa, au „distorsionat complet” acordul de la Marea Neagră privind cerealele, expirat între timp, dar a precizat că Rusia va reveni „imediat” la acest acord dacă îi vor fi îndeplinite toate condițiile, relatează Reuters.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Moscova va considera toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept „potențiali transportatori de încărcături militare”, la câteva zile după prăbușirea acordului privind cerealele, pe care Rusia l-a criticat în mod repetat în ultimele săptămâni.

Pactul a fost negociat de ONU anul trecut ca răspuns la criza alimentară globală agravată de invazia Rusiei din Ucraina.

Rusia a susținut că a renunțat la acord deoarece nu i-au fost îndeplinite cererile privind îmbunătățirea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte.

Mai multe informații: Putin spune că Rusia va reveni „imediat” la acordul privind cerealele doar dacă toate condițiile sale vor fi îndeplinite

Actuala contraofensivă, lansată pentru a recuceri teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse, va fi „lungă şi dificilă”, a estimat miercuri Kievul, care a precizat că are nevoie de noi tancuri occidentale şi avioane de vânătoare F-16, informează AFP.

„Fără nicio îndoială, această operaţiune va fi destul de dificilă, lungă şi va lua mult timp”, a subliniat, într-o declaraţie pentru agenția franceză de presă, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak.

Principalul obstacol în calea avansării forţelor ucrainene este reprezentat în prezent de „câmpurile de mine care merg în adâncime”, instalate timp de luni de zile de către armata rusă. Acestea variază „între 4 şi 16 kilometri”, a explicat Podoliak.

Mai multe informații: Kievul cere noi arme occidentale, anticipând o contraofensivă „lungă şi dificilă”. „Rusia ne urăşte şi a venit pentru a distruge statul ucrainean”

Ucraina lucrează în prezent la stabilirea unei rute temporare de transport maritim prin apele teritoriale ale României, pentru a putea să exporte în continuare cereale din porturile de la Marea Neagră după ce Rusia s-a retras din acordul care asigura un coridor navigabil sigur pentru aceste exporturi, se arată într-o scrisoare oficială a guvernului ucrainean consultată miercuri de Reuters, în timp ce societăţile de asigurări îşi revizuiesc politicile asupra poliţelor de asigurare pentru navele ce operează în porturile ucrainene.

Scrisoarea, datată cu 18 iulie, a fost transmisă agenţiei ONU pentru transport maritim, Organizaţia Maritimă Internaţională, şi în ea se menţionează că guvernul ucrainean „a decis să stabilească pe bază temporară o rută maritimă recomandată”. „Obiectivul este de a facilita deblocarea navigaţiei internaţionale în partea de nord-vest a Mării Negre”, se mai arată în scrisoarea semnată de ministrul ucrainean al dezvoltării infrastructurii, Vasil Şkurakov, potrivit Agerpres.

În scrisoare este de asemenea precizat că această rută va trece prin zona economică exclusivă şi apele teritoriale ale României.

Mai multe detalii: Planul Kievului de a transporta cereale după ce Rusia s-a retras din inițiativa de la Marea Neagră: „Prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei”