Război în Ucraina, ziua 515 | Blinken: „Ucraina a recuperat 50% din teritoriile ocupate de ruși”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că partenerii internaționali pregătesc noi pachete de asistență militară. Acestea vor include sisteme de apărare antiaeriană, artilerie și arme cu rază lungă de acțiune, a precizat liderul ucrainean, în discursul său video adresat duminică seară națiunii, potrivit Ukrainska Pravda.

„Am început deja să ne pregătim pentru săptămâna viitoare. Vor avea loc o mulțime de evenimente diferite care vor consolida cu siguranță apărarea Ucrainei. Îi mulțumesc secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru convocarea promptă a primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina. De fapt, imediat după conversația noastră de ieri, am convenit asupra datei – reuniunea va avea loc miercurea aceasta. O pregătim, pentru că vrem să fie importantă”, a spus Zelenski.

„De asemenea, suntem pregătiți să primim noi pachete de sprijin din partea partenerilor noștri – tot ceea ce aduce mai aproape înfrângerea teroriștilor ruși. Mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina, mai multă artilerie, mai multe arme cu rază lungă de acțiune”, a precizat liderul de la Kiev.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

„Rețeta pentru a pune capăt războiului este evidentă: totul depinde de unitatea și determinarea tuturor celor care prețuiesc libertatea, cultura și viața”, a insistat Zelenski, în discursul său.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că are în vedere summitul NATO de anul viitor ca posibil moment pentru ca Ucraina să fie admisă în alianța militară condusă de SUA, relatează CNN.

Reznikov a precizat că summitul din iulie anul viitor programat la Washington, DC, va fi un moment-cheie, care coincide cu împlinirea a 75 de ani de când Alianța Nord-Atlantică a fost înființată.

„Cine știe, poate că va fi o zi foarte importantă pentru Ucraina”, a declarat Reznikov, pentru postul american de televiziune. „Este doar predicția mea”, a precizat ministrul ucrainean.

Mai multe informații: Când va fi primită Ucraina în NATO? Răspunzul neașteptat oferit de ministrul Apărării, Oleksii Reznikov. „Da, vom câștiga acest război”

Infractori, luptători voluntari și traficanți de arme din Ucraina au furat anul trecut o parte din armele și echipamentele furnizate de Occident și destinate trupelor ucrainene, pentru ca ulterior acestea să fie recuperate, arată un raport al inspectorului general al Departamentului american al Apărării, obținut de CNN.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Comploturile pentru furtul armamentului și echipamentelor au fost dejucate de serviciile secrete ucrainene, iar armamentul a fost recuperat în cele din urmă, potrivit raportului.

Mai multe informații: O parte din armamentul occidental trimis Ucrainei anul trecut a fost furat, dezvăluie un raport al Pentagonului

Aproximativ 33.700 de ucraineni au mai trecut granița în Polonia în ultimele 24 de ore, ducând numărul total al persoanelor care fug de războiul din țara lor la peste 13 milioane, au anunțat autoritățile poloneze, scrie Al Jazeera.

Peste 13,8 milioane de oameni au trecut în Polonia din Ucraina începând din 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia din Ucraina, potrivit datelor Poliției de Frontieră poloneze.

Aproximativ 4 milioane de ucraineni au în prezent statut de protecție temporară în țările UE, potrivit acelorași date.

Serviciile ruse de informații evaluează infrastructura energetică a Ucrainei pentru a identifica ținte care au un impact global asupra sistemului energetic, a declarat duminică șeful adjunct al serviciului secret din cadrul Ministerului Apărării, Vadim Skibițki, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Skibițki a adăugat că Rusia folosește diferite metode de recunoaștere, inclusiv sateliți.

„Monitorizăm toate aspectele privind activitatea serviciilor ruse de informații care au legătură cu instalațiile noastre energetice”, a declarat Skibitskyi într-un interviu acordat canalului „We-Ukraine”, publicat duminică.

Începând din octombrie anul trecut, Rusia a lansat peste 1.200 de rachete și drone împotriva infrastructurii energetice ucrainene. Atacurile au ucis zeci de persoane și au forțat autoritățile să impună raționalizări ale consumului de curent electric.

Instalațiile-cheie ale rețelei electrice a operatorului de stat Ukrenergo au suferit pagube importante din cauza atacurilor cu rachete și drone rusești. Reparațiile sunt încă în desfășurare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei estimează că este nevoie de 1 miliard de dolari în 2023 pentru a restabili întreaga infrastructura energetică.

Moscova admite că sistemul energetic al Ucrainei este una dintre țintele sale principale. Conform Convențiilor de la Geneva, atacarea infrastructurii publice vitale constituie o crimă de război.

Întrebat dacă Ucraina va primi avioane de luptă F-16 fabricate de SUA, secretarul american de stat Antony Blinken a răspuns că el crede că, până la urmă, Kievul le va primi, scrie Al Jazeera.

„Iar accentul important este să ne asigurăm că, atunci când o vor face, vor fi instruiți corespunzător, vor fi capabili să întrețină avioanele și să le folosească într-un mod inteligent”, a adăugat Blinken, într-un interviu acordat CNN.

O coaliție formată din 11 națiuni va începe în luna august, în Danemarca, instruirea piloților ucraineni pe avioanele de vânătoare F-16, iar în România va fi înființat un centru de pregătire.

Ucraina solicită de mult timp avioanele F-16 produse de Lockheed Martin, dar consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat luna trecută că nu există o decizie finală privind trimiterea de către Washington a acestor avioane. Oficialii americani au estimat că ar fi nevoie de cel puțin 18 luni pentru pregătirea și livrarea avioanelor.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că Varșovia și Kievul „vor rămâne întotdeauna unite”, după ce președinții Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au acuzat Polonia că are ambiții teritoriale, scrie Al Jazeera.

„Încercările lui Putin de a crea o prăpastie între Kiev și Varșovia sunt la fel de zadarnice precum invazia sa eșuată din Ucraina”, a dat asigurări duminică ministrul Kuleba, după ce Putin și Lukașenko au sugerat că Polonia are ambiții de a cuceri părți din vestul Ucrainei.

Mai multe informații: Răspunsul Kievului, după ce Putin și Lukașenko au insinuat că Polonia intenționează să recupereze teritorii din vestul Ucrainei

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a condamnat duminică, „cu cea mai mare fermitate”, „bombardamentele brutale întreprinse de forţele ruse” în urma cărora au fost lovite mai multe situri în centrul oraşului Odesa din sudul Ucrainei, printre care Catedrala „Schimbarea la faţă”, veche de peste 200 de ani şi inclusă în patrimoniul mondial, informează Agerpres preluând AFP.

„Aceste distrugeri teribile marchează o nouă escaladare a violenţei împotriva patrimoniului cultural al Ucrainei”, a denunţat directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay.

„Cer Federaţiei Ruse să ia măsuri tangibile pentru a se conforma obligaţiilor ce îi revin cu privire la dreptul internaţional” referitor la protejarea patrimoniului, a continuat ea.

Noul atac al forţelor ruse din cursul nopţii împotriva oraşului-port ucrainean Odesa s-a soldat cu doi morţi şi a provocat „distrugerea” unei catedrale ortodoxe aflate pe lista UNESCO, a afirmat duminică Ucraina, denunțând o „crimă de război”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat că, pe parcursul ultimelor 24 de ore, au avut loc 27 de confruntări militare cu trupele ruse, scrie The Kyiv Independent.

În total, Rusia a atacat Ucraina cu 17 rachete de croazieră și două rachete balistice, nouă dintre acestea fiind distruse de apărarea antiaeriană ucraineană, a precizat Statul Major General, în actualizare de duminică după-amiază a informațiilor privind invazia rusă.

De asemenea, forțele ruse au efectuat 26 de atacuri aeriene și au bombardat Ucraina de 35 de ori cu lansatoare multiple de rachete (MLRS), rănind mai mulți civili, potrivit conducerii armatei ucrainene.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac cu rachete rusești a avariat în mod semnificativ Catedrala istorică „Schimbarea la față” din orașul Odesa, situat în sudul Ucrainei.

Cele mai grele lupte cu trupele ruse au avut loc în apropiere de orașele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea Donețk, precum și în direcția sectorului de front de la Kupiansk, în regiunea Harkov.

Pe parcursul zilei, Rusia a bombardat 25 de localități din regiunile Herson, Mikolaiv, Zaporojie și Dnipropetrovsk.

În același timp, apărarea antiaeriană a Ucrainei a lovit trei zone de concentrare a forțelor ruse și a doborât patru drone de recunoaștere ale acestora.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, vizitează Guineea Ecuatorială pentru a discuta despre securitatea alimentară în Africa, la aproape două săptămâni după ce Rusia s-a retras din acordul esențial care permite trecerea în siguranță, pe Marea Neagră, a exporturilor de cereale ucrainene, relatează CNN.

Experții și liderii mondiali au avertizat că ieșirea Rusiei din acordul de la Marea Neagră privind cerealele ar putea pune în pericol sursele de hrană pentru multe locuri din întreaga lume.

Vizita lui Kuleba în Guineea Ecuatorială va fi prima din istoria relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a precizat Ministerul ucrainean de Externe, într-un comunicat.

Kuleba este așteptat „să poarte discuții cu conducerea țării cu privire la dezvoltarea relațiilor bilaterale, creșterea volumului comerțului, asigurarea securității alimentare în Africa și susținerea formulei de pace a președintelui Volodimir Zelenski”, a precizat ministerul.

Acordul de la Marea Neagră privind cerealele a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de alimente prin porturile ucrainene, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite. Prăbușirea pactului amenință să crească prețurile alimentelor pentru consumatorii din întreaga lume și să arunce milioane de oameni în foamete.

Înainte de război, Ucraina era al cincilea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, asigurând 10% din exporturi, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Ucraina se numără printre primii trei exportatori mondiali de orz, porumb și ulei de rapiță, potrivit Gro Intelligence, o firmă de date agricole. De asemenea, este de departe cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui, asigurând 46% din exporturile mondiale, potrivit ONU.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat imagini și detalii despre atacurile rușilor de duminică asupra orașului porturar Odesa.

„Rusia atacă Ucraina la întâmplare, cu arme de mare putere. Racheta Kh-22, în special, are o șansă de 50% de a atinge o țintă cu o abatere de 300 de metri. De fapt, acest lucru înseamnă că, chiar dacă rachetele Kh-22 ar fi vizat aseară infrastructura militară sau de altă natură din Odesa, acestea puteau să le atingă doar din greșeală. Cei care au dat ordinul și le-au lansat erau conștienți de acest lucru. Aceasta este o crimă de război, iar vinovații vor fi aduși în fața justiției”, a scris Ministerul ucrainean al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter.

russia attacks Ukraine with indiscriminate high-power weapons. The Kh-22 missile, in particular, has a 50% chance of reaching a target with a 300-meter deviation. In fact, this means that even if the Kh-22s were targeting military or other infrastructure in Odesa last night, they…

— Defense of Ukraine (@DefenceU) July 23, 2023

Acesta a adăugat că centrul cultural din Ceasov Iar, oraș din regiunea Donețk, a fost vizat duminică dimineață, cu muniții cu dispersie.

Cultural center in Chasiv Yar, Donetsk region. It housed the humanitarian headquarters and was used as an aid distribution point for the civilian population. In the morning, russian terrorists shelled this place with cluster munitions. pic.twitter.com/jOkIjTsw8h

— Defense of Ukraine (@DefenceU) July 23, 2023

„Centrul cultural din Ceasov Iar, regiunea Donețk. Acesta găzduia un centru umanitar și era folosit ca punct de distribuire a ajutoarelor pentru populația civilă. Dimineață, teroriștii ruși au bombardat acest loc cu muniție cu dispersie”.

Ucraina a sperat să înceapă mult așteptata sa contraofensivă la începutul primăverii, dar a amânat-o deoarece nu avea armele necesare, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Politico.

„Am avut planuri să o începem în primăvară. Dar nu am făcut-o, pentru că, sincer, nu aveam suficiente muniții și armament și nu aveam suficiente brigăzi antrenate corespunzător cu aceste arme, ba mai mult, misiunile de antrenament au avut loc în afara Ucrainei”, a spus Zelenski, în cadrul unui interviu difuzat duminică, 23 iulie, de postul american de televiziune CNN.

Deoarece contraofensiva a început mai târziu, a explicat Zelenski, prin intermediul unui translator, acest lucru „a oferit Rusiei timp pentru a mina toate terenurile noastre și pentru a construi mai multe linii de apărare. Și, cu siguranță, au avut chiar mai mult timp decât aveau nevoie. Din acest motiv, au construit foarte multe linii de aceste fel. Și, într-adevăr, s-a dovedit că au plantat o mulțime de mine pe teritoriile noastre”.

Volodimir Zelenski: Contraofensiva a fost amânată din cauza lipsei de muniții, iar întârzierea a permis Rusiei să își întărească apărarea

Procuratura Generală a Ucrainei a demarat o investigație privind implicarea Crucii Roșii din Belarus în deportarea ilegală a copiilor ucraineni, informează Ukrainka Pravda.

„Participarea Crucii Roșii din Belarus la deportarea forțată în Belarus a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Federația Rusă reprezintă complicitate la comiterea unei crime internaționale. Această organizație încalcă în mod grosolan normele Convențiilor de la Geneva, precum și principiile fundamentale ale Societăților de Cruce Roșie. Sperăm că Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) va aborda această încălcare a integrității și va lua măsurile corespunzătoare”, a scris Procurorul General al Ucrainei, Andrii Kostin, într-un mesaj publicat duminică pe Twitter.

Участь Білоруського Червоного Хреста у примусовій депортації українських дітей з окупованих рф територій до білорусі є співучастю у скоєнні міжнародного злочину. Ця організація грубо порушує норми Женевських конвенцій, а також Основоположні принципи Руху Червоного Хреста. Ми… pic.twitter.com/1rY7palPew

— Andriy Kostin (@AndriyKostinUa) July 23, 2023

„În ceea ce ne privește, am lansat o anchetă pentru a ne asigura că fiecare caz de strămutare forțată și/sau deportare a copiilor ucraineni este tras la răspundere”, a adăugat Andrii Kostin.

În iunie, Crucea Roșie din Belarus a anunțat că peste 700 de copii din Ucraina au fost aduși în Belarus.

Anterior, opoziția belarusă a susținut că peste 2.000 de copii ucraineni au fost deportați în Belarus. Reprezentanții opoziției belaruse au mai afirmat că președintele Alexandr Lukașenko semnează personal documente legate de strămutarea copiilor, ceea ce înseamnă comiterea unei crime de război.

Crucea Roșie Internațională a lansat o anchetă după ultima vizită a lui Dzmitri Shautsou, șeful Crucii Roșii din Belarus, în teritoriile ocupate din Ucraina, în timpul căreia a mărturisit că organizația sa a fost implicată în mod activ în aducerea copiilor ucraineni în Belarus în scopul „îmbunătățirii sănătății” lor. „Crucea Roșie din Belarus a avut – și va lua – o parte activă în acest proces”, a declarat Shautsou.

Forțele ruse au atacat satul Kucherivka, situat în apropiere de orașul Kupiansk, în regiunea Harkov, lansând o bombă aeriană, a anunțat administrația regională, precizând că un civil a fost rănit, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

O femeie în vârstă de 70 de ani a suferit multiple răni provocate de schije.

Comunitatea Kupiansk a fost eliberată în timpul contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov, derulată în septembrie 2022.

Cu toate acestea, comandantul forțelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskyi, a anunțat pe 17 iulie că trupele ruse sunt în ofensivă în direcția Kupianskului.

Rusia concentrează „peste 100.000 de oameni, peste 900 de tancuri, peste 555 de sisteme de artilerie, 370 de MLRS” în zona Kupiansk, potrivit lui Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat duminică dimineață că forțele ucrainene mențin pozițiile defensive din apropiere de Kupiansk, împiedicând încercările rușilor de a avansa.

Potrivit armatei ucrainene, Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe axele Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, zone în care se duc lupte grele.

Rusia „a pierdut deja războiul” în Ucraina în ceea ce privește obiectivele pe care Moscova și președintele rus Vladimir Putin au urmărit să le atingă, a declarat secretarul american de stat Antony Blinken, într-un interviu acordat CNN.

„Obiectivul a fost de a șterge Ucraina de pe hartă, de a-i elimina independența, suveranitatea, de a o include în Rusia. Acest lucru a eșuat cu mult timp în urmă”, a afirmat șeful diplomației americane, în interviul difuzat duminică, 23 iulie.

Blinken a recunoscut că misiunea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile ocupate de forțele ruse – contraofensiva declanșată recent și care a avut un start lent, după propriile estimări ale Kievului – va fi „o luptă foarte grea”.

Mai multe informații: Antony Blinken: Obiectivul Rusiei de a elimina Ucraina de pe hartă „a eșuat cu mult timp în urmă”. Cât va mai dura războiul, în opinia lui

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reluat duminică apelul pentru trimiterea mai multor sisteme de apărare antiaeriană, după atacul din cursul nopții efectuat de ruși asupra orașului portuar Odesa, afirmând că „un scut aerian complet” este „singura modalitate de a învinge teroarea rusă a rachetelor”, relatează CNN.

„Am demonstrat deja că putem doborî chiar și rachetele rusești cu care se lăudau teroriștii. Datorită ajutorului partenerilor noștri și sistemelor de apărare antiaeriană furnizate Ucrainei, apărătorii noștri ai cerului au salvat mii de vieți”, a afirmat Zelenski, într-o postare pe conturile sale de socializare.

„Dar avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru întregul nostru teritoriu, pentru toate orașele și comunitățile noastre”, a precizat liderul ucrainean.

Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 9 din cele 19 rachete de diferite tipuri pe care Rusia le-a lansat în timpul noopții asupra Odesei, a anunțat duminică Ministerul ucrainean al Apărării. Dar anumite arme – inclusiv rachetele de croazieră Oniks și rachetele anti-navă Kh-22 ale Moscovei – se dovedesc aproape imposibil de doborât de către antiaeriana ucraineană.

Cel puțin doi oameni au fost uciși și alți 22 au fost răniți în cele mai recente bombardamente asupra orașului portuar din sudul țării, potrivit oficialilor ucraineni.

O explozie a fost raportată sâmbătă în casa care aparține lui Heorhii Zhuravko, primarul instalat de Rusia în orașul ocupat Oleșky, din regiunea Herson, a declarat duminică edilul ucrainean exilat Evhen Ryshchchuk pentru Suspilne, postul public de radiodifuziune din Ucraina.

Nu este clar dacă Zhuravko se afla la fața locului în momentul exploziei, notează The Kyiv Independent.

Primarul exilat a spus că Zhuravko nu mai locuiește în această casă, adăugând totuși că localnicii l-au văzut aici sâmbătă, înainte de explozie.

Rusia l-a instalat pe Zhuravko în funcția de primar al orașului Oleșky în mai 2022, la trei luni după ocuparea localității, care se află chiar peste râul Nipru de capitala regională.

Informațiile privind colaboraționiștii care sunt vizați în teritoriile ocupate de Rusia au apărut încă de la începutul invaziei pe scară largă. Unchiul lui Zhuravko, care, de asemenea, colabora cu forțele ruse, a fost ucis într-o explozie la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut.

Rusia nu a comentat încă explozia din Oleșky.

Rusia şi China au finalizat duminică exerciţiile militare comune în Marea Japoniei, a anunţat Ministerul Apărării rus, într-un context de puternice tensiuni cu ţările occidentale, informează AFP, potrivit Agerpres.

Cele două ţări, care împărtăşesc dorinţa comună de a contracara ceea ce ele prezintă drept hegemonia americană, s-au apropiat în domeniul militar după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, pe care Beijingul refuză să o condamne.

Pentru a-şi întări coordonarea, China şi Rusia au organizat în ultimele luni mai multe exerciţii comune ale forţelor lor militare.

„Exerciţiile navale comune ruso-chineze Nord/Interaction-2023 s-au încheiat în Marea Japoniei”, a anunţat armata rusă într-un comunicat. De joi şi până duminică, „au fost realizate circa douăzeci de exerciţii de luptă (…), printre care tiruri de artilerie interarme asupra unor ţinte maritime, de coastă şi aeriene”, a precizat armata rusă.

În iunie, China şi Rusia au efectuat o patrulă militară aeriană comună deasupra Mării Japoniei şi Mării Chinei de Est, determinând Coreea de Sud să desfăşoare avioane de vânătoare ca măsură de precauţie. Aceasta este a şasea patrulă de acest gen întreprinsă de Beijing şi de Moscova în zonă din 2019 încoace.

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că Ucraina a reușit să-și recupereze aproximativ 50% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat, deși a precizat că, cel mai probabil, contraofensiva Kievului se va întinde pe mai multe luni, informează Reuters.

Contraofensiva declanșată de forțele Kievului „a recuperat deja aproximativ 50% din ceea ce a fost confiscat inițial”, a declarat Blinken, într-un interviu acordat duminică postului american de televiziune CNN.

„Acestea sunt încă zile relativ timpurii ale contraofensivei. Este greu”, a mai spus șeful diplomației americane.

Potrivit acestuia, contraofensiva ucraineană „nu se va desfășura în următoarea săptămână sau două”. „Cred că va mai dura câteva luni”, a adăugat Blinken.

Speranțele că Ucraina ar putea îndepărta rapid forțele Moscovei de pe teritoriul său în urma lansării contraofensivei de vară se estompează pe măsură ce trupele Kievului se luptă să spargă pozițiile rusești puternic fortificate din sudul și estul țării, notează Reuters.

La sfârșitul lunii trecute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că progresul împotriva forțelor ruse a fost „mai lent decât se dorea”, dar că Ucraina nu va fi presată să accelereze înaintarea trupelor sale.

Bombardamentele rusești asupra regiunii Donețk au ucis patru persoane și au rănit alte 11 în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică guvernatorul regional, Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

Kirilenko a precizat că cei patru oameni au fost uciși în așezările Sofiivka, Avdiivka, Toretsk și Fedorivka.

Procuratura din regiunea Donețk a anunțat că trupele ruse au vizat partea de nord a regiunii cu artilerie și lansatoare de rachete.

Biroul procurorului a precizat că printre cei uciși se numără trei femei și un bărbat de 51 de ani. Nouă persoane cu vârste cuprinse între 31 și 71 de ani au fost spitalizate în urma atacurilor.

„Acestea au fost diagnosticate cu răni provocate de explozibil de mină, răni provocate de schije și alte răni”, a scris Biroul Procurorului din regiunea Donețk, pe Facebook.

Kirilenko a mai afirmat că bombardamentele rusești au avariat mai multe clădiri din întreaga regiunea.

Zone mari din regiunea Donețk sunt ocupate de forțele ruse, iar regiunea rămâne o țintă a atacurilor și bombardamentelor recurente.

Vineri, trupele ruse au lansat un atac de artilerie împotriva satului Drujba din regiunea Donețk, ucigând doi copii.

Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba, a scris duminică pe Twitter că distrugerea Catedralei „Schimbarea la față” din Odesa este doar cea mai recentă mișcare a Rusiei de a distruge „sistematic” Biserica Ortodoxă din Ucraina.

„Rusia a distrus în mod sistematic Biserica Ortodoxă din Ucraina și sediile acesteia. Cea mai recentă este lovitura de astăzi asupra Catedralei Schimbarea la față din Odesa. Vom ridica această problemă la următoarea reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina pentru a clarifica faptul că Rusia este singura amenințare la adresa Ortodoxiei din Ucraina”, a afirmat Kuleba.

Russia has been systematically destroying the Orthodox Church in Ukraine and its premises. The latest is todays strike on Odesas Transfiguration Cathedral. We will raise this at the next UNSC meeting on Ukraine to make it clear: Russia is the only threat to Ukraines Orthodoxy. pic.twitter.com/JsgM5Tv3sZ

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) July 23, 2023

Potrivit canalului de Telegram al „Uniunii Voluntarilor din Donbas”, Aleksandr Borodai, 50 de ani, a fost ținta unui atac ucrainean cu drone efectuat pe flancul sudic de la Bahmut, vineri, 21 iulie, relatează Ukrainska Pravda. Comandantul a scăpat fără să fie rănit.

Mașina în care se afla Borodai „a intrat sub bombardament în timp ce părăsea pozițiile înaintea unuia dintre batalioane”.

Șoferul său și comandantul rus au scăpat nevătămați, în timp ce doi ofițeri ai sediului brigăzii comandatului rus au fost răniți.

Mai multe detalii: „Ciuruiți de gloanțe”. Mașina în care se afla un deputat rus, comandant de brigadă și fost premier al autointitulatei Republici Populare Donețk, a fost atacată în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin și liderul belarus Aleksandr Lukașenko au vizitat Catedrala Sfântul Nicolae din Kronstadt, oraș situat în apropiere de Sankt Petersburg, în urma discuțiilor pe care le-au avut anterior, relatează Sky News și Al Jazeera.

Putin and Lukashenko, after the meeting, visited the Kronstadt Maritime Church, and the gathered people approached them, asked to take photos, including children, and to wish the two leaders health and well-being. pic.twitter.com/8GFDA1lDOX

— Spriter Team (@SpriterTeam) July 23, 2023

Oamenii au încercat să facă selfie-uri cu cei doi lideri – vizita având loc la câteva ore după un atac aerian asupra unei catedrale din orașul ucrainean Odesa.

Ziarul rusesc Kommersant a postat o înregistrare video în care Putin și Lukașenko pozează pentru fotografii cu oamenii, în timp ce gărzile de corp stau în apropiere.

This shows what kind of sick minds Putin and Lukashenko are. After the brutal missile attack on residential buildings in Odesa and the Cathedral, where innocent people got injured and one person got killed, they visited the Kronstadt Naval Cathedral in St. Petersburg. pic.twitter.com/whZl644V6t

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) July 23, 2023

Vizita din Kronstadt a venit la doar o lună după revolta grupului Wagner, care s-a încheiat cu un acord negociat de Lukașenko.

Întrebat despre regulile de carantină COVID-19, pe care liderul rus le-a respectat de la apariția pandemiei, Putin a răspuns: „Oamenii sunt mai importanți decât carantina”.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank american, afirmă că este posibil ca amprenta Grupului Wagner în Belarus să se extindă, scrie Al Jazeera.

#Belarus Update:

The #Wagner Groups footprint in Belarus is likely expanding.

The Ukrainian Resistance Center reported that ≤ 30 Wagner instructors are training Belarusian forces across Belarus at the Asipovichy, Gozhsky, & Brest Training Grounds. 1/2https://t.co/RzTekcCyXv pic.twitter.com/dizb0QiQ51

— ISW (@TheStudyofWar) July 23, 2023

Centrul Național de Rezistență din Ucraina a anunțat sâmbătă că aproximativ 50 de membri ai Grupului Wagner se află în Sosnovy, Belarus.

De asemenea, Centrul ucrainean mai susține că o tabără pentru aproximativ 300 de membri ai trupelor Wagner a apărut la Domanovo Training Ground din raionul Ivatsevitsky Raion, din regiunea Brest, și că până la 30 de instructori Wagner antrenează forțele militare belaruse.

Cel puțin 25 de monumente arhitecturale din orașul portuar ucrainean Odesa au fost avariate de rachetele rusești în cursul nopții, potrivit informațiilor preliminare ale unui oficial local, relatează CNN.

Rusia „și-a îndreptat în mod deliberat rachetele spre centrul istoric al orașului Odesa”, care este protejat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), a declarat duminică Oleg Kiper, șeful administrației militare din regiune.

„Tot ceea ce a fost construit cu multă muncă de către mari arhitecți este acum distrus de inumani cinici”, a afirmat Kiper.

Printre clădirile avariate se numără cea mai mare biserică din oraș, catedrala ortodoxă cunoscută sub numele de Catedrala „Schimbarea la față” (sau Catedrala Spaso-Preobrazhenskyi), care a fost sfințită în 1809. Catedrala a fost distrusă în timpul perioadei sovietice, dar a fost reconstruită după ce Ucraina a devenit un stat independent.

Printre celelalte situri culturale se numără Casa Oamenilor de Știință, cunoscută și sub numele de Palatul Conților Tolstoi, și bulevardul Zhvanetskyi, a precizat duminică primarul din Odesa, Hennadii Trukhanov, potrivit oficialilor ucraineni. O serie de vile istorice au fost, de asemenea, avariate.

Rusia a negat că ar fi vizat infrastructura civilă sau siturile culturale prin acest atac.

Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkașenko, a cerut îndepărtarea Rusiei din UNESCO. „Nepăsarea Rusiei față de locurile sacre și viețile nevinovate este din nou evidentă”, a scris Tkachenko, într-o postare pe Twitter duminică. „Rachetele sale au lovit Odesa, punând în pericol cetățeni pașnici și bunuri din patrimoniul mondial. Nu este timpul să adunăm mai multe dovezi și să luăm măsuri pentru a eticheta Rusia ca stat terorist și a o expulza din UNESCO?”.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a calificat distrugerea catedralei drept „o altă crimă de război” comisă de Rusia, în timp ce ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat: „Războiul nejustificabil al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului său are costuri teribile aici”.

Bombardamentele rusești mortale au continuat peste noapte, lovind o serie de obiective din regiunile ucrainene Harkov și Zaporojie, relatează CNN.

Cel puțin două persoane au fost ucise în nord-estul orașului Harkov, potrivit comandanților militari locali. Alte două persoane au fost rănite, inclusiv un bărbat de 60 de ani și o femeie de 72 de ani.

„Pe parcursul ultimei zile, inamicul a bombardat masiv cu artilerie, mortiere și avioane așezările din districtele Harkov, Cehuiv, Kupiansk și Izium”, a afirmat Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, pe Telegram.

„Apărătorii noștri își mențin pozițiile în sectorul (de front de la) Kupiansk. Inamicul nu a făcut niciun progres”, a adăugat Sinegubov.

În altă parte, forțele ruse au lovit de 69 de ori 20 de așezări civile din regiunea Zaporojie, din sudul Ucrainei, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat șeful admirației militare regionale, Iurii Malașko.

Trupele ruse au atacat, de asemenea, periferia orașului Zaporojie și a districtului cu patru rachete în cursul nopții, fără a provoca victime, potrivit lui Malașko.

Zaporojie este un front-cheie în contraofensiva Ucrainei.

Ministerul ucrainean al Apărării a transmis duminică, într-un mesaj publicat pe Twitter, că Rusia a atacat regiunea Odesa cu 19 rachete de diferite tipuri în cursul nopții, scrie Al Jazeera.

Ministerul de la Kiev susține că forțele ucrainene de apărare antiaeriană au doborât 4 rachete Kalibr și 5 rachete Iskander-K.

De asemenea, a postat imagini cu Catedrala „Schimbarea la față” din Odesa, despre care afirmă că a fost lovită de o rachetă a rușilor.

Într-o serie de tweet-uri, Ministerul Apărării a catalogat forțele ruse drept „teroriști” și, referindu-se la daunele provocate catedralei, a scris: „Iartă-i, Doamne, pentru că noi nu o vom face”.

Last night, russian terrorists attacked Odesa once again.
Six residential buildings were destroyed, and many buildings in the city center were damaged.
At least one person was killed, and 19 were injured.
During the attack, the Odesa Cathedral was hit.
Forgive them, Lord,… pic.twitter.com/Nkd33IBCGJ

— Defense of Ukraine (@DefenceU) July 23, 2023

NATO şi Ucraina vor discuta săptămâna viitoare despre securitatea la Marea Neagră, mai ales despre funcţionarea coridorului pentru exporturile de cereale ucrainene, la cererea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat duminică alianţa militară occidentală, potrivit Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oanu Lungescu, a declarat că recent înfiinţatul Consiliu NATO-Ucraina va discuta situaţia creată în urma retragerii Rusiei din acordul încheiat acum un an, care asigura un coridor de securitate pentru navele ucrainene cu cereale. Întâlnirea, a precizat Lungescu, va avea loc săptămâna viitoare, miercuri, la nivel de ambasadori.

Zelenski a anunţat sâmbătă seară că a solicitat convocarea Consiliului NATO-Ucraina într-o convorbire telefonică avută cu șeful, Jens Stoltenberg.

Nu a existat nicio schimbare în politica SUA cu privire la furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei, în ciuda presiunilor tot mai mari care vin din partea legislatorilor din Congres și a guvernului de la Kiev, relatează Washington Post, citat de The Guardian.

Potrivit unor oficiali ai apărării și administrației americane, de mai multe luni nu a mai existat nicio discuție de fond pe această temă.

Ucraina vrea să primească rachete care pot atinge ținte aflate la o distanță de până la peste 300 de kilometri, pentru a lovi bazele rusești din spatele liniilor de front.

În luna mai, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că posibilitatea de a furniza ATACMS, sistemul de rachete tactice al armatei, este „încă în joc”.

„Numărul de ATACMS din stocurile americane este fix, așteptând înlocuirea cu noua generație de rachete de atac de precizie cu rază de acțiune mai lungă, numită Prism, care ar trebui să intre în serviciu până la sfârșitul acestui an, au declarat oficialii. Lockheed Martin încă mai fabrică 500 de ATACMS în fiecare an, dar toată această producție este destinată vânzării către alte țări”, notează ziarul american.

De asemenea, Washington Post amintește că administrația SUA a invocat mai multe motive pentru refuzul de a oferi Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, principalul fiind legat de îngrijorarea că acestea ar putea fi folosite pentru atacuri pe teritoriul rus, ceea ce ar duce la scaladarea conflictului într-o confruntare SUA-Rusia.

Chiar și numai furniazarea acestor arme ar depăși o linie roșie, a avertizat Moscova.

Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților a adoptat o rezoluție bipartizană prin care a îndemnat SUA să furnizeze „imediat” rachetele.

Marea Britanie și Franța au oferit deja Ucrainei rachete de croazieră cu o rază de acțiune de aproximativ 225 km, cu condiția ca acestea să nu fie folosite pentru a ataca teritoriul rusesc.

Ministrul ucrainean al Internelor, Igor Klimenko, anunță, într-un mesaj pe Telegram, noi date despre victimele atacului asupra Odesei.

Astfel, bilanțul loviturilor din cursul nopții asupra portului ucrainean a crescut la doi morți, iar 22 de persoane au fost rănite, inclusiv patru copii, potrivit Al Jazeera.

„Un bărbat născut în 1974 a murit ca urmare a bombardamentelor nocturne. (…). 22 de persoane au fost rănite. Printre acestea se numără 4 copii: 11, 12 ani și doi tineri de 17 ani”, a precizat oficialul.

”Rusia distruge cu brutalitate nu doar monumentele arhitecturale, ci și concentrația de spirit a unui oraș colorat cu o istorie veche de secole. (…) Toată Ucraina este acum alături de Odesa. Stăm ca un front unit împotriva răului rusesc”, a mai afirmat ministrul.

Un centru de reparaţii în Polonia pentru tancuri germane de luptă Leopard 2 folosite în Ucraina, cerut de ministrul german al apărării Boris Pistorius, a fost finalizat şi pus în funcţiune, a declarat ministrul polonez Mariusz Blaszczak, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Centrul de reparaţii din Gliwice este funcţional! Primele două Leopard au ajuns deja din Ucraina la uzina Bumar”, a scris Blaszczak pe Twitter sâmbătă seara.

Cei doi miniştri ai apărării au convenit în aprilie crearea acestui centru de reparaţii.

El urma să fie înfiinţat de producătorul de arme Bumar-Labedy în Gliwice, în Silezia Superioară, şi să înceapă să funcţioneze în luna mai, însă lucrările fuseseră oprite. În acest centru urmează să fie reparate tancuri Leopard din Germania şi Polonia care sunt folosite de Ucraina în lupta împotriva forţelor ruse.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat duminică, 23 iulie, că „ține” mercenarii ruși din gruparea Wagner în centrul țării sale, în condițiile în care aceștia cer să meargă „în Vest”, relatează France 24.

„Ei cer să meargă în Vest, îmi cer permisiunea… să meargă într-o excursie la Varșovia, la Rzeszow. Dar, bineînțeles, îi țin în centrul Belarusului, așa cum am convenit”, i-a spus liderul de la Minsk omologului său rus Vladimir Putin, care a zâmbit, notează sursa citată.

Totodată, Lukașenko a afirmat că Belarusul controlează ceea ce se întâmplă cu Wagner, adăugând că mecenarii „sunt într-o dispoziție proastă”.

Luptătorii din gruparea condusă de Evgheni Prigojin au ajuns în Belarus conform termenilor acordului care a pus capăt rebeliunii Wagner de la sfârșitul lunii iunie.

Mai multe informații: Lukașenko glumește cu Putin, despre mercenarii Wagner din Belarus: „Ne stresează, vor să meargă în Occident, într-o «excursie» la Varșovia”

Guvernatorul regiunii ucrainene Donețk, Pavel Kirilenko, a anunțat duminică, pe Facebook, că Palatul Culturii din orașul Ceasov Iar, care era folosit ca sediu umanitar și loc de acordare a asistenței medicale a fost distrus într-un atac în care forțele ruse au folosit muniție cu dispersie, relatează Ukrainska Pravda.

„Invadatorii au deschis focul asupra orașului în zorii zilei – cu muniții cu dispersie. A izbucnit un incendiu. Salvatorii Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență s-au deplasat la fața locului, dar au fost nevoiți să oprească lucrul, pentru că rușii nu au încetat focul”, a precizat oficialul.

„Clădirea Palatului Culturii a ars. A fost distrusă o mică rezervă de ajutor umanitar (pachete cu alimente, produse chimice de uz casnic) și echipamente medicale. Din fericire, nu au existat victime”, a adăugat Kirilenko.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică, într-o discuție cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, că actuala contraofensivă a forțelor ucrainene a eșuat, relatează agențiile ruse de presă de stat TASS și Interfax și publicația britanică The Guardian.

„Nu există nicio contraofensivă”, a declarat Lukașenko în timpul întâlnirii de la Strelna, în apropiere de Sankt Petersburg.

„Ea există, dar a eșuat”, a replicat Putin.

Ucraina și-a început contraofensiva în luna iunie și până acum a obținut doar mici câștiguri împotriva forțelor rusești.

Generalul american Mark Milley, președintele Statului Major Întrunit, a declarat recent că ofensiva ucraineană este „departe de a fi un eșec”, dar că va fi una de lungă durată, dură și sângeroasă.

Ministerul Apărării de la Moscova a negat, duminică, declarația autorităților ucrainene potrivit căreia distrugerea catedralei „Schimbarea la față” din Odesa a fost provocată de lovitura recentă asupra orașului, relatează The Guardian și agenția rusă de presă de stat Interfax.

„Informațiile difuzate de regimul de la Kiev despre distrugerea, în urma utilizării armelor de înaltă precizie, a Catedralei «Schimbarea la față» din orașul Odesa nu sunt adevărate”, se precizează într-un comunicat al ministerului.

„Ținând cont de înregistrările video ale catedralei «Schimbarea la față a Mântuitorului» publicate de locuitorii din zonă, cea mai probabilă cauză a distrugerii acesteia a fost căderea unei rachete antiaeriene ucrainene ghidate”, mai spun autoritățile de la Moscova.

Acestea adaugă că racheta antiaeriană ucraineană ar fi putut lovi catedrala „ca urmare a acțiunilor analfabete ale operatorilor sistemelor de apărare antiaeriană, pe care Forțele armate ale Ucrainei le desfășoară în mod deliberat în zonele rezidențiale, inclusiv în orașul Odesa”.

Totodată, Rusia afirmă că „toate facilitățile desemnate pentru a fi țintite și distruse în noaptea de 23 iulie, unde regimul de la Kiev împreună cu specialiști străini pregăteau acte teroriste împotriva Federației Ruse, se aflau la o distanță sigură de complexul bisericesc”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis duminică un mesaj pe Telegram, în urma atacului care a vizat regiune sudică Odesa, precizând că „nu poate exista nicio scuză pentru răul rusesc” și că acesta trebuie învins, relatează Ukrainska Pravda.

„Rachete împotriva unor orașe pașnice, împotriva unor clădiri rezidențiale, a unei catedrale… Nu poate exista nicio scuză pentru răul rusesc. Ca întotdeauna, acest rău va pierde. Și va exista cu siguranță o ripostă în fața teroriștilor pentru Odesa. Ei vor simți aceste represalii”, a afirmat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai precizat că „tuturor celor care au avut de suferit în urma acestui ultim atac terorist li se oferă asistență” și și-a exprimat recunoștința față de „cei care ajută oamenii și toți cei care sunt cu gândurile și emoțiile lor alături de Odesa”.

„Vom trece peste asta. Vom restabili pacea. Și pentru aceasta, trebuie să învingem răul rusesc”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Ministerul britanic al Apărării notează, în raportul său de duminică, 23 iulie, despre războiul din Ucraina, că „în ultimele zile s-a înregistrat o intensificare a tirurilor de artilerie de-a lungul nordului liniei frontului, în regiunile Luhansk și Harkov”.

Specialiștii britanici estimează că Rusia a obținut „doar câștiguri marginale, dar activitatea sa reînnoită în nord evidențiază importanța sa pentru Kremlin, în condițiile în care se confruntă în același timp cu o presiune semnificativă în sectorul sudic Zaporojie”.

„Grupul de forțe vestice al Rusiei încearcă probabil să avanseze înapoi până la râul Oskil pentru a crea o zonă tampon în jurul regiunii Luhansk, a cărei posesie Rusia o consideră aproape sigur unul dintre obiectivele sale fundamentale ale războiului”, mai scrie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 23 July 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/Sjb1ItX9C4

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/Pqy5hxC8Sx

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) July 23, 2023

Apărarea aeriană a Ucrainei au doborât nouă din cele 19 rachete pe care Rusia le-a lansat în timpul nopții asupra regiunii sudice Odesa, au anunțat Forțele aeriene ale Kievului, citate de Ukrainska Pravda.

Potrivit autorităților ucrainene, în timpul atacului au fost folosite rachete de mai multe tipuri: cinci rachete de croazieră Onyx din sistemul de rachete de coastă „Bastion” (Crimeea); trei rachete de croazieră Kh-22 lansate de la avioane Tu-22MZ (zona Mării Negre); patru rachete de croazieră maritime Kalibr, probabil de pe un submarin (zona Mării Negre); cinci rachete de croazieră cu baza la sol Iskander-K (Crimeea); două rachete balistice Iskander-M (Crimeea).

Dintre acestea, forțele de apărare aeriană ale Ucrainei anunță că au distrus patru rachete Caliber și cinci rachete Iskander-K.

Comunitățile Nikopol și Marganets din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk au fost atacate în noaptea de sâmbătă spre duminică, anunță șeful administrației militare regionale, Serghei Lysak, citat de Ukrainska Pravda.

„Noapte cu bombardamente inamice. Artileria grea a invadatorilor a lovit de două ori așezările din regiune. Sub tirul tunurilor – comunitatea Marganets și Nikopol”, a precizat oficialul, adăugând că au fost avariate trei case și tot atâtea anexe, precum și o mașină și o linie electrică.

Nu s-au înregistrat victime în rândul populației civile.

Ucraina a dezvoltat și testează în prezent propriile sisteme de apărare aeriană cu rază medie de acțiune, a declarat Yehor Cherniev, vicepreședintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și informații din Rada supremă, Parlamentul ucrainean, în timpul unei emisiuni televizate din 22 iulie, relatează The Kyiv Independent.

„Avem cele mai recente sisteme de apărare aeriană. Acestea sunt acum cu rază medie de acțiune”, a declarat Cherniev, adăugând că testarea sistemelor antiaeriene este în curs de desfășurare și „destul de reușită”.

Oficialul spune că sistemele de apărare antiaeriană „fabricate și proiectate în Ucraina” sunt similare cu armele antiaeriene Hawk, deși nu înlocuiesc rachetele Patriot cu rază de acțiune mai mare, pe care Kievul le-a primit în aprilie 2023.

De asemenea, Cherniev a declarat că Ucraina își dezvoltă producția de mine și obuze, care vor fi „de trei ori mai ieftine” decât cele cumpărate de la alte națiuni.

Cherniev este membru al Partidului Slujitorul Poporului, al președintelui Volodimir Zelenski, și lider al Delegației Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO.

Atacurile cu rachete rusești din noaptea de 22 spre 23 iulie au provocat pagube semnificative la Catedrala istorică „Schimbarea la față” din Odesa, a anunțat administrația orașului pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Primarul din Odesa, Hennadiy Trukhanov, a vizitat locul în primele ore ale zilei de duminică. Clădirea a fost parțial distrusă, iar o serie de altare ortodoxe au fost avariate. Echipajele de intervenție au scos dintre dărâmături Icoana Kasperovskaya a Maicii Domnului, despre care autoritățile locale spun că este „sfânta protectoare a Odesei”.

Rapoartele preliminare ale guvernatorului regiunii, Oleg Kiper, au menționat că „o instituție religioasă” a fost lovită în timpul atacului, dar nu au numit în mod explicit această catedrală.

Catedrala „Schimbarea la față” a fost fondată în 1794. Clădirea originală a fost distrusă de forțele sovietice în 1936, iar noua catedrală a fost înființată în 2003.

Reprezentanții UNESCO a condamnat recent atacurile militare rusești asupra centrului istoric al orașului Odesa, desemnat patrimoniu mondial la începutul acestui an. UNESCO a enumerat „clădirile religioase” printre motivele pentru care centrul orașului a meritat acest titlu.

Mai multe detalii: Cum arată catedrala din Odesa, grav avariată în urma celui mai recent atac asupra orașului ucrainean. Rusia spune că a fost lovită de o rachetă a Kievului

Forțele ruse au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un nou atac asupra orașului Odesa și al regiunii cu același nume din sudul Ucrainei, au anunțat autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

În urma loviturii, cel puțin o persoană a murit și alte 19 au fost rănite, precizează guvernatorul Oleg Kiper.

„19 răniți, dintre care 4 copii. 14 victime au fost internate în spitalele din oraș, inclusiv 3 copii. O persoană a murit”, a scris oficialul pe Telegram.

„Au fost distruse șase clădiri rezidențiale, inclusiv clădiri de apartamente. Două monumente arhitecturale, o biserică, au fost avariate. Zeci de mașini au fost mutilate. Multe clădiri au geamurile sparte, acoperișurile și fațadele deteriorate”, mai menționează Kiper.

Pe canalul de Telegram al Consiliului orașului Odesa se precizează că în timpul atacului au fost folosite „cel puțin cinci tipuri de rachete”: Caliber, Onyx, Kh-22 și Iskander-K, precum și rachete balistice Iskander-M.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că i-a cerut secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul convorbirii telefonice din cursul zilei, să convoace Consiliul NATO-Ucraina pentru a discuta despre Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a fost reziliată de către Rusia, scriu The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Am discutat (cu Stoltenberg, n.r.) despre situația de securitate de acum, în special despre pașii agresivi ai Rusiei în Marea Neagră. Orice destabilizare în această regiune, întreruperea rutelor noastre de export va însemna probleme cu consecințe corespunzătoare pentru toată lumea. Criza prețurilor este cea mai mică dintre posibilele consecințe”, a declarat Zelenski, în mesajul său video de sâmbătă seară, adresat națiunii

„Am discutat cu dl. Stoltenberg despre măsurile noastre pentru deblocarea și asigurarea funcționării durabile a coridorului de cereale. În cadrul cooperării noastre, am trecut la un nivel nou, mai înalt – nivelul Consiliului Ucraina-NATO. Iar acest mecanism poate funcționa. L-am abordat pe Jens cu o propunere de a convoca fără întârziere un astfel de consiliu pentru consultări adecvate în caz de criză. Într-una din zilele următoare va avea loc reuniunea. Putem depăși criza de securitate din Marea Neagră”, a precizat liderul de la Kiev.

„Ne-am coordonat eforturile pentru a restabili funcționarea Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră. Din cauza acțiunilor Rusiei, lumea se află din nou în pragul unei crize alimentare. În total, 400 de milioane de oameni din multe țări din Africa și Asia riscă să moară de foame”, a mai declarat Zelenski.

NATO a lansat Consiliul NATO-Ucraina, menit să permită o coordonare mai strânsă între Kiev și alianța militară, și a extins Pachetul de Asistență Cuprinzătoare (care a oferit până în prezent 500 de milioane de euro sub formă de ajutor pentru apărare) într-un program multianual, după summitul de la Vilnius, desfășurat pe 11 iulie.

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a sosit sâmbătă la Sankt Petersburg pentru a se întâlni cu omologul său rus, Vladimir Putin, a anunțat serviciului de presă al președinției din Belarus, potrivit The Kyiv Independent.

Lukașenko se va întâlni cu Putin duminică pentru a discuta „probleme de securitate, agenda internațională, implementarea programelor alianței și rezistența comună la presiunea sancțiunilor”, a precizat serviciul său de presă.

Pe 18 iulie, Parlamentul European a cerut Curții Penale Internaționale (CPI) să emită un mandat de arestare pe numele lui Alexandr Lukașenko.

„În condițiile în care Curtea Penală Internațională (CPI) a emis deja mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, deputații europeni solicită CPI să ia în considerare un mandat de arestare similar pentru Alexandr Lukașenko”, a precizat Legislativul european.

Parlamentul UE a subliniat că Belarusul, sub regimul lui Lukașenko, poartă responsabilitatea pentru crimele comise împotriva Ucrainei, în special pentru deportarea copiilor ucraineni.

Organismul european a cerut „toate măsurile necesare la nivel internațional” care să asigure urmărirea penală a liderilor belaruși responsabili de aceste acte.

Două persoane au fost rănite într-un atac rusesc cu muniții cu dispersie asupra orașului Drujkivka din estul Ucrainei, a anunțat sâmbătă administrația militară a orașului, potrivit CNN.

„Inamicul a atacat din nou comunitatea din Drujkivka”, a transmis administrația militară, într-o postare pe Telegram.

„Potrivit datelor preliminare, doi rezidenți au fost răniți după ce munițiile cu dispersie au lovit o clădire rezidențială”, conform aceleiași surse.

Administrația militară din Drujkivka a precizat că aproximativ 12 locuințe private au fost avariate în urma atacului.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, televiziunea publică germană Deutsche Welle (DW) a anunțat că un cameraman a fost rănit „de schijele submuniţiilor ruseşti” în același oraș. „de schijele submuniţiilor ruseşti”. Conform DW, un soldat ucrainean a fost ucis și alte câteva persoane au fost grav rănite.

Forțele ucrainene de apărare continuă să desfășoare o operațiune ofensivă pe fronturile de la Melitopol și Berdiansk, în timp ce rușii își concentrează principalele eforturi pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka, a transmis sâmbătă Statul General Major al armatei ucrainene, precizând că în aceste zone luptele grele continuă, potrivit Ukrainska Pravda.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, forțele ruse au atacat din nou teritoriul Ucrainei cu ajutorul dronelor de atac iraniene Shahed. „Ca urmare a operațiunilor de luptă reușite ale forțelor și mijloacelor de apărare antiaeriană ale Forțelor Aeriene, toate cele cinci drone de atac au fost distruse”, a susținut conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de după-amiază a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

În plus, rușii au efectuat patru atacuri cu rachete și 36 de lovituri aeriene. De asemenea, au efectuat 23 de atacuri cu lansatoare multiple de rachete (MLRS) asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate. Conform Statului Major General, au existat victime în rândul populației civile în urma acestor atacuri și au fost distruse mai multe clădiri rezidențiale și alte infrastructuri civile.

Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe fronturile de la Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka. Aici sunt în desfășurare lupte grele. Aproximativ 30 de ciocniri armate au avut loc pe parcursul zilei, precizează conducerea armatei ucrainene.

În același timp, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să desfășoare operațiuni ofensive pe fronturile de la Melitopol și Berdiansk, să-și consolideze pozițiile, să provoace pagube asupra țintelor rusești identificate cu ajutorul atacurilor de artilerie și să efectueze măsuri de contra-baterie.

Pe parcursul zilei, Forțele Aeriene ale armatei ucrainene au efectuat opt bombardamente asupra zonelor de concentrare a forțelor, armelor și echipamentelor militare ruse. De asemenea, apărătorii ucraineni au distrus patru drone de recunoaștere de nivel operațional-tactic, conform aceleiași surse.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit, pe parcursul zilei, șapte piese de artilerie rusești care se aflau în poziții de tragere, mai susține Statul Major General.

Inițiativa pe linia frontului este acum de partea Ucrainei, a declarat sâmbătă ministrul adjunct al Apărării din această țară, potrivit Sky News.

„Este important să progresăm în fiecare zi. Undeva cu 100 de metri, altundeva – cu un kilometru”, a afirmat Volodimir Gavrilov, într-o declarație postată pe Telegram.

„În fiecare zi… nimicim prima și a doua linie de apărare unde Rusia a reușit să construiască ceva”, a precizat el.

Gavrilov a adăugat că toată lumea înțelege că Ucraina nu și-a folosit încă toate resursele și, prin urmare, nimeni nu are îndoieli cu privire la continuarea sprijinului militar și că, mai devreme sau mai târziu, forțele Kievului vor reuși.

„Este clar că oamenii care stau în camere călduțe, care se uită pe internet și la televizor, și-ar dori ca lucrurile să se întâmple mai repede, dar realitatea este că trebuie să țineți cont de ceea ce se întâmplă pe teren”, a mai afirmat oficialul ucrainean.

Comandamentul Strategic al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat sâmbătă că un depozit de petrol și mai multe depozite militare rusești au fost distruse cu succes în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia din 2014, scrie The Kyiv Independent.

În Crimeea au fost raportate o serie explozii mai devreme în cursul zilei. Pe rețelele de socializare au apărut o serie de înregistrări video în care se puteau vedea coloane de fum ridicându-se din mai multe locuri, inclusiv din apropierea căilor ferate.

Russian Telegram channels report a detonation in an ammunition warehouse in temporarily occupied Crimea, allegedly due to a drone attack. pic.twitter.com/5pZxPk7af9

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) July 22, 2023

Serghei Aksionov, șeful instalat de Moscova în peninsula ocupată, a afirmat că dronele au „încercat” să lovească infrastructura și că au fost trimise serviciile de urgență la fața locului.

Traficul rutier pe Podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de regiunea Krasnodar din Rusia, a fost suspendat temporar.

Pe 17 iunie, două explozii au fost raportate pe Podul Kerci în jurul orei locale 3 dimineața. Rusia a acuzat Ucraina că se află în spatele incidentului, dar Ucraina nu a revendicat în mod explicit responsabilitatea și nici nu a negat implicarea.

Urmărește-ne pe Google News